Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























Sepia

biologie











ALTE DOCUMENTE

PROIECTUL UNITǍŢII DE ĪNVǍŢARE : MAMIFERE
Enzimele proteolitice ale tractului gastro-intestinal
Cateva aspecte de baza privind bateriile
SANGELE
Cum am putea vorbi cu celulele noastre
ELEMENTE DE IMUNOLOGIE
CIUPERCI MICROSCOPICE
FUNCTIILE DE NUTRITIE IN SERIA ANIMALA
Crocodilul de Nil
Carabusul de mai




Sepia

Sepii si caracatite

   Fara indoiala ca dintre toate molustele, cefalopodele sunt cele mai evoluate si cele mai  curioase. Se gasesc de toate marimile, de la cativa centrimetri lungime a bratelor, pana la cele urise cu 25 m lungime a bratelor.Exista in toate marile, in afara de Marea Neagra,Caspica si in cateva ape adiacente,cu salinitati reduse si aport insemnat si de ape dulci.

   In 1936 un biolog le-a studiat timp de patru luni la Roscoff (Franta). 

Intr-un  acvariu destul de mare se gaseau cateva zeci de sepii, ce se ascundeau printre pietre, alge sau cochilii, din care isi facusera un fel de ascunzisuri din care ieseau uneori inotand linistite cu ajutorul membranei ondulatorii ce le inconjoara corpul. Erau foarte nostime, caci isi schimbau usor si repede coloritul, dupa cum se opreau intre alge verzi, pe nisipul cafeniu sau pe pietrisul cenusiu si negru. Chiar daca stateau nemiscate coloritul lor tremura usor,iar daca le speriai se ascundeau repede si se inroseau 'de ciuda'. Nu rareori prin sifonul camerei lor branhiale aruncau un nor de cerneala, care le masca locul si directia de refugiu.

   Un suedez le studia comportamentul si functionarea sistemului nervos.Aveau niste neuroni giganti, al caror axon putea fi vazut cu ochiul liber; putea f 323g67d i bine izolat, se prindea pe un excitator fin de platina si se puteau inregistra variatiile lui de potential, fie cele ce apareau in mod spontan, fie cele ce apareau sub actiunea diferitelor substante care erau aplicate pe pielea animalelor. Influxul nervos se transmitea prin aceste neuron cu o viteze de 25 m/s.

- ' In creierul lor, adapostit intr-o capsula cartilaginoasa destul de solida, imi spunea acest coleg, se gasesc peste 100 milioane celule nervoase,grupate in vreo 30 de lobi, fiecare avand functiuni determinate: lobii optici sunt cei mai mari, caci si ochii lor sunt organele de simt cele mai bine dezvoltate.Datorita vazului se realizeaza cele mai importante reflexe de comportament, fie de atac, de aparare, de acuplare. Probabil tot sub impulsul culorilor percepute de ochi se comanda coloratia corpului care sa fie asemanatoare cu cea externa. Lobii bazali ai creierului sunt sediul motricitatii bratelor si a pungii branhiale. Miscarile bratelor sunt foarte complexe si se pot compara cu miscarile degetelor omului. Fiecare brat are de indeplinit sarcini generale si sarcini speciale: unele prind pietre si le duc la constructia adapostului, altele inhata prada ce a trecut prin apropiere, altele au rol de acuplare sau de introducere a elementelor sexuale in cavitatea branhiala a partenerului( brate heterocotile). Lobii prefrontali se pare ca sunt sediul principal al memoriei si a legaturilor reflex conditionate care  se realizeaza la aceste animale foarte repede. Se si considera ca cefalopodele sunt nevertebratele cu cea mai superioara activitate nervoasa.'Odata suedezul mi-a aratat cum pot distinge sepiile culorile si forma obiectelor. La exteriorul acvariului a pus un disc de hartie alb, cu un diametru de 10 cm si imediat la celalalt colt al acvariului a lasat un crab viu, hrana perfecta a sepiilor. Erau doua sepii in acvariu. Au vazut discul, apoi crabul si repede s-au indreptat spre acesta,l-au prins cu bratele si una a izbutit sa-l duca la ciocul din mijlocul tentaculelor,sa-l sparga si repede sa-l inghita.Dupa o jumatate de ora experienta s-a repetat, apoi inca o data si a patra oara cand discul alb a fost  aplicat pe peretele acvariului, ambele specii s-au indreptat spre coltul in care la acest semnal primeau cu regularitate hrana. Dar daca aparea discul alb, ele se repezeau cu mare viteza spre acest loc.

   Alta experienta s-a facut cu un carton vertical lung de  20 cm si lat de 5 cm de culoare rosie, aparitia acestuia pe peretele acvariului era insotita de aruncarea unui crab viu in celalalt capat al vasului. Dupa cateva repetari sepia se indrepta spre coltul cu crabul de indata ce pe perete se aplica cartonul rosu. Dar acelasi carton prezentat orizontal(deci era alta forma) nu determina reflexul de orientare spre coltul in care putea apare crabul.

   Ochii cefalopodelor sunt situati de o parte si de alta a capului si ei se aseamana foarte mult cu cei ai mamiferelor si omului, sunt galbui si foarte expresivi; fiecare dintre ei putand urmari separat un camp vizual de parte respectiva. Irisul este pigmentat, iar marimea pupilei este reglata de cantitatea de lumina din mediu: cu cat e mai luminos, cu atat irisul e mai mic. Prezenta unei prazi la o distanta de 5 m determina un reflex rapid de orientare spre aceasta, eliminarea brusca a apei din camera branhiala

printr-un jet puternic, care impinge astfel sepia spre prada. Bratele prind prada si animalul se intoarce deodata si cu alt jet de apa de indreapta acum spre adapostul din care a iesit.

   Hrana principala a sepiilor sunt crabii, dar si pestii. Datorita miscarilor lor de reactie ele pot inainta prin apa mult mai repede decat pestii, cel putin pentru cate un salt de vanatoare. Hrana este prinsa cu bratele si dusa la gura, apoi ciocul cornos sparge crustele sau sfarma oasele, apoi bucatile inghitite sunt maruntite de o radula aspra si astfel trimise in stomac, unde o serie de glande secreta sucuri digestive,care maruntesc carnea pana la polipeptide si aminoacizi, care se absorb acum in hepatopancreas,unde servesc la noi sinteze de proteine, sau la dezaminari cu produsi de excretie azotati.

   Se presupune ca unele caracatite mari ar avea si glande veninoase al caror continut ar servi la imobilizarea rapida a pradei in timpul cat aceasta este tinuta in brate si atacata cu ciocul ca sa fie sfarmata.Dar de lucrul acesta nu a fost pe deplin confirmat, glanda  veninoasa putand foarte usor sa fie una din glandele salivare, foarte dezvoltate la aceste animale(au rol si in schimbarea culorii).

   Cefalopodele au o foarte mare sensibilitate tactila. Pe intuneric ele disting dintre multe forme, un mulaj de crab aruncat printre pietre pe care il prind cu bratele, il scot,il duc spre adapost,unde il rotesc mereu in brate, ca si cand

s-ar intreba:oare ce este cu crabul acesta?

   Datorita vazului si simtului lor tactil dezvoltateste usor de inteles de ce pot recunoaste sub apa o persoana care inoata ca scafandru autohton si care le aduce zilnic intr-o sacosa de plastic, un anumit numar de crabi. Dupa cateva zile de astfel de incercari, caracatitele vin singure in intampinarea omului, de indata ce il recunosc de departe.Acesta poate sa le prinda cu mana, sa se joace cu ele si crabii pot fi luati direct din mana. In recentele filme asupra caracatitelor se pot vedea adesea astfel de scene. In Alasca o fata scafandru s-a imprietenit mult cu caracatite care aveau pana la 10 m lungimea bratelor desfacute si greutatea corpului lor de aproape 100 kg. In fiecare zi le vizita si le ducea de mancare. Acest reflex conditionat de baza este unul din mijloacele cele  mai eficace prin care omul se poate apropia de orice animal.

   Experintele suedezului au aratat ca sepiile dorm ziua sau noaptea mai ales. Ele raman linistite,culoarea lor se deschide, numarul respiratiilor scade de la 30 la 12 pe minut, ochii li se inchid de o pleoapa externa si in aceasta stare de hipoexcitabilitate pot ramane cateva zeci de minute pe zi, sau cateva ore peste noapte.Nevoia somnului denota si ea o intensa activitate nervoasa, ca si la animalele superioare.

   Cefalopodele se impart in doua grupuri mari: unele cu doua branhii-dibranhiate, altele cu patru branhii-tetrabranhiate. Din prima grupa fac parte caracatitele, care au zece brate in jurul capului(decapode) si sepiile,care au numai opt brate(octopode). Din a doua grupa fac parte Nautilus si Argonauta,animale extrem de vechi si curioase.

   Despre 'inteligenta' cefalopodelor se poate mult vorbi.

   Intr-un vas de sticla de circa 5 litri se introduce un crab,vasul se umple cu apa de mare,se astupa cu un dop larg si totul este dus in mare si oferit unei caracatite care este deja obisnuita cu omul.Aceasta vede crabul din interior, de care o despart peretii invizibili ai vasului. Prinde vasul, il inconjoara cu bratele,incearca in fel si chip sa apuce crabul la care insa nu ajunge. Dupa un timp bratele pipaie mai mult dopul,il incearca, il misca si pana la urma il scoate si prin gatul deschis isi introduce un brat, prinde crabul, il scoate la exterior, il sfarma si inghite.La o noua experienta caracatita scoate imediat dopul si prinde crabul din interior. Fara doar si poate aici este vorba de un act de inteligenta, de un act care a avut a doua oara un gand, o actiune gandita si reusita. Asa se poate explica de ce adesea crabii sau pestii prinsi de om cu ajutorul unor cosuri de nuiele anume construite,sunt scosi de caracatite sau sepii si mancati, mai ales langustele mari din apele tropicale, prinse in cosuri-labirint cu pereti nu prea stamti,sunt devastate de caracatite. Omul nu mai gaseste decat resturi de crusta,iar devastatorul se poate strecura usor prin ochiurile de nuiele,deoarece avand numai un schelet cartilaginos,el se poate strecura si trece pe unde nici nu a-I crede ca este posibil.


Document Info


Accesari: 5379
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )