Statistica instrument de cunoastere a fenomenelor si proceselor economice

STATISTICA INSTRUMENT DE CUNOASTERE A FENOMENELOR

SI PROCESELOR ECONOMICE

            Aparitia statisticii si principalele momente ale dezvoltarii lor

            Statistica a aparut din nevoia reala de a cunoaste in expresie numerica, diferite activitati, umane, fenomene si procese ale vietii societatii.

            Fazele importante ale evolutiei statisticii: statistica practica, statistica descriptiva, aritmetica politica, folosirea metodelor matemetice si a calculului probabilitatilor.

            Obiectul si metoda statisticii

            Statistica studiaza fenomene materiale existente in natura si societate si face parte din acele ramuri ale stiintei care sunt scindate in doua discipline; una se ocupa cu studiul fenomenelor si proceselor din natura si alta cu s 939f514j tudiul fenomenelor din societate ceea ce corespunde statisticii social economice.

            Exista fenomene univoc determinate, care se produc pe baza legilor dinamicii, iar astfel de fenomene se numesc simple sau certe.

            Exista si fenomene care apar ca rezultat al combinarii complexe a unei multimi dinamice de factori si influente, si ele se numesc fenomene de top colectiv sau fenomene de masa.

            Legea statstica apare ca rezultanta medie a numeroase actiuni individuale.

            Obiectul de studiu al statsticii il formeaza fenomenele din domeniul vietii sociale.

            Statstica studiaza latura cantitativa a fenomenelor de masa, in vederea caracterizarii lor numerice (prin indicatori).

            Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale determinarilor calitative ale fenomenelor de masa, fenomene care sunt supuse actiunii legilor statistice care se manifesta in conditii concrete, variabile in timp si spatiu.

            Totalitatea operatiilor, tehnicilor, procedeelor si metodelor de investigare statistica a fenomenelor ce apartin unor procese de tip stochastic formeaza metoda statistica.

            Specificitatea metodologiei statistice: observarea: recensaminte, anchete, monografii, sondaje; informatiile culese se prelucreaza si se incheie cu analiza si interpretarea rezultatelor

            Obiectul statisticiia impus separarea statisticii pe ramuri: teoria statsticii sau bazele statisticii, statistica macroeconomica, statistica de ramura.

Concepte de baza folosite in statistica

            Colectivitatea statistica denumita si populatie reprezinta totalitatea elementelor de aceiasi natura supuse procesului de cunoastere.

            Colectivitatile statistice pot fi statice si dinamice. Indicatorii variatiei Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupune inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp.

           

            Unitatile statistice sunt elemente statice si respectiv dinamice.

            Unitatile statice pot fi simple ( sunt elemente constitutive ale colectivitatii) si complexe (tin de forma de organizare economica si sociala).

            Caracteristicile statistice (variabile statistice sau variabilealeatoare) reprezinta acela insusuri sau trasaturi ale unitatilor ce definesc si delimiteaza intre ele unitatile colectivitatii si care urmeaza a fi inregistrate.

            Formele concrete se numesc variante sau valori, iar nr. de aparitii ale unei variante intr-o colectivitate se numeste pondere sau frecventa.

           

            Clasificarea caracteristicilor statistice:

             · dupa continut:-de spatiu, timp si atributive

             · dupa modul de exprimare: cantitative si calitative

             · dupa modul de manifestare: alternative sau nealternative

              dupa natura variatiei caracteristicile sunt: continua, discontinua sau discreta

             · dupa modul de obtinere si folosire a datelor caracteristicile pot fi: primare, derivate

              · dupa gradul de esentialitate: esentiale, neesentiale.

            Datele statistice sunt caracterizari numerice ale unitatilor, grupelor si colectivitatii, obtinute prin observare si prelucraea. Mesajul datelor statistice il reprezinta informatia.

            Indicatorii statistici constituie expresia numerica a unei determinari calitative obiective obtinuta in urma unei cercetari statistice.

            Organizarea activitatii de statistica in Romania si pe plan international.

            Gestiunea intregii informatii statistice revine Comisiei Nationale de Statistica(CNS) care are rolul de a dispune de banci de date, de a elabora metodologii corespunzatoare in functie de necesitati, metodologia de observare, prelucrare si analiza statistica.

            CNS caracterizeaza dezvoltarea economica si sociala a tarii pe domenii de activitate si la nivelul intregii tari.

            Pe plan international activitatea de statistica este asigurata de comisia de statistica in cadrul O.N.U.-CNS- a fost infiintata in 1946 ca organ auxiliar al consiliului economic si social.

            CNS in cadrul O.N.U. urmareste asiguraea comparabilitatii datelor pe plan international si are in vedere asiguraea unei metodologii unitare de calcul de indicatori statistici.

OBSERVAREA, SISTEMATIZAREA PRIMARA

SI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE

            Surse de informatii statistice

            Sistemul International Statistic (SIS) cuprinde doua subsisteme principale: subsistemul rapoartelor statistice si subsistemul cercetarilor statistice special organizate. Cele doua subsisteme corespund celor doua sectoare: public si privat. Ca o sursa noua de informatii statistico-economice apar institutiile financiar bancare, purtatori ai informatiilor fiscale.

            In SIS un rol important il joaca bancile de date. O banca de date se compune din:  sistemul de indicatori ai domeniului, ansamblul metodelor, definitiilor si procedeelor de calcul al indicatorilor, sistemul clasificarilor si nomenclatoarelor generale si a celor specifice, descrierea intrarilor, iesirilor si a informatiilor memorate in banca de date.

            Indicatorii primari reprezinta datele de intrare ale bancii, iar indicatorii derivati se obtin prin interogarea bancii de date.

            Observarea statistica etapa a cercetarii statistice

            Cunoasterea fenomenelor si proceselor economico-sociale se realizeaza prin lucrari complexe de mare amploare bazate pe un numar mare de operatii strict corelate temeinic organizate, riguros organizate care poarta denumirea de cercetare statistica.

            Planul observarii statistice

            Scopul observarii este subordonat scopului general pentru care s-a organizat cercetarea statstica. In economie, scopul general este legat de nevoia de informatii pentru luarea deciziilor la nivelul tarii. Exista si un scop special al unei observari.

            Obiectul observarii il formeaza colectivitatea cercetata sau multimea unitatilor care se vor inregistra impreuna cu caracteristicile stabilite in functie de scopul urmarit.

            Unitatea de observare este definita ca element component al colectivitatii.Unitatile simple reflecta insusi modul de existenta al obiectivului observarii, iar unitatile complexe reflecta modul de organizare sociala sau economica.

            Programul observarii consta in stabilirea caracteristicilor care trebuie sa fie inregistrate.

            Formularele si instructiunile de inregistrare se prezinta sub forma de fise si liste. Fisa se completeaza pentru o singura unitate de observare si se foloseste atunci cind programul de observare este consistent. Lista este un formular colectiv, in care se inregistreaza raspunsurile la intrebarile din program pentru mai multe unitati concentrate in spatiu.

            Timpul observarii vizeaza stabilirea timpului si a duratei inregistrarii. Timpul la care se refera datele poate fi un moment sau o intreaga perioada de timp; timpul cat dureaza inregistrarea se stabileste in functie de volumul colectivitatii supus inregistrarii.

            Locul observarii si unitatea care raporteaza se precizeaza in program cu scopul de a gasi mai usor unitatile de observare.

            Problemele organizatorice asigura conditii cat mai bune pentru desfasurarea observarii.

            Felurile observarilor statistice

            Observarea directa se bazeaza pe contractul direct, nemijlocit cu unitatile de inregistrat.

            O forma a obsrvarii directe o constituie observarea pe baza de chestionare si observarea pe baza de documente.

           

            Metode de observare: metode de observare totala si metode de observare partiala.

            Sistemul rapoartelor statistice poate fi considerat ca o metoda de observare totala realizata pe baza de documente.

            Recensamintul este metoda cea mai complexa de realizare a observarii totale, folosita din cele mai vechi timpuri. Rezulta ca este o observare totala cu anumita periodicitate. Recensamintele retelei comerciale se reflecta: numarul, marimea si inzestrarea cu echipament specific a societatilor comerciale. Datele se inscriu pe fise in raport cu specificul unitatii.

            Inventarierea statistica a stocului de marfuri poate fi considerata un recensamint deoarece serveste cunostintei exhaustive.

            Observarile partiale presupun cunoasterea fenomenelor studiate pe baza inregistrarii unei parti din colectivitatea generala. In domeniului comertului si a turismului observarile partiale sunt intilnite sub denumirea de selectii si anchete sau sondaje de opinie.

            CNS coordoneaza derularea si realizarea unor anchete prin sondaj de tipul:

            *Ancheta integrata in gospodarii (AIG)

            Organizarea anchetei se realizeaza ca o cercetare permanenta multifunctionala pe un esantion lunar de 3.000 de locuinte amplasat in teritoriu in 501 centre de cercetare. O locuinta se cuprinde in ancheta intr-o singura luna.

            Obiectivele anchetei isi propune sa ofere informatii multiple pentru caracterizarea conditiilor de viata ale populatiei si ale evolutiei acestora in perioada de tranzitie la economia de piata.

            Sfera de cuprindere : vor fi cuprinse in cercetare gospodarii din toate categoriile socio-economice.

            Metodele de inregistrare se bazeaza pe interviu, iar in jurnalul gospodariei pe auto-inregistrare si pe interviu.

            Perioada de referinta este luna calendaristica .Perioada de inregistrare va fi cuprinsa intre ziua intii a lunii de referinta si ziua a saptea a lunii urmatoare.

            Formulare: Chestionarul anchetei si Jurnalul Gospodariei.

            *Anchete asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)

            Obiective: evaluarea populatiei active

            Sfera de cuprindere: persoanele de cetatenie romana

            Esantionul anchetei: ancheta se realizeaza selectiv pe un esantion reprezentativ pentru intreaga tara : in prima treapta au fost alese centrele de cercetare pe baza rezultatelor, iar treapta a doua locuintele.

            Metoda de inregistrare este interviul

            Perioada de inregistrare: inregistrarea se face lunar.

            *Ancheta structurala in intreprinderi (ASI)

            Obiective:

            · sa ofere informatii pentru caracterizarea sistemului productiv si comercial; · sa constituie sirsa fundamentala de date;

            · sa ofere informatii pentru actualizarea Registrului agentilor economici si sociali;

            · valorificarea prin studii si analize de ramura si sectoriale

            Sfera de cuprindere o reprezinta intreprinderile

            Esantionul ancheteieste Registrul agentilor economici si sociali (REGIS)

           

            Programul anchetei este sub forma de intrebari in chestionarele anchetei:

                        1. general ASA-CG;

                        2. simplificat ASA-CS;

                        3.  pentru sectoarele neacoperite ASA-SN

            1. Sfera de cuprindere: sunt supuse inregistrarii 110 produse agricole de origine vegetala si animala. Formularele de inregistrare sunt: carnetul pentru inregistrare zilnica, centralizatorul cantitatilor de produse, informarea operativ decadala privind preturile .

            Obiectul anchetei este urmarirea evolutiei preturilor la principalele produse agricole si calculul pe baza informatiilor

            Erorile de observare statistica; controlul informatiilor culese

            In procesul inregistrarii datelor pot apare diferente intre valorile reala si cele inregistrate pe formular, care poarta denumirea de erori de observare.

            Erorile de inregistrare se intilnesc ca erori intimplatoare si erori sistematice. Erorile intimplatoare de inregistrare provoaca abateri, in sensul maririi sau micsorarii nivelului real al fenomenului; erorile sistematice de inregistrare produic abateri de regula intr-un singur sens de la realitatea observata.

            Datele de masa, dupa ce au fost culese, se supus unui control calitativ si cantitativ (poate fi facut pe cale logica sau pe cale aritmetica). Alte metode de corectare a erorilor, cand se constata o eroare de observare se recomanda repetarea inregistrarii.

           

            Metode de sistematizare primara a datelor statistice

            Prelucrarea statistica se refera la operatiilor de sistematizare a datelor primare pe intreaga colectivitate si pe partile ei, calculul indicatorilor absoluti si derivati, precum si prezentarea rezultatelor obtinute.

            Prelucrarea statistica in sens de sistematizare si generalizare a datelor statistice implica parcurgerea urmatoarelor etape: centralizarea, gruparea sau clasificarea datelor si calculul indicatorilor statistici absoluti, calculul indicatorilor derivati, prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de : serii, tabele si grafice.

            Centralizarea datelor statistice consta in stringerea la un centru de prelucrare a tuturor formularelor si insumarea datelor fiecarei caracteristici aditive in parte in scopul obtinerii indicatorilor totalizatori, aceasta corespunde centralizarii simple.Centralizarea se poate face pe grupe.

            Clasificarea si gruparea statistica sunt instrumente de baza in prelucrarea si analiza datelor. Structurarea colectivitatii ingrupe omogene dupa variatia uneia sau a mai multor caracteristici de grupare se numeste grupare sau clasificare.

            Dupa numarul caracteristicilor se disting grupari simple si combinate; dupa continutul caracteristicilor, gruparile simple si combinate pot fi: teritoriale, cronologice si atributive.

            Gruparile dupa caracteristici numerice sunt cele mai dificile.

            Numarul de grupe se alege diferentiat atat pentru caracteristicile numerice, cat si pentru cele nominative.

            In practica se intilnesc doua cazuri: grupari permanente, grupari speciale si o grupare tipologica.

            Dupa marimea variatiei caracteristicii studiate, se disting grupari pe variante (numerice si nominative) si grupari pe intervale de variatie (egale sau neegale).

            Marimea intervalului de grupare se obtine facind diferenta intre doua limite inferioare sau superioare a doua grupe alaturate, fie intre limita superioara si limita inferioara a aceluiasi interval. Pentru intervalele cu variatie discontinua trebuie sa se adauge unitatea cu care s-a facut separarea intervalelor.

            Prezentarea datele statistice

            Tabelele statistice constituie un ansamblu de judecati prezentat intr-o forma succinta in cuvinte si expresii numerice referitoare la fenomene si procese studiate.

            Elementele de continut se refera la subiectul si predicatul tabelului. Subiectul tabelului il reprezinta colectivitatea si partile sale componente si se inscrie in capetele rindurilor. Predicatul  tabelului este format din totalitatea aspectelor cantitative referitoare la colectivitatea cercetata si se inscriu in capatul coloanelor.

            Elementele de forma ale unui tabel: titlul general, titlurile interioare, reteaua si notele explicative.

            In etapa observarii se intocmesc tabelele descriptive sau enumerative

            In etapa prelucrarii se intocmesc tabelele de prelucrare

            Dupa felul cum este prelucrat subiectul sau predicatul sau ambele, se disting: tabele simple, tabele pe grupe, tabele combinate, tabele combinate cu dubla intrare, tabele de asociere.

            Seriile statistice

            Seria statistica este prezentarea paralela a doua siruri de date in care primul sir prezinta caracteristica de grupare, iar cel de al doilea, rezultatul centralizarii frecventelor sau valorile unei alte caracteristici cu care se afla in raport de interdependenta.

            Dupa posibilitatile de caracterizare a fenomenelor seriile pot fi:

            · serii statistice independente;

            · serii statistice interdependente;

            Dupa continutul caracteristicii:

            · de timp( dinamice sau cronologice);

            · de spatiu (teritoriale);

            · de distributie (repartitie).

            Reprezentarea grafica a datelor statistice

            Graficuleste o imagine spatiala, cu caracter conventional, care prin diferite mijloace plastice de reprezentare reliefeaza ceea ce este caracteristic, esential pentru obiectul cercetarii.

            Elementele constructive ale unui grafic sunt: titlul, reteaua, scara de reprezentare, legenda, graficul propriu-zis, sursa datelor si notelor explicative.

            Principalele tipuri de grafice statistice: diagrame prin benzi si coloane, diagrame prin figuri geometrice, diagramele seriilor de timp (cronologice, dinamice), diagramele seriilor de spatiu, diagaramele seriilor de repartitie de frecvente, diagramele prin figuri naturale, pictogramele.

            Diagrama prin benzi se construieste sub forma unor dreptunghiuri cu latura mare orizontala, sprijinite pe o dreapta ridicata in punctul de origine a axei (orizontale) de reprezentare.

            Diagrama prin coloane se construieste sub  forma unor dreptunghiuri cu latura mare verticala, cu ajutorul unui sistem de axe rectangulare.

            Diagramele prin figuri geometrice :

            · desuprafata (cerc, semicerc, patrat, dreptunghi, triunghi): grafice prin areale, grafice de structura;

            · de volum (paralelipipedul, piramida, cilindrul).

            Diagramele seriilor de timp: prin coloane, cronograme, diagrame polare (radiale).

            Diagramele seriilor de spatiu: cartogramele si cardiogramele.

            Diagramele seriilor de repartitie de frecvente: de frecvente unidimensionale (histograma, poligonul frecventelor, diagrama frecventelor cumulate; pentru frecvente bidimensionale (corelograma).

INDICATORI STATISTICI

            Indicatorul statistic este expresia numerica a unui fenomen, proces sau a uneicategorii economico-sociale, definite in timp si in spatiu.

            Indicatori primari (absoluti) si indicatori derivati.

            Indicatorii folositi se impart in indicatori primari sau absoluti si in indicatori derivati.

            Indicatorii primari sau absoluti exprima direct nivelul real de dezvoltare al caracteristicii cercetate, caracterizind fenomanul/procesul la modul cel mai general d.p.d.v. cantitativ.

            Indicatorii derivati se obtin in faza de prelucrare statistica a marimilor absolute prin aplicarea variantelor metode si procedee de calcul statistic.

            Marimile relative

            Marimea relativa sau indicatorul relativ este rezultatul compararii sub forma de raport a doi indicatori statistici si exprima printr-un singur numar proportiile indicatorului raportat fata de indicatorul baza de raportare.

            Forma cea mai simpla de exprimare a marimilor relative este in unitati sau coeficienti. Forma cea mai obisnuita si sugestiva de exprimare a marimilor relative este cea a procentelor.

            Promolele se folosesc cind indicatorul comparat este mult prea mic fata de indicatorul baza de comparare si exprimarea in coeficienti sau chiar in procente.

            In cazul in care rezultatul raportului dintre cele doua marimi comparate are o valoare foarte mica se utilizeaza prodecimile sau procentimele.

            Marimile relative ale planului sunt specifice oricarei economii moderne. Marimile relative ale sarcinii de plan pot avea valori minime sau maxime.

            Marimile relative pot fi:

            · de structura ( continutul informational al marimii relative de structura poate fi acela de pondere sau greutate specifica.);

            · marimile relative de coordonare;

            · marimile relative ale dinamicii;

            · marimile relative de intensitate.

            Marimile medii

            Marimile medii constituie instrumente principale de cunoastere a fenomenelor de masa si au un mare grad de aplicabilitate in activitatea practica.

            Prin definitie, media valorilor individuale ale unui fenomen de masa este expresia sintetizarii intr-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este esential, tipic si obiectiv in aparitia, manifestarea si dezvoltarea lui.

            Media aritmetica simpla se foloseste pentru seriile simple. In cazul unei serii de distributie, media aritmetica simpla este inlocuita cu media aritmetica ponderata.

            Media armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei ca medie simpla sau ponderata.

            Media patratica este acea valoare care inlocuind termenii seriei ridicati la patrat nu modifica suma patratelor lor.

            Media geometrica se bazeaza pe relatia de produs a termenilor seriei.

            Media cronologica este o forma transformata a mediei aritmetice si anume este o medie generala din medii partiale.

            Mediile mobile se utilizeaza pentru a determina nivelul mediu al unei serii de momente si pentru a masura sezonalitatea.

SERII DE REPARTITIE (DISTRIBUTIE) UNIDIMENSIONALE

            Definirea, particularitatile si tipologia seriilor de repartitie

            Rezultatul gruparii unitatilor colectivitatii observate in functie de caracteristici atributive calitative sau cantitative il constituie seriile de repartitie.

            Daca caracteristica se exprima numeric se pot calcula toti indicatorii, seriile astfel obtinute se numesc serii de variatie sau heterograde.

            In cazul in care caracteristica este nominativa seriile se numesc calitative sau homograde

            Variabilitatea se datoreste faptului ca valorile individuale inregistrate sunt rezultatul actiunii comune a cauzelor sentiale si intimplatoare care determina in timp si spatiu nivelul de dezvoltare al caracteristicii.

            Omogenitatea termenilor se explica prin faptul ca toate valorile au acelasi continut.

            Independenta termenilor seriei de repartitie de frecvente provine din faptul ca fiecare valoare se inregistreaza pentru o unitate statistica ca element distinct si obiectiv al unei colectivitati statistice

            Concentrarea/dispersarea catre/fata de una sau de unele valori ale seriei apare ca rezultat al intensitatii cu care influenteaza cauzele ceea ce determina frecvente diferite de aparitie a diferitelor valori la care se refera seria.

            Indicatorii de frecventa

            Frecventele absolute se exprima in unitati concrete de masura, ele sunt valori semnificative numai pentru seriile de repartitie ce corespund variabilei considerate.

            Frecventele relative denumite si greutati specifice sau probabilitati de aparitie a fiecarei valori inregistrate se obtin ca marimi relative de structura raportind frecventa fiecarei grupe la totalul frecventelor.

            Frecventele cumulate se pot calcule fie pe baza frecventelor absolute, fie pe baza frecventelor relative.

            Histograma si poligonul frecventelor ne permit sa interpretam seria de repartitie ca o functie matematica in care frecventele depind de valorile pe care le ia variabila ’’Xi’’.

            Indicatorii tendintei centrale

            Indicatorii tendintei centrale ce caracterizeaza seriile de repartitie unidimensionale sunt marimile medii si indicatorii medii de pozitie (medii de structura).

            Media aritmetica

            Se observa ca formulele folosite pentru calculul mediei conduc la acelasi rezultat, media exprimindu-se in aceleasi unitati de masura ca si variabila statistica la care se refera.

            Indicatorii medii de pozitie

            Ei sunt denumiti si medii de structura. Acestia sunt quantilele si modul. Quantilele sunt valori concrete ale seriei care o impart in parti egale: mediana (in doua parti), quartilele (patru parti), decilele (zece parti).

            Mediana este valoarea centrala a unei serii ordonate crescator sau descrescator si care imparte seria in doua parti egale.

            Mediala este un indicator mediu de pozitie care exprima acel nivel al caracteristicii care imparte suma produselor termenilor seriei sau suma termanilor in doua perti egale.

            Modul sau dominanta unei variabile aleatoare este acea valoare modala a argumentului pentru care functia de probabilitate sau functia densitate de probabilitate are valoare maxima.

            Indicatorii variatiei

            Indicatorii variatiei intr-o serie de repartitie unidimensionala

            Se pot folosi indicatori simpli (servesc pentru a caracteriza gradul de imprastiere al unitatilor colectivitatii cercetate fata de medie sau fata de o anumita valoare din serie) si sintetici (caracterizeaza gradul de variatie luand in consideratie toti termenii seriei.

            Abaterea medie liniara se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a abaterilor termenilor seriei de la media lor luate in valoare absoluta.

            Dispersia se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a patratelor abaterilor termenilor seriei de la media lor si se numeste moment centrat de ordinul doi. Prin metoda momentelor initiale se calculeaza dispersia. Se mai poate determina prin formula de calcul. Dispersia este un indicator abstract, nu are forma concreta de exprimare si arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei.

            Abaterea medie patratica sau abaterea standard se calculeaza ca o medie patratica simpla sau ponderata a abaterilor valorilor seriei fata de media lor, respectiv radacina patrata din dispersie.

            Coeficientul de variatie propus de Pearsoa se calculeaza ca raport dintre abaterea medie liniara si nivelul mediu sau intre abaterea medie patratica si nivelul mediu.

            Variatia interquartilica si interdecilica

            Intr-o  repartitie de frecvente perfect simetrica quantilele se distribuie simetric de o parte si de alta a tendintei centrale a seriei calculata ca valoare mediana, daca se determina abaterile dintre quantilele si mediana se poate analiza repartitia frecventelor valorilor caracteristicii.

            Indicatorii variatiei intr-o serie de repartitie bidimensionala

            Dispersia de grupa sau dispersia partiala se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a patratelor abaterilor variantelor caracteristicii de la media grupei .

            Media dispersiilor de grupa se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a dispersiilor partiale.

            Dispersia dintre grupe se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a patratelor abaterilor mediilor de grupa fata de media colectivitatii generale.

            SELECTIA STATISTICA

            Dintre inregistrarile partiale cea mai des folosita si mai eficienta este observarea selectiva sau prin sondaj sau mai complet denumita cercetare selectiva.

            Notiuni specifice selectiei statistice

            Selectia statistica are ca scop estimarea parametrilor colectivitatii totala pe baza informatiilor culese si prelucrarea statistic. Pentru aceasta se parcurg 2 etape: descrierea statistica si inferenta statististica.

            Colectivitatea generala reprezinta totalitatea unitatilor simple sau complexe care formeaza obiectul supus cercetarii.

            Colectivitatea de selectie -  esantion, mostra, proba reprezinta o parte sau un numar  de elemente ale colectivitatii generale de la care urmeaza sa se culeaga si sa se prelucreze informatiile in scopul generalizarii rezultatelor asupra intregii colectivitatii.

            Reusita selectiei statistice necesita o pregatire prealabila  pe baza unui plan.

            Avantajele aplicarii selectiei statistice

            Cercetarea selectiva este mai operativa si mai economica, informatiile sunt mai complecte, programul de cercetare poate fi mai amplu, se poate folosi in studiul unor fenomene socio - economice complexe, poate fi folosita in studiul statistic al calitatii marfurilor, se mai utiliza in testarea unei ipoteze statistice, mai operativa si mai eficienta decit observarea totala.

            Domenii  de aplicare sa selectiei statistice

            Aproape ca nu exista domeniu de activitate unde selectia statistica datorita avantajelor sale, cat si a exactitatii rezultatelor, sa nu fie folosita. Pentru acest motiv isi gaseste un cimp larg de aplicabilitate  si in domeniul comertului si al turismului, concretizat in studiul cererii de marfuri pentru populatie.

            Procedee de selectie folosite in practica statistica

            In practica la formarea esantionului se folosesc mai multe procedee cunoscute sub numele de selectie aleatoare, selectii subiectiv organizate sau dirijate si selectii mixte.

            -selectii aleatoare se bazeaza pe principiul tragerii la sorti si exclud orice element subiectiv in favoarea esantionului. In selectii dirijate alegerea unitatilor se face de catre persoane care culeg date dar le folosesc mai rar in practica.

            Selectia mixta combina principiile selectiei aleatoare  cu cele ale selectiei dirijate.

            Procedeul tragerii la sorti este cel mai cunoscut si des folosit.

            Procedeul selectiei mecanice se foloseste dupa ce unitatile se ordoneaza dupa o caracteristica oarecare neesentiata si inscrisa intr-o lista .

            Erorile cercetarii selective

            Erorile pot fi: de inregistrare si de reprezentativitate.

          Erorile de inregistrare sunt mai putine ca numar si usor de inlaturat datorita numarului redus de unitati.

            Erorile de reprezentativitate sunt specifice selectiei si sunt de doua feluri: erori sistematice si erori intimplatoare. Cele sistematice de reprezentativitate se datoresc nerespectarii principiilor teoriei selectiei ca fiecare unitate a colectivitatii generale sa aiba sanse egale diferite de zero, de a patrunde in esantion.

            Erorile intimplatoare de reprezentativitate sunt strict legate de specificul sondajului.

                                                                                                     

            Principalele tipuri de selectie utilizate in cercetarea activitatii economice

            In practica statistica se folosesc mai multe tipuri de selectie: selectie intimplatoare simpla, selectie  mecanica, selectie  tipica, selectie de serii, selectie in mai multe trepte, selectie secventiala,selectie subiectiv organizata.

            Selectia intimplatoare simpla este tipul utilizat in special pentru colectivitatile statistice negrupate formate, dintr-un numar de unitati simple si care se caracterizeaza printr-un anumit grad de omogenitate. Erorile de reprezentativitate sunt mari in raport cu alte tipuri de selectie, pentru ca dispersia folosita masoara variatia totala a caracteristicii datorate cauzelor care influenteaza.

            Selectia mecanica se foloseste ca tip si ca procedeu de selectie cand se combina cu alte tipuri de selectie. Pentru calculul erorilor de selectie se folosesc formulele de la selectia intimplatoare simpla repetata.

            Selectia tipica (stratificata) se aplica cel mai frecvent in studiul fenomenelor sociale - economice care in prealabil au fost impartite in grupe omogene, dupa o caracteristica esentiala si reprezentate in sondaj prinvolumul subesantioanelor.

            Selectia tipica poate fi: selectie tipica simpla (se caracterizeaza prin faptul ca extragerea unitatilor din fiecare grupa se face la intimplare fara a tine seama de ponderea unitatilor din fiecare grupa a colectivitatii generale), selectie tipica proportionala (este acea selectie la care volumul sub-esantioanelor difera in raport cu ponderea pe care o are fiecare grupa in colectivitatea generala si se respecta proportia de selectie.), selectie tipica optima (la formarea esantionului ia in consideratie ponderea pe care o au grupele in colectivitatea generala si marimea variatiei din interiorul grupelor masurate prin abatere medie patratica.

            Selectia de serii se foloseste cind colectivitatea generala este formata din unitati complexe - serii. Unitatile complexe sunt formate la rindul lor din unitati simple ce poseda caracteristici ce le deosebesc una de alta, au caracter eterogen.

ANALIZA LEGATURILOR DINTRE FENOMENELE SI PROCESELE ECONOMICO - SOCIALE

            Fenomenele si procesele economice -sociale sunt fenomene complexe generate de o multitudine de cauze principale si secundare, esentiale si neesentiale care se afla in raport de conexiune si de conditionare reciproca.

            Forme de legaturi existente intre fenomene si procese economice si sociale.

            Dupa natura relatiei de cauzalitate legaturile dintre fenomene pot fi legaturi functionale (se manifesta intre doua fenomene in care unul este cauza si celalalt efect, modificarea fenomenului cauza determina in mod univoc schimbarea fenomenului efect) si legaturi statistice sau stochastice (sunt acelea in care un fenomen efect este rezultatul combinarii mai multor cauze care pot actiona in acelasi sens sau in sensuri opuse generind forme diferite de manifestare individuala.

            Clasificarea legaturilor statistic: dupa numarul de caracteristici luate in consideratie (legaturi simple si multiple), dupa modul de exprimare al caracteristicilor incluse in analiza interdependentelor statistice (legaturi de asocier si de corelatie), dupa directia legaturii (legaturi directe si inverse), dupa forma de realezare a legaturii (legaturi liniare si neliniare), dupa timpul in care se realizeaza (concomitente sau cu decalaj)

            Metode si procedee de stabilire a existentei si a formei de legatura dintre fenomenele si procesele economice -sociale

            1.metoda seriilor statistice interdependente

            2.metoda gruparilor

            3.metode tabelului de corelatie si a tabelului de asociere

            4.metoda grafica

            5.metoda analizei dispersionale

            1.constituie o forma de prezenatre a informatiilo referitoare la variabilele corelate obtinute prin centralizarea statistica. Se pot folosi serii statistice de timp, de spatiu sau de distributie.

            2.ca mijloc de sistematizare primara a datelor este folosita si ca metoda de analiza a legaturilor dintre fenomene si presupune alegerea unei caracteristici factoriale si a unei caracteristici rezultative. Se utilizeaza gruparea simpla sau combinata. Ea mai reprezinta un model de analiza prin excelenta calitativ, capabil sa surprinda aspectele esentile ale legaturilor dintre variabilele economice si sociale.

            3.este un tabel cu dubla intrare si reprezinta o forma speciala a unei grupari combinate, in care separarea pe grupe a unitatilor se face dupa variatia ambelor caracteristici: factoriala si rezultativa.

            4.este o cale de a stabili legatura dintre fenomene; isi gaseste o larga utilizare in statistica datorita sugestivitatii ei.

SERII CRONOLOGICE (SCR) DE TIMP

            Definirea, particularitatile si tipologia seriilor cronologice (SCR)

            Seria cronologica, numita si serie dinamica sau serie de timp este constituita dintr-un sir de termeni care reflecta evolutia unei variabile complet edfinite, sub forma de intervale de timp sau momente.

            Se caracterizeaza prin: variabilitate (apare ca urmare a faptului  ca fiecare termen se obtine prin centralizarea unor date individuale diferite ca nivel de dezvoltare), omogenitate (in aceiasi serie nu pot fi inscrise decit fenomene de acelasi gen, care sunt rezultatul actiunii acelorasi legi), periodicitate (se refera la alegerea unitatilor de timp la care se refera termenii unei serii cronologice), interdependenta (se explica prin aceea ca termenii seriei sunt valori succesive ale aceluiasi fenomen).

            Clasificarea seriilor cronologice: dupa modul de exprimare a indicatorilor (serii cronologice  formate din indicatori absoluti, relativi, medii); dupa timpul la care se refera datele (serii cronologice de intervale sau de flux si serii cronologice de momente sau de stoc), dupa natura procesului stochastic (serii stationare si serii nestationare).

            Modelarea statistica

            Metode de determinare a trendului

            Se folosesc metode simple (1.indicatori medii, 2.m. semimediilor, 3.m. mediilor mobile -m.m.m.,4.m.modificarilor medii absolute,5.m. indicelui mediu al dinamici) si analitice(a)trendul liniar,b)trendul neliniar).

            1.se bazeaza pe calitatea mediei de a reda, intr-un ansamblu omogen de date,aspectul caracteristic neafectat de influente intimplatoare.

            2.reprezinta o modalitate simpla de aproximare a tendintei, presupunind divizarea seriei cronologice in 2 segmente egale si calculul mediei pentru fiecare segment in parte.

            3.este o cale de obtinere a tendintei recomandata indeosebi in cazul evolutiilor neliniare sau al celor cu fluctuatii. Mediile se calculeaza in acest caz pentru un numar redus de termeni.

            Metoda grafica este o metoda mecanica de ajustare vizuala a SCR bazata pe ipoteza ca toti factorii de influenta au o actiune ct. pe toata perioada de analiza, constind in trasarea vizuala pe cronograma a unei drepte sau curbe in asa fel incat abaterile fata de valorile reale sa fie minime.

            4.reprezinta o modalitate de determinare a tendintei recomandata indeosebi in cazurile in care modificarile anuale in marime absoluta sunt aproximativ ct.

            5.este recomandata cind indicii dinamici cu baza in lant sunt aproximativi egali sa daca termenii SCR se modifica in progresie geometrica cu ratia egala.

SERII TERITORIALE

            Definirea si particularitatile seriilor teritoriale

            Sunt siruri de valori ale unor caracteristici statistice ordonate in raport cu unitati administrative sau diviziunile teritoriale de care apartin.

            Termenii unei astfel de serii sunt fie indicatori absoluti, fie indicatori derivati.

            Seriile teritoriale prezinta o serie de particularitati: independenta termenilor, omogenitatea seriei, simultaneitatea termenilor, variabilitatea termenilor.

            Reprezentarea grafica a seriilor teritoriale se face cu ajutoril cartogramei sau al cartodiagramei.In cazul cartogramei fiecare unitate este hasurata distict, iar in cazul cartodiagramei inscrierea in spatiul aferent fiecarei unitati teritoriale a cate unei mici diagrame statistice.

            Indicatorii statistici ai seriilor teritoriale

            Prelucrarea datelor unei serii teritoriale se afce cu ajutorul unui sistem de indicatori , adecvat naturii termenilor si scopului de cunoastere urmarit.

            Daca seria este alcatuita din marimi absolute se pot folosi urmatorii indicatori statistici: absoluti (indicatori de nivel, decalajul sau avansul absolut); relativi (indicii teritoriali, ratele de decalaj, marimile relative de structura, indicele sau coeficientul repartitiei teritoriale); medii (nivelul mediu, mediana-eventul modul).

            Daca seria este alcatuita din marimi derivate, se recomanda folosirea rapoartelor.

            Indicii teritoriali sunt marimi relative de coordonare, care se obtin prin raportarea termenilor unei serii de spatiu.

            Rata de decalaj = decalaj relativ, este expresia procentuala a diferentei absolute dintre termenii unei serii teritoriale.

            Marimi relative calculate ca rapoarte fata de medie. Nivelul mediu al seriei teritoriale trebuie determinat in functie de natura termenilor.

            Caracterizarea gradului de uniformitate se exprima prin coeficientul repartitiei teritoriale aplicabil numai seriilor cu termeni direct insumabili, deci numai seriilor alcatuite din marimi absolute. In prealabil se determina marimile relative de structura pentru fiecare din termenii seriei.

            Ierarhizarea multicriteriala a unitatilor administrativ teritoriale

            Ea presupune: selectarea indicatorilor, alegerea formei de exprimare a rezultatuuli compararii unitatilor administrativ-teritoriale , determinarea metodei de agragare a acestor clasamente provizorii, valorificarea rezultatelor ierarhizarii multicriteriale.

            Selectarea indicatorilor trebuie sa porneasca de la obiectivele cercetarii si presupune o profunda cunoastere a domeniului de activitate in care urmeaza sa se efectueze investigatilor.

            Sau formulat in literatura statistica mai multe metode: metoda rangurilor (presupune atribuirea de ranguri fiecarei unitati administrative-teritoriale. Prin insumarea rangurilor corespunzatoare fiecarei unitati teritoriale se obtine un scor. Tara care obtine scorul cel mai mare este cea mai performanta din toate punctele de vedere incluse in analiza multicriteriala si obtine rangul final.

            1. metoda distantei relative fata de performanta maxima (o ierarhizare mai clara rezulta din observarea distantei relative a fiecarei unitati fata de unitati de aceea care inregistreaza nivelul maxim in cadrul colectivitatii cercetate.);

            2. media geometrica din dreptul fiecarei tari exprima distanta medie la care aceasta se afla fata de o ipotetica unitate care se defineste prin aceea ca inregistreaza in acelasi timp performante maxime la toate criteriile.

            In vederea ierarhizarii se mai pot folosi si metodele  matriceale.

            Comparatii in profil teritorial

            In contextul preocuparilor pentru dezvoltarea regionala, se acorda un interes deosebit analizelor si prognozelor in profil teritorial.

            In acest sens se folosesc  indicii de devansare care se calculeaza fie prin doua unitati teritoriale, fie in interiorul aceleiasi colectivitati pentru doua variabile in evolutia lor in timp.

            Un alt aspect al extrapolarii in profil teritorial este acela cand se cunoaste ritmul mediu anual de dezvoltare al unui judet si se pune problema dupa ce numarul de ani  fenomenul s-ar modifica de un numar de ori sau de cate ori se va modifica fenomenul dupa un timp dat.

            Unitatile teritoriale evolueaza cu niveluri si ritmuri de dezvvoltare diferite. Se pune problema cand va ajunge din urma o unitate teritoriala pe alta, considerind ca evolutia lor se afce in progresie geometrica cu ratia egala cu indicele mediu de crestere.

INDICI STATISTICI

            Notiunea de indice. Rolul indicilor in cercetarea statistica

            Indicii reprezinta o categorie distincta a indicatorilor statistici.

            Indicele statistic indeplineste functii cognitive: reflecta nivelul sarcinilor de plan fata de  realizarile dintr-o perioada anterioara, caracterizeaza gradul de indeplinire a planului, masoara variatia fenomenelor in timp si spatiu, permite descompunerea variatiei fenomenelor complexe pe factori de influenta.

            Indicele sintetizeaza intr-o expresie numerica nivelul relativ al caracteristicii unui ansamblu de elemente, care formeaza fenomenul sau activitatea cercetata.

            Clasificarea indicilor:

            Dupa destinatia lor (cronologici, teritoriali, ai planului), dupa sfera de cuprindere (indici individuali sau elementari, indici de grup sau sintetici)

            Intr-o conceptie mai larga toti indicii sunt marimi relative cu caracter de medie.

            Indici de grup ai unei variabile statistice caracterizeaza variatia medie a fenomenului studiat la nivelul unei grupe sau pe total colectivitate.

            Dupa modul de calcul, indici de grup sunt: indici agregati, indici calculati sub forma de medie si indici calculati ca raport de medii.

            Indicii agregati sun obtinuti prin compararea unor sume ale elementelor de agregare.

            Fenomenele economico-sociale sunt alcatuite din elemente eterogene.

            Indicele de grup poate fi determinat si sub forma de indice mediu de grup, fie ca medie aritmetica ponderata, fie ca medie armonica ponderata a indicilor individuali.

            Variatia factorului calitativ/intensiv se studiaza aplicind indicii de grup calculati ca raport de medii.

            Dupa baza de raportare: indici cu baza fixa si indici cu baza mobila sau cu baza in lant.

            Dupa natura ponderilor folosite: indici cu pondere fixa si indici cu pondere variabila

            Dupa natura fenomenului studiat: indicii valorii volumului fizic, ai preturilor, ai productivitatii muncii, ai salariului, ai stocurilor de marfa, ai cheltuielilor de circulatie.

            Probleme teoretice ale construirii indicilor de grup

            Regului de verificare: testul de reversibilitate in timp, testul de reversibilitate a factorilor, testul de tranzitivitate, testul de circularitate.

            Baza de raportare trebuie astfel stabilita incit indicele sa reflecte variatia reala a fenomenului/activitatii.

            Formula de calcul se alege in functie de datele disponibile si de natura elementelor din colectivitatea care alcatuieste fenomenul.

            Sisteme de pondere folosite la construirea indicilor de grup. Relatia lui Bortkiewicz

            Sistemul de pondere folosit la construirea indicilor de grup a ridicat cele mai multe probleme in teoria si practica statistica.

            Ponderea variabila propusa de H.Pasche pentru calculul unui indice de grup al preturilor are in vedere nivelurile curente ale comasuratorilor.

            In statistica majoritatii tarilor lumii se utilizeaza sistemul de pondere incrucisata in conditiile substituirii in lant a factorilor.

            Variatia factorului extensiv se pondereaza intotdeauna cu nivele de baza ale comasurattorului, iar modificarea factorului intensiv se pondereaza cu nivele curente ale comasuratorului.

            Metode de descompunere pe factori de influenta a variatiei unui fenomen complex prin metoda indicilor

            Descompunerea pe factori de influenta poate fi realizata sub forma influentelor in marime relativa sau ca influente in marime absoluta ale factorilor asupra caracteristicii rezultative, de natura complexa.

            Descompunerea geometrica presupune calculul indicilor de grup si obtinerea ritmurilor de variatie scazind din expresiile procentuale ale respectivelor rapoarte 100.

            Descompunerea analitica presupune inlocuirea citului care duce la calculul indicelui de grup cu diferenta intre numaratorul si numitorul fiecarui raport.

            Metoda substituirii in lant se bazeaza pe ipoteza succesiuni factorilor potrivit continutului, sensului si ordinii lor de influenta., metoda cresterilor finite a lui Lagrange.

            Sisteme concrete de indici folosite in domeniul comertuli, alimentatiei publice si al turismului

            Dintre cele mai uzuale sisteme de indici: indicii valorii, volumului fizic si preturilor produselor sau marfurilor; indicii productivitatii muncii; indicii salariului mediu; indicii stocului mediu de marfa; indicii vitezei de rotatie a marfurilor; indicii nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie; indicii incasarilor medii din activitatea de turism.

            Indicii teritoriali

            Sunt marimi relative de coordonare, care se obtin sub forma de raport intre termenii unei serii statistice de spatiu. Se calculeaza ca indici individuali si ca indici de grup.

            In analiza economica nu se utilizeaza concomitent ambele sensuri ale comparatiilor teritoriale.

            In functie de natura variabilei analizate, indicii teritoriali de grup se diferentiaza prin prisma relatiei de calcul.

ELEMENTE DE STATISTICA MACROECONOMICA

            Definirea si clasificarea subiectelor economice

            Unitatile sau celulele intre care se produc fluxuri sunt persoane fizice sau juridice denumite subiecte economice.

            Dupa functia indeplinita in cadrul economiei nationale pot fi: gospodariile private sau menajele (unitati ofertante de munca); intreprinderile sau firmele; statul; bancile (comerciale); restul lumii (strainatatea).

            Definirea si clasificarea fluxurilor dintre subiectele economice

            Intre cele 5 categorii de subiecte se stabilesc operatii, fluxuri sau tranzacti economice care imbraca o mare varietate de forme: vinzare/cumparare de bunuri materiale, prestare/angajare de servicii, acordare/angajare de credite, incasari/plati diverse...exista 12 tipuri majore: venituri, consum, economii, impozite, subventii, investitii, amortizoare, export, import, gospodarii private, stat, intrprinderi, net, direct, indirect, reinvestit.

            Calculele indicatorilor macroeconomici de rezultate au in vedere o esentializare si mai pronuntata a acestor fluxuri: fluxuri reale sau operatiuni economice concrete care au ca obiect bunurile materiale si serviciile; fluxuri financiare = operatiile de formare, repartitie a veniturilor intre subiectele economice, cat si modificarea  creantelor diferitelor sectoare.

            Colectarea si agregarea datelor statistice

            Intocmite de acestia fie pentru gestiunea interna a afacerilor, fie pentru reglarea raporturilor cu sistemul fiscal al statului.

            Colectarea datelor se face fie prin recurgerea directa la documente contabile, pot fi folosite: anchete lunare, valorificarea statisticilor departamentale, utilizarea inregistrarilor sistemului fiscal. Gruparea si agregarea datelor astfel: fluxuri de bunuri si servicii, fluxuri financiare.

           

            Sistemul conturilor nationale (SCN)

            Este un ansamblu coerent de conturi si de tablouri prin care se ordoneaza elementele necesare: calculul indicatorilor macroeconomici< analiza activitatii desfasurate in economia nationala in perioada de referinta.

            Particularitatile SCN: se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie, este o reprezentare cantitativa simplificata si agregata a realitatii economice, evidentiaza intrega activitate umana care are ca rezutat bunuri materiale si servicii cu caracter de marra, foloseste principiul dublei inregistrari in conturi pentru alcatuirea conturilor analitice care exprima activitatea agentilor economici.

            CNS elaboreaza conturi de activitate pentru fiecare sector si conturi nationale pentru intreaga economie. Conturile nationale se obtin prin agregarea si consolidarea conturilor de activitate ale sectoarelor.

            CNS este structurat in 2 conturi nationale:

            · contul 0 = contul sintetic de bunuri ;

            · contul 8 = contul strainatatea si sapte grupe de conturi numerotate de la unu la sapte, care se elaboreza atit la nivelul sectoarelor cat si pe intreaga economie.

            Estimarea agregatelor macroeconomice

            Pe baza datelor oferite de SCN se pot determina o serie de indicatori macroeconomici al caror rol este acela de a ilustra cantitativ performantele economice nationale.

            Metoda de productie presupune agregare tranzactiilor avind ca obiect bunurile materiale si serviciile produse de agenti economici in perioada de referinta.

            Metoda de consum: consumul privat, consumul statuuli, investitiile noi si de inlocuire si variatia stocurilor, exportul net; metoda veniturilor, metoda cheltuielilor, rata de consum, rata de investitii...

            Comparabilitatea internationala a indicatoruilor macroeconomici

            In contextul tendintelor de globalizare a economiei mondiale, dar si al proceselor de integrare regionala, interesul pentru comparatii internationale a cunoscut o crestere impresionanta.

            Aplicarea cursului mediu de schimb constituie o rezolvare simpla si rapida a pb. transformarii unei sume exprimate in USD.

            Paritatea puterii de cumparare presupune adoptarea unui cos standard de consum pentru o familie de 4 persoane si estimarea acestuia, in lei pe piata romaneasca si in dolari pe piata SUA.

STATISTICA BALANTEI DE PLATI EXTERNE SI A

DATORIEI EXTERNE

            Balanta de plati externe inregistreaza fluxurile dintre rezidenti si straini derulate de-a lungul unei perioade de referinta, anul calendaristic.

            Pozitia investitionala internationala (PII) exprima stocul de creante si angajamente financiare ale unei tari fata de restul lumii la un moment dat, la sfirsitul anului calendaristic.

            Din aceste documente  se deduce si datoria externa a tarii acumulata in relatiile cu nerezidentii sau cu organisme si/sau institutii financiare internationale.

            Sistemul conceptual si tipologia balantei de plati externe

            La baza elaborarii BPE sta conceptul de tranzactie internationala.

            Distinctia dntere rezidenti si nerezidenti se refera la centrul principal de interes sau activitate . Rezidedentii unei economii sunt: familiile si indivizii, intreprinderile, organizatiile private non-profit, administratia publica centrala.

            Centrul de interes economic se afla intr-o tara atunci cind o persoana fizica sau juridica are plasamente in economia acelei tari unde sau de unde s-a angajat sau intentioneaza sa se angajeze in activitati si tranzactii comerciale sau financiare pe o perioada de timp mai mica de un an.

            Teritoriul economic al tarii corespunde teritoriului geografic administrat de guvernul unei tari , unde persoanele, bunurile si capitalul circula libere.

            Evaluarea tranzactiei se face la pretul pietei.

            Momentul de inregistrare al tranzactiei  este momentul, real sau estimat, al scimbului de proprietate

            Principiul dublei inregistrari in elaborarea BPE se refera la faptul ca partea covirsitoare a tranzactiilor internationale este cu titlu oneros.

            BPE se elaboreaza : global, bilateral, regional.

            Structura unui BPE

            Contul curent al BPE cuprinde totalitatea tranzactiilor care au ca obiect capitalul sau activele financiare.