India

          India are o suprafaţă de 3.287.590 km² şi o populaţie de 846.302.688 locuitori. Densitatea este de 247 locuitori/km². Capitala Indiei este Delhi cu o populaţie de 8.375.188 locuitori. Ce 23523i817x l mai mare oraş din India este Calcutta cu o populaţie de 10.916.272 locuitori. Limbi oficiale sunt hindi şi engleza. Moneda oficială este rupie(1 rupie = 100 paisa).. Produsul intern brut este de 450.493.000.000 dolari SUA. Forma de stat este republică federală.

          Munţii Himalaya din nord ocupă circa 15% din suprafaţa ţării. Sunt cei mai înalţi munţi din lume, atingând peste 7.000 m. La sud de munţii Himalaya se întinde marea depresiune de la Deşertul Thar din vest, până în Bangladesh  în est, în principal constând din valea fluviului Gange. Aceasta ocupă 45% din suprafaţa ţării şi are 4.000 km de la vest la est şi 350 km din nord spre sud. Sudul Indiei este o peninsulă imensă ocupată de Podişul Deccan. În marginea nordică sunt munţii Vindhza, spre vest munţii Gaţii de Vest, cu înălţimea medie de 1.200 m. Înălţimea medie a muntiilor Gaţii de est este pe jumătate atâta.

          Clima musonică a Indiei are patru anotimpuri: în decembrie-martie anotimpul răcoros, secetos; în aprilie –mai anotimpul cel mai călduros; în iunie-septembrie anotimpul umed, când vântul bate din sud şi aduce peste 90% din precipitaţiile din India. Între octombrie-noiembrie este anotimpul musonului în retragere. Cantitatea totală de precipitaţii variază între 1.143 cm şi doar 10 cm în Deşertul Thar. La Madra , în sud, temperaturile medii sunt 24 C în ianuarie şi 30 C în iunie, iar cantitatea totală de precipitaţii  125 cm. Pentru Bombaz cifrele sunt 24 C, 29 C şi 180cm, iar pentru Delhi 14 C,   33  C şi 63 cm.

          India este a doua cea mai populată ţară din lume. 84% sunt hinduşi, 11% sunt musulmani, 3% sunt creştini şi 2% sunt sikh. Engleza este folosită ca limbă oficială. Hindusa este vorbită de circa 30% din populaţie. Alte limbi sunt bengaleya, marathi, telugu şi urdu. India este o naţiune agricola şi 73% din populaţia totală trăieşte în regiuni rurale.

          India, deşi agricolă, nu a devenit independentă din punct de vedere al hranei. Producţia de alimente este în creştere, dar nu la fel ca şi populaţia, iar rata mortalităţii a scăzut datorită îmbunătăţirii  ingrijirii medicale. S-a încercat încurajarea controlului naşterilor, dar rata natalităţii este tot în jur de 28 la mie. Secetele şi inundaţiile frecvente provoacă daune recoltelor.

          Iuta, ceaiul,  bumbacul, tutunul, trestia de zahăr, arahidele, cafeaua , dudele, nucile de cocos, cauciucul şi opiul sunt culturi  importate pentru comerţ. Dudele se cultivă pentru viermii de mătase, India fiind al doilea mare producător de mătase din lume, India este al patrulea mare producător de cafea, cel mai mare cultivator de ceai, în special în dealurile Assam, Kerela şi Tamil Nadu. Bumbacul se produce în cantităţi mari pe solurile vulcanice bogate spre interior de Bombaz. Două treimi din stocurile de iută din lume se cultivă în delta Gangelui. 70% din forţă de muncă lucrează în agricultură şi 57% din suprafaţa ţării este cultivată. O treime din aceasta este folosită pentru orez(60 de milioane de tone). Ca importanţă urmează grâul. Meiul este important în regiunile mai secetoase, unde precipitaţiile nu depăşesc 50 cm. Utilizarea tot mai largă a tehnicilor moderne de agricultură şi introducerea unorseminţe de calitate bună şi foarte productive în anii ’80 au avut ca rezultat faptul că India a devenit independentă din punct de vedere al cerealelor cultivate pentru hrană.

          Doar 23% din suprafaţa ţării este acum împădurită, deoarece cea mai mare parte a pădurilor a fost defrişată pentru a crea mai mult teren agricol. Există păduri ocrotite aflate sub controlul guvernului, folosite pentru extracţie regulată de cherestea sau pentru protecţia rezervelor de apă. Din pădurile din Mysore se obţine tec, iar din pădurile de la poalele munţiilor Himalaya se obţine lemn de esenţă moale. În unele locuri este important pescuitul în apele din interior, dar pescuitul de coastă aduce două treimi din captura totală de 4,1 milioane de tone.

          Insulele Andaman şi Nicobar, la 1.200 km, la est de Madras, au 8.249 km² şi o populaţie de 188.741 locuitori. Insulele Andaman cuprind cinci insule mari, iar Ten Degree Channel le separă pe acestea de cele 19 insule din grupul Nicobar. Nucile de cocos sunt principalele produse de comerţ în insulele Nicobar, iar insulele Andaman au lemne valoroase de esenţă tare, ca lemnul de santal şi gurjan pentru fabricarea placajelor. Se exportă cantităţi mari de lemne de esenţă moale pentru fabricile de chibrituri. Se cultivă cafea şi cauciuc şi cantităţi tot mai mari de orez. În pădurile de  interior există şi acum locuitori aborigeni. Lakshadweep este un teritoriu de 36 de insule(10 locuite) la circa 300km de coasta Kerala, cu o suprafaţă totală de uscat de32 km² şi o populaţie de 40.249.

          India produce peste 30 de milioane de tone de ţiţei pe an şi 350 de mii de terajouri de gaze naturale. Principalele surse sunt la Assan şi în mare în Golful Cambay. India este al cincelea producător de cărbune din lume, producând 240 de milioane de tone anual. Extracţia de cărbune este naţionalizată şi se întâlneşte în principal în statele Bihar, Bengalul de Vest şi Madhya, Pradesh. India extrage peste 33 de milioane de tone de minereu de fier, în principal în nord-est lângă Jamshedpur. O mare parte a fierului se exportă. Printre alte bogăţii minerale este bauxita, cromitul, cuprul, aurul şi manganul. Mica se extrage din Bihar şi Rajasthan.

          69% din energia electrică este produsă la termocentrale, centralele cu încălzire cu cărbune fiind şi acum cele mai importante. 29% provine din hidroelectricitate. O schemă nouă imensă se dezvoltă de-a lungul Râului Narmada în Gujarat, care va combina furnizarea apei pentru irigaţii cu producţia energiei electrice. Restul de 2% de electricitate provine de la centralele electrice de la Tamil Nadu, Maharashta şi Rajastan. Nu există o reţea naţională şi multe regiuni, în special satele izolate, nu au curent electric.

          Dezvoltarea industriei a început cu adevărat în 1911, cu oţelăria de la Jamshedpur. Bhilai şi Valea Damodar sunt regiuni industriale importante. Aici se produce aluminiu, produse chimice şi îngrăşăminte, oţel şi produsele pentru construcţiile de maşini. Spre est de regiunea Damodar se află Calcutta, alt centru industrial important, cu fabrici de prelucrare a iutei, industrie textilă, alimentară şi industrii de prelucrare a metalelor. Bombay şi Ahmadabad sunt principalele oraşe industriale din vest, specializate in prelucrarea bumbacului. Oraşele industriale din sud, Madras şi Bangalore, sunt implicate în producţia de textile, şi în produse pentru construcţiile de maşini.

          Mici industrii artizanale se găsesc în mii de sate din India, în general organizate în cooperative. Cele mai populare dintre ele se ocupă cu torsul şi cu ţesutul, în special pentru kadi, un material tors şi ţesut manual. Există produse din mătase, în special din Assam, lucrări în filigran la Orissa, articole din alamă şi cupru, chibrituri şi alte produse din lemn, biciclete şi articole de piele.

          Chiar şi în regiunile în care ploile sunt mari în anumite anotimpuri, există perioade de secetă. Irigaţia este vitală, şi nu doar în regiunile semiaride. Se mai utilizează metodele tradiţionale, dar există câteva proiecte la scară largă care asigură apa tot timpul anului. Asemenea proiecte necesită baraje mari pentru a crea rezervoare, ca şi cele care se văd în Valea Damodar, unde se generează şi hidroelectricitate pentru industriile locale. Puţurile sunt frecvente pe câmpiile din nord, şi cele de aspiraţie moderne pot ajunge la rezervele mai mari de apă subterană. Bazinele şi canalele utilizează optim apa din inundaţiile râurilor. Bazinele sunt simple îndiguiri construite în jurul câmpiilor. Apa din inundaţii se scurge pe câmpii şi apoi colectată. Pe aceste câmpii umede poate fi plantat orezul, care creşte şi se coace după ce apa a scăzut. Canalele transportă apa de inundaţie de la râuri şi le permit agricultorilor să îşi irige regulat culturile.

Din cauza transporturilor slabe s-a putut întâmpla ca în unele state hrana să fie disponibilă, iar în altele să fie foamete. Acum se poate călători relativ repede spre cele mai multe părţi ale ţării. Reţeaua de căi ferate de 62.458 km şi este cea mai lungă din Asia, şi  17% sunt electrificate. Există 1.998.434 km de drumuri, din care 964.072 km pavate. Din cei 16.180 km de căi navabile, 3.631 km sunt folosiţi de nave mari. Sunt importanţi pentru traficul local de pe râul Gange, în Bengalul de Vest, şi de-a lungul regiunii de coastă de sud-vest. Bombaz, Cochin, Kandla şi Mangalore sunt cele mai mari porturi pe Marea Arabiei, cu Calcutta şi Madras în Golful Bengal. Există cinci aeroporturi internaţionale şi 88 de alte aerodromuri importante.

Calcutta şi Bombay sunt două dintre cele mai mari oraşe din lume. Calcutta, la 140 km în susul Râului Hooghlz, este un mare exportator de iută, ceai şi alte bunuri de larg consum. Este un important oraş industrial, dar dezvoltarea industriei nu a ţinut pasul cu creşterea populaţiei. Milioane de oameni sunt şomeri, ceea ce duce la extinderea zonelor mari cu cocioabe de la marginea oraşului. Bombay este principalul port de pe costa de vest, şi este centrul financiar al ţării. Industriile de bumbac sunt şi acum importante, dar au avut loc multe dezvoltări recente legate de industria marină a petrolului. Delhi, al treilea oraş ca mărime, include capitala New Delhi, la 5 km spre sud. Old Delhi este situat pe Râul Jamna, şi are industrii tradiţionale, ca argintăria şi broderia. Madras este principalul centru comercial din sud.

În mod tradiţional India este un exportator de materii prime, ca bumbacul, iuta, ceaiul şi minereurile. O creştere recentă a industriei prelucrătoare a redus aceste exporturi. Deşi India este printre primii zece producători industriali ai lumii, ea rămâne o ţară rurală, cu doar 30% din populaţie locuind în regiunile  urbane. În ultimii ani India a devenit complet independentă din punct de vedere al cerealelor pentru hrană şi este un exportator agr

i col net.