MUNTII SUREAN ALPINISM

MUNŢII sUREAN

CARPAŢII MERIDIONALI

Masivul Parîng face parte din Carpatii Meridionali si este limitat la vest de Jiu si Strei, iar la est de Olt. Masivul este format din cinci grupe de munti:

-      Muntii Parîngului propriu-zisi în sud-vest cu Vîrful Parîngul Mare (2 519 m), cel mai înalt al întregului masiv.

-      Muntii surean în nord-vest (Vîrful lui Patru 2 130 m).

-      Muntii Cindrelului în nord-est (Vîrful Cindrelul, 2245 m).

-      Muntii Lotrului în est (Vîrful Cristesti, 2 233 m).

-      Muntii Capatînii în sud-est (Vîrful Ursul, 2 124 m).

Imensul masiv, lung de 100 km si lat de 80 km, alcatuit predominant din roci cristaline, retine atentia alpinistilor doar în zonele sale mult mai mici ca suprafata si altitudine alcatuite din roci sedimentare (c 15215m1212p alcar). Pîna acum au fost cercetate masivul Buila-Vînturarita (vezi nr. 105) din sudul muntilor Capatînii, precum si carstul din zona vaii Jiului de est, în sud-vestul muntilor surean: Cheile Taia, Cheile Rosia si zona Pestera Bolii, domeniul alpinistilor din Valea Jiului.

Accesul la aceste zone se face prin Petrosani.

Muntii surean Cheile Taia - trasee

Baza: Petrosani

Acces: prin Petrila (poteca spre cabana surean, triunghi albastru)

Cheile Rosia - trasee

Baza: Petrosani

Acces: prin catunul Rosia (poteca nemarcata)

Pestera Bolii - trasee

Baza: Petrosani

Acces: drumul national DN 66 Petrosani-Hateg

Piatra Bulzului - trasee

Baza: Baiesti

Acces: drumul national DN 66 Petrosani-Hateg

Pestera Cioclovina - trasee

Baza : Petrosani

Acces: prin catunul Cioclovina

105.  MASIVUL BUILA - VÎNTURARIŢA

CARPAŢII MERIDIONALI/MUNŢII CĂPĂŢÎNII

Din marele nod orografic al Parîngului se desface catre est culmea muntilor Capatînii, ajungînd pîna în Valea Oltului. Din culmea principala, de origine cristalina, cu forme rotunjite, se desprinde în extremitatea sud-estica creasta calcaroasa Buila-Vînturarita, un fel de Piatra Craiului în miniatura, cu pereti albi ce se înalta deasupra întinselor paduri de brad si fag. Creasta culmineaza în vîrfurile Buila (l 869 m) si Vînturarita (l 869 m) si se întinde catre est pîna la cheile impresionante ale Vaii Cheia, la nord-vest de Olanesti.

La intrarea în chei exista un adapost în cantonul silvic Cheia, asezat în apropierea pîrîului la baza peretilor verticali si surplombanti ai Claii Strîmbe, Stogului si Stogsoarelor; patrunzînd în chei se trece pe la baza peretilor din dreapta: Santinela Cheii, Turnul din Chei, peretele Salcetului, în care s-au deschis începînd din 1969 peste 30 de trasee de catre alpinistii din Bucuresti.

Accesul la Cheile Cheii se face prin Olanesti - Cantonul Mînzu si Cantonul Cheia.

Buila - Vînturarita (1 869 m) - trasee

Baza: Cantonul silvic Cheia

Acces: Olanesti - Cantonul Mînzu (sosea forestiera) Cantonul Cheia (poteca - banda rosie)

Salcet - Peretele Nordic - trasee

Claia Strîmba - Peretele Nordic - trasee

Peretele Livezii cu Mesteceni - trasee

Santinela Cheii - trasee

Stogsoare 1 - trasee

Stogsoare II - trasee

Stogsoare III - trasee

106.  PASĂREA PHOENIX

MUNŢIl CĂPĂŢÎNII/BUILA-VÎNTURARIŢA/CLAIA STRÎMBĂ (gr. 6 A)

Cel mai important obiectiv alpin din masivul Buila-Vînturarita este Claia Strîmba, al carui perete nordic se înalta deasupra Cheilor Vaii Cheia. Prin perete conduc mai multe trasee, dintre care doua de maxima dificultate.

Baza este Cantonul Silvic Cheia. Intrarea în trasee se face din poiana "La livada", spre care duce o poteca marcata cu cruce rosie. Traseul marcat cu nr. l este Pasarea Phoenix, care se desfasoara pe 11 lungimi de coarda.

Prima porneste în sus, traversare dreapta, în sus peste surplomba. A doua lungime: fisura, surplomba si usor spre dreapta. Lungimea cheie a traseului (a treia): surplomba, traversare spre dreapta, intrare în horn. Urmeaza catarare libera, brîneag spre dreapta. Lungimea a cincea, în sus spre dreapta vizînd un diedru negru si regrupare în scarita. A sasea lungime de coarda este de 45 m: diedru si surplombe succesive. Urmeaza în a saptea lungime trei traversari succesive la dreapta în surplomba, traversare descendenta dreapta si din nou fisura cu surplomba, apoi grota. A noua lungime: traversare aeriana stînga. Lungimea a zecea cuprinde traversare stînga si în sus. În sfîrsit, pe ultima lungime urcare pe fata în sus, dreapta si intrare în horn. Iesirea din horn se poate face în doua variante: I - dreapta prin hornul "Secera", spre Creasta Fotoreporterului; II - stînga doua lungimi direct spre vîrf. (Descriere dupa Buletinul C.S.U.-I.P.G.G. nr. 6).

107. PĂIANJENUL GALBEN

MUNŢII CĂPĂŢÎNII/BUILA/VÎNTURARIŢA/CLAIA STRÎMBĂ

Escalada în traseul din Peretele Nordic al Claii Strîmbe fiind artificiala a necesitat 28 de zile efective în perete, cu baterea a peste 300 d'e pitoane (2 ecart'abile), acesta surplornbînd cu 10 m peste verticala bazei. Traseul se realizeaza în l2 lungimi de coarda. Primii 25 m nn prezinta probleme deosebite. In continuare, traseul prezinta un horn surplombant, dificil, cu pene de lemn. Urmatoarele doua Lungimi se desfasoara pe 60 m cu prize putine si multe pitoane, ajungîndu-se pîna la brîna oblica ce duce la Livada cu Mesteceni. Un prim punct, de gradul VI periculos, îl reprezinta trecerea unei stînci de 5 m, desprinsa de perete, de unde se ajunge la un loc de bivuac. Cea mai surplombanta lungime (7 m) si a doua ca dificultate (dupa Paianjen) este a sasea lungime de coarda. Dupa o fisura cu stînca solida se intra în "Marele J'', o lespede de 10 m desprinsa si periculoasa, care se depaseste cu ajutorul unor tevi si al unui piton ecar-taibil, apoi se face o traversare la stînga, pe- un traseu echipat cu om piton ecartabil si o coarda fixa de 1,50 m. Pe a saptea lungime de coarda se depaseste zona de maxima dificultate a traseului, numita zona Paianjenului, care se întinde pe 25 m cu pitoane subtiri. Dupa iesirea din zona surplombanta a Paianjenului urmeaza o zona verticala bine pitonata. Ultimele doua lungimi de coarda mai usoare se abat din linia naturala a traseului (pe unde iese traseul Pasarea Phoenix) spre stînga, iesind în creasta Claii Strîmbe în apropierea celor doua variante aie traseului Pasarea Phoenix.

108. HORNUL INGHEŢAT, TRASEUL FRONTAL, DIEDRUL CU BRAZl

MUNŢIL CĂPĂŢÎNII/BUILA-VÎNTURARIŢA/SANTINELA CHEILOR CHEII (GR. 3 A/4 A/4 B)

Santinela Cheilor Cheii, situata în fata peretelui nordic al Claii Strîmbe, prezinta ca si aceasta o stînca curata, spre deosebire de Stogsoare cu peretii lor strabatuti de fisuri înierbate.

Traseele au pasaje comparabile cu cele de maxima dificultate din Claia Strîmba, producînd o mare satisfactie prin varietatea obstacolelor. Cele trei trasee ies în Creasta Santinelei, de unde se coboara liber pe versantul nordic, spre cantonul silvic Valea Cheii.

1) Hornul Inghetat (gr. 3 A) se desfasoara pe trei lungimi de coarda. Traseul are o linie clara, marcata de pitoane, pasajul caracteristic fiind reprezentat de un horn de dificultate medie.

2) Traseul Frontal (gr. 4 A) duce direct în vîrful Santinelei Cheilor Cheii (trei lungimi de coarda). Din mijlocul lungimii a doua de coarda se poate ajunge printr-o traversare de 10 m la prima regrupare a traseului Hornul înghetat (posibilitate de a gresi traseul).

3) Diedrul cu Brazi (gr. 4 B) - cel mai dificil traseu din Santinela Cheilor Cheii - este caracterizat printr-o surplomba dificila în lungimea a doua de coarda. Acest pasaj este de gradul 4. A treia lungime de coarda se desfasoara de-a lungul diedrului care a dat numele traseului, dupa care se iese în Creasta Santinelei.