Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























Sistemul bancar in Romania - Studiu de caz BCR

Finante











ALTE DOCUMENTE

Supravegherea bancara
RISCUL IN ACTIVITATEA BANCARA
Costul capitalului
Ce este un fond mutual?
AUDITUL IN SISTEMUL BANCAR
Autorizarea , reglementarea, si supravegherea prudentiala a bancilor
Finantele publice si moneda
Finantarea firmei pe termen scurt - Costul creditului
FINANTELE PUBLICE-INTRODUCERE
ROLUL FINANTELOR PUBLICE IN ROMANIA




.
.
.
.
.
.
.
.
.

 

.

 
Academia de Studii Economice

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Sistemul bancar in Romania

Studiu de caz BCR

 



1. Sistemul bancar in perioada de tranzitie 3

2. Perspective ale activitatii bancare in Romania 7

3. Rolul de reglementare al BNR 9

4. Principalele operatiuni efectuate de bancile comerciale 18

5. Rata dobanzii si politica BNR 1990 - 1999 24

6. Principalele categorii de credite acordate de BCR 26

7. Analiza portofoliului de credite al BCR 32

8. Bibliogafie 38


Text Box: 1.


Sistemul bancar in perioada de tranzitie

A

vand in vedere rolul si importanta pe care le au bancile in buna functionare a agentilor economici si a economiei nationale in ansamblu, incepand din 1990 sistemul bancar a fost supus unui intens proces de restructurare in vederea sustinerii tranzitiei economiei romanesti la economia de piata. In procesul de reorganizare a sistemului bancar BNR a fost degrevata de toate activitatile specifice bancilor comerciale (acestea fiind preluate de Banca Comerciala Romana), ei fiindu-i reatribuite functiile unei Banci Centrale: emisiunea monetara, asigurarea stabilitatii monetare, administrarea rezervelor valutare ale tarii, urmarirea executarii balantei de plati externe, reglementarea si supravegherea sistemului bancar.

In aprilie 1991 au fost adoptate in Parlament legea privind activitatea bancara numarul 23/1991 si legea privind statutul BNR nr. 34/1991, aceste legi avand rolul declarat de restructurare si modernizare a sistemului bancar. Conform acestor legi, BNR capata un grad mare de independenta, ea fiind raspunzatoare doar in fata organului legislativ al tarii, Parlamentul. Celelalte banci sunt constituite ca societati comerciale pe actiuni avand dreptul sa efectueze operatiuni specifice cu conditia respectarii cadrului de reglementare bancara stabilit de BNR.

Fostele banci de stat (Banca de Comert Exterior, Banca Agricola, Banca de Investitii) au fost transformate in banci comerciale cu capital de stat si privat autohton, aprobandu-li-se si noi statute de organizare si functionare.

In toata aceasta perioada au fost infiintate de asemenea banci cu capital privat autohton si strain, precum si sucursale ale unor banci straine. Astfel, la 31 martie 1999 erau autorizate 36 de societati bancare - persoane juridice - si 7 sucursale sau reprezentate ale bancilor straine.

Crearea sau modernizarea acestor banci au contribuit atat la o mai buna acoperire a nevoilor de capital cat si la dezvoltarea procesului concurential, care a contribuit la imbunatatirea calitatii serviciilor si produselor oferite de aceste societati bancare.

Tranzitia sistemului bancar nu a fost lipsita de evenimente nedorite. Astfel, in 1996 doua societati bancare - Dacia Felix si Credit Bank - ca urmare a unor politici inadecvate de creditare nu au mai putut onora cererile de retragere ale clientilor lor, ca urmare a desfasurarii unei activitati lipsita de prudenta si eficienta. In cele din urma, celor doua societati le-a fost retrasa autorizatia de functionare.

Pentru a respecta practicile internationale si a recastiga increderea publicului in sistemul bancar au fost adoptate Ordonanta nr. 39, completata cu Legea nr 88/1997 privind infiintarea si functionarea fondului de garantare a depozitelor. Prin aceste reglementari s-a infiintat un Fond de garantare a depuneril 747j92h or in sistemul bancar, acest Fond fiind constituit ca persoana juridica de drept public. Scopul sau este garantarea rambursarii depozitelor constituite la societatile bancare de catre deponenti persoane fizice. Initial, Fondul garanta plata catre deponenti a fondurilor depozitate in limita unui plafon de garantare de 10 milioane lei pentru fiecare deponent. Legea specifica faptul ca marimea plafonului de garantare se va modifica semestrial prin indexarea acestuia cu indicele pretului de consum comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica. In prezent sunt garantate depozitele pana la suma de 35,5 milioane.

Resursele financiare ale fondului sunt constitite din:

a) contributia initiala a societatilor bancare

b) contributiile anuale si speciale ale societatilor bancare

c) imprumuturi contractate

d) venituri din lichidarea creantelor sale

e) venituri din investirea resurselor sale

f) alte venituri (donatii, subventii bugetare etc).

Societatile bancare au platit initial 1 % din capitalul lor social subscris, inregistrat la data intrarii in vigoare a ordonantei (30.08.1996). Sucursalele bancilor straine au platit o contributie de 1 % din capitalul social minim prevazut pentru o societate bancara romaneasca. Fiecare banca va plati o anuala de 0,3% din suma totala a depunerilor persoanelor fizice, existente in sold la 31decembrie a anului precedent. Cu acordul BNR contributia se majoreaza pana la nivelul de 0,6% pentru o societate bancara daca se considera ca aceasta se angajeaza in politici bancare riscante si nesanatoase.

O alta etapa importanta in restructurarea sistemului bancar romanesc o constituie privatizarea societatilor bancare la care statul este actionar principal.

Conform Legii nr 83/1997 aceste societati bancare se pot privatiza prin urmatoarele procedee:

- majorarea capitalului social prin aporturi de capital privat in numerar, in baza unei oferte publice sau a unui plasament privat;

- vanzarea de actiuni gestionate de Fondul Proprietatii de Stat (FPS) contra numerar cu pla ta integrala catre persoane fizice si juridice romane si straine cu capital social majoritar privat.

Pentru privatizarea fiecarei societati bancare se constituie prin Hotarare a Guvernului la propunerea comuna a BNR, Agentiei Nationale pentru Privatizare si FPS, o comisie de privatizare care raspunde pentru atingerea acestui obiectiv cu respectarea principiilor de transparenta, rigoare si obiectivitate. Privatizarea societatilor bancare se va realiza pe baza raportului de evaluare si a studiului de fezabilitate intocmite de o firma specializata selectata prin licitatie.

FPS in calitate de gestionar al participarii statului la capitalul social isi poate rezerva in cazul fiecarei societati bancare supuse procesului de privatizare un numar de actiuni aferente unei cote din capitalul social total sau poate opta pentru detinerea actiunii nominative de control. Pastrarea acestei actiuni confera statului urmatoarele drepturi:

a) numirea unui reprezentant in Consiliul de Administratie al societatii bancare;

b) posibilitatea de a se opune prin exercitarea dreptului de veto deciziilor celorlalti actionari care privesc gajarea sau ipotecarea activelor societatii bancare si a celor care privesc fuziunea prin absortie sau lichidare administrativa a acestora.

Prin hotararile 669 si 670/1997 s-au constituit comisiile de privatizare la Banca Agricola si BRD. Aceste comisii sunt constituite din 7 membri: 2 membri numiti de BNR, 2 de catre Agentia Nationala de Privatizare iar 3 membri sunt numiti de catre FPS. Aceste comisii vor supraveghea toate operatiunile legate de privatizarea acestor banci in conditiile legii 83/1997. Pentru asigurarea unei mai bune alocari a resurselor financiare, doua banci au fost deja privatizate (BRD si Banc Post) urmand sa se treaca si la privatizarea altor societati bancare cu capital majoritar de stat.

Avand in vedere evolutiile si schimbarile intervenite in cadrul sistemului bancar in perioada 1990-1997, la 19 februarie 98 a fost adoptata in Parlamentul Romaniei Legea nr 58, legea bancara, iar in luna mai 1998 Legea nr. 101 privind statutul BNR. Aceste legi precizeaza ca activitatea bancara in Romania se desfasoara prin banci si BNR. Bancile se constituie sub forma juridica de societate pe actiuni, in baza aprobarii BNR si isi organizeaza intrega activitate in conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase.

Conform articolului 8 din legea 58 bancile, persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine pot desfasura in limita autorizatiei acordatae urmatoarele activitati:

- acceptarea de depozite

- contractarea de credite, operatiunile de factoring si scontarea efectelor de comert

- emiterea si gestionarea instrumentelor de plata si de credit

- leasing financiar, transferuri de fonduri

- emiterea de garantii si asumarea de angajamente

- tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu: instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, certificate de depozit), valute, instrumente financiare derivate, metale pretioase, valori mobiliare

- intermedierea in plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii legate de acestea

- administrarea de portofolii ale clientilor, in numele si pe riscul acestora

- custodia si administrarea valorilor mobiliare

- depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare

- consultanta financiar-bancara

- operatiuni de mandat.

Printre operatiunile care nu pot fi desfasurate de o banca se numara:

- angajarea in tranzactii cu bunuri mobile si imobile, cu exceptia tranzactiilor de astfel de bunuri necesare desfasurarii activitatii banci si pentru folosinta salariatilor, precum si tranzactiile cu bunuri mobile si imobile dobandite ca urmare a executarii creantelor bancii

- achizitionarea propriilor actiuni sau gajarea in contul datoriilor bancii

- acordarea de imprumuturi sau furnizarea altor servicii clientilor, conditionate de vanzarea sau cumpararea actiunilor bancii

- acordarea de credite garantate cu actiunile emise de banca

- primirea de depozite, titluri sau alte valori, cand banca se afla in incetare de plati.

Sfarsitul anului 1998 au scos la iveala dificultatile majore cu care se confrunta Bancorex datorita acordarii unui volum extrem de ridicat de credite care s-au dovedit ulterior a fi neperformante. Falimentul bancii ar fi insemnat dezorganizarea intregului sistem monetar-financiar al Romaniei, din aceasta cauza statul a sprijinit masiv banca pentru ca aceasta sa poata fi restructurata. A fost infiintata Asociatia de Valorificare a Activelor Bancare care urmeaza a prelua portofoliul de credite al bancii si a incerca recuperarea unei parti din creditele neperformante. Ultimele evolutii indica faptul ca Bancorex isi va restrange semnificativ activitatea devenind o banca de afaceri sau va fi absorbita de BCR.

Cu toate progresele realizate, exista cateva trasaturi cu caracter nefavorabil ce-si pun amprenta asupra sistemului bancar romanesc:

- existenta in continuare a creditelor neperformante

- ritmul decontarilor in sistemul bancar este inca lent, in ciuda lansarii unui sistem de compensatii la nivel de BNR

- bancile comerciale opereaza preponderent pe piata monetara cu "evadari" extrem de timide pe piata creditului pe termen mediu si lung

- reticenta bancilor de a acorda credite pe termen mediu si lung chiar si atunci cand exista resurse pe termen lung, din lipsa capacitatii de evaluare a evolutiilor viitoare la nivelul intreprinderilor sau ca urmare a neincrederii in evolutia mediului economic


Text Box: 2.


Perspective ale activitatii bancare in Romania

Avand in vedere experienta tarilor dezvoltate, dar si a tarilor aflate in tranzitie, dar cu rezultate mult mai consistente in realizarea reformelor economice, o data cu normalizarea vietii economice activitatea bancara ar putea avea urmatoarea evolutie:

A) Difuzarea tot mai accentuata in societate

In tarile dezvoltate din punct de vedere economic majoritatea covarsitoare a populatiei active intra in contact direct cu o banca sau o institutie financiara pentru a-si incasa, pastra sau utiliza veniturile. In Romania se impune reformarea sistemului fiscal, una din masurile esentiale fiind introducerea impozitului pe venitul global. Pentru a reduce nivelul evaziunii fiscale toate veniturile obtinute de o persoana vor trebui consemnate intr-un cont bancar (salarii, pensii, chirii etc).

Reforma sistemului de pensii controlate de catre stat vor aduce sume imense in fondurile de pensii, relansand operatiunile bancare de custodie si administrare a fondurilor. De asemenea, bancile se vor implica tot mai mult in afacerilor firmelor, in toate stadiilor acestora, de la faza de proiect la cea de finantare si de la administrarea profiturilor la gestionarea pierderilor.

B) Informatizarea activitatii bancare

Intreaga evidenta contabila trebuie sa fie informatizata si se va extinde informatizarea in corespondenta interbancara ca si in corespondenta cu clientii.

De asemenea, insrumentele traditionale bancare se informatizeaza: cecul este dotat cu o pista magnetica care permite lecturarea automata si se va extinde utilizarea cambiei informatice (la lettre de change releve).

Deja in Romania au aparut noi produse bancare care presupun utilizarea unor sisteme informatice foarte dezvoltate. Astfel, la marile banci romanesti sunt utilizate in prezent atat carduri internationale cat si carduri nationale. In martie 1994 a fost creata societatea Romcard pentru procesarea si autorizarea tranzactiilor pe baza de carduri cu utilizare internationala, in sistem Visa International, Mastercard si Eurocard. In august 1995 Bancorex a fost prima banca comerciala romaneasca care a lansat cardul Visa, tipul Bussines si apoi Classic, denumite Bancorex Visa. BRD a fost prima banca care a emis pe piata romaneasca carti de plata in lei, denumite Prima. De asemenea in anul 1997 BCR a lansat un nou produs bancar: cardul de debit BCR Visa Clasic, primul card Visa emis in lei.

Un alt produs bancar lansat pe piata romaneasca si care ar putea lua o amploare deosebita este banca la domiciliu. Banca Robank a lansat produsul "Home Banking Service" care reprezinta o facilitate oferita clientilor de a se conecta la sistemul intern al bancii pentru realizarea unor operatiuni bancare la distanta. Orice client al bancii care poseda un calculator echipat modern poate efectua diverse operatiuni bancare (ordine de plata in lei, operatiuni de vanzare cumparare de valuta, obtinerea de extrase de cont etc) direct de la sediul sau. O caracteristica a acestui sistem este asigurarea securitatii informatiei pe linia client-banca in special din punct de vedere al autentificarii instructiunilor de plata, prin folosirea acelorasi principii de securizare care se folosesc pentru comunicatiile intre banci.

O alta facilitate oferita clientilor este crearea de catre specialistii bancii a unui soft care permite utilizarea limbii romane in derularea operatiunilor intre client si banca.

C) Intensificarea colaborarii intre banci si burse

Bancile vor juca un rol important pe piata de capital atat ca investitori in obligatiuni cat si ca intermediari pentru cientii lor, in activitatile de cumparare sau vanzare de obligatiuni si actiuni. Participarea bancilor la operatiunile efctuate in cadrul pietei de capital prezinta in principal urmatoarele avantaje:

a) obtinerea de comisioane pentru activitatile de consultanta in domeniul investitilor financiare

b) investirea propriilor fonduri in actiuni si obligatiuni

c) acordarea de imprumuturi, din disponibil, pe pietele internationale

De asemenea, institutile bancare joaca un rol esential in compensarea si decontarea diferitelor tipuri de tranzactii efectuate in cadrul Busei de Valori.

Din cele prezentate rezulta faptul ca desi bursa de valori reprezinta o institutie concurenta din punct de vedere al atragerii fondurilor, ea ofera posibilitatea bancilor da a-si spori profiturile.


Text Box: 3.


Rolul de reglementare al BNR

Principalele atributii ale BNR in desfasurarea activitatii economice

Sistemul bancar sta in centrul oricarei economii de piata pentru ca el trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitatea mobilizarii fondurilor banesti din economie si alocarea lor in scopul desfasurarii normale a activitatii economice banii, circulatia baneasca, creditul, procesele valutare fiind instrumente active in stimularea activitatilor productive. Activand intr-un domeniu cu totul special al vietii economice, bancile au un regim special de organizare si functionare care da drept de indrumare, supraveghere si control Bancii Centrale. In orice tara dezvoltata exista o banca centrala care supravegheaza si indruma procesele si fenomenele financiar-bancare de mare insemnatate pentru tara respectiva.

Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a statului roman care are ca obiect fundamental de activitate asigurarea stabilitatii monedei nationale. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit, de plati precum si de autorizarea si supravegherea prudentiala bancara pentru a asigura functionarea eficienta a sistemului bancar.

BNR are dreptul exclusiv de emisiune, ea fiind singura institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote si monede metalice ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei. Emisiunea de moneda de catre banca centrala se sprijina pe achizitia si monetizarea activelor monetare. Factorii care determina emisiunea de moneda de catre banca centrala sunt urmatorii:

a) Avansurile directe catre tezaur

b) Creantele asupra strainatatii

c) Creantele asupra economiei

Prin functia de emisiune, BNR are raspunderea asigurarii unei circulatii monetare sanatoase, deoarece emisiunea de moneda peste necesitatile economice are ca efect aparitia inflatiei.

De asemenea, BNR este institutia care elaboreaza si pune in aplicare polititica monetara si valutara. Politica monetara reprezinta ansamblul interventiilor bancii centrale asupra lichiditatii economiei in scopul de a contribui cu ajutorul utilizarii instrumentelor monetare la realizarea obiectivelor politicii economice a statului roman. Principalele instrumente de politica monetara utilizate de catre BNR sunt manevrarea taxei scontului si sistemul rezervelor minime obligatorii pe viitor odata cu dezvoltarea pietelor financiare preconizandu-se a se utiliza si politica operatiunilor la piata libera (open market).

In ceea ce priveste politica valutara, Banca Nationala a Romaniei elaboreaza si aplica politica privind cursul de schimb, stabileste si urmareste aplicarea regimului valutar pe teritoriul Romaniei.

In administrarea regimului valutar, BNR raspunde de:

1) emiterea reglementarilor cu privire la operatiunile cu active externe si aur, in vederea protejarii monedei nationale

2) elaborarea balantei de plati si a altor lucrari privind pozitia investitionala a tarii

3) stabilirea cursurilor de schimb pentru operatiuni proprii pe piata valutara, calcularea si publicarea cursurilor medii pentru evidenta statistica

4) pastrarea si administrarea rezervelor internationale ale statului.

Banca Nationala tine in evidentele sale contul curent general al Trezoreriei Statului deschis pe numele Ministerului Finantelor, BNR primind incasarile si efectuand plati in limita disponibilitatilor in acest cont. In cursul exercitiului financiar anual pentru a acoperi decalajul temporar dintre incasarile si platile din acest cont BNR poate acorda imprumuturi cu termene de rambursare de cel mult 180 de zile in conditii de dobanda la nivelul pietei. Aceste imprumuturi nu pot depasi 7% din veniturile bugetului de stat realizate in anul precedent, iar soldul permanent al imprumuturilor acordate si nerambursate nu poate depasi dublul capitalului si al fondului de rezerva al BNR.

In baza conventiei incheiate cu Ministerul Finantelor BNR poate actiona ca agent pe contul statului in ceea ce priveste:

- plasarea emisiunilor de titluri de stat si alte efecte negociabile de indatorare a statului roman

- exercitarea functiilor de agent de instrainare, depozitare si transfer al titlurilor de stat

- plata capitalului, dobanzilor, comisioanelor si a spezelor aferente.

O alta contributie importanta a BNR o reprezinta asigurarea legaturii statului roman cu organizatiile financiar bancare internationale. Ea gestioneaza si tine evidenta operatiuni lor financiare ale tarii cu organismele internationale (FMI, Banca Mondiala, Banca Reglementelor Internationale, etc).

De asemenea, BNR participa in numele statului la tratative si negocieri externe in probleme financiare, monetare si de plati.

BNR - BANCA A BANCILOR

Pe langa celelalte atributii prezentate, principala menire a unei banci centrale o reprezinta supravegherea si coordonarea sistemului bancar. Acest rol major al bancii centrale este prezent si se manifesta cu pregnanta pe toata durata de activitate a unei societati bancare de la costituirea pana la lichidarea juridica a acesteia

Societatile bancare se pot constitui si functiona numai in baza autorizatiei eliberate de BNR obtinerea acestei autorizatii trebuind sa fie prealabila constituirii societatii. Cererea de autorizare a unei societati bancare este respinsa de BNR in principal datorita urmatoarelor motive:

- BNR pe baza documentatiei prezentate considera ca persoanele care administreaza, cele care supravegheaza si controleaza activitatea societatii bancare si actionarii semnificativi nu intrunesc calitatile morale si profesionale care sa asigure atingerea obiectivelor propuse in conditii compatibile cu buna functionare a sistemului bancar si cu regulile unei practici bancare sanatoase

- forma juridica sub care se constituie nu este ceea de societate comerciala pe actiuni

- nu sunt respectate prevederile legii bancare

- nu sunt respectate prevederile referitoare la capitalul social minim pe baza caruia se constituie societatea bancara. In prezent Normele nr 8/1997 ale BNR prevad majorarea limitei capitalului social la 50 miliarde lei.

In cazul fuziunii a doua sau mai multor societati bancare, societatea bancara rezultata este obligata la randul sau sa obtina autorizatia BNR. Modificarile esentiale ale situatiei juridice a societatilor bancare necesita aprobarea prealabila a BNR. Aeste modificari se refera in principal la denumirea societatii, obiectul de activitate, suma capitalului social, sediul social, persoanele desemnate sa asigure orientarea efectiva a bancii. Deschiderea de catre o societate bancara a unor sucursale, reprezentante sau alte asemenea entitati este de asemenea supusa aprobarii prealabile a BNR.

In timpul desfasurarii activitatilor specifice, orice societate bancara intra in relatii zilnice cu BNR. Principalele operatiuni ale bancii centrale cu societatile bancare sunt urmatoarele:

A. Scontarea si rescontarea

Scontul si rescontul cambiilor sunt utilizate ca un mecanism de creditare prin emisiune.

Cambiile emise de societatile comerciale sunt preluate de banci prin scontare si apoi cedate prin rescontare Bancii de Emisiune care efectuea pe baza acestora emisiunea unei noi transe de numerar.

Prin incasarea sumelor prevazute in cambii se poate retrage din circulatie transa de numerar care a fost emisa la rescontarea cambiilor. Operatiunile de rescontare reprezinta o achizitie ferma, cu plata imediata de catre BNR a unor creante prezentate de bancile comerciale. Aceste operatiuni se desfasoara pe baza unei rate a dobanzii stabilite de BNR si care este cunoscuta de bancile comerciale. Prin aceasta operatiune, bancile comerciale obtin lichiditatile de care au nevoie, BNR avand in acest proces un rol pasiv, ea doar raspunzand solicitarilor bancilor comerciale.

Taxa scontului joaca un rol central in determinarea dobanzilor la creditele acordate de societatile bancare, de aceea manevrarea taxei scontului reprezinta unul dintre cele mai utilizate instrumente de politica monetara. In Romania. Scaderea taxei oficiale a scontului este semnalul "ieftinirii" creditului si are ca efect dezvoltarea activitatilor economice pe seama unor utilizari tot mai mari a creditului bancar. Cresterea taxei scontului are ca efect cresterea generala a dobanzilor, o crestere a costurilor suportate pentru utilizarea creditului si o scadere a profiturilor pentru cei care utilizeaza capitaluri imprumutate. Din aceasta cauza utilizatori de fonduri straine vor renunta sa mai contracteze noi credite, in acest fel preintimpinindu-se si normalizandu-se fenomenele de "supraincalzire" a economiei.

B. Acordarea de credite societatilor bancare

Conform articolului 20 din legea 101/1998 privind statutul BNR, aceasta poate acorda bancilor credite pe termen scurt (maximum 90 de zile) garantate cu:

-        titluri de stat provenite din emisiuni publice cu scadenta de plata de pana la 1 an

-        cambii si bilete la ordin emise de catre persoane juridice eligibile

-        warante sau recipise de depozit

-        depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice agreate de BNR, constand din orice active pe care aceasta le poate vinde, cumpara sau tranzactiona.

Creditele de refinantare acordate de BNR societatilor bancare sunt: creditul structural, creditul de licitatie, creditul special si creditul lombard (overdraft)

Creditul structural este o forma de finantare prin care societatea bancara este autorizata sa preleveze succesiv sume dintr-un cont deschis de BNR si in cadrul unui interval de timp (scadenta) prestabilite. BNR acorda acest credit in cadrul unui plafon stabilit pentru fiecare banca si poate decide unilateral cu un preaviz de 2 zile lucratoare reducerea sau anularea plafoanelor pentru creditele structurale. Nivelul dobanzilor pentru acest tip de credit se stabileste de BNR.

Dobanzile aferente se calculeaza la soldul angajamentelor zilnce efective si se plateste la scadenta , daca la acordare nu se prevede altfel.

Creditul de licitatie reprezinta principala forma de refinantare acordata de BNR. El se acorda pe operioada de maximum 15 zile calendaristice si este garantat cu titluri de stat si alte hartii de valoare acceptate. Acest tip de credit se acorda in cadrul unui plafon maxim pentru intregul sistem bancar si pe o durata fixa stabilita de BNR. Ratele dobanzilor se determina competitiv in cadrul sedintei de licitatie fara a putea fi mai mici decat nivelul de pornire stabilit de BNR. Creditele se acorda societatilor bancare declarate castigatoare in ziua imediat urmatoare. Dobanda aferenta se calculeaza proportional cu suma obtinuta si cu termenul de rambursare si se plateste la scadenta.

Creditul special este o forma exceptionala de refinantare acordata de BNR societatilor bantatilor bancare aflate in criza de lichiditate. Se acorda pe o durata de maximum 30 de zile calencalendaristice si se garanteaza cu titluri de stat sau alte hartii de valoare acceptate. In mod special el poate fi garantat cu active reale din patrimoniul societatii bancare. Acordarea acestui tip de credit este conditionata de prezentarea unui program de redresare financiara agreat de BNR.

Creditul lombard este o forma de refinantare cu totul speciala acordata peste noapte societatilor bancare pentru asigurarea platilor zilnice ale acestora. Creditul lombard este reprezentat de soldul debitor inregistrat la inchiderea zilei in contul curent al societatii bancare care deschis la BNR, acest sold se transforma automat in contul de credit lombard. Acest tip de credit se acorda in limita unui plafon egal cu 75% din nivelul fondurilor proprii ale societatilor bancare. Dobanzile aferente se calculeaza zilnic si se platesc lunar in ultima zi lucratoare a lunii.

C. Deschiderea de conturi curente societatilor bancare si a altor institutii de credit si efectuarea de incasari si plati intre acestea, BNR functionand ca o banca a bancilor. Potrivit dispozitiilor legale toate societatile bancare sunt obligate sa deschida conturi curente la BNR.

Banca Centrala efectueaza servicii de compensare si decontare intre societatile bancare prin intermediul conturilor deschise de acestea. In Romania, sistemul national de plati este organizat pe structura retelei teritoriale a BNR. In cadrul acestui sistem de plati interbancar participa cu drepturi egale toate bancile autorizate precum si alte institutii de intermediere financiar bancara. Viteza decontarilor a fost mult imbunatatita, durata medie a decontarii unui cec a scazut de la 15-20 de zile la aproximativ 5 zile, iar a unui ordin de plata de la 9-15 zile la 4 zile.

D. Stabilirea regimului rezervelor minime obligatorii pe care societatile bancare sunt obligate sa le mentina in conturi speciale deschise in evidentele BNR. Sistemul rezervelor obligatorii reprezinta obligatia societatilor bancare care constituie depozite sa consemneze in conturile deschise la BNR o anumita suma determinata de regula prin cote pro centuale. Baza de calcul asupra careia aceste cote se constituie din:

a) mijloace banesti in moneda nationala atrase de societati bancare de la persoane fizice si juridice sub forma de de depozite sau instrumente negociabile sau nenegociabile. Se excepteaza depozitele guvernamentale si cele asociate acestora, precum si depozitele atrase de la alte institutii care sunt obligate sa constituie rezerve obligatorii.

b) mijloace banesti in valuta convertibila atrese de societatile bancare de la persoanele fizice si juridice. Se excepteaza sumele atrase de la alte societati bancare romane sau straine.

Acest sistem este unul dintre principalele instrumente de politica monetara utilizate de BNR prin utilizarea rezervelor minime obligatorii activitatea de creditare a bancilor comerciale este limitata prin reducerea resurselor disponibile. Daca rezervele minime obligatorii sunt mari volumul creditelor pe care il pot acorda bancile comerciale este mai mic si invers. In ceea ce priveste remunerarea, aceste rezerve formate in Romania sunt remunerate la un nivel scazut (13 %).

E. Scontarea, dobandirea, luarea in gaj sau vanzarea de titluri si alte valori asupra societatilor bancare

Aceste operatiuni reprezinta un alt instrument de politica monetara, politica operatiilor la piata deschisa. Politica de open market este interventia bancii centrale pe piata monetara pentru a creste sau diminua lichiditatile agentilor ce opereaza pe aceasta piata si prin aceasta posibilitatile lor de acordare a creditului si de creatie a monedei scripturale. Astfel, cand se doreste reducerea volumului creditelor acordate, banca centrala intervine pe aceasta piata vanzand titluri de valoare, operatiune care are ca efect reducerea resurselor de creditare ale bacilor comerciale. Cand se doreste cresterea lichiditatii sistemului bancar banca centrala cumparara aceste titluri de la societatile bancare alimentandu-le pe acestea cu moneda centrala. In Romania acest instrument de politica monetara este foarte putin utilizat.

SUPRAVEGHEREA BANCARA

Supravegherea bancara esta activitatea in cadrul careia se asigura functionarea eficienta a bancilor in vederea mentinerii unui sistem bancar viabil si stabil. Aceasta activitate are un caracter prudential urmarind minimizarea unor riscuri privind:

1) aparitia unor pierderi financiare substantiale

2) aparitia unor intreruperi sau disfunctionalitati in sistemele de plati

3) pierderea controlului monetar

4) periclitarea investitiilor si a dezvoltarii viitoare

5) pierderea increderii in moneda nationala.

Pentru evitarea sau limitarea aparitiei si extinderii acestor riscuri, BNR incearca sa determine un management prudent al societatilor bancare. Ea emite o serie de reglementari si standarde prudentiale prin care se urmareste conducerea si administrarea precauta a fiecarei institutii de credit.

Instituirea supravegherii predentiale bancare nu semnifica o lipsa de incredere in functionarea bancilor in cadrul economiei de piata. Bancile sunt libere sa actioneze potrivit politicii si strategiei proprii, dar aspectele deosebite ale activitatii lor necesita monitorizarea si supervizarea activitatii fiecareia, dar si a intregului sistem bancar de catre o autoritate de control. Necesitatea supravegherii bancare izvoraste din particularitatile activitatii bancare si din consecintele negative pe care le poate propaga falimentul bancar in intreaga societate.

O prima particularitate a activitatii bancare consta in scadenta diferita a elementelor din activul si pasivul bilantului contabil. In timp ce majoritatea depozitelor bancare sunt pe termen scurt, creditele acordate pot fi adeseori pe termen lung. Aceasta discordanta dintre volumul si durata sau scadenta resurselor si plasamentelor necesita un management eficient al activelor si pasivelor bilantiere precum si flexibilitate in alegerea tacticilor manageriale. Solvabilitatea bancilor depinde mult de increderea publicului in aceste institutii. Deoarece depozitele atrase au o mare pondere in resursele bancii, deteriorarea imaginii acesteia genereaza un val masiv de solicitari de retragere a fondurilor, ceea ce va afecta solvabilitatea si stabilitatea institutiilor in cauza.

O alta particularitate este lipsa de trasparenta in activitatea bancii. Bilantul in forma in care este publicat este foarte putin trasparent oferind informatii insuficiente despre calitatea activitatii desfasurate. Lipsesc informatii privind calitatea portofoliului de credite, numarul si structura depozitelor, scadenta depozitelor - elemente de mare importanta pentru cei care doresc sa intre in relatii cu banca.

Falimentul unei banci genereaza grave repercursiuni in intregul sistem economic si are ca prima reactie scaderea credibilitatii in sectorul bancar in ansamblul sau. In cazul falimentului bancar prima consecinta o reprezinta pierderile financiare mari suportate de creditorii bancii: deponenti, alte banci, actionari si statul.

A doua consecinta negativa este perturbarea grava sau chiar intreruperea sistemului de plati. Falimentul bancar va face dificila realizarea platilor datorita faptului ca o parte din reteaua teritoriala a bancilor va inceta sa opereze. Deoarece bancile sunt un element esential al sistemului de plati, iar agentii economici isi onoreaza majoritatea obligatiilor banesti prin intermediul sistemului bancar falimentul uneia sau mai multor societati bancare va dezorganiza intregul sistem de plati, punand activitatea bancara in fata unor probleme foarte delicate.

Falimentul bancar afecteaza lichiditatea, rentabilitatea si solvabilitatea altor participanti pe piata. "Efectul domino" are loc prin trei mecanisme si demonstreaza modul in care falimentul unei banci se poate extinde si la banci afectand intregul sistem economic. Mecanismul de propagare al dificultatilor este urmatorul:

a) deponentii, persoane fizice sau juridice, bancile si alte entitati care si-au plasat banii in banca falimentara isi vor pierde total sau partial depozitele costituite, ceea ce va afecta lichiditatea si rentabilitatea acestora. Aceste pierderi vor determina cresterea vulnerabilitatii lor la provocarile pietei imediate sau viitoare.

b) pierderea increderii in viabilitatea si stabilitatea unei banci genereaza fenomenul de retragere masiva a depozitelor constituite in cadrul sistemului bancar. Bancile vor fi percepute de public ca fiind nesigure si se vor confrunta cu o importanta scadere a resurselor atrase. Efectul retragerii depozitelor este scaderea drastica a lichiditatii bancilor, ceea ce pe fondul unor dificultati financiare poate conduce chiar la falimentul bancii respective.

c) pierderea increderii in serviciile bancare ca mijloc de fructificare al economiilor. Aceasta erodare a increderii determina mutatii in stuctura consumului si in orientarea plasamentului economiilor acestuia. Aceste modificari pot consta in:

- orientarea economiilor banesti catre investitii neproductive: achizitia unor obiecte din aur, alte metale pretioase, opere de arta, etc

- migratia economiilor banesti in afara granitelor tarii unde ar avea sansa unor investitii mai sigure; are loc o hemoragie a capitalurilor cu consecinte nefaste asupra relansarii si dezvoltarii economice

- plasarea acestor economii in valute liber convertibile, ceea ce ar conduce la cresterea cererii pentru aceste valute si devalorizarea accentuata a monedei nationale

- achizitionarea de proprietati imobiliare, obiecte de uz casnic, ceea ce conduce la cresterea cererii pentru aceste produse, cresterea preturilor si accentuarea inflatiei.

Datorita acestor consecinte negative BNR acorda o importanta deosebita supravegherii prudentiale bancare. Principalele obiective urmarite sunt:

a) mentinerea increderii publicului in sectorul bancar. Insasi existenta autoritatii de supraveghere bancara constituie un factor psihologic care contribuie la cresterea increderii in sistemul bancar.

b) protejarea fondurilor deponentilor prin limitarea riscului asumat de acestia. In Romania sumele deponentilor sunt garantate in cadrul unui plafon de 35,5 milioane lei

c) dezvoltarea unui sistem bancar viabil si stabil, responsabil pentru serviciile oferite si practicarea unor costuri rezonabile

Supravegherea prudentiala a societatilor bancare este realizata de BNR pe doua cai:

a) pe baza raportarilor de prudenta bancara transmise bancii centrale (supraveghere off-site).

In conformitate cu reglementarile de prudenta bancara, societatile bancare au obligatia sa raporteze BNR urmatoarii indicatori de apreciere a viabilitatii performantelor lor financiare:

-        indicatorul de solvabilitate (adecvarea capitalului)

-        imprumuturile mari acordate clientilor

-        pozitia valutara zilnica

-        clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc.

b) prin inspectii la sediul bancilor (examinare on-site).

In anul 1997 s-au efectuat actiuni de inspectie la 13 societati bancare. Concluziile acestor inspectii au reliefat pe de o parte viabilitatea sistemului bancar romanesc, dar si unele probleme cu caracter general cu care se confrunta in prezent bancile: capitalizare insuficienta, lipsa unor politici adecvate de administrare a resurselor si plasamentelor si un control intern uneori necorespunzator.

In anul 1996, potrivit prevederilor Legii 64/1995, BNR in calitate de creditor, a declansat actiunile in instanta in vederea reorganizarii si lichidarii societatilor bancare Credit Bank si Dacia Felix la care s-a constatat situatia de incetare a platilor.

In anul 1997 s-au inregistrat dificultati la nivelul bancilor Columna si Bankoop pentru care BNR a adoptat masuri de remediere si decadere din calitatea de fondatori, administratori, presedinte a persoanelor care s-au facut vinovate de deteriorarea situatiei celor doua societati bancare, iar in anul 1999 banca Albina a fost declarata de BNR in stare de faliment.


Text Box: 4.


Principalele operatiuni efectuate de bancile comerciale

Principalele institutii financiare in cadrul economiei de piata sunt bancile comerciale. Acestea sunt institutii specializate atat in atragerea de resurse (in principal prin constituirea depozitelor) si plasarea acestora prin acordarea de credite cat si in efectuarea platilor intre titularii de cont, agentii econmici. Numele de "comerciale" subliniaza faptul ca aceste banci aloca o parte substantiala a resurselor lor pentru a satisface nevoile financiare ale clientilor lor, pe baze pur comerciale.

Principala caracteristica a bancilor comerciale este posibilitatea lor de a pune in circulatie creante asupra lor insasi care sporesc masa mijloacelor de plata, volumul circulatiei monetare, transformand activele nemonetare in moneda. Inscrierile in conturile bancare a creditelor acordate constituie momentul creatiei monedei scripturale.

Crearea monedei scripturale are loc sub impulsul diferitilor participanti la viata econonomica care solicita credite sectorului bancar. Banca achizitioneaza un activ nemonetar (scontarea unei cambii, cumpararea de devize, de bonuri de tezaur) si ea plateste aceste achizitii pritr-o inscriptie in contul vanzatorului, aceste active nemonetare sunt transformate cu ajutorul bancilor in mijloace de plata. Bancile comerciale sunt si principalul canal de transmitere a politicii monetare si principalul creditor al statului, achizitionand majoritatea titlurilor de valoare emise de catre stat si de administratia publica locala. Pentru atingerea acestor obiective, bancile comerciale efectueaza anumite operatiuni specifice care dupa sensul si continutul lor se pot imparti in pasive si active precum si in operatiuni extrabilantiere.


OPERATIUNILE PASIVE ALE BANCILOR COMERCIALE

Operatiunile pasive sunt acele operatiuni prin care bancile isi constituie resursele pentru inceperea si derularea activitatii lor. Aceste resurse se impart in doua mari categorii:

a) resurse atrase sau obligatii

1. Resurse atrase de la clienti

2. Imprumuturi de la Banca Centrala si alte institutii financiare

3. Emiterea de obligatiuni

1. Depozitele atrase

Depozitele bancare reprezinta atragerea resurselor banesti de la persoanele juridice si fizice in vederea pastrarii si fructificarii lor. Scopul atragerii acestor resurse banesti il reprezinta constituirea resurselor necesare pentru efectuarea operatiunilor pasive. Aceste depozite au un dublu caracter. Ele reprezinta obligatii ale bancii fata de depunatori rezultate din mobilizarea capitalurilor temporar disponibile, iar pe de alta parte ele reprezinta pentru depunatori creante fata de banca pe care acestia le pot utiliza pentru efectuarea platilor catre terti, prin operarea in cont.

In raport cu termenul restituirii depozitele in numerar pot fi:

a) depozite la vedere. In cazul acestor depozite deponentul isi poate retrage oricand suma incredintata bancii spre pastrare, beneficiind insa de o dobanda mai redusa. Cu toate ca depunatorii pot dispune in orice moment de utilizarea acestor depozite, in general la dispozitia bancii ramane un sold mediu parmanent care exprima posibilitatile de fructificare a depozitelor prin folosirea lor ca resurse de creditare.

b) Depozitele la termen asigura fructificarea economiilor persoanelor juridice si fizice pe un termen mai indelungat. In acest caz depanutorul poate retrage suma numai dupa un interval de timp prestabilit, dar el beneficiaza de o dobanda mai ridicata. In cadrul BCR in anul 1997 dobanzile au variat intre 38 % si 108 % pentru depozitele in lei rata medie ponderata fiind de 64 %, iar pentru depozitele in valuta ele au variat de la 2 % la 6 %, rata medie ponderata fiiind de 3 %. Deoarece aceste depozite se caracterizeaza printr-o stabilitate mare in timp ele reprezinta principala sursa intre pasivele bancare. Aceste depozite sunt atrase de banci prin emiterea de certificate de depozit negociabile purtatoare de dobanzi si cu scadente foarte diversificate. Un alt avantaj al certificatului de depozit il constituie caracterul lor negociabil, pe langa dobanda incasata posesorul lor avand posibilitatea de a-l negocia pe piata, putandu-l trasforma usor in numerar.

In cazul BCR depozitele reprezinta principala modalitate de formare a resurselor bancii, raportul dintre totalul depozitelor atrase si totalul resurselor fiind:

in 1996: 66,9 %

in 1997: 71,2 %.

2. Imprumuturile

Imprumuturile contractate de bancile comerciale se pot grupa in doua categorii: imprumuturi de refinantare de la BNR si imprumuturi contractate de la alte institutii financiare.

Bancile apeleaza la refinantare pentru a-si imbunatati lichiditatea si pentru optimizarea structurii portofoliului de titluri pe care le detin si imbraca mai multe forme:

a) rescontarea cambiilor. Daca o banca are nevoie de lichiditati ea poate resconta la BNR o parte din cambiile detinute in portofoliul sau. Prin aceasta operatiune in schimbul unei sume platite numita taxa scontului banca comerciala poate intra in posesia sumelor prevazute in cambii.

b) cedarea in pensiune (cu contract de rascumparare) a unei parti din portofoliul de titluri

c) contractarea de imprumuturi prin angajarea de titluri numita si operatiune de lombardare. Acestea sunt operatiuni de imprumut pe garantii de efecte publice (obligatiuni si bonuri de tezaur), operatiuni prin care banca obtine de la BNR resurse pe termen scurt, valorificandu-si portofoliul de hartii de valoare.

Imprumuturile contractate de la alte institutii financiare sunt imprumuturi interbancare pe termen scurt la o rata a dobanzii minima.

In cadrul BCR imprumuturile contractate au avut urmatoarea pondere in bilant:

in 1996: 16,36 %

in 1997: 5,45 %.

3. Emiterea de obligatiuni

Imprumuturile obligatare constituie o modalitate de indatorare pe termen lung. Atragerea de resurse financiare prin emisiunea de titluri de credit, de obligatiuni detin in general o pondere mica in ansamblul operatiunilor pasive ale bancilor comerciale.

In martie 1997, BCR a emis obligatiuni in valoare de 75 milioane $ cu scadenta in anul 2000. Obligatiunile au o dobanda de 9,125 % si au fost emise cu un discount de 0,143 %. Dobanda obligatiunilor este platita anual in fiecare an pe 10 martie. Obligatiunile vor fi rascumparate la va loarea lor nominala impreuna cu dobanda cumulata din ultimul an la 10 martie 2000.

Raportul obligatiuni/total resurse la nivelul BCR este de 3,3 %.

La nivelul BCR ponderea resurselor imprumutate in totalul resurselor este urmatoarea:

in 1996: 89 %

in 1997: 85 %.

Pe baza acestor procente se poate afirma faptul ca bancile sunt institutii care lucreaza cu banii altora.

b) FONDURILE ACTIONARILOR

Fondurile actionarilor sunt constituite din capitalul social si fondul de rezerva. Capitalul social reprezinta capitalul investit de actionari atat la infintare cat si ulterior daca au loc emisiuni suplimentare de actiuni. In Romania capitalul social minim necesar pentru infintarea unei societati bancare este de 50 miliarde lei. Fondul de rezerva se constituie treptat prin repartizarea unei anumite parti din profitul anual.

Aceste fonduri au un aport redus la formarea resurselor bancilor, deoarece acestea reprezinta prin definitie intermediari in reciclarea si valorificarea fondurilor disponibile in economie. In cadrul BCR ponderea fondurilor actionarilor in totalul pasivului bilantier este de aproximativ 15 %.


Grafic, resursele atrase de BCR, cum sunt ele reflectate in pasivul bilantier pot fi reprezentate astfel:

Se remarca o crestere destul de semnificativa a ponderii fondurilor proprii de la 11,04 % in 1996 la 15,02 % in 1997, ceea ce semnifica o crestere a gradului de siguranta a bancii, BCR dispunand de fonduri proprii suficiente pentru a face fata unor dezechilibre conjuncturale.


OPERATIUNILE ACTIVE ALE BANCILOR COMERCIALE

Operatiunile active ale bancilor comerciale sunt operatiunile prin care bancile isi angajeaza resursele in vederea indeplinirii functiilor prevazute in statut si obtinerii de profit. In activul bilantier al unei societati bancare sunt creantele bancii asupra altor agenti economici, adica creantele asupra populatiei si agentilor economici nascute cu ocazia acordarii de credite, la care se adauga creantele asupra statului si asupra bancii centrale materializate in bilete de banca sau in soldul creditor al contului curent al bancii comerciale deschis la BNR.

Aceste operatiuni sunt reflectate in activul bilantier prin urmatoarele posturi:

- numerar si depozite la BNR si la alte banci.

- titluri de valoare detinute

- credite

- active corporale si alte active

Creantele asupra bancii centrale si altor banci reprezinta disponibilitati in moneda centrala pe care bancile comerciale trebuie sa le posede pentru a asigura conversia monedei lor scripturale in moneda legala. Satisfacerea acestei necesitati genereaza un anumit cost pentru bantru bancile comerciale deoarece aceste creante nu sunt remunerate sau sunt remunerate foarte slab Acestea reprezinta rezerva primara reprezentand principala acoperire in cazul retragerii depozitelor, acoperirii cererii clientilor pentru credite si platilor imediate pentru acoperirea diverselor cheltuieli.

In structura portofoliului de titluri sunt incluse titluri de proprietate si de creanta, guvernamentale si private, pe termen lung, mediu sau scurt. Aceste titluri aduc bancilor detinatoare venituri sub forma de dividende, dobanzi scont sau renta. Orice banca isi constituie un portofoliu de titluri pentru obtinerea acestor venituri, cat si pentru asigurarea lichiditatii in special prin detinerea de titluri pe termen scurt.

Marimea portofoliului de titluri pe care-l poate detine o banca comerciala este determinata in special de trei factori:

- volumul resurselor disponibile dupa satisfacerea nevoilor de lichiditate si a solicitarilor de credit

- volumul titlurilor necasare ca garantii

- rentabilitatea relativa a plasamentului in titluri.

Aceste investitii ale societatilor bancare constituie rezerva secundara. Principalele investitii sunt in titluri emise de catre stat, municipalitati si alte autoritati locale. O pondere insemnata in cadrul acestui portofoliu de titluri o au certificatele de tezaur emise de Trezorerie, acestea putand fi vandute repede pentru a acoperi debite in numerar pe termen scurt. In plus, aceste titluri nu prezinta riscul de neplata.

Portofoliul de titluri este constituit in principal prin urmatoarele modalitati:

a) scontarea cambiilor

b) luarea titlurilor in pensiune cu contract de rascumparare (vanzatorul se obliga sa rascumpere aceste titluri la acelasi pret, plus o dobanda calculata la valoarea nominala a titlurilor, taxa de pensiune si numarul de zile pana la rascumparare.

c) lombardarea titlurilor de credit pe termen lung emise de catre stat sau intreprinderi (imprumut garantat cu hartii de valoare)

d) achizitia directa a titlurilor prin subscriere, licitatie sau prin intermediul Bursei BCR detine titluri de participare in principal la 8 societati comerciale.

Valoarea titlurilor de participare in totalul activului bilantier este urmatoarea:

in 1996: 12,5 %

in 1997: 18,7 %.

Ponderea principala in activitatile active efectuate de o banca o au creditele In cadrul BCR ponderea creditelor fata de totalul activului bilantier este urmatoarea:

in 1996: 58,7 %

in 1997: 41 %.

Dupa cum se poate remarca valoarea creditelor ajustata la inflatie prezinta o scadere in 1997 fata de 1996 aceasta datorandu-se mai multor cauze:

- rata inflatiei foarte ridicata in 1997 (151,4 %)

- masuri prudentiale luate de banca

- retinerea unor agenti economici de a contracta noi credite in conditiile unor dobanzi foarte ridicate in cursul anului 1997 (112,7 % rata medie a dobanzii la creditelor acordate in luna aprilie 1997).

Operatiunile extrabilantiere sunt acele operatiuni pe baza carora bancile incaseaza comisioane si speze bancare de la clientii lor.

a) Operatiuni de remitere de sume banesti prin banca. Aceste operatiuni se realizeaza daca in special daca diferiti clinti ai bancii au sedii in localitati diferite.

b) Operatiunile de incasare sunt acelea prin care bancile primesc si remit documente pentru incasare de la diferiti clienti ai lor. (facturi, cambii, cecuri etc)

c) Operatiunile de acreditiv. Aceste operatiuni constatau in separarea unei sume din contul unui client care are calitatea de cumparator si trecerea ei intr-un cont de depozit bancar la dispozitia bancii furnizorului. Pe masura livrarii marfurilor de catre furnizor si dovedirii acestei livrari prin documente, banca furnizorului trece suma aferenta in contul furnizorului.

d) Operatiunile de mandat sunt acele operatiuni prin care bancile comerciale le realizeaza in numele si din insarcinarea unor clienti. Ele privesc tinerea anumitor registre, efectuarea unor plati, etc.


Text Box: 5.


Rata dobanzii si politica BNR 1990 - 1999

Autoritatile monetare, pentru stavilirea procesului inflationist declansat dupa prima liberalizare a preturilor (octombrie 1990), au utilizat o politica a ratelor inalte a dobanzilor corelata cu masuri restrictive in domeniul expansiunii monetare. Aceste masuri corecte din punct de vedere monetar nu au avut rezultatele scontate deoarece ele nu au fost insotite de masuri de eficientizare si restructurare a sectorului real al economiei. Practicarea acestei politici a dobanzilor inalte in conditiile actuale are efecte contrare celor urmarite in conditiile lipsei de concurenta de pe piata, a existentei unor agenti economici in pozitia de monopol in ramurile vitale ale economiei. Pentru aceste unitati majorarea preturilor la produsele oferite, inclusiv ca urmare a suportarii unor cheltuieli mari cu dobanzile si deci alimentarea procesului inflationist nu constituie o problema.

In toata aceasta perioada cei care au incercat sa economiseasca nu au fost protejati, economiile lor pierzandu-si din valoare ca urmare a inflatiei ridicate. Din analiza ratei medii lunare a dobanzii medii bancare cu rata inflatiei rezulta faptul ca o lunga perioada de timp dobanzile au fost real-negative. Evolutia celor doi indicatori in perioada 1991-1998 este:

%

Anul

Rata anuala a inflatiei

Rata anuala a dobanzii

1991

125

12, 59

1992

116,1

52,31

1993

146,8

62,44

1994

49,1

58,9

1995

25,2

36,5

1996

45,6

38,1

1997

154

51,6

1998

34,8

38,3

Sursa: Raport BNR 1998

Din cele prezentate rezulta faptul ca intre anii 1991-1993 dobanzile au fost real negative situandu-se sub nivelul inflatiei inregistrat in perioada celor trei ani. Incepand cu decembrie 1993 s-a trecut de la dobanzile real negative la cele real pozitive. Acestea s-au mentinut cu anumite exceptii (noiembrie 1995, mai 1996, iulie 1996) pana in noiembrie 1996, in perioada noiembrie1996-aprilie 1997 dobanzile devenind din nou real negative. Sfarsitul anului 1997 a adus calmarea procesului inflationist dobanzile, devenind din nou real pozitive.

Practicarea pe termen lung a unor dobanzi ridicate (pentru a contracara efectele negative ale inflatiei) influenteaza in mod negativ economia reala, deoarece la relansarea economica contribuie intr-o proportie importanta si practicarea unor credite ieftine, cu dobanzi acceptabile.

Text Box: 6.


Principalele categorii de credite acordate de BCR

Operatiunea de credit reprezinta actiunea prin care banca se angajeaza sa puna la dispozitia clientilor fonduri banesti intr-un anumit cuantum sau se obliga prin semnatura sa achite anumite datorii ale clientilor daca acestia nu le ramburseaza la scadenta (avalul, cautiunea). BCR vine in intampinarea nevoilor de creditare ale clientilor sai cu o gama variata de credite, in functie de necesitatile si particularitatile fiecarui agent economic client al bancii, principalele tipuri de credite practicate de banca fiind:

A) Creditul global de exploatare reprezinta o modalitate de creditare globala, de ansamblu a activitatii unui agent economic. Acest tip de credit functioneaza dupa sistemul revolving si se acorda pentru aprovizionari cu materii prime, materiale, energie, combustibili, alte cheltuieli necesare a se efectua pentru realizarea si finalizarea productiei de marfuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii care urmeaza a se livra partenerilor agentului economic ca urmare a unor contracte ferme incheiate anterior.

Marimea valorica a acestor credite se determina in urma analizei trimestriale a fluxului de lichiditati (cash-flow). Acesta reprezinta un instrument tehnic care reflecta situatia intrarilor de lichiditati (incasari) si a iesirilor de lichiditati intr-o perioada viitoare. Pentru elaborarea fluxului de lichiditati trebuie avute in vedere toate modificarile care pot aparea in bilantul contabil si contul de profit si pierdere, mai putin miscarile privind amortizarea si provizioanele.

La elaborarea fluxului de lichiditati trebuie urmarite urmatoarele aspecte:

a) fluxul de lichiditati prognozat include toate veniturile ce se vor incasa si platile ce se vor efectua in perioada respectiva

b) incasarile si platile se iau in considerare pentru perioada in care exista certitudinea ca se vor realiza

c) utilitatea acestui instrument de analiza depinde in mod fundamental de veridicitatea ipotezelor luate in considerare

d) disponibilul/necesarul de lichiditati rezultat in urma analizei cash-flow-ului va fi ajustat cu incasarile si platile care decurg din derularea altor tipuri de credite (linii de credite, credite prin conturi separate de imprumut etc).

Creditele globale de exploatare se acorda pe o perioada de cel mult 3 luni. Aceste credite pot fi prelungite succesiv cu inca 3 luni, dar fara a se depasi 1 an de la acordarea primului credit. Daca se decide prelungirea termenului pe care se acorda un astfel de credit, trebuie mentinuta de asemenea si valabilitatea contractelor de garantie sau se va solicta majorarea si prelungirea acestora dupa caz. In cazul acordarii de credite globale de exploatare, pentru a se asigura recuperarea creantelor bancii pe langa alte metode de garantare se utilizeaza si cesiunea de creanta, care trebuie sa fie notificata clientilor debitorului.

B) Liniile de credit reprezinta o modalitate de creditare care functioneaza dupa sistemul revolving. Banca pune la dispozitia debitorilor fonduri banesti in limita unui plafon maxim, agentii economici putand utiliza aceste sume fractionat in functie de nevoile lor specifice, cu conditia ca soldul zilnic al angajamentului sa nu depaseasca volumul liniei de credit aprobat. Aceste credite se acorda pentru finantarea activitatii curente a agentului economic (aprovizionare, productie, desfacere) sau pentru sprijinirea anumitor proiecte sau contracte.

Creditele sub forma liniilor de credite se acorda pe termen de 1, 3, 6 sau cel mult 12 luni. Pentru ca un agent economic sa poate beneficia de acest tip de credit trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

a) sa prezinte performante financiare acceptabile (categoria A sau B) si au un serviciu bun al datoriei. Agentii care se incadreaza in categoriile C sau D pot obtine astfel de credite doar pentru finantarea activitatii de export si daca activitatea de export detine o pondere importanta in cifra de afaceri si are un caracter permanent.

b) sa fie clienti permanenti ai bancii si dispun de un capital varsat de cel putin 10 milioane lei

c) sa prezinte o evolutie pozitiva a indicatorilor de bonitate.

Volumul creditelor prin intermediul liniilor de credite se determina tinandu-se cont de cifra de afaceri si durata medie de incasare a clientilor, dupa formula:

, unde

CA=cifra de afaceri aferenta perioadei luata in calcul (1, 3, 6, 12 luni)

Nz=durata medie in zile de incasare a clientilor

T=perioada pe care se acorda creditul (30, 90, 180, 360 zile).

Cifra de afaceri utilizata pentru dimensionarea creditului are la baza cifra de afaceri realizata in luna/trimestrul/semestrul/anul precedent care se ajusteaza infunctie de contractele si comenzile existente, fluxul de lichiditati al debitorului si alte elemente care influenteaza ma rimea si evolutia cifrei de afaceri.

Durata medie de incasare a clientilor se exprima in numar de zile si se calculeaza dupa urmatoarea formula:

, unde:

Nz = numarul de zile de incasare a clientilor

F1= valoarea facturilor neincasate la inceputul perioadei

F2 = valoarea facturilor de incasat la finele perioadei

P = perioada luata in calcul (luna, trimestru, semestru, an)

CA = cifra de afaceri aferenta perioadei luata in calcul.

La scadenta liniile de credit pot fi prelungite in mod repetat cu conditia ca suma rambursarilor efectuate de agentul economic debitor intr-o perioada de timp sa fie cel putin la nivelul plafonului stabilit pentru linia de credit respectiva. Utilizarea acestui tip de credit prezinta avantaje importante atat pentru banca cat si pentru agentii economici beneficiari deoarece:

- modalitatea tehnica prin care se stabileste nivelul sau este simpla si permite oricand recalcularea acestui nivel in functie de necesitati

- deoarece ele functioneaza dupa sistemul revolving permit o mare libertate in utilizarea lor de catre beneficiari, care pot efectua trageri si rambursari in orice moment

- termenul de valabilitate poate fi prelungit in mod repetat cu conditia ca utilizarea liniei sa aiba un caracter de fregventa. Acest fapt confera o facilitate importanta clientilor bancii pe linia garantiilor deoarece actele de garantii (gajuri, ipoteci etc) au un caracter de accesoriu la contractul de imprumut si raman valabile pe toata perioada creditarii, ceea ce scuteste firmele beneficiare de cheltuieli suplimentare cu formalizarea repetata a actelor de garantii

- dobanda se calculeaza si se plateste numai pentru sumele efectiv utilizate diminuate cu rambursarile, deci pentru soldul net al creditului.

Foarte important este faptul ca BCR nu finanteaza necesitatile de ansamblu ale unui agent economic atat prin credite globale de exploatare cat si prin linii de credit.

C) Creditele de scont

Cambia si biletul la ordin reprezinta potrivit legii titluri de credit care pun in legatura urmatoarele persoane:

-tragatorul, care este persoana fizica sau juridica care emite cambia

-trasul care este persoana indicata de tragator si care este obligata sa plateasca cambia

-beneficiarul care este persoana in favoarea careia se emite cambia

Daca posesorul legal al unei cambii sau bilet la ordin care poate fi beneficiarul sau ultimul girator, in cazul girarii cambiei doreste incasarea sumei inscrise in titlul de credit inainte de scadenta, se poate adresa bancii, operatiune care poarta titlul de scontare.

In cadrul BCR se primesc spre scontare titluri care pe langa respectarea cerintelor de forma si fond prevazute expres in lege intrunesc si urmatoarele conditii:

a) titlul este acceptat legal la plata

b) intervalul cuprins intre momentul prezentarii la scont si scadenta titlului nu depaseste un an

c) daca trasul este client al altei banci, titlul este acceptat doar daca este avalizat de societatea bancara care-l deserveste pe tras. De asemenea, aceasta societate bancara trebuie sa fie agreata de BCR, iar expunerea BCR fata de aceasta se incadreaza in limita de risc acceptata. Pentru aceasta operatiune de creditare prin scontarea titlrilor este perceputa taxa scontului. Aceasta facilitate oferita posesorilor titlirilor scontate se datoreaza in special procedeului de rescontare, operatiune prin care banca finantatoare poate obtine lichiditatile necesare depunand aceste titluri la BNR.

D) Creditele de factoring sunt operatiile prin care clientul bancii denumit "aderent" transfera dreptul de proprietate asupra creantelor sale reflectate intr-o serie de facturi comerciale catre banca (factor), acesta urmand sa realizeze incasarea efectiva a acestor creante. Deoarece banca isi asuma riscul de neplata al acestor creante plateste valoarea nominala a acestora mai putin agio, fie imediat, fie la scadenta acestora sau la termenele contractuale stabilite cu aderentii.

Cu toate ca exista mai tipuri de operatiuni de factoring (factoring partial, factoring total factoring cu plata imediata, cu plata la o data viitoare), in cadrul BCR se utilizeaza creditele de factoring in situatia factoring-ului mixt. In cadrul acestui sistem, banca plateste la prezentare o parte din contravaloarea facturilor sub forma de avans (maximum 80%), iar diferenta la o anumita data viitoarea dupa incasarea efectiva a acestor creante comerciale.

Cedarea creantelor se realizeaza se realizeaza pe baza unei subrogari conventionale, prin simpla transmitere a facturilor, fara nici o alta formalitate. BCR acorda credite de factoring in lei pentru creante camerciale ale caror termen de incasare nu depaseste 180 de zile. Pentru acordarea acestui tip de credit, ofiterul de credite trebuie sa verifice realitatea operatiunilor economice aflate in spatele facturilor respective, respectiv daca produsele au fost executate si livrate efectiv, facturile nu sunt refuzate la plata sau in litigiu, iar termenul de la emitere pana la scadenta nu depaseste 180 de zile calendaristice.

Preluarea facturilor de catre banca nu se realizeaza in mod automat, aceasta operatiune implicand acceptarea de catre banca a debitorilor si acceptarea creantelor, respectiv a fiecarei facturi in parte. Banca poate refuza acceptarea totala sau partiala a creantelor in urmatoarele situatii:

-        neconcordante in cadrul contractului economic

-        completarea necorespunzatoare a documentelor (erori sau emisiuni)

-        depasirea plafoanelor de expunere pe un debitor

-        inrautatirea situatiei economico-financiare a debitorului.

Cu toate ca in prezent se practica pe o scara redusa, dezvoltarea utilizarii acestui instrument de credit poate contribui la fluidizarea platilor si implicit la diminuarea blocajului comercial prin transformarea creditului comercial intr-un credit sub controlul bancilor.

E) Creditele de leasing

Leasingul reprezinta o forma speciala de inchiriere a bunurilor mobile si imobile de catre societati financiare specializate agentilor economici care nu dis- pun de fonduri suficiente pentru a achizitiona bunurile respective cu plata integrala, sau nu doresc sa sa le achizitioneze deoarece le sunt necesare numai pentru perioade scurte de timp.

Leasingul reprezinta o conventie prin care locatorul (in calitate de proprietar) cedeaza locatarului (persoana care ia cu chirie) pentru o perioada determinata dreptul de utilizare a unui bun contra unei chirii, cu optiunea de cumparare la scadenta, la un pret convenit prin contractul initial. Activele de valori mari care pot face obiectul operatiilor de leasing sunt constituite din mijloace de transport (nave, avioane, camioane, vagoane etc) , computere, echipamente medicale, echipamente industriale specializate, hale si chiar uzine intregi. Nu pot fi utilizate in regim de leasing bunurile care fac obictul unei concesiuni, inregistrarile pe banda audio si video, piesele de teatru, manuscrisele si brevetele.

Leasingul se caracterizeaza prin simplitate si operare si prezinta avataje financiare si de natura fiscala pentru agentii economici deoarece:

a) masinile, utilajele si instalatiile destinate productiei cu o vechime de maximum trei ani de la data fabricarii lor care sunt aduse in tara de catre persoane juridice romane pe baza unor contracte de leasing se admit potrivit legii in regim de import temporar, fara plata si garantarea taxelor vamale, acestea urmand a se plati numai la valoarea reziduala (ramasa).

b) permite intrarea bunului in proprietatea agentului economic care a inchiriat bunul respectiv in baza unui contract de leasing, dupa expirarea contractului, cu plata valorii ramase neamortizate.

c) faciliteaza introducerea tehnologiilor performante in procesul productiv.

BCR acorda la cererea societatilor de leasing credite pe termen mediu pentru achizitionarea bunurilor care fac obiectul contractelor de leasing. Creditele de leasing acordate nu depasesc 85 % din pretul de achizitie al bunurilor ce urmeaza sa fie cumparate si inchiriate si nu pot depasi o perioada mai mare de cinci ani.

Pentru acordarea creditelor pentru operatiuni de leasing este necesar ca:

- in obiectul de activitate stipulat in statutul de organizare si functionare al agentilor economici solicitanti de astfel de credite sa figureze si activitatea de leasing

- sa existe contracte de leasing incheiate din care sa rezulte natura bunurilor inchiriate, valoarea de achizitie a acestora, cota lunara de amortizare stabilita, precum si perioada pentru care bunul va fi inchiriat.

F) Creditarea persoanelor fizice

Depozitele atrase de la populatie au cunoscut o amploare deosebita dupa 1990, societatile bancare reusind sa sparga monopolul CEC-ului in acest domeniu. Practicarea unor dobanzi destul de atractive a atras in sistemul bancar sume importante de la populatie, aceste acumulari sub forma depozitelor la vedere si la termen in lei si in valuta ajungand sa detina pe ansamblul sistemului bancar peste 40 % din resursele de creditare in anul 1998.

Cu toata aceasta amploare deosebita a operatiilor de atragere a resurselor de catre banci de la populatie, contrapartida acestora reflectata in activul bilantier, respectiv acordarea de credite persoanelor fizice, ocupa o pondere scazuta de doar cateva procente din totalul creditelor acordate. Aceasta situatie exista in conditiile in care la nivelul populatiei se resimtea acut nevoia unor fonduri financiare imprumutate care sa contribuie la achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata, automobile, tractoare si masini agricole, locuinte, etc., ale caror preturi au crescut vertiginos.

Avand in vedere aceste aspecte, sprijinirea populatiei prin credite acordate este atat o problema fundamentata din punct de vedere economic si moral. In cadrul BCR creditarea persoanelor fizice alaturi de activitatea valutara reprezentand una din prioritatile strategice ale bancii.

Principale modalitati de creditare a populatiei sunt:

a) creditul de descoperit de cont pe termen scurt si foarte scurt, prin care se permite unei persoane fizice detinatoare a unui cont bancar sa utilizeze sume peste disponibilul din contul respectiv de 3-5 ori salariul lunar, pentru acoperirea unor debite curente.

b) creditul pentru consumul personal prin care sa faciliteaza populatiei cumparararea unor bunuri de folosinta indelungata cu plata in rate (mobila, televizoare, aparatura audio-video )

c) credite pentru cumpararea de autoturisme, tractoare si masini agricole necesare pentru satisfacerea unor nevoi personale sau pentru cultivarea loturilor proprii de teren

d) credite investitori pe termen mijlociu si lung utilizate pentru achizitii, amenajari sau reparatii de bunuri imobiliare cu destinatie de locuinta.


Text Box: 7.


Analiza portofoliului de credite al BCR

Principala functie a BCR este promovarea creditului bancar prin care se incearca satisfacerea cererii de resurse a clientilor sai la un moment dat. Aceasta se datoreaza faptului ca intr-o economie, pe de o parte se afla participanti la viata economica care se confrunta cu deficite temporare de lichiditati, iar pe de alta parte se afla cei care pentru acelasi interval de timp au la dispozitie resurse financiare care depasesc nevoile lor curente, institutiile bancare si financiare fiind intermediari care au ca principala menire redistribuirea acestor resurse disponibile din cadrul unei economii.

Analiza plasamentelor BCR sub forma creditului bancar conduce la urmatoarele concluzii:

a) principala destinatie a creditelor acordate a fost finantarea activitatii economice, a economiei reale

b) creditele acordate au reprezentat pentru agentii economici resurse importante pentru finantarea activelor circulante

c) creditul pe termen scurt (sub 1 an) detine ponderea cea mai mare in totalul creditelor acordate

d) creditul in valuta a cunoscut o evolutie ascendenta in ultimii 4 ani (1996-1999), BCR asigurand o pondere insemnata a resurselor pentru importurile realizate

e) in cadrul ramurilor economice, industria a beneficiat de cel mai mare volum de credite (60 -70 %).

In ceea ce priveste volumul cretitelor acordate de BCR in ultimii ani, in termeni nominali si reali, situatia este urmatoarea:

Perioada

1995

1996

1997

1998

Volumul creditelor

3413

4984,23

7484

1653

Sursa: Raporte anuale BCR pe perioada 1995-1998.


Avand in vedere ca evolutia ratei inflatiei in intervalul de timp considerat a fost:

Perioada

1996

1997

1998

Rata anuala a inflatiei

46,2

154,8

54,6

Sursa: Anuarul statistic 1998.

Rezulta ca dinamica creditelor acordate de BCR exprimate in puterea de cumparare a leului la 31 decembrie 1998 este urmatoarea:

-milioane lei-

Perioada

1995

1996

1997

1998

Volumul creditelor

19656

19633,9

11413,85

11653


Grafic, situatia poate fi reprezentata astfel:

Rezulta o scadere accentuata a creditelor acordate (cu 42 %) a creditelor acordate in ultimii doi ani fata de perioada precedenta, acest fapt datorandu-se mai multor cauze.

Principala cauza a fost instituirea unor masuri mai accentuate de prudenta bancara in cadrul bancii prin intrarea in vigoare a unor noi norme de creditare. O alta cauza este rata extrem de ridicata a inflatiei in anul 1997 si dobanzile active foarte mari percepute de banca pentru creditele acordate, rata medie ponderata fiind de 70 % in 1997 fata de 49 % in 1996.

In ultimii ani, strategia BCR in domeniul creditarii acorda o mai mare importantanta sectorului privat al economiei nationale, evoluia structurii creditelor acordate dupa forma de proprietate fiind urmatoarea (exprimate in puterea de cumparare a leului la 31 decembrie 1998):


- miliarde lei-

INDICATORI

1996

%

1997

%

1998

%

Total credite

19634

100

11414

100

11655

100

Sector de stat

15725,5

75

7853

68,8

5929

50,9

Sector privat

4908,5

25

3561

31,2

5724

49,1

Sursa: Rapoarte anuale BCR 1996-1997, Revista bancii 1999


In ceea ce priveste perioada pe care se acorda creditele, marea majoritate a sumelor puse la dispozitia agentilor economici sunt pe termen scurt (pana la 1 an). Aceasta se datoreaza faptului ca agentii economici se confrunta cu un nivel ridicat al deficitului fondurilor de finantare a activelor circulante, 70 % din creditele acordate pe termen scurt fiind imprumuturi pentu capitalul de lucru, diferenta de 30 % reprezentand-o creditele acordate prin conturi separate de imprumt.

O alta cauza care determina aceasta mare discrepanta intre creditele pe termen scurt si cele pe termen mediu si lung acordate de catre banca o reprezita incertitudi nea accentuata in ceea ce priveste evolutia mediului economic general ceea ce face aproape imposibila o cuantificare reala a riscurilor pe care banca si le asuma acordand credite pe o perioada mai indelungata de timp.

Acordarea cu preponderenta de credite pe termen scurt mai este determinata si de structura resurselor atrase de catre banca, in anul 1997 80 % din resursele bancii fiind pe termen scurt avand exigibilitate pana la 1 an. Asigurarea unei lichiditati corespunzatoare presupune si investirea acestor resurse in plasamente pe termen scurt pentru a pu tea satisface diferitele obligatii devenite scadente prin lichiditati obtinute din aceste plasamente.

Situatia creditelor in functie de scadenta in cadrul BCR este urmatoarea:

%

1996

1997

1998

-credite sub 1an

87

86,9

84

-credite peste 1 an

13

13,1

16

Sursa: Rapoarte anuale BCR 1997-1998


Creditele acordate de catre BCR s-au indreptat cu preponderenta spre finantarea agentilor economici din ramura industriala. Structura creditelor acordate de BCR pe principalele ramuri ale economiei nationale este:

- miliarde -

Ramura economica

1997

%

1998

%

Total credite pentru industrie, din care:

7 484

100

11653

100

Industrie

5 722

76,5

8631

74,1

Comert

900

12

1765

15,1

Alte ramuri

579

7,3

803

6,9

Sursa: Raport anual 1997 si Revista BCR Nr 33 din Martie 1999

In ceea ce priveste ramurile care au beneficiat de credite acordate de catre BCR se remarca ca au fost acordate imprumuturi agentilor economici din principalele ramuri industriale.

-miliarde lei-

Indicatori

1997

%

1998

%

Total credite pentru industrie, din care:

5722

100

8631

100

Metalurgie

849

14,8

1245

14,4

Industria alimentara

572

10

966

11,2

Industria chimica si fibre sintetice

568

9,9

867

10

Industria textila

677

11,8

821

9,5

Industria altor mijloace de transport

379

6,6

780

9

Industria de masini si echipamente

502

8,8

559

6,5

Industria extractiva

294

5,1

473

5,5

Sursa: Raport anual BCR 1997 si Revista BCR Nr 33 din Martie 1999

Ponderea cea mai ridicata o au creditele acordate ramurii siderurgice datorita in special creditelor acordate SC Sidex SA. Analizele efectuate au aratat ca la primii 100 de clienti industriali ai BCR dupa creditele acordate si garantiile emise sunt angajate aproximativ doua milioane de persoane, ceea ce arata intr-un mod elocvent implicarea destul de subs tantiala a bancii in sprijinirea economiei reale.

Dinamica cea mai accentuata in ceea ce priveste creditele acordate de catre BCR au avut-o creditele in valuta, BCR implicandu-se in incercarea de restructurare si retehnologizare a industriei romanesti, procese care nu se pot realiza fara o puternica creditare valutara. Evolutia acestui tip de credit in ultimii ani este urmatoarea:

Credite in valuta acordate

1996

1997

1998

- echivalent in miliarde lei

1035

2243

3799

- echivalent in milioane USD

254, 5

280

347

Sursa:Prelucrari dupa rapoartele anuale BCR 1996-1997 si Revista BCR 33/1999


Grafic, evolutia creditelor in valuta este urmatoarea:

Din cele prezentate rezulta faptul ca desi pe ansamblu, creditele acordate de catre BCR in perioada 1996-1998 au scazut cu 40 % in termeni reali, creditele in valuta au avut o evolutie ascendenta, volumul acestora sporind cu 36 % in intervalul considerat.

Aceste credite in valuta au fost acordate cu preponderenta pe termen mediu si lung in special pentru activitatea de investitii si importul de materii prime pentru productie. BCR a sprijinit activitatea agentilor economici nationali si prin emiterea a numeroase scrisori de garantie bancara.In cursul anului 1998 banca a fost angajata in 397 scrisori de garantie aflate in termen de valabilitate, acestea avand o valoare de 40 milioane $.

Cei mai importanti agenti economici care beneficiaza de sprijinul BCR in procesul de retehnologizare sunt:

a) Combinatul Sidex Galati beneficiaza de un credit de investitii acordat pe o perioda de 7 ani care are ca obiect modernizarea si retehnologizarea liniei de zincare la cald a benzilor laminate

b) SC Petrobrazi SA deruleaza un credit BCR de investitii prin care se urmareste cresterea sigurantei in functionare, recuperarea si valorificarea gazelor de rafinarie, imbunatatirea calitatii apelor prin realizarea unei instalatii de deversare a acestora in sistemele de operare

c) Oltchim beneficiaza atat de un plafon de credit pe trei ani pentru plata avansurilor la importurile de utilaje cat si de un credit de investitii pentru importul unei linii de productie de bidoane de plastic.

Sumele puse la dispozitia agentilor economici de catre BCR sub forma creditului bancar provin atat din surse proprii, cat si din linii de finantare rezultate din colaborarea dintre banca si diferite societati bancare straine printre care ING Barings, ABN Amro Bank, Banque Nationale de Paris, American Express.

In ceea ce priveste calitatea portofoliului de credite situatia in cadrul BCR este:

- miliarde lei -

1997

%

1998

%

Total credite

7484

100

11653

100

Credite curente

6839

91, 4

10597

90, 9

Credite restante

645

8, 6

1056

9, 1

Sursa: Revista BCR martie 1999.


Se observa o inrautatire a calitatii portofuliului de credite in anul 1998, ponderea creditelor restante crescand de la 8,6 % la 9,1 %. Cu toate ca este un nivel destul de ridicat, ponderea de 9,1 % a creditelor restante este considerata ca fiind satisfacatoare daca se are in vedere starea generala a economiei romanesti, acest nivel avand un nivel scazut in comparatie cu situatia existenta in celelalte banci romanesti.


Text Box: 8.


Bibliografie

1. Rapoartele anuale BNR

2. Rapoartele anuale BCR

3. Colectia revista BCR

4. Colectia "Finante, Banci, Asigurari"

5. Ordonanta Guvernului nr 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing Monitorul Oficial 224/30 august 1997.

6. P Halpen, J.F. Weston, E.F. Brigham - Finante manageriale - Ed. Economica 1998

7. Moneda, credit, banci - C. Basno, N. Dardac, C. Floricel

8. Gestiune bancara - V. Dedu.


Document Info


Accesari: 6166
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )