INTOXICATIA CU PLANTE CE CONTIN GLICOZIZI CIANOGENETICI

  

          Glicozidele sunt substante formate din doua componente: o componenta glucidica si o componenta neglucidica, numita aglicon. Componenta glucidica se leaga de aglicon G licozide prin legatura glicozidica, prin intermediul hidroxilului semiacetalic. Componenta glucidica poate fi monoglucida, diglucida sau o oligoglucida. Predominant se intalneste glucoza sau oligoglucide ce contin glucoza. Agliconul poate apartine unor clase de substante extrem de diferite ca alcooli, fenoli, steroli, tioalcooli, hidroxichinone, pigmenti, substante cu azot etc.

          Glicozidele sunt larg raspandite in regnul vegetal. Se gasesc atat in plantele superioare: in frunze, flori, fructe, seminte, radacini, lemn etc., cat si in cele inferioare. Sunt substante solide, cristaline, incolore sau colorate (in functie de felul agliconului), cu gust in general amar. Unele au o aroma specifica. Glicozidele prezinta activitate optica. Majoritatea sunt solubile in apa, alcool, acetona si insolubile in eter. Nu prezinta fenomenul de mutarotatie si nu au proprietati reducatoare. Se hidrolizeaza cu usurinta in mediu acid, bazic sau sub actiunea enzimelor. Numeroase glicozide au actiune fiziologica asupra organismelor animale (curativa sau nociva) si se intrebuinteaza inca din antichitate ca medicamente sau ca otravuri. Se presupune ca unele glicozide reprezinta pentru plante forme inofensive de depozitare a unor agliconi toxici. Prin hidroliza partiala plantele elibereaza o parte din aglicon in doze netoxice, exercitand asupra plantei o actiune protectoare. Unele substante farmacologice active, printre care si glicozidele, in cantitate mica se utilizeaza ca medicamente, iar in cantitate mare sunt toxice.

          In migdalele amare, samburii de caise, piersici, prune, cirese etc., se gaseste amigdalina, care prin hidroliza sub actiunea emulsiei formeaza doua molecule de glucoza, aldehida benzoica si acid cianhidric. Glicozidele care contin acid cianhidric sunt substante toxice si se numesc glicozide cionogenice. Unele plante furajere contin glicozide cianogenetice care prin hidroliza elibereaza acid cianhidric. Aceste plante cons 656g62g umate in cantitate mare in stare proaspata produc intoxicari la animale. Prin uscarea sau murarea acestor furaje acidul cianhidric se elimina in mod treptat, in urma reactiilor de hidroliza enzimatica sau acida si astfel creste calitatea acestor furaje. In amigdalina, componenta glucidica se afla sub forma de gentiobioza, o diglucida formata din doua molecule de glucoza unite prin legatura 1,6- β-glicozidica.

       Plantele cianogenetice stau la baza unor intoxicatii foarte grave,cu o evolutie rapida(mai putin de 1h),diagnosticul punandu-se de cele mai multe ori post-mortem.Aceste plante sunt cu atat mai periculoase cu cat se gasesc printre plantele furajere in anumite circumstante.

     1.Toxicul - un heteroxid, acidul cianhidric(HCN) si o substanta aglicona se gasesc combinate sub forma hidroxinitrilului.O hidrolaza enzimatica(glucozidaza si actiunea unei hidroxinitrilaze) elibereaza acidul cianhidric.

Sorghos - dhurina (glucoza + HCN + aldehida parahidrobenzoica)

Lotus sp. -  lotusaustralina (glucoza + HCN + lotoflavol)

Phaseolus lunatus - faseolutina (glucoza +HCN + acetona)

Linum usitatissimum - linamarina

Manihot utilissima - manihotoxina

Prunus laurocerasus - prunasina (glucoza + HCN + aldehida benzoica)

Amygdalus communis - amigdalina

Vicia angustifolia - vicianina

Sambucus nigra - sambunigrina

     2.Simptome si leziuni - intoxicatia cu plantele cianogenetice se caracterizeaza prin aparitia unor simptome bruste(la 10-15 minute de la ingerarea plantei) si de evolutie rapida, moartea survenind in 15-30 de minute.Se observa tulburari

·       Respiratorii : dispnee

·       Nervoase si musculare : tremuraturi si convulsii

La deschiderea cadavrului,carcasa prezinta un miros aromat gratie aglicolului(aldehida benzoica, acetona etc ),sangele are o culoare rosu aprins,nu coaguleaza; sunt frecvente hemoragiile.

    3.Patogenitate - in mod normal hemoglobina este oxidata de reactia Hb(Fe2+)+ O2 -> Hb(Fe3+)O2.HCN se fixeaza pe hemoglobina si aceasta din urma este transformata in cianhemoglobina si nu mai transporta oxigenul :

 Hb(Fe2+) + CN- -> HbCN.HCn se fixeaza de asemenea la oxidaza citocromica si blocheaza lantul respirator determinand aparitia semnelor nervoase.Doza toxica depinde de :

·       cantitatea de acid cianhidric liber;

·       viteza de ingestie a alimentului toxic;

·       prezenta unei enzyme speciale ce reduce un sulfat in prezenta HCN, in sulfit si tiocianat;

! Rumegatoarele sunt mult mai sensibile decat monogastricele datorita microorganismelor din rumen.

    4.Diagnostic

1.    clinic : viteza de evolutie,tulburarile nervoase si respiratorii;

2.    necropsic :prezenta leziunilor si a unor fragmente din plantele toxice;

3.    evidentierea prezentei HCN prin metoda GUIGNARD ( se prepara o solutie de acid picric de 1% si o solutie de carbonat de Na 10%)

4.    diferential fata de intoxicatia cu nitrati.

 

    5.Tratament

·       tiosulfat de sodium  3g/100Kg GV administrat i.v;

·       vitamina B12;

·       gluconat de calciu;

·       glucoza.

    Planta perena cu tulpina taratoare de pe care pornesc frunze lung petiolate si ramuri erecte ce poarta in varf florile albe,grupate in capitule globuloase.Dupa fecundatie florile devin brune pana la roscate si se rasfrang in jos.

    Este o specie comuna in toata tara prin fanete si pasuni mezofile,pe marginea drumurilor si in zone slab saraturoase.Se cultiva uneori ca planta furajera.Este indicata in special pentru pasuni deoarece suporta bine calcatul si pascutul,regenerandu-se usor.

   In general, trifoiul alb amestecat cu alte furaje,nu este periculos.La vaci si oi gestante,trifoiul alb administrat repetat si in doze mari, provoaca moartea fetusului sau ii opresc dezvoltarea.Consumat in doze mici o perioada mai indelungata de timp produce perturbari la nivelul tiroidei sau chiar aparitia gusei, deoarece HCN este transformat in tiocianat.Unele varietati noi de trifoi alb foarte productive ,dar foarte bogate in HCN provoaca adesea bovinelor meteorizatii acute urmate de intoxicatii mortale.Pentru a se evita asemenea accidente se recomanda ca furajarea sa se faca cu plante uscate sau cel putin ofilite,amestecat cu alte specii furajere si sa nu fie introdus in ratie mai multe zile la rand.

Partile toxice : toata planta

Principii activi : lotusaustralina(heteroxid cianogenetic),filoeritrina,saponine.

Circumstantele intoxicarii : prin consumul de aceste plante

Specii receptive : bovine,ovine,ecvine si suine.

Simptome - dependente de substanta incriminata ,astfel :

-         Semne cutanate :fotosensibilitate impreuna cu semne hepatice inconstante,icter,ciroza hipertrofica;

-         Tulburari ale aparatului reproducator : prolaps rectal si vaginal,hiperplazie mamara si sterilitate.

Leziuni ale ficatului :icter,ciroza

Planta  lemnoasa sub forma de arbust de 2-6 m inaltime,cu ramuri groase si glabre.Frunze persistente,obovate pana la ingust-eliptice,intregi sau fin serate,groase,glabre si dispuse altern.Florile mici,mirositoare,dispuse in raceme inguste,erecte de 10-12cm lungime.Fructul este o drupa,de culoare neagra-purpurie.

Partile toxice  : frunzele si semintele

Principii activi : 2 heterozizi cianogenetici si anume amigdalina si prunasina (in frunze) care,prin hidroliza acidului cianhidric elibereaza glucoza si aldehida benzoica.Aceasta din urma imprima mirosul amar .

Circumstantele intoxicarii : in urma ingestiei plantei.

Specii receptive : rumegatoarele (ovine, caprine, bovine),ecvinele si omul.

Doze : doza letala pentru bovine este de 500g de frunze,in timp ce pentru tineret bovin este de 115g.

Simptome : animalul este intr-o stare latenta,prezinta dispnee,tremuraturi musculare si convulsii,iar mucoasele sunt de culoare rosu aprins.Moartea este brusca.

Leziuni : sangele de culoare rosu aprins,hemoragie si anoxie tisulara. La deschiderea rumenului se emana un miros de migdale amare.

Tratament : pentru bovine 3g nitrit de sodium (NaNO2) si 15g tiosulfat de sodium.

Utilizari farmaceutice :

·       Unguentul se foloseste pe cale externa in cazul faringitelor cronice,

·       Siropul se foloseste pe cale interna in faza exudativa a bronsitelor si se mai foloseste in colica la carnivore,

·       Apa de Prunus laurocerasus se foloseste ca antipruriginos,colir,calmant respirator si nervos,

·       Prezinta actiune sedativa asupra tubului digestive.

Ghizdeiul marunt este o planta perena, cu frunze trifoliolate.Florile sunt de culoare rosie sau galbena.Pastaia, mai mult sau mai putin cilindrica are numeroase seminte.Este raspandita in pasuni si fanete.

Partile toxice : frunzele

Principii activi : un heteroxid cianogenetic - lotusaustralina

Circumstantele intoxicarii : consecutiv ingerarii frunzelor.

Specii receptive : bovine,ovine si caprine.

Simptome :animalele prezinta o stare latenta,semne dispneice, mucoasa rosu aprins,tremuraturi musculare si convulsii.Moartea survine in mod brutal.

Leziuni : sange rosu aprins,anoxie tisulara si hemoragie.La deschidere rumenul prezinta miros de migdale amare.

Tratament : pentru o bovina se administreaza i.v 3g nitrit de sodium si 15g tiosulfat de sodium.

Varietate cultivata in regiunile tropicale.Este o planta anuala cataratoare.Frunzele prezinta 3 foliole ovale sau lanceolate.Florile sunt mici si de culoare verzuie.Fructele sunt niste pastai scurte ce contin seminte de culoare maron sau negru.

Partile toxice : cu precadere semintele

Principii activi : un heteroxid cianogenetic, faseolutina.

Circumstantele intoxicarii : fasolea de Lima contine 20g HCN la 100g de fasole.

Specii receptive : omul si animalele ce consuma acest tip de fasole.

Organe tinta : actioneaza la nivelul sangelui prin inhibarea transportului de oxigen prin fixarea HCN la oxidaza citocromica.

Simptome :timp de latenta scurt,animalul prezentand semne dispneice,mucoasa de culoare rosu aprins,hemoragie si anoxie tisulara.

Tratament : administrarea a 3g de nitrit de sodium si 15g tiosulfat de sodium per bovina.

Lin Linum usitatissimum Linacées

Planta anuala cultivata,cu tulpina inalta pana la 1m, subtire si ramificata in partea superioara ori de la mijloc.Frunze alterne,lanceolate,glabre si 3 nervate.Florile albastre,rar albe,sunt grupate in cime pauciflore.Fructul este o capsula globuloasa.

Este o planta cultivata in toata tara pentru fibrele textile si pentru semintele cu rol sicativ.

Partile toxice : in special semintele

Principii activi : un heteroxid cianogenetic- linamarina si lotusaustralina.

Specii receptive : ovinele si tineretul bovin.Se da in alimentatia animalelor ca laxativ.

Organe tinta :actioneaza la nivelul sangelui prin inhibarea transportului de oxigen.

Simptome: timp de latenta scurt, dispnee severa,mucoasa rosu aprins,tremuraturi musculare si convulsii, moartea survenind brusc.

Leziuni : sange rosu aprins,rumen cu miros de migdale amare,hemoragii si anoxie tisulara.

Tratament : administrarea i.v per bovina a 3g nitrit de sodium si 15g tiosulfat de sodium

Planta anuala,cu un sistem radicular foarte dezvoltat.Tulpina erecta,inalta de 2-3m formata din 7-20 de internoduri pline cu maduva.Frunzele sunt alterne,late pana la 7cm,asemanandu-se foarte mult cu cele de porumb.Inflorescenta este un panicul ovat,lung pana la 50 cm,erect sau recurbat,cu ramificatii aspru-paroase,rasfirate,laxe ori compacte.Spiculetele sunt asezate cate 3,cel din mijloc fiind hermafrodit si sesil,iar cele laterale unisexuate mascule si scurt pediculate.

Este o specie cultivata pentru cariopse,maturi, pentru extragerea din tulpina a unui suc dulce foarte bogat in zahar si ca planta furajera.

Parti toxice :planta tanara si lastarii

Principii activi : dhurina.Dhurina sub actiunea emulsinei se descompune in HCN,aldehida paraoxibenzoica si glucoza.Continutul in HCN este de 3-25 de ori mai mare in frunze decat in tulpina.Prin uscarea plantei cantitatea de HCN se micsoreaza.Continutul in HCN este influentat de factorii de mediu.Astfel uscaciunea si lumina intense maresc cantitatea de HCN Continutul in hurina creste si sub actiunea dozelor ridicate de azot.

Mod de actiune al toxicului : se considera ca produce o inactivare a fementilor celulari,a proceselor oxidative intracelulare si pralizia centrului respirator.

Specii receptive : rumegatoarele -  bovine si ovine 

In perioada de toxicitate maxima,1kg de frunze de sorg provoaca o intoxicatie mortala la o bovina de 500kg.

Circumstantele intoxicarii : in urma consumului plantei neajunse la maturitate.

Simptome :  are 3 faze :

1.    in prima faza se observa dispnee,ameteala,tremurturi,vomimente,acelerarea respiratiei,mucoasele se coloreaza in rosu aprins.Animalul geme si hoarcaie.

2.    faza a2-a este marcata de caderea animalului,convulsii,orthothonus,opisthothonus,convulsii cu emisie de scaun si urina si o incetinire a respiratiei.

3.    in faza a 3-a respiratia si activitatea cardiaca incetinesc,iar moartea survine curand.

Leziuni : sange de culoare rosu aprins,rumen ce emana un miros de migdale amare,hemoragii si anoxie tisulara.

Tratament : 3g nitrit de sodium si 15g tiosulfat de sodium/bovina.

Planta perena cu rizom scurt,ramificat si solzos.Tulpina simpla,inalta de la 50cm pana la 1,5-2 m, cu frunze late de 1-2 cm.Inflorescenta un panicul ramificat,lung pana la 25cm.Spiculetele sunt asezate cate 2-3.Un spiculet este sesil si hermafrodit,iar unul doua spiculete sunt lung pedicelate si unisexuat mascule ori sterile.Specie frecvent intalnita ca buruiana prin culturile de prasitoare,prin parloage,mai ales in campia dunareana.

Principii toxici : dhurina

Aceeasi valoare toxicological ca si S.bicolor.

Amandier Prunus dulcis (Miller, Webb) Rosacées

Planta lemnoasa sub forma de arbust sau arbore,inalta pana la 8-12m, cu frunze oval-lanceolate,glabre,avand marginile intregi sau fin serulate,baza cuneata,varful acuminat si petiolii glandulosi.Florile roze pana la albe,apar inaintea frunzelor,cate 1-2 fiind sessile ori foarte scurt pedunculate.Fructul este o drupa elipsoidala,turtita lateral,cu partea carnoasa subtire,nesuculenta si endocarpul galben,cu numeroase adancituri neregulate.Semintele sunt amare.

Partile toxice : samburele amigdalei.

Principii activi : amigdalina heteroxid cianogenetic ce se afla in proportie de2-4%.

Circumstantele intoxicarii : in urma nediferentierii celor 2 tipuri de migdale :amare si dulci.

Specii receptive : omul si toate animalele.

Organe tinta : actioneaza la nivelul sangelui.

Simptome : timp de latenta scurt cu aparitia unei dispnei grave insotita de tremuraturi musculare si convulsii;mucoasa de culoare rosu aprins.Moartea survine rapid.

Leziuni : sange rosu aprins, hemoragie si anoxie tisulara.Miros de migdale amare la deschiderea tubului digestive.

Tratament : 3g NaNO2 si 15g tiosulfat de sodium/bovina.Se folosesc migdalele ca purgativ la animalele cornute mari.

Planta perena cu tulpina simpla sau ramificata, de 30-60 cm inaltime,uneori fistuloasa.Frunzele bazale lung petiolate, cele tulpinale mai scurte,toate cu foliolele obovate,eliptice,rar rombice,marunt dintate pe margini.Florile, albe-rozii sau rosietice sunt grupate in capitule.

Creste spontan prin pajisti umede,in lungul vailor,dar este si cultivata in amestec cu  alte specii furajere.

Partile toxice : toata planta.

Principii  activi : mai ales lotusaustralina,filoeritrina, saponine.

Circumstantele intoxicarii : in urma consumului de cantitati mari din aceasta planta.

Specii receptive : bovine, ovine, ecvine si suine.

Organe tinta : ficatul mai ales.

Simptome : se disting 3 grupe  :

·       Cutanate(dominante)- fotosensibilitate cu semne hepatice inconstante (icter, ciroza hipertrofica);

·       Semne ale intoxicarii cu HCN traduse prin dispnee,mucoasa rosu aprins,tremuraturi  musculare si convulsii,urmate de o moarte fulgeratoare;

·       Meteorism (inconstant).

Leziuni : leziunile incriminate depind de natura toxicului,insa cele mai observabile sunt cele de natura hepatica : icter,ciroza cronica hipertrofica la cal :"big liver disease".

Partile toxice : semintele

Principii  activi : vicianina

Specii receptive : toate erbivorele si in mod deosebit bovinele si ovinele,suinele,calul si omul.

Organe tinta : sistemul nervos si osos ,sangele.

Simptome : slabiciune si paralizie a membrelor posterioare impreuna cu contracturi,dispnee,transpiratie la cal.Datorita heteoxidului cianogenetic mucoasa este de culoare rosu aprins,dispnee, tremuraturi musculare si convulsii.Moartea este violenta.

Tratament : intreruperea administrarii furajului,administrarea de sare de calciu + 3g nitrit de sodium si 15g tiosulfat de sodium.

Tufa mult raspandita la marginea padurilor,de-a lungul vailor.Frunzele sunt penat compuse.Florile actinomorfe albe galbui,penta- sau tetramere cu 4-5 stamine sunt puternic si placut mirositoare..Fructele sunt drupe baciforme de culoare neagra..

Partile toxice : frunzele,fructele proaspete.

Principii activi : sambunigrina ce se gaseste in frunze

Specii receptive :rumegatoarele (bovine si ovine) mai receptive la intoxicatia cu soc decat monogastricele.

Mod de actiune a toxicului : paralizia centrului respirator,inactivarea fermentilor celulari,inactivarea proceselor de de oxidare intrcelulara.

Simptome : variaza in functie de cantitatea ingerata.Cantitatile mari provoaca o intoxicatie supraacuta cu moarte fulgeratoare prin inhibitia centrilor bulbari.

In intoxicatiile acute se distng 3 faze :

1.    dispnee,ameteala,tremuraturi,vomismente,accelerarea respiratiei,mucosele se coloreaza in rosu deschis.

2.    caderea animalului,convulsii,orthothonus,incetinire a respiratiei.

3.    respiratia si activitatea cardiaca incetinesc,moartea survenind curand.

Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: florile de soc au proprietati sudorifice, diuretice si laxative; atat florile cat in special sucul obtinut din fructe au proprietati antinevralgice in special sub forma de extract slab alcoolic, actiune confirmata prin cercetari experimentale si aplicatii clinice. Se utilizeaza atat in reumatism, in afectiuni ale cailor respiratorii in nevralgii ale trigemenului si sciatice etc. Proprietati similare au si frunzele. Scoarta este utilizata in special pentru proprietatile diuretice in nefrite si edeme, precum si pentru proprietatile ei laxative. In medicina populara scoarta este intrebuintata ca antihelmintic. Florile de soc intra in compozitia ceaiurilor antireumatic, depurativ si sudorific, in siropuri sau bauturi racoritoare in special pentru copii. In unele regiuni ale tarii din fructe se prepara dulceata, sirop sau vin.

·       Vicia sativa - mazariche de primavara

·       Vicia angustifolia - mazariche

Aceste 2 plante contin glicozidul cianogenetic denumit vicianina si fac parte din Fam.Fabaceae.

Planta anuala sau bienala,de 30-80 cm inaltime,cu frunze pnate alcatuite din  4-8 perechi de foliole alungit-obovate.Frunzele inferioare de regula sunt lipsite de carcei,iar cele superioare prezinta carcei ramificati.Florile de obicei sunt solitare sau cate 2,rareori mai multe si prezinta petale colorate variat.Fructul este o pastaie alungit liniara,comprimata,fin verucoasa.Seminte aproape globuloase si mai mult sau mai putin patate.

Specie cultivata pentru furaj si ingrasamant verde,dar creste si spontan prin pasuni,fanete.

Partile toxice : semintele si partile verzi ale plantei;planta este toxica atat la inceputul infloririi cat si la maturitate.

Principii activi : vicianina - glicozid cianogenetic.

Specii receptive : porcine,cabaline,bovine,pasarile si dintre acestea mai ales porumbeii.

Simptome : de natura

·       Nervoasa

·       Digestive

·       Cutanata

Leziuni : hepatice si cutanate

Planta anuala sau bienala,cu tulpina colturoasa,erecta sau ascendenta.Frunzele penate sunt alcatuite din 3-5-7 perechi de foliole ingust-lanceolate pana la liniare.Florile,de obicei purpurii,sunt solitare ,areori cate 2.Pastaia glbra,neagra,aproape verticala si verucoasa,contine 6-8 seminte globuloase,negre sau brune.Specie prezenta prin pajisti,paduri,semanaturi.Este cea mai toxica dintre speciile de Vicia.

Partile toxice : semintele.

Principii activi : vicianina

Specii receptive, simptome si leziuni asemanatoare cu cele de la Vicia sativa.

Arbore pana la 15m inaltime, cu frunze eliptice,obovate sau oblong-ovate, la varf brusc ascutite, la baza rotunjite sau slab cordate si pe margini fin serate.Florile mici,albe,placut mirositoare,bogate in nectar sunt grupate in raceme simple.Fructele sunt drupe mici,negre,astringente si necomestibile.Creste sporadic prin padurile de foioase, mai ales in lungul raurilor din regiunea de dealuri si etajul montan inferior.Malinul este o planta ornamentala,medicinala,melifera, dar si toxica.

Parti toxice :prunasina,prulaurasina si amigdalina.

Principii activi : scoarta,frunze si florile de malin.

Planta perena printr-un rizom lung si tarator.Tulpina aeriana viguroasa,erecta de 1-2 m inaltime.Frunzele liniare sunt pe fata glabre si pe dos scabre.Teaca frunzelor este scabra.Inflorescenta este un pnicul mare,foarte ramificat.Spiculetele verzi sau cu nunte violacee sunt alcatuite din 2-8 flori.Aceasta specie se gaseste in jurul baltilor,iazurilor,in lungul apelor lincurgatoare,prin locuri mlastinoase.

Partile toxice : toate orgnele plantei sunt toxice.

Principii activi : dhurina.Dupa Guillon si Oger continutul de HCN la 1kg de planta proaspata este de 0,06-0,22g.

C.Jean-Blain si M.Grisvard arata ca pentru a se produce o intoxicatie mortala sunt necesare 5g de planta prospata/kg greutate vie.In stare uscata planta nu-si mai pastreaza toxicitatea.

Specii receptive : s-au semnalat cazuri numeroase in randul bovinelor.

MEDICINA VETERINARA

INTOXICATIA CU PLANTE CE CONTIN GLICOZIZI CIANOGENETICI

CUPRINS :

1. Glicozizii - definitie.
2. Glicozizi cianogenetici - definitie si tipuri de glicozizi