Padurileraspandite
in zonadintreceledouatropice,cunoscute sub numele de paduritropicale,ocupaaproape 55% din suprafatatotala a padurilor de pe glob.
Considerate adeseorisperanta,”Eldorado-ul” silviculturiiviitorului,iaralteori simple visuriutopice,paduriletropicaleretin din ce in cemaimultatentiabiologilorentuziasmati de complexitateasibogatialorfloristicasistructurala,ecologilorpreocupati
de aparareasiconservareamediuluiambiant al planetei,economistiloringrijorati de viitorulomenirii,dar ma9I ales a silvicultorilorinteresati in gospodarireaauruluiverde al planetei.
In timpce
cu numai 25-30 ani in urma de estima ca paduriletropicalesunt o sursainepuizabila
de lemn,inprezent se pune tot maiacutproblemaconservariiacestorresurse,salvariilor de la o exploatareirationalasi de la o disparitieprematura,pt. a puteamentine la un potential de productie
cat mairidicatsi pt. a-siputeexercitarolullor ecologic de protectie a mediuluiambiant,atat la nivelregional,catsi la nivelulTerrei
in general.
PARTICULARITATILEEDAFICE.
Conditileclimaticedeosebite
ale zoneiintertropicale au
importanterepercusiuniasupraformariisievolutieisolurilor
din aceastazona.
Astfel,temperaturileridicatesiconstante,casicantitatilemari de precipitatii,influenteaza
in primulranddezagregareasialterarearocilor.Inconditiileunuiclimatcaldsiumed,alterareasilicatilorestecompleta,rezultandaciziliberi de fiersi de aluminiu.Acest
tip de alterare se numestealterarealiticasaulateritizare.
Viteza de alterareesteinfluentata
de temperaturasiprecipitatii.Deaceea ,in zonacaldaintertrpoicala,hidroliza-principalulproces de alterare a silicatilor-estefavorizata de temperaturileridicatesi de precipitatiileabundente.Odata cu crestereaumiditatii are loc si o legivaremaiintensa
a sarurilorsibazelorsimairedusa
a silicieisioxizilor de fiersi de aluminiu.
COMPOZITIA FLOREI TROPICALE
Particularitatileecologice ale lumiitropicalesuntoglinditesiamplificate
la nivelulfloreisivegetatiei.Profunddiferentiatatafata de flora regiunilortemperate,florareginunilorintertropicale
se caracterizeazaprinanumiteparticularitatisistematice.
AbundentaPterodophitelorconstituie prima caracteristicasistematicaimportanta a floreitropicale.Pteridophiteleprezinta o multitudine de speciisiformeincepand de cu ferigilearborescentesitermiand cu specii minuscule aparute din muschi,printre
care dealtfelsitraiesc.
Zone de extinderemaxima a ferigilorconstituiepadurileecuatoriale.DintrePteridophitelezoneiintertropicale,treigrupesunttipictropicalesianume:Gleicheniaceae,SchizeaceasiMarattiaceae.Prima grupaformeazaadevaratearborete in regiunirarite.Cyatheaceele,acrenusunttipictropicale,cuprindformearborescente din genurileCyathea,DiksoniasiAlsophyla.
Polypodiaceelesunt,deasemeneafoarteabundenteconstituindaproapemajoritateaspeciilortropicale.Elesuntreperzentatepringenurile :Asplenium,Polydodium, Pteris etc.
FamiliaPalmieriloreste in mare partetipictropicala.
Ceimai
multi reprezentanti au port aborescent,altiilianescent,ca de ex. Calamus,careposedadispozitive de agatareaparuteprintransformareafrunzelorsauinflorescentelor.Multipalmierisuntbinecunoscuti fie pt. portullorfrumos,fie
pt. rolulloreconomic:Oreodoxaregiasaupalmierulcolumnar,f.
decorativ,Cocosnuciferasaucocotierul,unadintresurselemondiale de materiigrase.
POSIBILITATEA ECONOMICA A PADURILOR TROPICALE
Intreproductivitateabiologicasiceaeconomica a padurilor dense umedetropicaleexistaadeseoriundecaaljconsiderabil, generat de accesibilitateaacestora, precumsi de stadiul
actual de cunoastere a valoriitehnologicesi de utilizarea a multitudinii de speciicecompunacestespeciicecompunacestepaduri.
Cum majoritateapadurilortropicalesunt situate in tarisubdezvoltatesau in curs de dezvoltare, in care infrastrucutageneralaestedeficitaraiardensitateapopulatieiextrem de redusadecalajulestesimai evident.
Datoritaacestuifappt cu toataproductivitatealorbiologicaconsiderabila, padurile dense umedetropicale, sibilitateadificilesi in tari slab dezvoltate din punct de vedere economic, au o posibilitateeconomica f. scazuta.
Problemelesilvotehniceridicate
de padurile dense umedetropicalesuntextrem de complexe, datoritacomplexiatatiisiheterogenitatiiacestorecosisteme.
Multitudinea de specii cu temperamentesiinsusiri din celemaidiferite,
pe de o parte, ca sicomplexitateaorganizatoricasistructurala a acestorpaduri,pe de altaparte,facimposibilaadoptatreaunormetodesilvotehnice cu caracter general.
Masurilesilvotehniceaplicabileacestorpadurisuntdestul
de complexe,iarexerimentarilesuntdestul de recente pt. a puteatrageconcluzii
definitive privindreusitaacestora.
Din celeprezentatemaisus, rezulta ca, deocamdata, in paduriletropicalenu pot fi aplicatedecatmetode de amenajaresimplificate, prin care, pelangarecoltareameseilemnoase, se urmarestesiimbogatirealor in speciivaloroase,
si eventual, simplificareacompozitieisistructuriiacestorpaduri.
Simplitateametodelor de amenajareadoptatedecurge, pe de o parte, din insuficientacunoastere a padurilorsupuseamenajarii, iarpe de altaparte din amploareasiurgentaamenajariipaduriitropicale.
Stabilirea, deocamdata,
a posibilitatiiexactepevolumesteiluzorie.
De aceea, esteimposibilsa se intocmeascaamenajamentemaicomplexe, fundamentatepecalculeprivindcresterea, structurasimarireafondului
de protectie real si
normal.
Pentrutoatepaduriletropicaleamenajate, fixareaunornorme
in functie de numarul de arboripeclase
de diametresivarstasuntabsolutnecesare pt. ghidareaconduceriisiindrumariiacestorpaduri.