Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























MAMITELE LA TAURINE SI LA OVINE

Animale











ALTE DOCUMENTE

INTRODUCERE ĪN PATOLOGIE ANIMALĂ ŞI IMPORTANŢA SA ĪN ASIGURAREA SALUBRITĂŢII ALIMENTELOR OBIECT ŞI METODE DE STUDIU
GHEPARDUL
Balena Albastra
Apocalipsa animalelor
ORDINUL DROPIILOR, COCORILOR, CIRSTEILOR ETC
ORDINUL PROTURELOR
PHYLLUM BRYOZOA
Cum ne putem invata pasarea sa faca baie
CRESTEREA OPTIMA A VITELELOR DE PRASILA DIN RASA HOLSTEIN
Broasca testoasa




                  

               

             

MAMITELE LA TAURINE SI LA OVINE

     I.   Mamitele la taurine:

    Mamitele infectioase ale vacilor sunt inflamatii specifice ale glandei mamare produse de germeni patogeni diversi. Se intalnesc: mamita streptococica, stafilococica, colibacilara.

    a)  Mamita  streptococica:

    Este produsa de mai multe specii de streptococi, Streptococus agalactiae. Este raspandita pe tot globul producand scaderea productiei de lapte. Apare in urma infectiilor exogene ca urmare a patrunderii germenilor prin canalul papilar sau leziuni ale mamelei. Boala se poate transmite de la vaca la vaca prin mainile mulgatorilor sau prin masinile de muls daca nu sunt dezinfectate.

      Tabloul clinic:

- la inceput, infectia se manifesta prin scaderea secretiei lactate, modificari ale compozitiei acesteia, laptele devine usor coagulabil.

- lasat 24 de ore la temperatura camerei, se separa in doua straturi: un strat inferior compus din coaguli si leucocite si un strat superior cu aspect zeros.

- in mamela se produc noduli situati mai ales in apropierea mamelonului, care cresc in volum si in cateva luni cea mai mare parte din glanda mamara, se atrofieaza, evolutia bolii fiind cronica.

- la vacile tinere se pot manifesta acut, mamela este calda, dureroasa si devine dura. Se produc si modificari ale starii generale: febra 40˚C, puls marit, respiratie accelerate, inapetenta.

- laptele este modificat prezentandu-se ca un lichid galben zeros.

- dupa doua saptamani boala poate sa se cronicizeze.

- cantitatea de cloruri creste, laptele are gust sarat.

  

      Diagnosticul:

   Se pune pe baza modificarilor organoleptice ale laptelui, a modificarilor glandei mamare si precizarea pe baza examenului bacteriologic. Pentru depistarea precoce a bolii, se determina pH-ul laptelui in caz de mamita din slab acid devine alcalin, pH-ul se determina cu ajutorul fiselor Albrom. Diagnosticul se stabileste rapid cu reactivul ,,R Mastitest", care in contact cu laptele de la animalul bolnav, produce modificarea consistentei acestuia si a carui intensitate marcheaza stadiul de evolutie a infectiei.

    Prognosticul:

- este rezervat;

 

   Tratamentul:

  Se face cu antibiotice indicate de antibiograma. Intai se mulge bine, apoi se fac infuzii pe canalul papilar cu penicilina in asociatie cu streptomicina, tratamentul f 151b15b acandu-se zilnic timp de 4 zile. Se poate folosi si unguiente pe baza de antibiotice -unguient cu cloram- fenicol, cu tertaciclina, mibazon, toate administrate dupa o mulgere cat mai completa.

    Profilaxie si combatere:

  Profilaxia se realizeaza prin masuri generale. Mulgerea vacilor sa se faca in conditii de igiena, s-a preparat un vaccin polibacterian inactivat cu formol, se aplica subcutanat la baza mamelei in doua reprize, 5ml si 7ml, la interval de 15-30 zile. Dupa 6 luni se revaccineaza din nou cu  7ml. Se recomanda vaccinarea vacilor in lactatie si in repaus mamar cu maximum 15 zile inainte de fatare.

  Combaterea se realizeaza prin izolarea si tratarea si tratarea animalelor bolnave, dezinfectia grajdurilor si aparatelor de muls.

    

 b)  Mamita stafilococica:

   Este provocata de stafilococul auriu, cu tulpini hemolitice. In ultima vreme este mai frecventa decat mamita streptococica, fapt constatat in lumea intreaga si care se datoreste producerii fenomenului de antibiorezistenta. Receptivitatea animalelor este influientata de leziuni ale mameloanelor, congestii mamare, raceala, alimentatie dezechilibrata, carente vitaminice, mulsul brutal, boli generale si o slaba rezistenta ereditara. Sursele de infectie sunt reprezentate de animalele blonave care elimina germenii prin lapte, transmiterea bolii realizandu-se prin intermediul mainilor mulgatorului, a aparatelor de muls; boala poate sa apara si fara contaminarea din afara, germenii fiind prezenti sip e parul animalelor. Infectia se realizeaza prin canalul papilar sau prin microtraume ale pielii mamelei. Mamita poate fi precedata de aparitia unor pustule ale tegumentului mamar.

     Tabloul clinic:

   Forma de mamita acuta este mai rar intalnita acum, se manifesta prin simptome generale grave: inapetenta, febra. Sferturile afectate sunt marite in volum, calde, dureroase, pielea este eritematoasa sau cianotica, parenchimul are tendinta de a se gangrene. Secretia lactate este inlocuita de un lichid seros, care poate deveni brun-rosiatic, fetid si cu flacoane de fibrina. In unele cazuri se poate produce moartea, in altele sfertul bolnav se sfacileaza. Forma cornice obisnuit intalnita, este asemanatoare cu mamita streptococica. Se constata zone indurate in sfertul afectat, atrofia sfertului, ingrosarea mucoasei sinusurilor galactofore. Uneori se poate manifesta sub forma unei inflamatii catarale acute cu sferturile afectate indurate sau tumefiate, secretia lactate avand aspect floconoc. In continuare in parenchim se formeaza noduli. Se pot produce noduli voluminosi cu tendinta de abcedare, alteori nodozitatile pot cuprinde sfertul intreg.

  

     Diagnosticul:

- se pune prin examen clinic si bacteriologic;

 

     Prognosticul:

- este rezervat spre grav;

    Tratamentul:

  Da rezultate daca este aplicat la debutul bolii. In forme grave nu da rezultate. Se utilizeaza antibiotice, conform antibiogramei, ca si in mamita streptococica.

 

    Masuri de profilaxie si combatere:

Se folosesc masurile obisnuite care se realizeaza prin vaccinarea cu vaccine polibacterian, descris la mamita streptococica.

Comnaterea vizeaza aceleasi abiective.

      c)  Mamita colibacilara:

   Boala infectioasa a vacilor de lapte cu evolutie sporadico-enzootica, produsa de Escherichia coli. Receptivitatea cea mai mare o au vacile cu productii mari de lapte. Ea poate fi urmarea unei infectii colibacilare  intestinale. Vacile se contamineaza prin aparatelele de muls, mainile mulgatorilor, asternut, pe calea canalului papilar, dar este posibila si calea hematogena.

    Etiologie:

  Din mamita colibacilara au fost izolate tulpini de E. coli care apartin la o diversitate destul de mare de tipuri antigene, posesoare a diversi factori de patogenitate, inclusiv tulpini producatoare de verotoxine. In multe lucrari de specialitate, mamita colibacilara nu este tratata separat, ca o entitate distincta, fiind inclusa in cadrul sindromului ,,mamite cauzate de coliformi".

    Caractere epizootologice:

  Apare sub forma de cazuri sporadice  sau mai rar, sub forma de mici enzoti, afectand numai femelele in lactatie. Infectia se realizeaza prin canalul papilar cu germenii proveniti din mediul ambient, contaminat cu fecale de la animalele sanatoase sau cu fecale si secretii mamare de la vaci cu mamita colibacilara. Este posibila si infectia endogena, pe cale limfo-hematogena. Sunt receptive mai ales vacile care au un numar redus de leucocite /ml de lapte, in timp ce vacile cu peste 500.000 celule somatice / ml sunt considerate nereceptive.

    Patogeneza:

  Indiferent de provenienta germenilor, dupa ajungerea in mamela si acestia se multiplica, si elaboreaza endotoxine, care determina inflamatia exsudativa a tesutului mamar si necroze tisulare, rezorbtia acestora ducand la fenomene generale grave. S-a observat ca in efectivele in umarul de cellule /ml de lapte la animalele sanatoase este mai mic si tocmai din aceasta cauza, asemenea animale sunt mai sensibile la infectia cu coliformi. S-a afirmat ca in patogeneza mamitei colibacilare ar intervene si un mechanism de tip (fenomen Arthus) manifestarile supraacute sau acute locale nefiind altceva decat reactia anafilactica la animalele sensibilizate anterior cu endotoxina. Dupa unele aprecieri si principalele manifestari ale bolii sunt de fapt manifestari de alergie fata de endotoxina colibacilara.

 

 

   

    Tabloul clinic:

  Boala debuteaza brusc si evolueaza acut si supraacut, cu hipertermie (41-42˚C) si tulburari generale grave: prostratie, anorexie, irumigatie, frisoane si curand decubit. Aproape concomitant unul din campartimentele mamare si de obicei posterior, se inflameaza devenind tumefiat, cald, rosu si dureros. Secretia mamara devine seroasa, cu flacoane de fibrina. In cazurile supraacute moartea poate sa survina in primele 8-12 ore de boala. In formele acute, in continuare apare o diare grava si animalele pot muri dupa numai 1-2 zile de la debut sau in alte cazuri, fenomenele generale se amelioreaza, persistand inflamatia mamelei. Au fost descrisesi in cazuri cu simptome nervoase de pareza sau paralizie sau cazuri cu evolutie foarte usoara, chiar asimptomatica.

     Tabloul morfologic:

  Tegumentul mamar este congestionat sau canotic. Tesutul conjunctiv subcutanat si interstitial glandular este infiltrate si ingrosat. Pe suprafata de sectiune a glandei mamare se gasesc zone de inflamatie hemoragica sau focare de necroza si diverse intinderi. Dupa trecerea fazei acute, aceste zone apar incapsulate cu tesut conjunctiv. Uneori se evidentieaza leziuni de enterita catarala sau hemoragica si distrofii in viscere.

     Diagnosticul:

- se pune pe baza colaborarii datelor clinice, morfologice si bacteriologice;

     Prognosticul:

- este rezervat spre grav;

 

     Tratamentul:

- se administreaza antibiotice, local si general dupa efectuarea antibiogramei. Se recomanda folosirea streptomicinei in asocierea cu penicilina, cloramfenicol, tetraciclina, oxitetraciclina, mibazom.

- local se fac si dusuri calde, se combat tulburari digestive (100-200g carbune medicinal sau 100g antidiareic).

     

  Profilaxie si combatere:

  Se realizeaza prin masuri de profilaxie generala: suprimarea cauzelor care influenteaza receptivitatea, asigurarea conditiilor de igiena corespunzatoare, exploatarea rationala a animalelor.

  Profilaxia specifica se realizeaza cu ajutorul vaccinului preparat din Escherichia coli izolata din focar.

  Combaterea impune izolarea si tratarea femelelor bolnave, dezinfectia riguroasa si vaccinarea de necessitate.

II. Mamita gangrenoasa:

  Boala infecto-contagioasa, specifica oilor si caprelor, numita ,,rasfugul negru'' produsa de un stafilococ, care afecteaza femelele in lactatie, cu evolutie sporadica sau enzootica, manifestata prin mamita grava, insotita de tulburari generale, adeseori mortala. Boala este raspandita in multe tari si poate produce pierderi economice mari prin mortalitate (15-20% din efectiv) prin scaderea productiei de lapte.

  Etiologie:

Agentul etiologic este Staphilococus aureus, deosebit de cel patogen pentru om si vaci, germen cocoid, necapsulat, nesporulat, neciliat, aerob. Este destul de rezistent la conditiile de mediu, sensibil la antibiotice. In producerea bolii intervin si factori favorizanti, traumatisme ale glandei mamare, factori debilitanti, alimentatie nerationala.

  Caractere epizootologice:

- sunt receptive ovinele si caprinele in lactatie mai mult cele tinere si cele din rasele perfectionate;

- surse de infectie: sursele primare sunt animalele bolnave de mamita stafilococica care elimina germenii din lapte, animalele purtatoare, germenul se gaseste pe tegument;

- sursele secundare: vasele de muls mainile mulgatorilor, insectele hematofage, calea de infectie - canalul papilar, leziunile glandei mamare.

 

   

   Dinamica epizootica:

Boala apare cu frecventa mai mare putin inainte de intarcarea mieilor, dupa ce incepe mulsul oilor, evoluand sporadic, rareori enzootic.

  Patogeneza:

- germenul patrunde in glanda mamara, produce necroza tesutului mamar si o intoxicatie grava, generala datorita toxinelor care se absorb in circulatia generala. Perioada de incubatie - 24-30 ore.

 

     Tabloul clinic:

- boala poate evolua acut ,subacut si cronic,mai rar ca forma screlozanta.Simptomele pot aparea brusc ,se produc de multe ori modificari ale starii generale,febra,inapetenta,lipsa rumegarii,abatere,delasare cu greutate,una sau ambele mamele se tumefiaza,edemul putandu-se intinde pe fata interna a coapselor sip e abdomen,pana la sterm.In loc de secretie lactata se extrage o cantitate mica de lichid seros ,de culoare rosie cu grungi.Apoi starea generala se agraveaza,ganglionii inguinali si retromamari se maresc,pielea devine rece,insensibila,temperature scade,moartea putand sa se produca la 24 ore sau 4-5 zile.Unele animale rezista dar mamela se mortifica ,se elimina lasando plaga mare care se cicatrizeaza cu greutate.

 

   Modificari anatomopatologice:

-mamela pe sectiune este de culoare cenusie murder,tesutul conjuctiv subcutanat din jur este edematiat ,infiltrate cu lichid rosiatic,exudates in cavitati,pe seroase ,in ficat si rinichii hemoragii.

   Diagnostic:

-pe baza semnelorclinice si morfopatologice.Examenul bacteriologic se face usor,germenul se izoleaza cu usurinta din leziuni.

   Tratament:

-in faza incipienta a bolii da rezultate .Se fac infuzii intramamare prin canalul papilar cu penicilina 200.000 UI, repetandu-se de 2-3 ori la 24 ore, dup ace mamela a fost smulsa,golita complet .Se face si tratament general cu streptomicina,teramicina.Daca mamela sa gangrenat,se recomanda extirparea acesteia,concomitant se face tratamentul general.

 

 

 

 

 

 

   Profilaxia si combaterea:

-se realizeaza prin metode generale asigurandu-se animalelor conditii bune de igiena,mulsul igienic.Profilaxia specifica se face cu vaccin contra mamitei gangrenoase.In cazul aparitiei bolii ,se trateaza animalele ,se imbunatatesc conditiile de alimentatii si se fac dezinfect.

          MAMITA GANGRENOASA SI IMPLICATIILE ECONOMICE

                       IN PATOLOGIA INFECTIOASA OVINA

 

     Mamita gangrenoasa a oilor afecteaza numai oile in lactatie ,obisnuit in perioada    maxima a productiei,atunci cand glanda mamara este solicitata iar traumatismele sunt mai frecvente.

      Agentul etiologic este Staphylococcus aureus tipul ovin.Tipul uman de Staphylococ este mai rar izolat si numai in cazul foemelor evolutive benigme.Tulpinile isolate pana in present din focare de mamita gangrenoasa se deosebesc prin echipamentul lor toxic de cele care se izoleaza din infectiile stafilococice umane.

     Sataphylococii sunt germeni epifiti ai pielii ugerului, mameloanelor; se gasesc din abundenta pe parul si pielea din regiunea abdominala, si a botului. In aceste locuri rezista timp indelungat, fapt demonstrat experimental iar in conditii favorabile sunt capabili chiar sa se multiplice.

     Leziunile pielii mameloanelor ca urmare a unor traumatisme ,substante iritante din purin ,mediu umed in care sunt obligate sa stea animalele in adapost sau in timpul pasunatului,schimbari de clima si in primul rand nerespectarea conditiilor igienice si de muls,ofera conditii prielnice pentru grefarea si dezvoltarea germenului.

      Avand in vedere pierderile economice produse prin mortalitate ,prin tararea animalelor ca urmare a necrozarii si sfacilarii glandei mamare , a scderii sau disparitiei totale sau partiale a productiei de lapte ca si a cheltuielilor ca urmare a tratamentelor aplicate.Animalele bo;nave cu semne clinice au fost mai intai examinate iar pentru izolarea agentului causal au fost recoltate probe de secretie lactata.

       Din cele 280 ovine 28 (28%) au prezentat simptome clinice de mamita gangrenoasa in diferite faze evolutive .Astfel,5 (20%) au prezentat forme incipiente ,7 (28%) forme avansate ,iar 13(52%) forme evolutive grave.

                                                      Stadiile bolii

Numarul curent

     Formele de evolutie

           Animalele bolnave

Numar                                 %

1.

Forme incipiente

5

20%

2.

Forme avansate

7

28%

3.

Forme grave

13

52%

           Total animale bolnave

                                25

                        

                       Aspecte clinice in mamita gangrenoasa la ovine

                     

       

     De mentionat ,ca din cele 28 ovine cu manifestari clinice de mamita gangrenoasa,3 (10,71%) au murit inainte de instituirea tratamentlui.Rezultatele obtinute evidentiaza ca pierderile economice se datoreaza morbiditatii de 28% , mortalitati de 10,71% , scaderii productiei de lapte cu 28% si acheltuielilor ocazionate cu tratamentul aplicat.

    In ceea ce privesc implicatiile sanitare , mentionam ca nu sa observat aparitia de infectii stafilococice la personalul ingrijitor.Literatura de specializare rezulta ca stafilococii suntsingurii capabili sa determine mamita gangrenoasa .Din infectiile naturale se izoleaza numai tipul ovin iar in conditii experimentale boala nu poate fi reprodusa decat cu tipul ovin Staphylococcus aureus ,tipul uman nefiind patogen pentru ovine.Mulgatorii care prezinta afectiuni stafilococice nu pot transmite infectia lor la oile pe care le mulg sau le ingrijesc ,deci reprezinta doar vectorii mecanici pentru tulpinile patogene ale animalelor,contribuind astfel la difuziunea bolii in cadrul efectivului de ovine.

       In concluzie ,se poate afirma ca majoritatea tulpinilor de stafilococ isolate de la oi cu leziuni de mamita gangrenoasa au o slaba patogenitate "in vitro" si deci o scazuta valoare antiigenica si imunogenica.Infectiile stafilococice ale glandei mamare au importante implicatii economice datorita mortalitatii de 10,71/, taranii anilalelor si scaderii productiei de lapte cu aproximativ 28%. In schimb , implicatiile sanitare sunt reduse ,deoarece in mod obisnuit oamenii se infecteaza numai cu tipul uman ,dar pot prezenta un izvor de infectie pentru ovine ,contribuind la difuziunea bolii in cadrul efectivului.

 

2.

 Streptomicina

9

50

4

20

5

30

3.

 Oxitetraciclina

10

55.55

5

27.77

3

16.68

4.

 Eritromicina

8

44.50

2

11

8

44.5

5.

 Amoxacilina

14

80

0

0

4

20

6.

 Cloramfenicol

12

73.78

1

5.54

5

16.68

7.

 Neomicina

12

66.64

3

16.68

3

16.68

8.

 Kanamicina

10

55.55

2

11.09

6

33.36

9.

 Norfloxacin

14

77.77

1

0

3

16.68

10.

 Vancomicina

18

100

0

0

0

0

    Analizand datele obisnuite , se poate observa ca din cele 18 tulpini cercetate,14 (80%) au fost sensibile la penicilina,fapt ce a determinat utilizarea propamicinului in tratamentul cazurilor de mamita gangrenoasa .O sensibilitate asemanatoare a fost semnalata fata de streptomicina, oxacilina,norfloxacin si oxitetraciclina, ceea ce a condus la utilizarea streptopenului si oxitetraciclinei in tratamentul oilor cu mamita clinica.Sensibilitatea maxima , adica toate cele 18 tulpini su fost sensibile , a fost constatata la vancomicina.De fapt rezultatele obtinute , confirma datele din literature de specialitate , unde se afirma ca vancomicina este aproape singurul antibiotic sctiv fata de tulpinila de Staphylococcus aureus meticilino-rezistente.

      Cercetarile au urmarit si implicatiile economice si saniatare ale infectiilor stafilocociice ale glandei mamare .In acest scop, observatiile s-au efectuat pe un efectiv de 280 ovine in lactatie de rase si varste diferite.

                     Incidenta mamitei gangrenoase in functie de rasa

 

Numar

 curent

Rasa

Animale

examinate

Animale cu mamita

Numar

gangrenoasa

%

1.

Turcana

100

 9

9%

2.

Tigaie

120

15

12.5%

3.

Metisi

60

4

6.6%

Total animale in lactatie

280

28

10%

 

 

                             Rezultatul testelor de patogenitate

Nr. crt

Teste de patogenitate

Total tulpini

Timp

                  Din care

Reactie            Reactie            Reactie 

pozitiva           dubioasa          negative

Nr.    %           Nr.      %        Nr.     %

1.

Activitatea hemolitica

18

9     50%          5   30%  4     20%

2.

Fermentarea

manitolului

18

12   66.66%     0     0%   6    33.34%

3.

18

1h

0

0%

0

0%

10

100%

                           De

18

3h

4

22.22%

0

0%

14

77.78%

Coagularea     iepure                    

18

24h

8

44.44%

0

0%

10

55.56%

Plasmei

18

48h

0

0%

0

0%

10

100%

 citrate                De

18

1h

4

22.22%

0

0%

14

80%

                          Oaie

18

3h

7

38.77%

0

0%

11

61.23%

18

24h

0

0%

0

0%

10

100%

18

48h

0

0%

0

0%

10

100&

                                                                              

                            

                                    Rezultatul testelor de patogenitate

                                   

    Din analiza rezultatelor obisnuite rezulta ca din cele 18 tulpini de Staphylococcus aureus isolate,9 au hemolizat sangele de oaie,ceea ce reprezinta 50% iar 12 (66,66%) au fermentat manitolul.In ceea ce priveste testul coagulazei , numai 4 (22,22%) au avut o actiune pozitiva asupra plasmei citratate de iepure  la 3 ore si 8 (44,44%) tulpini la 24 ore.Activitatea coagulazica asupra plasmei citratate de oaie s-a evidentiat la 4(22,22%) tulpini dupa o ora la 7(38,77%) dupa 3 ore.De asemenea se observa ca actiunea coagulanta a tulpinilor isolate fata de plasma omologa(de oaie) este mult mai intense in primele 3 ore dupa insamantare, comparative cu actiunea tulpinilor fata de plasma citratata de iepure.

    De mentionat ca numai 6 (33,33%) tulpini din cele 18 cercetate s-au dovedit active(patogene) reactionand pozitiv la toate cele 3 teste de patogenitate  "in vitro"(fermentarea manitei ,coagularea plasmei citrate de oaie si iepure si hemoliza globulelor rosii) in timp ce majoritatea tulpinilor isolate 12(66,67%) au devenit o slaba activitate, deci o slaba patogenitate.De asemenea cele mai multe tulpini de stafilococ cercetate au reactionat pozitiv la un singur test de patogenitate.Deoarece patogenitatea unei tulpini este direct corelata cu activitatea antigenica, dar si imunogena.Astfel din cele 18 tulpini izolate nnumai 4(22,22%) se apreciaza ca au o antigenitate  crescuta si deci pot fi selectate in vederea folosirii lor ca tulpini imunogene,la preparare de vaccinuri.

    Toate cele 18 tulpini de Stapulococcus aureus isolate din leziuni de mamita gangrenoasa,au fost testate si in ceea ce priveste sensibilitatea la antibiotice.In acest scop s-a efectuat testul antibiogramei prin tehnica microcomprimatelor, utilizandu-se 10 substante antibicrobiene diferite.

                Sensibilitatea la antibiotice a tulpinilor izolate

 

Numar

 curent

Antibioticul utilizat

     Numar de tulpini de Staphylococcus aureus

1.

Penicilina

Nr.

%

Nr .

%

Nr.

%

14

77.77

0

0

4

22.23

        

  

                                             BIBLOGRAFIE

  1.  Moisiu M.; Marcu E.; Pivoda Ac. ;

- Indrumator de lucrari practice pentru meseria de veterinar

- Editura Ceres, Bucuresti 1993;

  2.  Perianu Tudor

- boli infectioase ale animalelor;

- Editura Fundatiei Chemarea, Iasi 1996

  3. Volintir V.

- boli infectioase ale animalelor domestice

- Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1975.


Document Info


Accesari: 7303
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )