SERVICII FINANCIAR-BANCARE

SERVICII FINANCIAR-BANCARE

 

1. Consideratii generale

2. Institutiile bancare

2.1. Banca Nationala a României ( BNR)

2.2. Bancile comerciale

2.3. Privatizarea societatilor bancare

2.4. Centrala Incidentelor de Plati (CIP)

2.5. Relatiile dintre bancile comerciale si clientii acestora

2.5.1. Piata de capital

3. Fondurile de investitii

Consideratii generale

În cadrul transformarilor structurale în care este angrenat sistemul economic din România, un loc important revine dezvoltarii unui sistem financiar viabil, capabil sa asigure resursele financiare necesare sustinerii procesului de reforma .

Principalele etape ale construirii sistemului financiar sunt:

·         crearea unui sistem bancar pe doua nivele, constituit din Banca Nationala a României si bancile de rangul doi (bancile comerciale);

·         crearea unei piete de capital, cu doua mari componente: o piata bursiera si o piata extrabursiera ;

·         crearea unor fonduri de investitii, care sa mobilizeze economiile temporar disponibile;

·         crearea unui sistem de asigurari si renuntarea la monopolul statului în domeniu;

·         crearea unui sistem corespunzator de decontari si plati;

·         introducerea unor produse financiare moderne si reglementarea adecvata a utilizarii acestora.

În pofida realizarii acestor elemente într-un interval temporar relativ scurt, exista înca numeroase disfunctionalitati si rigiditati, la nivelul diverselor componente ale sistemului financiar. Acestea limiteaza eficienta functionarii acestui element, fiind determinate atât de cauze obiective, tinând de nivelul insuficient de dezvoltare a proceselor de economisire si de intermediere financiara , cât si de dezechilibrele de substanta ale întregii economii, precum si de diverse cauze subiective.

 

Institutiile bancare

Banca Nationala a României ( BNR)

Conform prevederilor legii, BNR stabileste si conduce politica monetara , valutara, de credit, de plati, precum si de autorizare si supraveghere prudentialã bancara în cadrul politicii generale a statului, cu scopul de mentinere a stabilitãtii monedei nationale si a preturilor. De asemenea, BNR refinanteaza societatile bancare si asigura lichiditati sistemului bancar BNR este organ al statului si are personalitate juridica .

BNR are atributii exclusive în ceea ce priveste emisiunea de bancnote si monede metalice, autorizarea si supravegherea activitatii institutiilor bancare, stabilirea si conducerea politicii valutare a statului, emiterea reglementarilor privind operatiunile în aur si valuta , autorizarii si supravegherii persoanelor juridice care sunt autorizate sa efectueze tranzactii valutare.

Printre altele, în cadrul operatiunilor sale, BNR: acorda credit societatilor bancare si altor institutii de credit; deschide conturi curente si efectueaza operatiunile de încasari si plati între societatile bancare si alte institutii de credit; asigura , prin intermediul conturilor deschise în evidentele sale, servicii de compensare si decontare între societatile bancare; stabileste taxa oficiala a scontului, conditiile de efectuare a operatiunilor de scont, precum si rata de refinantare a societatilor bancare; stabileste regimul rezervelor obligatorii pe care societatile bancare sunt obligate sa le mentina în conturi special deschise în evidentele sale; tine în evidentele sale contul curent al Trezoreriei Statului si poate acorda bugetului administratiei centrale de stat împrumuturi, în limite explicit prevazute în Legea nr. 101/1998; elaboreaza balanta de plati externe si balanta creantelor angajamentelor externe; participa, cu împuternicirea Parlamentului, la organizatiile internationale cu caracter financiar, bancar si monetar; încheie în nume propiu sau în numele statului acorduri de clearing si de plati, cu institutii centrale de clearing, publice si private, cu sediul î n strainatate; elaboreaza studii si analize privind moneda, creditul si operat iunile sistemului bancar.

Gestiunea operativa a activitatii BNR este încredintata Guvernatorului.

Activitatea curenta a BNR se realizeaza prin intermediul sucursalelor din fiecare judet.

Noul lege a BNR confera acesteia un grad sporit de independenta si noi posibilitati de actiune în 14414t1915o vederea consolidarii sistemului financiar-bancar.

 

Bancile comerciale

Bancile comerciale persoane juridice române

Societatile bancare, persoane juridice române, se constituie legal pe baza autorizatiei eliberate de BNR; ele nu pot fi infintate ca societati cu raspundere limitata .

Societatile bancare sunt persoane juridice al caror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice si fizice, sub forma de depozite sau instrumente nenegociabile, platibile la vedere sau la termen, precum si acordarea de credite.

Structura organizatorica , conducerea si administrarea societatilor bancare se stabilesc prin statutele proprii. Societatea bancara este angajata numai prin semna turile a cel putin doi conducatori, având functiile stabilite prin statutele proprii.

În activitatea lor, societatile bancare se supun reglementarilor emise de catre BNR privind aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plati, precum si normelor prudentiale.Societatile bancare trebuie sa deschida conturi curente la BNR si sa mentina rezerve minime obligatorii potrivit reglementarilor date de aceasta, precum si sa prezinte lunar BNR situatiile lor financiare.

Societatile bancare pot efectua operatiuni de constituire de depozite la vedere si la termen, în cont, cu numerar si cu titluri; ele pot acorda credite, urmarind ca solicitantii de credite sa prezinte credibilitate pentru rambursarea lor la scadent a .

În acest scop, ele pot cere solicitantilor garantarea împrumutului cu bunuri mobile si imobile^.

În cadrul operatiunilor lor, societatile bancare pot cumpara, vinde, tine în custodie si administra active monetare, pot executa transferuri, operatiuni de clearing si alte operatiuni de virament, pe cont propiu sau în contul tertilor; ele pot primi titluri în gaj sau în pastrare.

Societatile bancare pot efectua, potrivit legii si în limitele autorizatiei acordate de BNR, operat iuni si activitati conexe, precum operatiuni valutare sau cu metale pretioase, cu obiecte confectionate din acestea si cu alte valori cu grad mare de lichiditate, plasamentul, subscrierea, gestionarea, pastrarea si comertul cu titluri, consulting bancar, acordarea de garant ii, mandatari, precum si alte activitati legale care pot fi asumate pe cont propiu sau î n contul clientilor.

De asemenea, prin Hotãrâre a Guvernului si cu avizul BNR, se poate aproba desfãsurarea de cãtre bãnci a unor activitãti de finantare pentru stimularea IMM, pentru restructurarea, modernizarea si privatizarea societatilor comerciale, precum si pentru sustinerea si stimularea exporturilor, dezvoltarea infrastructurii si a altor utilitãti de interes public.

Sunt interzise urmatoarele operatiuni:

·   angajarea în tranzactii cu bunuri mobile si imobile;

·   achizitionarea propiilor actiuni sau gajarea lor în contul datoriilor bancii;

·   acordarea de împrumuturi clientilor, conditionata de vânzarea sau cumpararea actiunilor bancii;

·   primirea de depozite, titluri sau alte valori, când societatea bancara se afla în încetare de plati;

·   angajarea în operatiuni de depozit, daca majoritatea depozitelor provin de la angajatii bancii (se excepteaza operatiunile fondurilor de plasament si alte operatiuni financiare bazate pe principiul mutualitatii);

·   acordarea de credite garantate cu actiunile emise de bancã.

Noua lege bancara (58/1998) prevede în mod explicit posibilitatea efectuarii si a urmatoarele operatiuni:

·   operatiuni de factoring si scontarea efectelor de comert , inclusiv forfetare;

·   leasing financiar;

·   tranzactii în cont propriu sau al client ilor cu instrumente financiare derivate;

·   tranzactii cu valori mobiliare;

·   intermedierea în plasamentul valorilor mobiliare si oferirea de de servicii legate de acestea;

·   administrarea de portofolii ale clientilor, în numele si pe riscul acestora.

Documentatia necesarã pentru obtinerea autorizatiei de constituire a unei societãti bancare trebuie sa contina:

·   cererea de autorizare;

·   procura autentificata, semnata de toti membrii fondatori;

·   proiectele de contract de societate si de statut;

·   repartitia actiunilor si a drepturilor de vot;

·   studiul de fezabilitate;

·   informatii despre persoanele desemnate (cel putin douã) sa asigure conducerea efectiva a societatii bancare (în cazul societatilor bancare cu participare de capital strain, indiferent de proportia acestuia, cel putin una din persoanele desemnate sã asigure conducerea efectiva a societatii bancare va fi cetatean român);

·   denumirea bancii la care se va deschide contul de colectare a capitalului social;

·   informatii privind auditorul independent (cf. art. 61/ Legea 58/1998);

Capitalul social minim necesar pentru înfiintarea unei societãti bancare este de 50 miliarde lei, din care cel putin jumãtate trebuie varsat la înfiintare, iar restul trebuie depus în termen de doi ani de la înfiintarea societãtii.

Aceasta suma este actualizata prin dispozitii ale BNR.

Bancile comerciale-sucursale ale bancilor straine

Sucursalele societatilor bancare straine se pot constitui cu autorizarea Bancii Nationale a României.

Actele necesare pentru autorizare sunt:

·   cererea de autorizare

·   statutul (sau alte acte din care sã rezulte denumirea, forma juridicã, sediul social si modul de functionare a societatii bancare straine);

·   ultimele trei rapoarte anuale, certificate de auditori externi;

·   descrierea sistemului de reglementare bancara din tara de origine;

·   declaratia autoritãtii de supraveghere bancarã din tara de origine privind acordul pentru deschiderea sucursalei în România si viabilitatea societãtii bancare respective.

 

Privatizarea societatilor bancare

În luna mai 1997, pentru respectarea Memorandumului convenit cu Fondul Monetar International, privind politica economica a Executivului, î n perioada 1997-1998, a fost adoptata Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar. Pentru privatizarea fiecarei societati bancare vor fi emise norme proprii, iar procesul se va desfasura sub supravegherea unei comisii ale carei atributiii au fost stabilite pe baza Hotarârii Guvernului 458.

Principalele prevederi ale privatizarii societatilor bancare sunt:

·   privatizarea societatilor bancare se realizeazã prin unul din urma toarele procedee:

a) majorarea capitalului social prin aport de capital privat, în numerar, în baza unei oferte publice sau a unui plasament privat;

b) vâ nzarea de act iuni gestionate de FPS, numai contra numerar, cu plata integrala , catre persoane fizice si persoane juridice române cu capital social majoritar privat, inclusiv catre societatile de investitii financiare rezultate din transformarea FPP (SIF), precum si catre persoane fizice si persoane juridice straine cu capital majoritar privat;

c) combinarea celor doua procedee mentionate anterior.

·         pentru a obtine un numar de actiuni care reprezinta mai mult de 5% din capitalul social total al unei societati bancare, o persoana fizica sau juridica , româna sau straina , care actioneaza direct sau indirect, individual sau împreuna si în legatura cu tertii, trebuie sa obtina acordul prealabil expres al BNR;

·         în cazul în care procedeul de privatizare ales este majorarea capitalului social, inclusiv o combinatie a acestuia cu vânzarea de actiuni de catre FPS, subscrierea actiunilor se efectueaza în lei;

·         bancile comerciale, persoane juridice de nationalitate româna sau straina , care îsi desfasoara activitatea pe teritoriul Româ niei, nu pot acorda credite pentru plata actiunilor dobândite de la FPS sau pentru achitarea actiunilor subscrise în cazul majorarii de capital social la societatile bancare care se privatizeaza ;

·         persoanele fizice sau juridice române sau straine nu pot utiliza credite obtinute din tara pentru achizitionarea, sub orice forma , a actiunilor emise de societatile bancare.

·         privatizarea se va realiza pe baza raportului de evaluare si a studiului de fezabilitate, întocmite de o firma specializate, selectata prin licitatie.

Raportul de evaluare se întocmeste în conformitate cu standardele internationale în materie si va cuprinde si recomandari privind:

·         procedeul si metodele de privatizare care sunt indicate a fi utilizate;

·         structura optima a actionariatului care trebuie sa rezulte dupa privatizare;

·         cota maxima de capital social care poate fi dobândita de catre persoanele fizice sau juridice;

·         cota maxima de capital social care poate fi oferita spre privatizare, într-o singura etapa ;

·         cota de capital social care va fi rezervata statului;

·         categoriile de actiuni care se pot emite, valoarea primei de emisiune si a pretului de vânzare etc.

 

Centrala Incidentelor de Plati (CIP)

CIP este un serviciu din cadrul BNR care administreaza o baza de date cu referinte despre agentii economici care au produs incidente în utilizarea cecurilor, cambiilor si biletelor la ordin. Pentru obtinerea de informatii de la CIP, subiectii economici se pot adresa unei unitati bancare, completând î n acest scop un formular de Cerere de consultare.

Un pas important în dezvoltarea sectorului bancar în perioada imediat urmatoare îl va reprezenta, ala turi de privatizarea unor banci cu capital de stat, cotarea la bursa de valori a actiunilor unor banci (actiunile Bancii Albina si Ba ncii Transilvania au fost deja admise la cota BVB) si, eventual, pe piete de capital din strainatate.

 

Relatiile dintre bancile comerciale si clientii acestora

Principalele tipuri de servicii pe care o banca le presteaza clientilor sai sunt:

1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri);

2. Acordarea unor facilitati de credit;

3. Servicii privind transferul fondurilor (prin utilizarea instrumentelor si modalitatilor de plata );

4. Alte servicii:

·                     efectuarea de operatiuni de schimb valutar;

·                     servicii de consultanta ;

·                     plati privind derularea unor cheltuieli guvernamentale etc.

Deschiderea unui cont bancar

Bancile comerciale deschid, în evidentele lor, atât pentru persoanele fizice, cât si pentru cele juridice, urmatoarele tipuri de conturi:

·                     conturi la vedere ( curente), în lei si în valuta ;

·                     conturile la termen, în lei si în valuta (pentru o durata mai mare de o luna ).

Pentru clientii persoane juridice, ba ncile comerciale mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:

·                     conturi blocate, în lei sau în valuta , reprezentând capitalul social necesar constituirii unei societati comerciale.

·                     conturi blocate cu destinatie speciala sunt conturi în care disponibilitatile titularului sunt temporar blocate, în raport de o anumita operatiune, ca masura de protect ie pentru banca si pentru buna desfasurare a unor obligatiuni de efectuare a unor plati externe (acreditive, garantii etc.).

·                     conturi cu sume dobândite prin participarea la licitatii valutare.

Primul contact al firmei cu o banca se realizeaza în momentul deschiderii unui cont, dupa înfiintarea legala aacesteia.

Contactul este obligatoriu, în actul constitutiv fiind prevazuta obligatia fiecarui asociat de a depune partea sa de capital social, din capitalul în numerar al societatii.

Ö Acte necesare pentru deschiderea contului

·   actele de constituire a societatii

(actul constitutiv, avizul Agentiei Române de Dezvoltare pentru societãtile cu asociat strain, sentinta judecatoreasca, eventuale acte aditionale);

·   actele doveditoare privind dreptul de utilizare a sediului social

(act de proprietate sau contract de închiriere înregistrat la Directia Finantelor Publice);

·   documentele de contact cu banca

(cererea de deschidere de cont, fisa specimenelor de semnãturi, încheierea cu privire la nivelul plafonului de casã admis);

·         dovada platii unei taxe de deschidere de cont

(suma variabila de la banca la banca);

·         certificatele de înregistrare a firmei

(la Registrul Comertului, codul fiscal, codul Sicomex).

Au dreptul sa opereze în banca, în contul unei societati, doar persoanele împuternicite de catre adunarea generala a asociatilor sau cei împuterniciti prin contractul de societate.

Ö Depunerea capitalului social (pentru societatile nou înfiintate)

Prima operatiune de ghiseu a unei societãti comerciale este deschiderea de cont, care implicã plata taxei de deschidere de cont si depunerea capitalului social.

De fiecare data când se depun în contul societatii (sau se transmit din alte banci sume care reprezinta capital social), se va specifica obligatoriu pe foaia de varsamânt sau chitanta sau ordin de plata (în lei sau valuta) ca suma reprezinta "aport la capitalul social al asociatului X". Documentul de depunere astfel completat elimina eventuale dificultati ulterioare de la Oficiul Registrului Comertului, în momentul când capitalul sau proprietarul se modificã.

Pentru disponibilitatile în cont ale clientilor lor, bãncile bonifica dobânzi, în moneda contului (lei sau valuta ). De asemenea, pentru serviciile oferite, bancile percep comisioane, speze, dobânzi, în moneda serviciului efectuat.

Ö Alimentarea conturilor societatii se poate face de catre:

·         societatea însãsi,

prin depuneri de numerar sau transferuri de fonduri din conturi ale societatii deschise la alte banci;

·         alte persoane juridice sau persoane fizice,

prin depuneri de numerar sau prin transfer bancar.

Ö Depunerile de numerar

Pentru efectuarea depunerilor de numerar în lei în banca, societatile sunt obligate sa achizitioneze de la ghiseele bãncii formulare de "foi de varsamânt". Aceste formulare se precompleteaza în doua exemplare, cu toate elementele (mai putin data) de cãtre societate. Dupã înregistrarea si efectuarea plãtii la caseria bancii, foile de vãrsãmânt se semneazã si stampileazã de cãtre bancã si se elibereazã un exemplar cãtre societate. Acest exemplar devine astfel un document de contabilitate primarã pentru societate.

Destinatia plãtilor în lei nu este controlatã de catre banca. În unele cazuri, însa, în conformitate cu reglementarile în vigoare, ea poate fi conditionata. Aceste cazuri sunt:

·         plata salariilor în numerar este conditionatã de plata anterioara integrala a obligatiilor fatã de stat, asigurãri si Ministerul Muncii;

·         plata dividendelor este conditionatã de plata impozitului pe profit si a impozitului pe dividende.

În rest, platile în lei ale unei societati, efectuate conform reglementãrilor în vigoare, nu pot fi blocate decât printr-o hotãrâre judecãtoreascã si pot fi controlate doar de organele abilitate de catre stat (Curtea de Conturi - pentru firmele cu capital integral sau partial de stat -, Directia Generalã a Finantelor Publice, Garda Financiarã, Politia Economicã etc.).

Modalitati si instrumente de plata fara numerar

Modalitatile de plata fara numerar reprezinta procedura (tehnica, mecanismul) prin care banii de cont sunt transferati de la un det inator la altul.

Instrumentele de plata fara numerar sunt î nscrisurile (documentele) care pun în miscare banii de cont.

Instrumente de plata fara numerar

Principalele instrumente de plata fara numerar sunt:

·         cecul;

·         biletul la ordin;

·         cambia;

·         ordinul de plata .

Tuturor acestor documente le este comun faptul ca:

·         se completeaza de catre cel ce da ordinul de plata (numit si ordonator);

·         contin obligatoriu cel putin urmãtoarele date:

·         cine plãteste (din ordinul cui sau din contul cui);

·         cui i se plãteste (beneficiarul plãtii);

·         cât i se plãteste (suma);

·         când se plãteste;

·         ce se plãteste (ce reprezintã plata).

a.      Cecul  este o dispozitie de plata imediata , la simpla prezentare, a unei anumite sume unei persoane numite beneficiar sau purta tor.

Cecul poate fi emis în favoarea unei persoane sau la purtator. Î n primul caz, el este transmisibil, prin gir, unei alte persoane; în cel de-al doilea caz, prin simpla remitere manuala , la fel ca o bancnota .

Cecul trebuie sa contina referiri la: denumirea de cec trecuta pe înscris; denumirea si/sau sigla societatii bancare trase; adresa sediului societatii bancare trase; seria si numarul cecului; data si locul emiterii cecului; suma, în cifre si litere, precum si moneda de plata ;

numele beneficiarului si ment iunea "sau la ordinul sau"; codul fiscal al beneficiarului; semnatura tragatorului.

Cecurile sunt de doua feluri:

·                     barate;

·                     simple.

Cecurile barate sunt garantate la plata de catre banca emitatoare, prin existenta unei sume în conturile ordonatorului, special destinata acoperirii cecului.

Cecul simplu este, de asemenea, garantat cu disponibilul din contul curent al ordonatorului. În masura în care suma din cont acopera suma de pe cec, banca va face plata integral. Daca suma din cont este mai mica decât suma de pe cec, banca va face plata doar partial.

Cecul este platibil numai la vedere (la prezentare).

a.                  Cambia

este un instrument de plata (titlu de credit) prin care traga torul da ordin trasului sa plateasca, la vedere sau la termen, o suma de bani beneficiarului (sau la ordinul acestuia), respectiv unei alte persoane indicate de beneficiar.

Pentru ca o cambie sa fie valida din punct de vedere juridic, ea trebuie sa cuprinda, printre altele, urma toarele ment iuni obligatorii: ordinul necondit ionat de a pla ti o suma de bani; numele sau denumirea trasului; scadenta ; locul platii ; numele sau denumirea beneficiarului ; data si locul emiterii; semnatura emitentului cambiei.

Acceptarea cambiei: Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principal.

Scadenta si plata: data scadentei este data la care cambia devine exigibila si trebuie platita .

Girarea: cambiile pot circula prin gir sau andosare (cu exceptia cambiilor cu mentiunea "nu la ordin").

Cesiunea de creanta : Daca tragatorul a înscris pe cambie mentiunea "nu la ordin", titlul poate fi transmis numai prin cesiune de creant a ordinara .

Avalizarea cambiei: Este actul prin care o persoana (numita avalist) garanteaza plata cambiei în favoarea altei persoane (numita avalizat). Avalul se va da chiar pe cambie sau pe o alonja la titlu.

Protestul: Daca trasul refuza plata cambiei la scadent a , posesorul cambiei trebuie sa initieze procedura de "protest de neplata " la judecatoria locului platii. Se poate adresa si "protest de neacceptare", daca trasul refuza acceptarea cambiei.

b.                  Biletul la ordin

este un înscris prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului, sau la ordinul acesteia, o suma de bani la scadenta

Regulile care se aplica în lega tura cu plata, scadenta, girarea si protestul în cazul cambiei sunt valabile si în cazul biletului la ordin, singura exceptie fiind acceptarea. Conform legii, biletul la ordin nu se prezinta la acceptare, emitentul fiind, chiar din momentul emiterii titlului, principalul obligat la plata acestuia.

c.                   Ordinul de plata :

este o dispozitie de plata neconditionata data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data .

O asemenea dispozitie este ordin de plata daca :

a.                   societatea bancara receptoare intra în posesia sumei respective fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea ei de la emitent ;

b.                  nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului.

Daca în circuitul ordinului de plata, de la platitor la beneficiar, se pot interpune mai multe societati bancare (care efectueaza succesiv operatiuni de receptie, autentificare, acceptare si executare a ordinului de plata ) au loc operatiuni de transfer-credit.

Participantii la transfer-credit sunt:

·                     emitentul (non-bancar sau bancar);

·                     pla titorul (sau primul emitent);

·                     beneficiarul ;

·                     societatea bancara initiatoare;

·                     societatea bancara destinatara .

În derularea transferului-credit pot interveni si societati bancare intermediare, altele decât societatea bancara initiatoare sau societatea bancara destinatara .

Elementele de continut principale ale unui ordin de plata se refera la:

·                     numarul ordinului de plata ;

·                     suma ;

·                     numele, numarul contului si banca platitorului;

·                     ce reprezinta plata;

·                     numele, contul si banca beneficiarului;

·                     semnatura platitorului si data emiterii ordinului de plata .

Ö Ordinul de plata în valuta

Prin ordinul de plata în valuta se pot dispune plati externe.

Pentru a dispune o plata externa, societatea comerciala completeaza un formular de dispozitie de platã valutara externa/cerere de deschidere acreditiv. Formularul se completeaza în trei exemplare identice, pe fatã si pe verso, cu toate datele cerute de acesta. Pe verso-ul formularului se înscrie o declaratie a ordonatorului, care certificã faptul ca respectiva plata nu a mai fost efectuata (sau compensata) anterior.

Ordinele de plata în valuta (DPVE) se onoreaza de catre banca în limita disponibilului în cont, în valuta respectiva. În cazul în care suma nu este suficienta, societatea poate dispune schimbul valutar din disponibilul propriu, dintr-o alta valuta, în valuta de plata sau cumpararea partiala (sau totala) a valutei necesare prin licitatia valutara.

Daca plata se face în alta valuta decât valuta tarii destinatare, operatiunea va implica cel putin o bancã intermediara din tara în a carei valuta se efectueaza plata, fapt ce va determina o ma rire a termenul de plata.

Modalitati de plata fara numerar

Principalele modalitati de plata fara numerar sunt:

·                     acreditivul;

·                     incasso;

·                     scrisoarea de garantie;

·                     vinculatia.

A. Acreditivul este o modalitate de decontare prin care banca cumparatorului se angajeaza , din ordinul acestuia, sa plateasca vânza torului, prin intermediul bancii acestuia sau al altei banci, o anumita suma de bani, cu conditia ca vânza torul sa depuna , pâna la un anumit termen, documentele doveditoare ale expedierii marfii comandate.

Exista mai multe tipuri de acreditiv:

·                     simplu sau documentar;

·                     revocabil-nerevocabil;

·                     transferabil-netransferabil;

·                     domiciliat la banca debitorului sau la banca beneficiarului etc.

Acreditivul documentar

În cazul deschiderii unui acreditiv, clientul completeazã si depune la bancã o cerere de deschidere acreditiv. Ea trebuie completata cu lista documentelor care conditioneaza uzual plata: factura în mai multe exemplare, document de transport international, certificat de origine, certificate de calitate, fitosanitare sau sanitar-veterinare, orice alte documente, functie de natura mãrfii sau de clauzele contractului.

B. Incasso este o modalitate de plata în cadrul ca reia creditorul transmite bancii sale documentele care atesta îndeplinirea obligatiilor sale contractuale, iar banca le remite spre incasare altei banci, care îl deserveste pe debitor. Acesta din urma le preda debitorului dupa achitare si transfera suma bancii creditorului. Este o modalitate de plata mai simpla si mai putin costisitoare decât acreditivul, însa este mai lenta si nu prezinta nici o garantie pentru creditor ca îsi va î ncasa creanta.

Incassoul documentar

Incassoul documentar este un instrument negarantat de încasare a creantelor din export ale unei societãti. Se deosebeste de acreditiv prin faptul cã plata exportului nu este garantata, decât în cazuri speciale (transport naval al marfurilor cu conosament în favoarea unei banci).

Pentru încasare, societatea depune în banca ordinul de încasare (formular specific fiecãrei bãnci), la care anexeazã documentele de export si, eventual, o cambie la termen, spre a fi transmise, pentru accept, beneficiarului mãrfii.

C. Scrisoarea de garantie: este un angajament irevocabil de garantare a unei operatiuni comerciale din partea unei bãnci.

Se pot garanta diverse operatiuni ca, de exemplu, buna executie a unui contract, returnarea unui avans, participarea la o licitatie, existenta unui stoc de marfã, plata la un anume termen a unei obligatii de plata (vama, impozit, contravaloarea unui import) etc.

Este necesara constituirea unor contragarantii ale scrisorii de garantie ce urmeazã a se acorda de ca tre banca .

În cazul executarii scrisorii de garantie, conventia de garantie se transformã automat în contract de creditare a ordonatorului de catre banca. Conditiile de creditare se negociaza functie de conditiile la zi pe piata creditelor si tinând cont de reglementãrile bancii.

Cele mai frecvente scrisori de garantie sunt scrisorile de garantie de vama, care garanteazã plata taxelor vamale si a TVA pentru marfa importatã în regim de import temporar. Scrisorile de garantie de vamã sunt valabile minim sase luni si se executã în cazul în care marfa nu se returneazã înainte de expirarea termenului de sase luni sau s-a vândut în tarã sau s-a pierdut în orice mod.

De asemenea, se solicita frecvent scrisori de garantie pentru participare la licitatii organizate cu scopul angajarii unor lucrari sau al cumpararii unor bunuri pentru institutii bugetare.

Se mai folosesc scrisori de garantie în activitatea de turism sau de transport international.

D. Vinculatia: este o modalitate de plata prin care vânzatorul trimite marfa pe adresa unei banci si nu pe adresa cumparatorului.

Operatiuni de schimb valutar

Declaratia de încasare valutarã

Societatile comerciale care efectueaza operatiuni de export sunt obligate sa întocmeasca declaratia de încasare valutarã (DIV), prin care se specifica marfa ce se exporta, cantitatea, valoarea, valuta de plata, termenul de platã si modalitatea de încasare.

DIV este un angajament al societatii de repatriere a valutei. În baza ei, societatile sunt verificate, dupa termenul de scadentã, de cãtre BNR, bãnci sau organele de control fiscal, si trase la rãspundere, în cazul nerespectãrii (amenda, penalizari, ridicarea autorizatiei de export).

Formularele de DIV se pot procura de la banca .

1.                                                                                          Licitatia valutara

Cumpararea sau vânzarea de valuta de catre societatile comerciale se realizeaza în exclusivitate prin licitatia valutarã bancara.

Licitatia valutarã permite cumpararea/vânzarea de valuta din partea bancii în favoarea clientului, la un curs intern stabilit de fiecare banca, functie de disponibilul de valuta de vânzare al altor societati comerciale cliente ale aceleiasi bãnci. Schimbul valutar ar trebui sa se realizeze în 48 de ore de la data depunerii cererii, dar termenul real depinde mult de disponibilul de valuta al bancii respective (disponibil rezultat din oferta de vânzare de valuta a clientilor sai).

2.                                                                                          Cumpararea de valuta

În scopul cumpararii de valuta prin licitatia valutara, societatile trebuie sã prezinte un ordin de cumpãrare, sã aibã disponibilul necesar în lei si sã prezinte factura pe care doresc sã o plãteascã. Aceasta va fi însotita de documentele care dovedesc intrarea legala în tara a marfurilor (sau angajamentul de prezentare a acestora, în termen de 15 zile de la data efectuarii importului).

3.                                                                                          Vânzarea de valuta

Pentru a vinde valuta prin licitatia valutara, societatile trebuie sã prezinte un ordin de vânzare de valutã si trebuie sa posede în cont, din resurse proprii (export, capital social, împrumut acordat firmei de catre asociati, alte surse), suma în valuta destinata vânzarii.

4.                                                                                          Casele de schimb valutar

Casele de schimb valutar efectueaza servicii pentru persoane fizice, indiferent de cetatenie. Serviciile constau în vânzarea sau cumpararea de valuta, încasarea de cecuri sau carti de credit în valuta.

Ö Creditele bancare

Bancile comerciale acorda credite, în lei si în valuta , cu respectarea cadrului legal, a principiului prudentei bancare si a politicii specifice de creditare a fiecarei banci.

Sunt luate în considerare, în cadrul procesului de creditare, credibilitatea solicitantului de credite, destinatia creditului, garantarea creditului:

Tipurile de garantii admise de bancile comerciale sunt:

·         gajul cu deposedare;

·         gajul fara deposedare;

·         ipoteca conventionala de gradul I;

·         cesiunea de creanta ;

·         scrisoarea de garantie bancara ;

Principalele etape parcurse în acordarea creditelor sunt:

1.      întocmirea cererii de credit si a documentatiei de credit si depunerea lor la banca;

2.      evaluarea cererii de credit, a riscurilor afacerii pentru care se solicita creditul si a riscurilor aferente creditarii;

3.      aprobarea (sau refuzul) cererii de credit;

4.      încheierea contractului de credit si acordarea creditului (în cazul aprobarii acestuia);

5.      rambursarea creditului si a dobâ nzilor;

6.      eventuala rescadentare a creditului.

Documentat ia de credit, anexata cererii de credit,cuprinde în principal:

·         fisa de prezentare generala a societatii,

·         situatia evolutiva a patrimoniului si principalii indicatori de rezultate economico-financiare;

·         bugetul de venituri si cheltuieli pe ultimul exercitiu si pe exercitiu în curs;

·         ultimul bilant contabil si contul de profit si pierderi, precum si ultima balanta de verificare;

·         extrasele de cont curent si de credit de la toate bancile unde societatea are deschise conturi;

·         evaluari si expertize tehnice ale garantiilor;

·         dovezi ale propietatii asupra garantiilor;

·         acordul propietarilor privind gajarea, ipotecarea, cesionarea garantiilor catre banca ;

Evaluarea cererii de credite se face pe baza datelor din ultimul bilant contabil si din situatia evolutiva a principalilor indicatori economico-financiari. Banca va proceda la o analiza financiara de ansamblu a societatii solicitante a creditului, pentru determinarea bonitatii societatii.

Principalii indicatori de analiza a bonitatii sunt:

·                     lichiditatea;

·                     solvabilitatea ;

·                     rentabilitatea:

În analiza cererii de credite se va tine cont de prezentarea detaliata a investitiei preconizate, facuta , de catre societatea solicitanta a creditului, printr-un plan de afaceri.

Negocierea presupune convenirea de catre colectivul de negociere si reprezentantii legali ai societatii a urmatoarelor elemente ale contractului de creditare:

·                     destinatia creditului;

·                     volumul creditului;

·                     termenele de efectuare a platilor din credite;

·                     graficul de rambursare a creditelor;

·                     nivelul dobânzilor.

Pe aceasta baza se întocmeste în 4 exemplare (2 pentru banca si 2 pentru debitor) contractul de î mprumut.

Acordarea creditelor se face la termenele stabilite prin contractul de împrumut, în baza plafoanelor de credit. Rescadentarea unei rate de rambursare ajunsa la scadent a nu va fi admisa decât în conditiile în care: neachitarea ei se datoreaza unor cauze obiective, acceptate de catre banca ; termenul de rambursare nou convenit se încadreaza în durata maxima de creditare prevazuta de lege.

Rambursarea creditelor se face din contul de disponibilitati al debitorului, la data scadenta . Societatile care înregistreaza credite nerambursate la scadenta sunt supuse regimului de supraveghere a platilor. Daca încasarile realizate de debitor nu permit rambursarea ratelor restante, acesta va fi somat sa achite creditele restante, în caz contrar banca creditoare va declansa procedura de executare silita .

Alte servicii oferite de banci

·                     Cardul (cartela de plata ):

este un instrument de plata bazat pe utilizarea unor mijloace electronice care confera detina torului sau dreptul de acces la o procedura de autorizare si plata cu card.

Tinând cont de tipul serviciului oferit, se poate distinge: credit card (carte de credit); debit card (carte de debit); cheque guaranted card (carte de garantare a emiterii cecurilor) etc.

Orice persoana fizica sau juridica poate solicita bancii emitente eliberarea unui card, pe baza unei cereri tipizate si contra unei taxe de emitere si a unei taxe de utilizare anuale.

Contul prin care se pot face operatiuni cu carduri este un cont bancar asemanator unui cont curent (distinct-cont de card, sau colateral contului curent).

Carduri utilizate în România

În România sunt utilizate atât carduri internationale, cât si carduri nationale. Astfel, în anul 1994, a fost creata societatea Romcard, pentru derularea tranzactiilor pe baza de carduri cu utilizare internationala , î n sistem VISA International, Mastercard si Eurocard. Aceasta activitate de emitere a cardurilor de plata internationala a inceput în 1995, iar în prezent mai multe banci comerciale românesti emit carduri internationale.

Cardurile internationale se emit în valuta , la ele având acces orice persoana fizica sau juridica româna sau straina .

Î n 1996, Banca "Ion T iriac" a încheiat cu Societatea American Express un contract de exclusivitate privind emiterea în Româ nia a cardurilor American Express. Totodata , ba ncile comerciale au urma rit emiterea de carduri în lei. Banca Româna pentru dezvoltare (BRD) a fost prima banca care a emis carduri în lei, denumite PRIMA. În mod similar, Banca Comerciala Româ na (BCR) emite carduri în lei denumite MAESTRO.

Scrisoarea de bonitate

Desi nu are aceeasi putere operativã ca si scrisoarea de garantie, neoferind decât garantii morale pentru un eventual partener, scrisoarea de bonitate poate asigura derularea pe credit a unor operatiuni comerciale cu risc scãzut de depreciere.

RoBank ofera clientilor sai un Home Banking Service, care permite conectarea la sistemul informatic al bancii pentru realizarea unor operatiuni bancare la distanta . Gama acestor operatiuni cuprinde: transmiterea unor ordine de plata în lei, operatiuni de vânzare si cumparare de valuta , obtinerea unor extrase de cont curent etc.

Piata de capital

În baza Legii nr.52/1994, privind valorile mobiliare s i bursele de valori, a fost î nfiint ata Comisia Nat ionala a Valorilor Mobiliare (CNVM), cu atributiile s i competentele unei comisii a operat iunilor bursiere.

Activitatea CNVM urma res te: asigurarea functiona rii corespunza toare a piet ei valorilor mobiliare; asigurarea protect iei investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive s i frauduloase; informarea potent ialilor investitori asupra persoanelor juridice care fac apel la resursele financiare ale acestora s i asupra valorilor mobiliare emise; stabilirea cadrului activita t ii intermediarilor s i agent iilor de valori mobiliare, a regimului asociat iilor profesionale constituite de acestia s i al organismelor î nsa rcinate cu asigurarea funct iona rii piet ei valorilor mobiliare.

Î n conformitate cu prevederile acestei legi, agent ii de schimb sunt reprezentat i de Societa t ile de Valori Mobilare (SVM), care det in monopolul de negociere.

Prin decizia CNVM, prima bursa de valori a fost deschisa î n iunie 1995 la Bucuresti (BVB), cu consultant a canadiana .

Piata extrabursiera poarta denumirea de RASDAQ si a fost înfiint ata de catre Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM) î n calitate de unic actionar, cu ajutorul USAID, dupa modelul piet ei NASDAQ, î n baza Legii 31/1990 s i a prevederilor art.49 din Legea nr.21/1994.

Cel mai important registru al actionarilor este Registrul Româ n al Actionarilor (RRA), numit s i Registratar.

Î nmatriculata î n luna august 1996 la Registrul Comert ului, Societatea Nat ionala de Compensare, Decontare s i Depozitare (SNCDD), numita s i Depozitar, a fost autorizata , de la 1 noiembrie 1997, de ca tre BNR î n calitate de Casa de Compensat ii Interbancare, iar î n mai 1997 a fost recunoscuta de CNVM ca Agent ie Nat ionala de Numerotare a Valorilor Mobiliare, calitate î n care va putea actiona ca unicã institut ie responsabila pentru alocarea numerelor de identificare internationala ISIN (International Securities Identification Number), pentru valorile mobiliare din Româ nia; SNCDD urma res te intrarea sa î n reteaua SWIFT s i integrarea sa Depozitar Central î n circuitul international.

Strategii de plasament

Strategiile practicate de operatorii de pe piat a bursiera reprezinta comportamentul pe care aces tia tind sa -l adopte, de o maniera mai mult sau mai put in sistematica , î n atingerea obiectivelor lor, obiective de natura tranzactionala , speculativa sau de acoperire a riscurilor.

Pe piet ele bursiere dezvoltate, î n care gama de operat iuni ce pot fi practicate este extrem de diversificata , numa rul de operatori este important, iar volumul tranzact iilor zilnice este amplu, se pot practica strategii complexe, care aduc câ s tiguri importante s i permit efectuarea unor plasamente avantajoase, pe diverse termene.

Î n condit iile î n care piat a bursiera este î nca î ntr-o faza incipienta , cum este î n cazul economiilor î n tranzit ie, posibilita t ile de construire a unei strategii investit ionale pe aceasta piat a sunt î nca limitate, permit â nd doar o acoperire relativ redusa a riscurilor .

Ö Etape ale constituirii unui portofoliu de titluri

Rentabilitatea constituie unul dintre factorii determinant i ai selecta rii orica rui proiect de investit ie. Orice det ina tor de fonduri, care are de ales î ntre mai multe variante de investire, trebuie sa determine un as a numit cost de oportunitate pentru fiecare varianta , adica sa estimeze veniturile la care renunt a prin opt iunea pentru una dintre variante.

Un investitor care doreste sa efectueze un plasament de natura financiara are de ales între mai multe posibilita t i:

·   constituirea unui depozit bancar

(venitul net este reprezentat de dobâ nda din care se deduc comisioanele bancare);

·         achizit ionarea de valuta (câstigul rezulta din diferent a de curs valutar, din care trebuiesc sca zute eventualele cheltuieli ocazionate de det inerea acesteia, sau, dupa caz, adaugata dobâ nda obt inuta pentru un depozit î n valuta);

·         achizit ionarea de act iuni pe piat a extrabursiera

RASDAQ sau la Bursa de Valori Bucures ti (BVB) (venitul adus de aceasta forma de plasament î nsumeaza atâ t diferent a dintre cursul de cumparare al act iunilor s i cursul la care acestea pot fi ulterior revâ ndute câ ts i dividendele distribuite de firma emitenta , din care trebuie dedus comisionul SVM). Investitorul va alege acea varianta care-i maximizeaza câstigurile, fara  insa a ignora riscurile specifice fiecarei forme particulare de investitie.

Daca se decide pentru achizit ionarea de titluri prin intermediul unei SVM, el are de parcurs urma torii pas i concret i: mai intâ i, el selecteaza o SVM, ca reia î i solicita consultant a , atâ t î n ceea ce prives te serviciile oferite de aceasta, modalita t ile concrete de derulare a unei operat ii de vâ nzare sau de cumpa rare, comisionul de intermediere, câ t s i situat ia pe piat a bursiera ; dupa ce s-a decis asupra structurii exacte a portofoliului pe care dores te sa -l achizit ioneze, el convine cu S.V.M.: tipul exact de titluri, piat a pe care ele vor fi achizitionate: RASDAQ, BVB, sau piat a neorganizata , firma emitenta , cantitatea, adica numa rul de titluri ce urmeaza a fi acizit ionate, pret ul, comisionul SVM, termenul de execut ie, precum s i alte elemente specifice activita t ii fieca rei SVM;

În aceasta etapa , el completeaza documentele necesare, remite numerarul sau ordinul de plata vizat de ca tre banca ,reprezentâ nd valoarea totala î nscrisa î n ordinul de cumpa rare, adica valoarea titlurilor s i a comisionului, s i este evident iat î n registrul de client i ai SVM;

odata î ncheiate toate operat iunile, intrâ nd î n posesia titlurilor, cumpa ratorul primes te de la SVM, cu o anumita periodicitate(de regula, lunar) situat ia exacta a portofoliului sa u.

Analiza investitiei

Analiza investitiilor se poate împarti în:

a) analiza fundamentala ;

b) analiza tehnica .

Analiza fundamentala se caracterizeaza prin evaluarea act iunilor pe baza rezultatelor financiare desprinse din raporta rile financiare ale societatii (Contul de Profit s i Pierderi, Bilant ul Contabil).

Analiza tehnica urma reste analiza piet ei bursiere sub doua aspecte:

·   al direciei de evolutie al cursurilor;

·   al amplitudinii modificarilor acestor cursuri.

Analiza tehnica se bazeaza pe doua metode :

a. pe evaluarea unor indicatori-cheie ce descriu evolut ia fieca rui titlu (volum, pret , dispersia pret ului minim s i a celui maxim);

b.pe analiza indicatorilor ce prezinta evolut ia piet ei î n ansamblu (indicii bursieri).

Indicii bursieri reprezinta o modalitate de reflectare sintetica s i sistematica a evolut iei unei piet e bursiere, a unui sector de activitate sau a unui portofoliu es antion.

Î n 1997 s-a trecut la implementarea primului indice oficial al BVB, BET (Bucharest Exchange Trading), construit ca un indice cu numa r fix de act iuni, reprezentâ nd evolut ia celor mai lichide s i reprezentative din punctul de vedere al volumului tranzact iilor efectuate (pâ na î n prezent este vorba de zece act iuni).

Î n scurt timp vor fi lansati "indicele compozit" (care va cuprinde circa 90% din totalul act iunilor cotate) s i indicii de ramura .

Î n cadrul Bursei de Ma rfuri Sibiu (BMS) se deruleaza operat iuni cu contracte futures.

Indicele care sta la baza contractului, BMS1, este stabilit î n puncte s i este un cos de act iuni ale societatilor cotate la categoria I la BVB. Valoarea unui contract futures pe indicele BMS1 este de 100lei* indicele BMS1, iar valoarea unui contract LEU/USD este de 1000 USD.

Pentru init ierea unei operat iuni, participant ii (vâ nzatori sau cumpa ratori) trebuie sa achite doar o anumita marja din î ntreaga valoare init iala a contractului; aceasta se depune de ca tre fiecare client î n contul sa u de la Casa de Compensat ie a Bursei.Contractele futures sunt cotate zilnic, urma rindu-se ca marja depusa init ial sa nu coboare sub o anumita valoare, denumita "marja de ment inere".

O modalitate speciala de privatizare prin vâ nzarea de actiuni pe piat a extrabursiera , recent introdusa de ca tre FPS este procedura denumita a Licitat iilor Speciale Deschise (LSD), care se desfasoara î n mod distinct fat a de tranzact iile curente de pe RASDAQ. Scopul acesteia este vâ nzarea pachetelor minoritare ra mase î n propietatea statului dupa privatizarea unor societati comerciale.

Procedura de derulare este urmatoarea:

FPS prezinta pe piat a RASDAQ s i î n ret eaua Internet, rapoarte de evaluare despre fiecare societate din grupul societatilor ce urmeaza a fi privatizate î n cursul unei licitat ii. Informat iile din aceste rapoarte trebuiesc certificate de ca tre Consiliul de Administrat ie a societatii emitente. Acesta î s i asuma ra spunderea fat a de potent ialii investitori.

Licitat ia este condusa de ca tre un SVM câ s tiga tor al concursului organizat de FPS î n acest scop. SVM interesate obt in din partea FPS un "caiet de sarcini detaliat" s i pot plasa ordine de cumparare s i î n nume propiu.

La LSD pot participa un numa r nelimitat de SVM, î n calitate de intermediari ai investitorilor.

 

Fondurile de investitii

Organismele colective de investitii si plasament în valori mobiliare se pot clasifica în doua mari categorii:

1. Societatile de investitii;

2. Fondurile de investitii.

Diferent a dintre acestea consta î n faptul ca , spre deosebire de Societa t ile de investit ii care au personalitate juridica , Fondurile de investit ii sunt lipsite de personalitate juridica , fiind necesara existent a unor Societa t i de Administrare a acestora.

Atât Societatile, cât si Fondurile se pot la rândul lor clasifica în:

1. Organisme de investitii si plasament închise;

2. Organisme de investitii si plasament deschise.

Î n Româ nia se pot î nfiint a î n conformitate cu prevederile legale numai organisme de investit ii s i plasament deschise. Acestea sunt reglementate î n conformitate cu urma toarele acte normative: Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale; Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare s i bursele de valori; Ordonant a Guvernului 18/1993 privind reglementarea tranzact iilor nebursiere cu valori mobiliare s i organizarea unor insitut ii de intermediere; Ordonant a Guvernului 24/1993 privind reglementarea constituirii s i funct iona rii fondurilor deschise de investit ii s i a societatilor de investit ii ca insitut ii de intermediere financiara ; Regulamentul 6/1996 al CNVM privind constituirea s i funct ionarea fondurilor deschise de investit ii, societatilor de investit ii, societatilor de administrare s i societatilor de depozitare.

Fondurile deschise de investitii (fondurile mutuale) sunt organisme de colectare a economiilor, de plasament si de fructificare a acestora, cu capital variabil; valoarea patilor detinute de membrii sai este determinata de raportul dintre totalul activului detinut de fond si numarul de parti în care acesta este divizat.

Actiunile (unitatile de fond) emise se pot procura de catre investitori de la fond însusi, în mod permanent. Investitorii beneficiaza si de un drept de rascumparare permanent, constând în posibilitatea de retragere a investitiilor din fond prin simpla remitere a actiunilor catre fond.

Constituirea Fondurilor deschise de investitii.

Fondurile mutuale se constituie prin contract de societate civila încheiat sub forma scrisa si sub semnatura privata . Adunarea generala a investitorilor este formata din totalitatea det inatorilor de titluri de participare la fond. Consiliul de încredere al fondului reprezinta fondul în relatiile cu societatea de administrare.

Volumul minim al capitalului social al fondului la constituire va fi diferentiat în functie de numarul membrilor initiali ai fondului, astfel:

·   între 2-5 membri: 100 mil.lei;

·   între 6-15 membri: 250 mil.lei;

·   între 16-26 membri: 400 mil.lei;

·   peste 26 membri: 500 mil.lei.

Înfintarea fondului este supusa autorizarii CNVM; aceasta se face pe baza unei cereri întocmite de reprezentantul legal al societatii de administrare a fondului.

Documentele necesare înfiintãrii unui Fond sunt:

·   cererea de autorizare;

·   contractul de societate civila ;

·   dovada depunerii capitalului;

·   contractul de administrare încheiat între fond si societatea de administrare autorizata de CNVM;

·   contractul încheiat între societatea de depozitare si societatea de administrare;

·   contractul de distribuire de titluri încheiat între societatea de administrare si o societate de valori mobiliare autorizata (sau o banca care nu indeplineste functia de depozitare pentru respectivul fond);

·   cazierele judiciare si curriculum vitae ale membrilor consiliului de încredere;

·   prospectul (2 exemplare);

·   formularele de subscriere si de retragere a fondului;

·   certificatul de investitor si/sau carnetul de investitor (daca este cazul);

·   materialul publicitar;

·   taxa de autorizare.

Prospectul fondurilor deschise de investitii contine urmatoarele:

·   continutul minim prevazut de Regulamentul nr.6/1996 ;

·   textul contractului de societate civila si reglementarile interne ale fondului si contractul de administrare;

·   cel mai recent raport anual sau semestrial elaborat în conformitate cu art.21 din Ordonanta Guvernului 24/1993;

·   elemente de informare a investitorilor în legatura cu drepturile si obligatiile decurgand din calitatea de investitor, implicarea ba ncilor, CNVM si a altor institutii în activitatea fondului, riscurile aferente investitiilor;

Investitorii vor semna pe formularul de subscriere, pentru a confirma citirea acestuia.

Distribuirea titlurilor de participare ale fondului se face prin societati de valori mobiliare sau prin banci, altele decât cele care îndeplinesc functii de depozitare, î n baza contractelor de distribuire pe care aceasta le încheie cu societatea de administrare a fondului.Comisionul de distribuire va fi suportat de catre societatea de administrare.

Un investitor, persoana fizica sau juridica , nu poate detine mai mult de 5% din titlurile de participare ale unui fond deschis de investitii decât în conditii speciale.

Reorganizarea sau lichidarea fondurilor deschise de investitii se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului 6/1996 al CNVM. În scopul protejarii intereselor detinatorilor de titluri, procedura de reorganizare si/sau lichidare va fi precedata de consultarea detinatorilor de titluri, sub supravegherea CNVM.

Î n România activeaza urma toarele fonduri:

Denumire fond	Administrator
Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri	SAFI Invest SA
Fondul Român de Investitii	Creditanstalt Asset Management SA
Credit Fond	Certinvest SA
Fondul Mutual ARDAF	SPOR SA
Fondul National de Investitii	SOVINVEST SA
Fondul Deschis de Investitii OCTOGON	Administrator SA
Fondul deschis de Investitii Armonia	REAL FIN INVEST SA
Fondul Mutual Transilvania	GLOBINVEST SA
Fondul pentru Comert Exterior	SIRA SA