Bolile castravetilor, pepenilor verzi, pepenilor galbeni si dovleceilor

Bolile castravetilor, pepenilor verzi, pepenilor galbeni si  dovleceilor

Mozaicul castravetilor - Cucumber mosaic virus

Boala are o mare raspandire, fiind cunoscuta la o multime de  bostanoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum si la alte

Fig. 6 Mozaicul castravetilor, pepenilor si dovleceilor

specii de plante ierboase sau lemnoase.

Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveti apar pete galbene-verzui, circulare sau colturoase, delimitate 747d36h de nervurile secundare . Simptomul clasic de mozaic se observa la frunzele batrane, unde alterneaza petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezinta gofrari, incretiri evidente. Cozile frunzelor, ca si internodurile vrejilor sunt scurtate si cu simptome clare de  arsuri. In perioadele calde ale anului, se observa o ofilire rapida a frunzisului si chiar pe fructe apar zone de ingalbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre varful lui, ramanand in final doar cateva zone verzi pe fructul ingalbenit.

Simptome evidente de mozaicare si vestejire a frunzisului sunt observate si la dovlecel sau la pepenele galben. La pepenele verde, infectia produce simptome putin evidente, este mai  inceata sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig.7).

Fig.7  Mozaicul ardeiului la pepene

Bacterioze

Patarea unghiulara a castravetilor -

  Pseudomonas syringae pv. lachrymans

Simptome. Inca de la inceputul vegetatiei, pe primele 2 frunzulite apar pete mici, circulare sau colturoase, verzi-inchis, cu aspect umed; acestea se brunifica si se usuca. Pe frunze apar pete colturoase, situate intre nervurile secundare, de culoare verde-inchis, umede, care in final capata o coloratie gri-bej, se usuca si se desprind din frunza  (fig.8). In conditii favorabile (vreme umeda) petele ce la inceput au          2-7 mm, se  pot uni si sunt distruse suprafete mari din frunza. Pe fata inferioara a frunzei, dupa irigarea culturii, dupa ploi sau  pe timp cetos, se constata prezenta unui exudat (lichid) bacterian mucilaginos, sub forma de picaturi. Pe vreme secetoasa, insorita, exudatul bacterian se usuca si da nastere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele raman perforate si se pot deforma. Pot fi observate simptome asemanatoare pe cozile frunzelor si tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite in functie de umiditatea atmosferica.

Fructele atacate prezinta pete de 1-3 mm, verzi-inchis, circulare, cu aspect  umed si cu o zona centrala albicioasa. In dreptul acestor pete, fructul poate crapa pe vreme secetoasa sau, se acopera cu lichid bacterian, pe vreme umeda.

Fig. 8 Patarea unghiulara a castravetilor

Boli produse de ciuperci

Mana cucurbitaceelor - Pseudoperonospora cubensis

Simptome. Mana ataca numai frunzele, sub forma unor pete verzi-deschis pe fata superioara, pete de forma colturoasa,  bine delimitate de nervurile frunzelor.

Culoarea petelor se schimba in galben, apoi in brun, iar pe fata inferioara, apare un puf cenusiu-violaceu sau bej (fig. 9.a). In conditii favorabile, petele se  pot uni si este distrusa o mare parte din frunza, iar plantele vor ramane repede fara frunzis.

      Infectiile se produc pe vreme umeda, la temperaturi cuprinse intre 5-30^oC (la optim 23^oC) cand, apar sporii ce vor germina si vor da filamente de infectie care, patrund prin stomatele (deschideri naturale)  frunzelor ce au cel putin jumatate din suprafata normala.

Fig. 9 Mana cucurbitaceelor: miceliu si spori;  frunza atacata;

Viabilitatea sporilor depinde de temperatura, de intensitatea luminoasa si de umiditatea atmosferica. Pe timp secetos si la temperaturi de peste 32^oC sporii mor. In tesuturile uscate, se formeaza spori de rezistenta  sferici, galbeni-bruni.

Fainarea cucurbitaceelor - Erysiphe cichoracearum si

          Sphaerotheca fuliginea

Boala este raspandita in toate tarile cultivatoare si produce pagube mari, datorita uscarii rapide a frunzelor. Desi este cunoscuta de foarte multa vreme (1800)  in tara noastra a fost semnalata de M. Fuss (1853), C. Oescu si E. Radulescu (1933) dar, studiata amanuntit de C. Sandu Ville abia in 1967.

Simptome. Organele aeriene (tulpini, frunze si chiar fructe sunt atacate in toate stadiile de dezvoltare (fig. 10). Pe suprafata acestor organe apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor pasle mai mult sau mai putin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se  pot uni si acopera suprafete mari de limb care, in scurt timp se vor usca. Sub acest miceliu tesuturile se ingalbenesc si se brunifica.

In conditii de seceta atmosferica, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar pe fructe. Condi]iile optime de instalare si evolutie a ciupercilor difera. Pentru Erysiphe temperatura optima este de 15-26^oC si nu necesita o umiditate ridicata, in timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optima este de  15-21^oC dar, necesita o umiditate ridicata.

Fig. 10 Fainarea cucurbitaceelor