Bucovina

Obcinele Bucovinei, constituie partea de nord-est a Carpatilor Orientali fiind delimitate de Podisul Moldovei la est, Valea Bistritei cu afluentul acestia Cârlibaba la vest precum si de cursul superior al Sucevei in nord, Pasul Mestecanis, Valea Putnei-Valea Moldovei în sud.
         Alcatuite din trei masive: Obcina Mare, Obcina Feredeului si Obcina Mestecanis cu altitudini ce nu depasesc 1600 m., despartite între ele de apele Moldovita respectiv Moldova, Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale împadurite, pajisti verzi, dar si chei sapate in calcare (Cheile Lucavei, Cheile Tatarcei, Cheile Pârâul Calului).

Sunt usor accesibile pe drumrile:
- E576 de la Vatra Dornei la Suceava care urmareste conturul sudic, traverseaza Pasul Mestecanis si localitatile Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului,
-DN17A traverseaza Obcina Feredeului prin Pasul Trei Movile( Curmatura Boului) 1040m.si Obcina Mare p 13513r1717n rin Pasul Ciumarna 1100m., cat si localitatile Vatra Moldovitei si Sucevita.

                           

1. Dezvoltarea economica a zonei

Obcinele Bucovinei participa cu o pondere însemnata la dezvoltarea economica a judetului Suceava, iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga tara sau sunt exportate.

1.1.  Impactul industriei asupra activitatii de turism

Industria de exploatere i prelucrare a lemnului

Fiind o zona cu un bogat fond forestier, un rol important  în ramurile industrei îl ocupa industria de exploatare si prelucrare a lemnului. Exista numeroase unitati modernizate de exploatare a lemnului la Radauti, Câmpulung , Falticeni, Vatra Dornei.

Cea mai importanta fabrica de mobila este "Mobila Radauti" S.A., "Montana" de la Câmpulung, S.C."Dumbrava" S.A.Falticeni. Fabricile de cherestea sunt "Good Wood" S.R.L. (Gura Humorului), "MoldSilva" S.A.(Suceava), "Romanel Universal Company" S.A. (Vatra Dornei).

Industria alimentara

Principalele materii prime folosite sunt laptele si carnea. Cele mai importante fabrici de produse lactate sunt:

o       S.C."Valvis" S.A.(Vatra Dornei), cu capital elvetian;

o       S.C."Raraul" S.A(Cümpulung);

o       "Moldomilh" S.R.L.(Cornu Luncii).

Carnea este prelucrata în întreprinderi specializate cum ar fi:

§         "Prodcansmin" S.R.L.(Suceava);

§         "Martin's European Food Products" S.R.L. (com.Bosanci);

si alte numeroase abatoare specializate din zona.

Fructele de padure sunt colectate si prelucrate în unitati de profil ale industriei alimentare.

Apa minerala este îmbuteliata si comercializata de "Cristalina" S.A. (Vatra Dornei) si de M.B.H "Carpatina" S.A. (Radauti).

Alte ramuri ale industriei alimentare: produsele zaharoase (gelificate) se produc la "Dulcart" S.A. (com. Horodnic de Jos), "Trust Orizont" S.A. este unicul producator de otet din zona, iar bauturile alcoolice sunt fabricate la "Amnar Prod" S.R.L. (Radauti, "Vinalcool" si "Bermas" (Suceava).

Industria chimica este reprezentata de fabrica de detergenti granulati "Metadet" S.A. de la Falticeni.

Tabloul industrial al zonei este completat de:

q       industria de încaltaminte si marochinarie: "Durabil" S.R.L, "Marelbo" S.R.L. din Suceava;

q       industria textila de C.M.M. "Zorile Bucovinene" Comp, "Loc Ind" S.A., "Socom Dacia" din Radauti, "Socom Moda Lux" din Suceava;

q       industria producatoare de covoare: Cooperativa "Arta"  din Radauti;

1.2.  Agricultura si silvicultura - generatoare de forme de turism specifice

            Padurile constituie bogatia de baza ("aurul verde") al regiunii, iar exploaterea si industrializarea lemnului este o preocupare de baza a locuitorilor. Padurea ofera si o cantitate importanta de fructe de padure (zmeura, fragi, mure, merisoare) si ciuperci ce sunt colectate si trimise spre valorificare în unitatile industriei alimentare din tara, în special cele de la Falticeni si Suceava.

Rasina, cetina, conurile de brad sunt valorificate în industria colorantilor, în industria farmaceutica sau sunt livrate la export.

Pajistile au favorizat cresterea animalelor, activitate în care este antrenata o mare parte a populatiei locale.

Datorita conditiilor climaterice necorespunzütoare, cultura plantelor nu este prea dezvoltata. Cu exceptia cartofului, celelalte produse sunt insuficiente pentru consumul local. Se cultiva cu precadere cartoful, plantele furajere (trifoi, lucerna) si discontinuu pe vaile largi secara, orzul, porumbul, grâul.

Pomii fructiferi patrund si mai adânc pe vaile obcinelor (mai ales marul si prunul), dar numai în interiorul si vecinatatea asezarilor.

Întinderea si repartizarea fondului forestier al zonei, conditiile naturale favorabile faunei cinegetice asigura cel mai valoros fond de vânat din tara, ce constituie totodata o bogatie naturala de interes national. Animalele salbatice sunt valorificate în industria alimentara, în industria încaltamintei si marochinariei sau ca piese de muzeu.

1.3.  Rolul transporturilor si telecomunicatiilor în prestarare serviciilor turistice

Drumurile publice din zona totalizeaza 2150 km si sunt formate din drumuri nationale si internationale (460 km), drumuri modernizate (620 km), drumuri judetene comunale (1070 km).

Reteaua feroviara are o lungime de peste 500 km, fiind formata din linii de cale ferata normala si îngusta.

Cele mai importante cai ferate se afla pe Valea Moldovei si fac legatura  între Moldova si Transilvania. Calea ferata îngusta patrunde în munte  pâna la Putna si Moldovita.

O linie aeriana leaga zona cu capitala tarii, beneficiind de un aeroport amplasat în comuna Salcia de lânga Suceava.

În ceea ce priveste telecomunicatiile ele sunt asigurate de un sistem modern de posta, telegraf, telefon, radio si televiziune.

1.4.         Reteaua de unitati privind ocrotirea sanatatii si protectia sociala

Reteaua unitatilor sanitare apatinând sectorului public este reprezentata prin 9 spitale, 150 dispensare medicale, 16 farmacii, 10 policlinici, 3 centre de sanatate.

Sectorului privat apartin: 82 cabinete medicale, 1 policlinica, 56 cabinete stomatologice, 18 cabinete de tehnica dentara, 90 farmacii, 2 depozite farmaceutice si 3 laboratoare medicale.

Protectia sociala se realizeaza printr-o retea diversificata de unitati, înfiintate în diferite localitati

Astfel, pentru copii functioneaza 12 crese, 8 unitati de ocrotire din care un leagan de copii, 4 case de copii, 3 scoli ajutatoare, 7 centre de plasament, un centru de primire al minorilor.

Pentru adulti functioneaza 7 unitati de ocrotire (camine de batrani si 5 cantine de ajutor social).

1.5.         Rolul învatamantului si sportului în activitatea de turism

Reteaua scolara din zona cuprinde peste 250 unitati prescolare, 356 scoli generale, 33 licee teoretice si de specialitate, un seminar teologic, 21 scoli profesionale, 5 unitati de învatamant postliceal, o institutie de învatamant superior (Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava).

Activitatea sportiva se desfasoara în 8 cluburi sportive, cea mai moderna sala de sport se afla la Gura Humorului.

1.6.         Locul serviciilor bancare în activitatea de turism

Sistemul bancar este organizat pe doua nivele, serviciile bancare desfasurându-se prin Banca Nationala Româna - sucursala Suceava si prin unitati ale bancilor cu statut de unitati comerciale, respectiv: banci cu capital de stat (Banca Comerciala Româna S.A., Banca Românâ de Dezvoltare S.A. , Banc Post S.A) cu capital mixt (Banca Agricola S.A.) si alte banci cu capital privat (Banca Comerciala "Ion Tiriac", Banca "Renasterea Creditului Românesc" S.A.).

Aceste unitati sunt destinate pe lânga activitatea de baza pe care o desfasoara, sa ofere si alte tipuri de prestatii de care sa beneficieze participantii la diferite forme de turism (turistii români sau straini), schimb valutar, servicii bancare, servicii de asigurari, pastrarea obiectelor de valoare, facilitati de plata sau de alta natura, menite sa stimuleze activitatea turistica (reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costulului sejurului în rate, vânzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament, simplificarea formalitatilor vamale).

Un tip de prestatie suplimentara, utilizat pe scara larga în turismul international este plata ulterioara a serviciilor si marfurilor cumparate prin sistemul cartilor de credit.

1.7.  Cultura si arta - baza turismului cultural si de cunoastere

Cultura bucovineana are mari valori patrimoniale:

o       etnografice pastrate în Muzeele Etnografice din Vatra Dornei si Gura Humorului;

o       tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Radauti);

o       artistice (Muzeul de Arta  a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc);

o       colectia etnografica  "Ion Gramada";

o       colectia de "linguri si stergare" a profesorului Ion  Tugui;

o       colectia de pictura "George Cotos" de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului;

terminând cu colectiile de arta medievala (broderii, manuscrise, miniaturi, argintarii, icoane, sculpturi în lemn si piatra) de la manastirea Putna si Moldovita.

2.  POTENTIALUL TURISTIC DIN ZONA OBCINELE BUCOVINEI

2.1. Potentialul turistic natural

Obcinele Bucovinei se bucura de un potential turistic capabil sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de turisti. Ele se includ în regiunea turistica a Carpatilor Orientali si împreuna cu Complexul muntos Rarau - Giumalau si Tara Dornelor, în aria turistica ''nordul Moldovei'' sau ''bucovineana''.

 

2.1.1. Obiective geologice

Obcinele Bucovinei ofera numeroase documente de piatra, din care unele au fost declarate rezervatii paleontologice si geologice, ocrotite prin lege, iar altele se impun prin frumusetea formelor de relief modelate în ele prin raritatea si importanta fosilelor pe care le contin.

 Rezervatia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe pâraul Cailor (aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii îl formeaza un bloc de calcar rosu fosilier în care s-au descoperit numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaiîntâlnite în Carpaäii Românesti.

Rezervatia geologica "Formatiunea cu Aptychus" - Pojorata; aici în marme si calcare rosii, violacee si verzui se gasesc numeroase exemplare de aptychus de circa 140 milioane de ani.

Rezervatia geologica "Piatra Pinului" de lânga orasul Gura Humorului; aici apar descrise în succesiune aproape completa depozite oglicocene. Tot aici a fost descoperit un exemplar de fosila cu o lungime de 1,8 m .

În afara celor trei rezervatii, exista si alte puncte fosiliere care ar merita sa obtina statutul de rezervatie fiind unice în Carpati, de exemplu rezervatia "Adam si Eva '' cu calcare si dolomite triastice de lânga Pojorâta.

Obiectivele tectonice sunt numeroase dar ele intereseaza mai mult pe specialisti.

Obiectivele geomorfologice sunt variate, unele de vale altele de culme.

Între cele de vale se impun cheile:

·        Cheile Lucavei (lânga Moldova Sulina);

·        Cheile Tatarcei (lânga Benea);

·        Cheile Brezei (pe valea Moldovei în aval de Breaza);

·        Cheile Botusului (în aval de Botus);

·        Cheile Strâmtura Rosie (în amonte de Prisaca Dornei);

Fara sa fie spectaculoase, cheile se impun destul de clar în relieful vailor.

Ca obiective de culme se regasesc fragmente pastrate din vechile niveluri de eroziune (nivelul Mestecanis si Moldovita).

Specific în fizionomia zonei este relieful de tip Hogback în Obcina Feredeului si Obcina Mare si relieful carstic din estul Obcinei Mestecanisului.

Un rol turistic deosebit îl au pasurile ca puncte obligatorii de trecere sau de belvedere. Merita retinute:

·        Pasul Mestecanis - 1100 m (între valea Putnei si valea Bistritei Aurii);

·        Pasul Izvor -1130 m (între izvoarele Sucevei si cele ale Moldovei);

·        Pasul Cârlibaba -1225 m (între izvoarele Cârlibabei si ale Sucevei);

Pentru cei ce vor sa admire pitorescul Obcinelor Bucovinei si ale regiunilor limitrofe recomandam numeroase puncte de belvedere:

·        Vârful Lucina 1588 m;

·        Vârful Bârca Tatarcei 1550 m;

·        Vâful Dadu 1523 m;

·        Vâful Mestecanis 1291 m;

·        Vârful Feredeu 1477 m;

2.1.2. Obiective floristice

Intereseaza nu numai pe specialisti ci si pe orice turist dornic sa-si largeasca sfera cunostintelor si care este iubitor de frumos.

Se impun trei rezervatii floristice, adevarate muzee vii ale raritatilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor Bucovinei.

o       Rezervatia Lucina - cuprinde tinovul Gaina situat la 1200 m altitudine. Aici în mlastina turboasa pe o suprafata de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacan pitic care este relict din Glaciar.

o       Rezervatia Rachitisul Mare (la sud de satul Bena). Renumele rezervatiei este dat de relictul glaciar "strugurele ursului", subarbust ce coabiteaza cu merisorul si afinul într-o padure de silvestru, secondat de molid si mesteacan.

o       Rezervatia Cimirna - din apropierea catunului Cimirna, comuna Vatra Moldovitei  pentu protejarea plantei de interes stiintific "Trientales Europae" raritate europeana.

Rezervatii forestiere nu s-au delimitat înca desi întinsele si batrânele paduri asteapta legiferarea. De mentionat si existenta a doua rezervatii dendrologice :

o       Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafata de 22 de hectare si peste 500 de esente lemnoase (în majoritate exotice).

o       Parcul Dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc.

O atractie turistica deosebita o constituie si arborii ocrotiti, datorita fie vârstei si dimensiunilor iesite din comun, fie raritatii si importantei lor deosebite, motive pentru care sunt sau trebuie declarate monumente ale naturii :

·        Ulmii multiseculari (600 - 700 de ani) de la Câmpulung Moldovenesc probabil cele mai batrâne exemplare din tara;

·        Tisa - aflata în parcul central din Câmpulung Moldovenesc;

·        Fagul rosu - care se gaseste în parcurile din Gura Humorului si din Câmpulung Moldovenesc.

Alte plante rare sub incidenta legii de ocrotire sunt:

§         Albumita sau "Floarea de Colte" aflate în stâncile calcaroase din Cheile Lucavei;

§         "Caldarusa" în fânetele de la Lucina;

§         "Crinul de padure" în fânetele de la Lucina si de la Pojorâta;

§         "Curechiul de munte" la Lucina si Tatarca;

§         "Papucul Doamnei" de  la Câmpulung Moldovenesc si Cacica;

§         "Strugurele Ursului"  de la Cheile Lucavei;

2.1.3. Obiective faunistice

Nu sunt încorsetate în rezervatii, pentru ca natura Obcinelor Bucovinei, ca mediu de viata pentru animale este putin modificata prin interventia omului.

Obiective ocrotite de lege sunt :

§         Cocosul de mesteacan în padurile de la izvoarele Cârlibabei;

§         Cerbul carpatin;

§         Râsul;

§         Jderul;

§         Corbul;

§         Ierunca;

§         Lostrita de pe Bistrita Aurie;

2.2. Potentialul turistic cultural - istoric

            Este atât de bogat încat si singur ar putea sustine o activitate turistica de proportii.

El pune în lumina intensa traire în istorie si marea sensibilitate artistica a oamenilor acestor locuri, care au reusit sa modeleze cu gust, mesaj si trainicie tot ceea ce natura le-a pus la dispozitie. Dintre componentele mediului local, piatra si lemnul s-au impus prin abundenta si rezistenta si ele au fost transpuse în nemuritoare opere de arta, amplasate armonios în peisajul Obcinelor Bucovinei si conferindu-le statutul de vast muzeu în aer liber.

2.2.1. Resurse turistice antropice

Ø      Cetatea de Scaun a Sucevei

În partea de rasarit a orasului Suceava se afla Cetatea de Scaun, care ocupa o pozitie dominanta pe un platou înalt. Aceasta apare mentionata prima data în documentele de la 1388 si a fost ridicata din piatra la sfârsitul secolului al XIV-lea.

În timpul domnitorului Petru Musat I, Suceava a devenit capitala Moldovei. Cetatea ridicata în acea perioada se limita la o fortificatie ridicata din piatra, înconjurata de santuri de aparare. Cetatea a fost largita în timpul domniei lui Alexandru cel Bun si apoi întarita si dezvoltata de Stefan cel Mare. Acesta a impus construirea unui zid secundar în jurul cetatii înalt de 2 m, menit sa reziste atacurilor otomane.

Din Palatul Domnesc construit între secolele XV-XVII s-au pastrat pâna azi fragmente din zid, o parte a subsolului, precum si santul de aparare dinspre cetate.

Ø      Chilia lui Daniil Sihastrul

În apropierea Manastirii Putna, la poalele unui deal împadurit se afla chilia lui Daniil Sihastru, sapata într-un masiv de stânca. Aici a trait pusnicul Daniil Sihastru, sfatuitor al lui Stefan cel Mare.

Ø      Hanul Domnesc

Cladirea Hanului Domnesc a fost ridicata la începutul secolului al XVII-lea din piatra si caramida. Valorosul monument de arhitectura laica moldoveneasca adaposteste din 1968 Muzeul Etnografic al Bucovinei, care a fost reamenajat în 1982 în forma actuala.

Patrimoniul muzeal cuprinde piese ale artistilor populari, prezentate pe zone etnografice ale zonei: Suceava, Câmpulung, Humor, Vatra Dornei, Radauti si Falticeni. Se remarca costumele populare vechi, mastile folosite la sarbatorile de iarna, ouale pictate, diversele obiecte din lemn, etc.

MUZEE

Ø      Muzeul National al Bucovinei

Nucleul institutiei de cultura a fost organizat în anul 1900 dar forma actuala în care functioneaza muzeul a fost inaugurata în 1980.

Expozitia prezinta trecutul acestui colt stravechi de tara printr-un bogat fond tematic, diverse documente si piese arheologice care demonstreza continuitatea poporului român în Bucovina.

Ø      Muzeul Ciprian Porumbescu

Organizat într-o veche casa boiereasca datând din secolul al XVIII-lea, muzeul este inclus în complexul muzeistic "Ciprian Porumbescu" de la Stupca, care functioneaza din 1971. Cladirea muzeului devenita monument de arhitectura expune în salile sale documente si obiecte care au apartinut autorului "Baladei" si a primei operete românesti "Crai Nou".

Patrimoniul muzeului cuprinde peste 250 de lucrari muzicale si pianul compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883).

Ø      Muzeul Apelor Mihai Bacescu

Unul din obiectivele turistice ale orasului Falticeni este Muzeul Apelor, înfiintat de academicianul Mihai Bacescu si inaugurat în 1982. În salile muzeului sunt expuse cercetarile lui Grigore Antipa, Emil Racovita, Ion Borcea si ale savantului  Mihai Bacescu. Din cele 750 de exponate  ale muzeului punctul principal  este acvariul de mari dimensiuni.

Mentionam si alte muzee cu o forta instructiv - educativa:

q       Muzeul Etnografic din Vatra Dornei;

q       Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, unicat pe plan national;

q       Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului;

q       Casa muzeu din Solca, cu obiecte originale în interior;

CASE MEMORIALE

Ø      Casa memoriala Ciprian Porumbescu

Casa parinteasca si satul unde marele compozitor a vazut lumina zilei constituie astazi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale locale.

Aceasta a fost amenajata adunând lucruri si marturii legate de viata copilului si învatacelului, de mediul familial etc.

Ø      Casa parinteasca a poetului Nicolae Labis

Vizitatorul de astazi,trecând prin Malini îl cauta pe sensibilul poet al caprioarei ucise. Încearca sa-l regaseasca în umbrele copacilor din lunca Moldovei, printre casele primitoare ale satului sau în preajma casei parintesti, pe pajisti si gradini.

Ø      Salina Cacica

La 22 km de municipiul Suceava se aflü orasul Cacica, cunoscut datorita zacamântului de sare existent aici.

Cunoscuta de circa 200 de ani, salina de la Cacica constituie una dintre rezervele de sare ale tarii. În interiorul salinei la 30 m  adancime, se afla biserica salinei închinata Sfintei Maria, având amvonul, altarul si balconul pentru cor daltuite din sare. În interiorul salinei se afla un lac.

Amintirea unor evenimente din istoria Bucovinei a fost imortalizata în monumente comemorative ca cel din piatra centrala a orasului Câmplung Moldovenesc, intitulat "Dragos Voda si zimbrul", "Obeliscul lui Bogdan Voda" de la Cârlibaba, "Stâlpul lui Voda" de la Vama.

Dar dintre toate monumentele cultural istorice la loc de frunte se afla ctitoriile de Humor, Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna ce sunt apreciate între cele mai desavârsite întruchipari ale artei populare europene si incluse de UNESCO între capodoperele artistice universale.

În prefata albumului  editat de UNESCO, dedicat valorilor artistice mondiale, se precizeaza ca "numai într-o singura provincie a României, în Moldova de Nord sau Bucovina se gasesc picturi de acest gen, care nu mai exista în nici o alta tara".

Manastirea Voronet, situata la 4 km sud de Gura Humorului, este cea mai reprezentativa pentru stilul arhitectural moldovenesc, ea armonizând într-o forma artistica originala, elemente ale stilului gotic si ale celui bizantin.

Ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1488, desi a fost realizata într-un timp impresionant de scurt (3 luni si jumatate), a înfruntat cinci veacuri fara degradari esentiale. Renumele ei se datoreaza inegalabilei valori artistice a frescelor exterioare executate în 1547 de iscusiti zugravi moldoveni condusi de Marcu Postavul, în vremea lui Petru Rares. Prin aceste picturi de o prospetime impresionanta, între care exceleaza tablourile monumentale ale "Asediului Constantinopolului", "Judecatii de apoi", "Cina cea de taina", "Arborele lui Ieseu" si multe altele este declarata de specialisti  "Capela Sixtina a României".

Renumit este si fondul policromatic cu exploxie de albastru ("albastru de Voronet"), de compozitie necunoscuta.

Manastirea Humorului, înaltata pe pajistea îmbietoare de pe terasa de 15 km a Humorului, lânga satul cu acelasi nume si la 7 km de Gura Humorului este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuioc si a sotiei sale Anastasia "prin vointa si cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod" (Petru Rares) din anul 1539.

Ca si manastirea Voronetului, este de proportii modeste dar, ca si ea, se impune atentiei prin zveltetea liniilor constructiei.

Picturile sale exterioare scot în evidenta politica antiotomana a Moldovei feudale în scena "Asediul Constantinopolului", scene biblice si laice cu mijloace autentic artistice si pe un fond cromatic în care rosul ("rosul de Humor") îsi gaseste o mai frecventa folosire decât la celelalte manastiri.

Manastirea Moldovita

       Purtând hramul Buna Vestire, Manastirea Moldovita, a fost construita de Petru Rares în anul 1532, zuravirea acesteia terminandu-se cinci ani mai tarziu în anul 1537. În pictura regasim Imnul Acatist, Arborele lui Ieseu, Asediul Constantinopolului teme întâlnite si la alte manastiri din Bucovina, dar diferentindu-se prin perspectiva si cromatica

La exterior este inconjurata de ziduri (late de 1,2m si înalte de 5m), fatada având doua turnuri pe colturi si unul central pe sub care se poate trece.
Muzeul manastirii pastreaza obiecte de o valoare deosebita: broderii, manuscrise, icoane si jiltul ctitorului Petru Rares

Dimensiunile mari ale bisericii au permis artistului sa desfaoare registre monumentale, cu sute de scene si personaje ("Arborele lui Ieseu", cele 24 scene ale "Acatistului" totul expresiv reliefat pe un fond coloristic variat, dar cu predominarea galbenului de toamna ("galbenul de Moldovita") si albastrului ceriu.

Manastirea Sucevita

            Manastirea Sucevita având hramul Învierea Domnului a fost construita în ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contributia întregii familii de boieri Movila
            In timpul domniei lui Irimia Movila (1595-1606) bisericii i se adauga cele doua pridvoare de la intrare pe laturile de nord si sud, turnurile de incinta si se picteaza biserica în interior si exterior.

            Pictura exterioara este cel mai bine conservata din grupul bisericilor din Moldova.

           În tematica picturii gasim:

Scara virtutii - contrast dintre ordinea îngeriilor si haosul iadului;

Rugaciunea tuturor sfintilor

Arborele lui Iesei - având la baza filozofii antici

Cicluri complete din viata unor sfinti Sf. Ioan cel Nou, Sf Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe

          Tot aici gasim si mormintele voievozilor Ieremia si Simion Movila

In muzeul manastirii se gasesc obiecte de o deosebita valoare broderii si manuscrise din secolele XV-XVI, etc.

Biserica ei zvelta are picturile exterioare bine pastrate, dintre care se remarca tablouri ca: "Scara virtutilor", "Arborele genealogic", "Filozofii lumii antice".

 Rosul vesmintelor, ocrul chipurilor, auriul nimburilor sunt expresiv conturate pe fondul verde ("verdele de Sucevita") al picturii si naturii înconjuratoare.

Manastirea Putna, prima si cea mai mare ctitorie a lui Stefan cel Mare, între anii 1466-1469 este amplasata în locul unde legenda spune ca s-a oprit sageata slobozita de viteazul domnitor.

Prin constructia sa, manastirea Putna e un stralucit exponent al arhitecturii si artei moldovenesti din a doua jumatate a secolului al XV-lea. Picturile interioare au fost mult deteriorate de numeroase reparatii. În schimb celelalte dotari interioare si muzeul sunt un adevürat tezaur de broderii, tesaturi, sculpturi în piatra si în lemn, argintarie, manuscrise si carti bisericesti. Întreaga istorie a Bucovinei se înscrie în aceste monumente de arta.

2.2.2. Fondul etnografic si folcloric

Pune în valoare o milenara cultura materiala realizata cu talent, pasiune si sensibilitate pentru frumos. Creatiile populare, printre cele mai bogate si nealterate din tara, ne ofera marturii despre ocupatiile locuitorilor de aici, legate de procurarea hranei, confectionarea îmbracamintei, uneltelor de munca, mobilierului sau ne introduc în datini si obiceiuri originale, cântece si dansuri specifice, în portul  popular descendent din cel al dacilor.

În arhitectura populara se impune tipul de gospodarie din bârne cu ornamentatii. Sate întregi din zone ca: Ciocanesti, Pojorâta, Sadova, Fundu Moldovei, Vama ilustreaza originalitatea arhitecturii populare.

Padurile de foioase si conifere ofera lemn de diferite tarii si calitatile necesare construirii  locuintei si mobilierului, uneltelor si vaselor folosite în traiul de zi cu zi.

O adevarata broderie în lemn ne ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor fântânilor,  portile si grajdurile majoritatii caselor.

Lemnului i se adauga de asemenea decoratii picturale, cu un decor cromatic neîncarcat, cusaturi, obiecte de ceramica si de os la armonizarea interioarelor.

Sculptura este reprezentata de mici unelte de care se folosesc femeile în operatiile de tors si tesut textile.

Instrumentele muzicale sunt deasemenea înca o dovada a artei mestesugarilor în lemn. Cele mai reprezentative creatii populare pot fi vazute la Muzeul Obiceiurilor Populare de la Gura Humorului si la Muzeul "Arta Lemnului" din Câmpulung Moldovenesc.

2.2.3. Arta cusaturilor si tesaturilor populare

      Uzuale si decorative pentru interioare si îmbracaminte are o meritata recunoastere pe plan national. Sunt cunoscute camasile nationale, stergarele de cap cu marginile brodate în alb, sumanele cu ornamente de lâna si covoarele tesute manual. La loc de frunte se situeaza:

·        confectionarea cojoacelor, "cheptarelor" si "bunditelor" ornamentate cu lâna, margele sau cu blanita de jder;

·        încondeierea oualor cu miniaturi geometrice sau motive populare stilizate;

·        modelarea obiectelor de ceramica;

·        adaptarea artistica a coarnelor de cerb sau de caprior pentru decoratiuni exterioare si interioare;

Datinile si obiceiurile stravechi, îndeosebi cele legate de sarbatorirea Anului Nou (plugusorul, capra, ursul) se pastreaza nealterate si cu tot fastul traditional.

Colectiile de arta populara sunt numeroase, realizate prin stradania personala a unor pasionati colectionari, dar nu toate au ajuns în atentia publicului.

Se evidentiaza:

§         "Colectia de linguri si stergare" a profesorului Ion Tugui din Câmpulung Modovenesc;

§         "Colectia de tesaturi, margele si oua încondeiate" a profesorului Gratian Jucan tot din Câmpulung  Moldovenesc.

Toate creatiile artistice amintite fac ca Obcinele Bucovinei sa se evidentieze ca o veritabila vatra folclorica, al carui specific ar trebui mai bine popularizat si mai intens valorificat turistic.

Concludem din cele de mai sus, ca multimea obiectivelor naturale si farmecul greu egalabil al peisajului, valoarea inegalabila a monumentelor istorice si arhitecturale în care sunt oglindite întreaga istorie si arta Moldovei medievale specificul bogatului fond etnografic si folcloric, fac din Obcinele Bucovinei  o regiune cu un valoros potential turistic.

2.3. Forme de turism practicate

Pentru aprofundarea analizei activitatii turistice din zona este necesara si evidentierea formelor de turism ce pot fi practicate în aceasta zona. Fiind o zona de munte care cuprinde o multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate, formele de turism sunt multiple (generate de diverse motive):

·        pentru vizitarea obiectivelor  cultural-istorice;

·         pentru odihna si agrement;

·         pentru practicarea vânatorii  sau a pescuitului;

·        pentru drumetii.

Tipurile de turism practicat în zona Obcinele Bucovinei sunt:

-         turism de circulatie;

-         turism de tranzit;

-         turism stationar;

Turismul de circulatie (itinerant) este cel mai dezvoltat si se manifesta în principal, sub forma turismului automobilistic si în secundar, sub forma de week-end si drumetie.

Turismul automobilistic îsi explica dezvoltarea prin posibilitatea efectuarii unor circuite de interes turistic, care strabat peisaje de o rara frumusete si leaga localitati cu obiective social - istorice de valoare inestimabila. Cel mai important este "circuitul manastirilor bucovinene", al carui traseu se desfasoara în cea mai mare parte prin Obcinele Bucovinei: Putna - Sucevita - Vatra Moldovitei - Câmpulung Moldovenesc - Vama - Voronet - Gura Humorului -Manastirea Humorului - Cacica - Solca.

Închiderea se face în Podisul Sucevei prin numeroase variante, care sa valorifice, dupa interes, timp si posibilitati cel putin câteva din obiectivele oferite de asezarile: Malini, Baia, Ciprian Porumbescu, Falticeni, Cacica, Solca, Arbore, Suceava si Radauti cu importanta lor turistica deosebita si ca principale baze de plecare si sosire. Pentru iubitorii de inedit naturalistic si folcloric se recomanda circuitul cu plecare  din Suceava sau Radauti - pe Valea Sucevei, pâna la izvoarele Sucevei de unde pot fi folosite doua variante:

-Cârlibaba - Ciocanesti - Mestecanis - Valea Putnei - Pojorâta - Pasul Izvor - Moldova Sulita (cu abatere pâna la Lucina pentru vizitarea crescatoriei de cai hutuli si a rezervatiei floristice Breaza).

Turismul automobilistic se poate desfasura pe vaile interioare: valea Humorului între Gura Humorului si Manastirea Humorului, pe valea Moldovitei între Vama, Frumosu, Vatra Moldovitei si Arges unde exista o cabana de vânatoare, pe valea superioara a Moldovei între Pojorata, Breaza, Moldova Sulita si Lucina.

Turismul la sfarsit de saptamana (week-end), înca slab practicat de locuitorii oraselor din zona, în padurile si pajistile obcinelor, dar aceasta forma de turism a început sa se extinda prin atragerea în zona si a locuitorilor din judetele învecinate (Botosani, Maramures, Bistrita Nasaud, Iasi).

Drumetia antreneaza din ce în ce mai multi turisti, dat fiind faptul ca relieful neaccidentat si clima sunt favorabile practicarii acestei forme de turism. În Obcinele Bucovinei sunt marcate 30 de trasee turistice deosebit de atractive, existând un numar mare de cabane, dar doritorii de drumetie pot apela si la casele de vânatoare, la cantoanele silvice si casele particulare ale celor care practica agroturismul.

Atunci când timpul o permite se pot organiza numeroase drumetii cu corturile pentru amatorii acestui gen de turism.

Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudica, pe axul Vaii Moldovei (Pasul Mestecanis), ca parte a traseului transversal între Moldova de Nord si Maramures si o strabate pe traseul DN 17A între Câmpulung Moldovenesc si Sucevita.

Turismul stationar (de sejur) este înca necorespunzator dezvoltat fata de potentialul regiunii. Ca principale forme ale turismului stationar în aceasta zona se remarca:

q       Turismul de odihna si agrement care este generat de calitatile sedative ale climatului, pitorescul cadrului natural, atractia produselor specifice regiunii (lactate, fructe de padure). Cea mai mare pondere în aceasta forma de turism o are Câmpulung Moldovenesc, urmat de Solca, Sucevita, Putna, Vatra Moldovitei, cu amenajari în acest sens, apoi: Vama, Frumosu, Ciocanesti, Brodina, care ofera posibilitati de cazare si masa la pensiuni si case particulare.

q       Turismul balneo-climateric are o pondere redusa si de interes local, la Vatra Dornei, Solca si Cacica, prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. Aceasta forma de turism ar putea fi extinsa prin folosirea apelor  din zona Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, prin folosirea bailor de cetina si  prin transport de namol terapeutic din regiunea Dornelor (cel putin la Câmpulung Moldovenesc).

              Turismul sportiv se bazeaza pe sporturi de iarna (ski, sanie, patinaj), pe vânatoare si pescuit si începe sa devina tot mai intens din punct de vedere economic. Pantele prelungi si relativ uniforme, abundenta si persistenta zapezii, sunt conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna. În prezent aceste sporturi se practica pe pârtia de la Vatra Dornei, în împrejurimile orasului Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, dar si în celelalte zone poate fi extins, cu conditia amenajarii si dotarii corespunzatoare.

Turismul de echitatie este reprezentat în zona de herghelia de la Lucina, care ofera programe de profil (cursuri pentru adulti si copii).

Densitatea mare a vânatului si valoarea trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei sa întruneasca conditii optime pentru dezvoltare turismului de vânatoare. În acest scop au fost delimitate "fonduri de vânatoare", între Valea Putnei, Argel, Cârlibaba, Brodina, Putna (prevazute cu case de vanatoare). Pentru multe din animalele vânate aici (cerbi, râsi, cocosi de mesteacan) s-au primit premii internationale.

Pescuitul sportiv, reconfortant pentru turistii de vacanta sau de week-end, are perimetre amenajate la Argel, Brodina, Cârlibaba, Valea Putnei. Construirea unor anexe pentru pastrarea pastravului la crescatoriile de la Prisaca Dornei, Valea Putnei, Brodina ar constitui noi puncte de atractie pentru turisti.

Turismul pentru tineret poate fi desfasurat în Tabara Internationala Bucsoaia de lânga Frasin, ce ofera un cadru adecvat pentru odihna si recreerea elevilor.

Turismul cu caracter stiintific suscita rezervatiile naturale (tinovul de la Lucina, ce adaposteste un numar de relicte glaciare cu importanta floristica si geo-botanica, calcare rosii de Hallstatt din Pârâul Cailor, Rezervatia "12 Apostoli" din muntii Calimani si altele), Parcul Dendrologic si Rezervatia "Piatra Pinului" de la Gura Humorului.

Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare-patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect ahitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna.

Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte de maxim interes turistic.

Arhitectura populara este absolut unica si originala. Adevaratele broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fantanile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii, dintre care cel mai cunoscut este Ciocanesti.

Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide si simbolice miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.

In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza cu smantana proaspete, din gospodarie, nu va lipsi din nici o pensiune, alaturi de branza afumata, pastravul afumat si sarmale care sunt alte bunatati specifice regiunii.

Locuitorii sunt foarte primitori si dornici de arata lucrul lor de zi cu zi, precum si de obiceiurile pastrate din mosi-stramosi.

Obcinele Bucovinei sint inzestrate cu un climat inmiresmat de aroma rasinilor si parfumul florilor, ce imbie deopotriva la odihna si drumetie, pe potecile tainuite ale codrilor adinci. Natura si omul s-au infratit aici de secole - natura oferind omului sursa de existenta, adapost in timpuri de restriste si tihna in anii de acalmie, omul protejind-o si ferindu-se sa-i declanseze stihiile, realizindu-se astfel o armonioasa coexistenta intre patria bourului legendar si populatia martora "descalecatului".                      

Obcinele Bucovinei sint incarcate de cea mai bogata istorie si autentica arta populara romaneasca, vestigiile arheologice, marturiile etnografice si folclorice, ctitoriile feudale cu valoare mondiala inscriindu-se pe linia unei continuitati neintrerupte.
Situate in nord-estul Carpatilor Orientali, Obcinele Bucovinei se constiuie ca o subunitate distincta a acestora, intre Valea Sucevei si Valea Moldovei, ocupind o suprafata de circa 2.200 kmp. Cele mai cunoscute sint: Obcina Mestecanis, Obcina Feredeului, Obcina Mare si Obcinele Brodinei.