Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























OCEANE SI MARI

Meteorologie











ALTE DOCUMENTE

MASURAREA CARACTERISTICILOR CURENTILOR DE AER IN JUDETUL IASI
Avalansele
AVERSELE
FENOMENE ATMOSFERICE DE RISC CU VITEZA DE APARITIE INTERMEDIARA
CICLONII TROPICALI
PROPRIETATILE FIZICO-CHIMICE ALE APELOR MARINE
VANTUL SI CIRCULATIA GENERALA A ATMOSFEREI
VIZIBILITATEA ATMOSFERICA
OCEANE SI MARI




OCEANE sI MĂRI

                        Oceanul Atlantic

Oceanul Atlantic ocupa o suprafata de 93 mil.km2 împreuna cu marile marginase. Ca amplasare, el este situat între Europa, Africa, America de Nord si America de Sud. Legatura cu celelalte oceane este conventionala :

-         de Oceanul Indian se delimiteaza de-a lungul meridianului de 21˚E, ce trece prin Capul Acelor;

-         de Oceanul Pacific se delimiteaza prin Str.Drake (între Capul Horn si Antartida);

-         de Oceanul Înghetat se delimiteaza printr-o linie conventional trasata pe lânga Ins.Stadt, Ins.Shatland, Islanda si localitatea Ĺngmagsalik (Groenlanda). De-a lungul acestei linii conventionale se gasesc o serie de praguri submarine, deasupra carora adâncimea este de 400÷600 m.

Oceanul are forma unui S deschis. În partea centrala, de la 55˚N si pâna la 53˚ 10410e420k S, se gaseste o dorsala muntoasa, numita dorsala medioatlantica. În partea centrala a acestei dorsale se gaseste o vale, numita vale de rift, care este foarte activa din punct de vedere seismic.

În unele zone, dorsala ajunge la suprafata apei sub forma unor insule : Flőes-Corvo (în emisfera nordica) si Tristan da Cuńha (în emisfera sudica). Aceasta dorsala desparte bazinul oceanului în doua cuvete : în vest se gaseste Depresiunea americano-canadiana, iar în sud Depresiunea Braziliei si Argentinei despartite de un prag numit Rio Grande. În est se gaseste Depresiunea africano-europeana, Depresiunea Angolei si Depresiunea Capului, ultimele doua fiind despartite prin dorsala balenelor (ce este o ramificatie din dorsala principala).

În Atlantic nu se gasesc vulcani submarini si nici insule coraligene.

Se întâlnesc doar trei gropi abisale :

-         Groapa Puerto-Rico – cu cea mai mare adâncime – 9218 m;

-         Groapa Sandwich de Sud – 8858 m;

-         Groapa Romanche – situata exact pe Ecuatorul terestru, în partea centrala a oceanului – 7728 m.

Acest ocean are insule putine fata de Oceanul Pacific : Anglia, Irlanda, Islanda, Terra Nova (Newfoundland), Antilele Mari si Mici, Arhip.Malvine, Foulkland, Azore, Arhip.Canare, Arhip.Capul Verde, Sf.Elena, Arhip.Tristan da Cuńha, Shetland de Sud si Sandwich de Sud.

Marile ce apartin acestui ocean, sunt :

Ř      Marea Baltica – între Suedia, Finlanda, Danemarca si Germania. Este mare de platforma continentala, cu adâncimea maxima de 140 m, si având salinitatea cea mai mica - 4‰. Este acoperita cu gheata în iernile aspre datorita salinitatii. Din Marea Baltica se poate iesi prin Canalul Kiel sau Str.Skaterak si Str.Skagerak;

Ř      Marea Nordului – este cuprinsa între Anglia, Pen.Scandinavica si Belgia, Olanda, Danemarca. Este o mare mai adânca – 3600 m – cu maree puternice pe tarmul european (francez mai ales). Are câteva domuri submarine în care se gaseste petrol si gaze naturale. În partea de SE a Angliei se afla un banc petrolifer cu înaltimea de 16 m;

Ř      Marea Mânecii (Canalul Mânecii) – se gaseste între Marea Britanie si teritoriul Frantei. Latimea minima este de 33 km în dreptul orasului francez Calais. Este zona cea mai aglomerata din punctul de vedere al traficului maritim si cu cele mai vitrege conditii meteorologice. În scopul separarii traficului si prevenirii coliziunilor, zona este balizata.

Ř      Golful Biscaya (Gasconiei) – este foarte adânc în zona centrala – 5000 m. Este zona de actiune a vânturilor de vest, fiind o zona foarte vitrega pentru navigatie;

Ř      Marea Mediterana – are legatura cu oceanul prin Str.Gibraltar. Suprafata ocupata este de aproximativ 2,5 mil.km2. Este o mare subtropicala, cu salinitate mare - 33‰ în vest, si pâna la 39‰ în est. Este marea cea mai albastra. Din Mediterana, prin Str.Dardanele si Bosfor se intra în Marea Neagra, ce are o suprafata de 412.000 km2 plus înca 50 km2 ai Marii Azov. Este mare închisa (salmastra) cu salinitate foarte mica. Prin Str.Kerci se intra în Marea Azov, ce are adâncime mica;

Ř      Golful Guineea – larg deschis;

Ř      Marea Antilelor Meridionale – în partea de sud a Oceanului Atlantic;

Ř      Marea Caraibelor – spre nord, între America de Sud, America Centrala si Antilele Mari. Are trei bancuri petrolifere la mica adâncime în apropierea coastei Venezuelei;

Ř      Golful Mexic – este cuprins între S.U.A., Mexic si Cuba. Este foarte adânc în centru, în partea de nord comatându-se (uscatul intra în mare) datorita aluviunilor aduse si depuse la gura de varsare de fluviul Mississippi;

Ř      Golful Sf.Laurentiu – este format la gura de varsare a fluviului cu acelasi nume din Canada. Este o zona care îngheata în perioada de iarna (5 luni pe an nu se naviga în aceasta zona).

Oceanul Pacific

Împreuna cu marile adiacente ocupa o suprafata de 180 mil.km2. Se afla situat între America de Nord, America de Sud, Asia si Australia.

Legatura cu Atlanticul se realizeaza prin Str.Drake, iar cu Oceanul Indian pe o linie la nord de Indonezia, la est de Australia si la sud de Insula Tasmania.

Este oceanul cu cele mai multe gropi abisale care se întind în apropierea tarmului, exceptie facând zona de vest a S.U.A. si Canadei.

Groapa Marianelor este cea mai adânca groapa abisala – 11.021 m, urmata fiind de Groapa Tonga – 10.800 m, Gr.Filipinelor, Gr.Curile, Gr.Aleutinelor, Gr. Guatemalei.

În Oc. Pacific se gasesc cele mai multe insule coraligene, ca pozitionare fiind cuprinse între latitudinile de 20˚N÷20˚S (în zona calda); 1400 de insule coraligene sunt de tip guyot (de tip atoli).

50% din suprafata fundului oceanic este sub forma de dealuri submarine (înaltimi cu pante foarte line). În partea de mijloc, fundul oceanului este stâncos.

Insulele care apartin oceanului, sunt : Arhip.Aleutine, Ins.Curile, Ins.Sahalin, Arhip.Japoniei, Ins.Taiwan, Arhip.Filipine, Arhip.Indoneziei (Ins.Sumatera, Jawa, Borneo, Celedes-Malibu), Melanezia, Micronezia si Polinezia. Trei grupari de insule în partea centrala Noua Zeelanda si Tasmania în sudul Australiei. Ins.Galapagos în apropiere de America de Sud, iar în largul oceanului, mai la nord de Ecuator – Insula Hawaii – al 51-lea stat al S.U.A.

Marile ce apartin de ocean, sunt :

Ř      Marea Bering – în nord, are acelasi nume cu strâmtoarea ce desparte Oceanul Pacific de Oceanul Arctic. Este o mare putin adânca si mai tot timpul înghetata;

Ř      Marea Ohotsk – reprezinta un intrând;

Ř      Marea Japoniei – între Japonia, China si Coreea;

Ř      Marea Galbena – un intrând, cu adâncimea maxima de 40 m. Denumirea i se datoreaza culorii galbene cauzata de aluviunile de löess transportate de fluviul Huang He;

Ř      Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est;

Ř      Str.Alaska.

Oceanul Indian

Ocupa o suprafata de 75 mil.km2, împreuna cu marile adiacente.

Golful AdenEste pozitionat în sudul Asiei, marginit de Africa si Australia. Nu are deschidere la nord. Este cel mai cald si cel mai putin cunoscut ocean. Se cunosc însa trei dorsale asezate sub forma literei Y, într-o forma mai stilizata.

D. arabo-indiana


                                                                                                                  20˚S

D. indiano-centrala,D. arabo-africana


Este cunoscuta doar Groapa Jawei (abisala) – 7450 m. În rest sunt adâncimi mari dar sub forma întinsa.

Insulele ce apartin acestui ocean, sunt : Ins. Madagascar, Sri Lanka (Vechiul Ceilon), Ins.Andomane si Nicobare, insule ce sunt coraligene. La NE de Ins. Madagascar, se gasesc toate tipurile de insule (si continentale, si vulcanice, si coraligene) : Ins.Seychelles (vulcanice), Ins. Mauritius si Reunion, ce apartin Arhip.Mascarene. Ca o caracteristica a acestei zone – tot timpul este cald si ploua, si este liniste.

Marile adiacente oceanului, sunt :

Ř      Marea Rosie – se afla situata între Africa si Pen.Arabica. Este o mare de prabusire, foarte adânca - 3500÷4000 m. Una dintre cel mai sarate mari - 40‰ salinitatea. Contine arhipelaguri coraligene în sud. Navele se deplaseaza pe rute bine stabilite si la dus, spre ocean si la întors, catre Marea Mediterana. În aceasta zona se observa fenomenul de refractie multipla, în care obiecte foarte apropiate se observa foarte departe. În zona actioneaza doi curenti – unul de suprafata si altul de adâncime, pe perioada iernii, vara mai aparând un curent de densitate. Culoarea se datoreaza unor alge de culoare rosie din apropierea tarmului;

Ř      Marea Arabiei – este o mare adânca; de 9 ori pe an se formeaza cicloni tropicali. Din aceasta mare, prin Str.Ormuz se intra în Golful Persic. Salinitatea în acest golf este de 42‰, salinitate record pe glob. Adâncimea este mica, iar sub ocean se gasesc importante zacaminte de petrol;

Ř      Golful Bengal – în estul Indiei; în el se varsa fluviul Gange.

Oceanul Înghetat

Ocupa o suprafata de 13 mil.km2. Se afla situat în nordul Americii de Nord, Europei si Asiei. Are o forma aproximativ circulara, fiind acoperit cu gheata aproape tot anul. Relieful submarin este foarte putin cunoscut, 5400 m fiind adâncimea maxima cunoscuta.

Marea Barents, Marea Alba (ca un fel de golf, înghetata mai tot timpul anului), Marea Kara, M.Loctef, M. Siberiei Orientale, M.Bofor sunt mari ce apartin de Oc. Înghetat.


Document Info


Accesari: 30439
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )