Notă explicativă : Imobilizările corporale au o valoare foarte mare în anul 1999 datorită reevaluări imobilizării efectuate în anul 1999. Exoluţia indicatorilor echilibrului financiar în date curente Grafic 3.1.1
Capacitatea de autofinanţare prin metoda adiţională ( în date curente ) Tabel 3.1.3
Bilanţul financiar în date comparabile Tabel 3.1.4
Evoluţia indicatorilor echilibrului financiar în date comparabile Grafic 3.1.4
Capacitatea de autofinanţare prin metoda adiţională ( în date comparabile ) Tabel 3.1.6
Grafic 3.1.6
Concluzii:
Fondul de rulment financiar înregistrează valori pozitive în toţi cei trei ani analizaţi. Acest lucru evidenţiază faptul că capitalurile permanente finanţează o parte din activele circulante, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Această situaţie pune în evidenţă fondul de rulment financiar ca expresie a realizării echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Acest indicator cunoaşte următoarea evoluţie: în date curente creşte cu 150.1% în 1998 faţă de 1997, şi cu 37.1% în 1999 faţă de 1998, ceea ce în date comparabile înseamnă o scădere cu 11.8% în 1998 şi cu 12.7% în 1999. această evoluţie se datoreză evoluţiei elementelor sale componente, şi anume : utilizările permanente şi resursele permanente. deţin 49.8% din activ în 1997, 32.4% în 1998 şi 63.9% în 1999. În 1998 scad cu 62.3% faţă de 1997, iar în 1998 cresc cu 283% faţă de 1998 (în date comparabile). reprezintă 80.6% din pasiv în 1997, 84.7% în 1998 şi 90.1% în 1999. În 1998 scad cu 39.2% faţă de 1997, iar în 1999 cresc cu 106.7% faţă de 1998 (în date comparabile).
Fondul de rulment financiar împrumutat este egal cu zero în 1997, 1998 şi 1999, ceea ce înseamnă că societatea comercială Electroaparataj nu recurge la îndatorarea pe termen lung pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt. Cu alte cuvinte, echilibrul financiar se realizează numai pe baza capitalurilor proprii.
Necesarul de fond de rulment prezintă valori pozitive în cei trei ani analizaţi. Acest indicator creşte în date curente cu 82.2% în 1998 şi cu 17.2% în 1999. În date comparabile însă, acest indicator scade cu 28.5% în 1998 şi cu 21.7% în 1999. Elementele sale componente au următoarea structură : Utilizările temporare fără activele de trezorerie deţin 44.7% în 1997 , 48.8% în 1998 şi 24.1% în 1999. Resursele permanente fără pasivele de trezorerie deţin 17.6% în 1997, 15.3% în 1998 şi 9.8% în 1999. Necesarul de fond de rulment din exploatare este preponderent şi evoluează astfel: scade cu 26.3% în 1998 faţă de 1997 şi cu 22% în 1999 faţă de 1998 în date comparabile.
Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii are valori pozitive în 1997 şi 1999. În 1998 înregistrează o valoare negativă, semnificând un surplus de resurse temporare în raport cu utilizările corespunzătoare generate de activităţi din afara exploatării.
Trezoreria netă înregistrează valori pozitive în cei trei ani consecutivi analizaţi, ceea ce demonstrează o rentabilitate economică ridicată a societăţii comerciale Electroaparataj şi posibilitea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei sale pe piaţă. Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii, expresia desfăşurări unei activităţi eficiente. Acest indicator creşte atât în date curente cât şi în date comparabile. În date comparabile, trezoreria netă se majorează cu 192.7% în 1998 şi cu 22.4% în 1999.
Capacitatea de autofinanţare este pozitivă în cei trei ani analizaţi, şi prezintă următoarea evoluţie: scade cu 34.2% în 1998 şi creşte cu 51.9% în 1999 în date comparabile. Valorile pozitive ale acestui indicator evidenţiază capacitatea întreprinderii de a degaja resurse interne de finanţare din propria sa activitate. Capacitatea de autofinanţare permite: finanţarea unor nevoi ale gestiunii interne, creşterea fondului de rulment, finanţarea totală sau parţială a noilor investiţii, rambursarea împrumuturilor şi remunerarea capitaluriulor investite. Prin mărimea şi structura sa capacitatea de autofinanţare contribuie la menţinerea valorii întreprinderii (prin componenta sa amortizări şi provizioane) şi constituie în acelaşi timp un factor de creştere (prin componenta sa rezultatul net).
Din cele prezentate mai sus se constată: - o finanţare permanetă bună a societaţii; - independenţa financiară a societaţii, aceasta neapelând la credite pe termen mediu sau lung; - o solvabilitate generală bună, datoriile pe termen scurt ale societăţii fiind acoperite integral de disponibilităţi.
3.2 ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE EVOLUŢIA CIFREI DE AFACERI ŞI A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT Analiza corelaţiei dintre evoluţia cifrei de afaceri şi a necesarului de fond de rulment îşi propune să cerceteze dacă dezvoltarea cantitativă a activitaţii este însoţită de o dezvoltare calitativă a acesteia. Latura cantitativă este exprimată prin creşterea cifrei de afaceri, iar cea calitativă prin creşterea capitalurilor proprii. Cheia de legătură dintre aceste două aspecte este rezultatul, profitului obţinut din activitatea respectivă. Cu alte cuvinte, dacă creşterea cifrei de afaceri conduce la creşterea profitului, care încorporat în capitalurile proprii duce la majorarea acestora din urmă, putem spune ca dezvoltarea activităţii nu afectează în mod negativ echilibrul economico-financiar al întreprinderii ci dimpotrivă duce la o creştere calitativă a activitaţii.
Evoluţia cifrei de afaceri şi a necesarului de fond de rulment în date curente
Tabel 3.2.1
Evoluţia cifrei de afaceri şi a necesarului de fond de rulment în date comparabile
Tabel 3.2.2
Atât din grafic cât şi din datele prezentate în tabelele de mai sus se observă faptul că necesarul de fond de rulment depinde de nivelul de activitate, adică evoluează în acelaşi sens cu cifra de afaceri. Raportul dintre necesarul de fond de rulment şi cifra de afaceri este relativ constant, având o rată de variaţie care nu depăşeşte 6%.
În cazul societaţi comerciale Electroaparataj, creşterea cantitativă este însoţită şi de o creştere calitativă. Acivitatea generează trezorerie netă pozitivă în trei ani consecutivi demonstrându-şi astfel rentabilitatea şi eficienţa, precum şi echilibrul financiar de care se bucură întreprinderea.
3.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA FLUXULUI DE NUMERAR Toate operatiunile pe care întreprinderea le realizează se regasesc imediat sau la termen sub forma fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesara perenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa degajă în mod permanent trezorerie. Trezoreira permite aprecierea performanţelor întreprinderii, având şi un rol strategic, în ceea ce priveşte nivelul său de formare cât şi modul de utilizare. Degajarea trezoreriei este dovada poziţiei strategice a întreprinderii în raport cu produsele sale, pieţele sale, concurenţii săi şi constrângerile exterioare. Această poziţie strategică satisfăcătoare generează importante fluxuri financiare care îi permit întreprinderii procurarea capitalurilor externe, în special de pe piaţa financiară sau plasarea excedentului de trezorerie. De asemenea, trezoreria constituie un instrument de acţiune la dispoziţia conducătorilor întreprinderii pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel, trezoreria poate fi utilizată, fie pentru achiziţionarea echipamentelor indispensabile creşterilor interne, fie pentru procurarea titlurilor de participaţie care vizează cresterea externă. Trezoreria constituie deci gajul flexibilitaţii întreprinderii.
Flux de numerar în date curente Tabel 3.3.1
Evoluţia trezoreriei nete în date curente Grafic 3.3.1
Flux de numerar în date comparabile Tabel 3.3.2
Evoluţia trezoreriei nete în date comparabile
Grafic 3.3.2
Notă: Valoarea disponibilităţilor băneşti din tabloul fluxului de numerar în date comparabile diferă de valoarea din tabelul indicatorilor echilibrului economic datorită faptului că în primul caz anul de bază este 1997, iar în al doilea caz anil de bază este 1998.
Tabloul fluxului de numerar întocmit pe două exerciţii, este un instrument extrem de eficace în analiza financiară a societăţii comerciale, având rolul de a explica variaţia trezoreriei (cash-flow).
Cash-flow-ul pozitiv semnifică o creştere a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor, în consecinţă o îmbogăţire a avtivului net real, o confirmare a majorării valorii proprietăţii.
Din cash-flow-ul care are valoarea de 41,012,151,000 lei, 85%, respectiv 34,870,824,000 lei se datorează rentabilităţii activităţii, iar 15%, respectiv 6,141,327,000 lei reprezintă lichidităţii degajate de investiţii. · Cash-flow-ul din investiţii , 15% din totalul cash-flow, provine din: - variaţia capitalului de lucru, care are valoarea – 11,002,464,000 lei şi include : variaţia stocurilor, variaţia creanţelor, variaţia furnizorilor şi variaţia altor datorii. - variaţia investiţiilor, care are valoarea de 17,143,791,000 lei şi cuprinde : vânzări şi investiţii. · Cash-flowl-ul din rentabilitatea avtivităţii, 85% din total cash-flow provine din profitul realizat. Cea mai mare parte a fluxului de numerar, 85% este generat de profitul activităţii, ceea ce dovedeşte că încă o dată rentabilitatea activităţii societăţii comerciale Electroaparataj.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||