VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI TURISTICE BOTOSANI
1
CUPRINS:
· Aşezarea geografică · Populaţia · Căile de acces
2.1 Resurse naturale: · Forme de relief · Reţeaua hidrografică · Clima · Flora şi fauna
2.2 Resurse antropice: · Edificii religioase · Edificii culturale · Arta populară
3.1 Unităţile de cazare 3.2 Unităţile de alimentaţie
5.1 Analiza SWOT · Evidenţierea punctelor tari · Evidenţierea punctelor slabe · Evidenţierea oportunităţilor şi ameninţărilor ce planează asupra zonei
1. Prezentarea generală a zonei
Municipiul Botoşani Date istorice 1439 –prima atestare documentară 1926 – înfiinţează Universitatea Populară „Nicolae Iorga“
Judetul Botosani, regiunea cuprinsă între Siret si Prut, având o suprafata de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul tarii) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova. Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate. Resedinta judetului este municipiul Botosani şi este situat în sudul acestuia. Resedinţa de judeţ se înscrie în istoria noastră naţională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat în documente, pentru prima oara, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul Botoşaniului au purces nenumărate acte si hrisoave purtând peceţile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii. Totodata el este cunoscut în întreaga tara pentru personalitatile nascute aici.
Structura etnica, conform ultimului recensamânt, este formată din: români, rromi, rusi-lipoveni, ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni. Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind împărţit între alte culte. După numărul de locuitori, judeţul Botoşani se încadrează la limita dintre judeţele mici şi mijlocii.Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic, social si cultural al judetului.
Transportul în judetul Botosani de
bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri publice. Lungimea
cailor ferate însumeaza Legatura cu
teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei
de Accesul spre Botoşani dinspre
judeţele limitrofe se realizează conform hărţii prezentate
în anexa 1, astfel: legătura cu centrele studenţeşti 2. Prezentarea potenţialului turistic al zonei Resurse turistice naturale :
Teritoriul judetului,
cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezinta diferente
de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest si în
sectorul nordic al Câmpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu
caracteristici proprii Podisului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful
variaza între 587m în zona Dealu Mare Tudora si Relieful este în cea mai
mare parte putin proeminent, reprezentând vai largi, platforme netede si pante
reduse. Predominant deluros, desi nu este prea variat, este un tarâm al
frumusetii blânde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o
netulburata armonie
Reteaua hidrografica a
judetului este pusa în evidenta de râurile Prut, Siret si Jijia, împreuna cu
afluentii lor. Cursurile de apa au o directie nord -
vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia
în centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza
culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând
crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea
debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. Iazurile judetului, în numar de 148, însumeaza
o suprafata de
Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti, care permit practicarea vânatului sportiv.Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn, etc...
pădurea Tudora cu rezervatia de tisa Resurse turistice antropice : · Edificii religioase Privit de pe dealurile din împrejurimi, în special de călătorii străini, unul din aspectele ce surprindea era numărul mare de clopotniţe ce se înălţau deasupra caselor. De aceea a fost numit ,,oraş al bisericilor,, , mai ales că numărul acestora a ajuns în anul 1891 la 18 (13 ortodoxe, două armeneşti, două lipoveneşti şi una catolică). Cele mai multe dintre bisericile oraşului au fost construite şi întreţinute cu sprijinul financiar al breslelor.Cele mai reprezentative biserici din municipiul Botoşani sunt:
Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfânt din 1496, este cel mai vechi lăcaş de cult din oraş. Pictura interioara, de mare valoare, dateaza din secolul al XV-lea , pastrându-se partial. Biserica a fost amplasata într -o pozitie strategica determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent, vechiul zid ce înconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui lacas sfânt maretia de odinioara. Biserica armeneasca - Botosani (1535). Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551; a fost construită după modelul bisericii Popăuţi, în formă de cruce cu un turnuleţ la mijloc. Prima clopotniţă zidită separat de biserică s-a ruinat, apoi s-a construit alta, lipită de biserică. Şi aceasta a fost însă ruinată lăsând loc alteia care există şi astăzi. În vechile pomelnice ale bisericii sunt amintite, în calitate de ctitori, mai multe persoane printe care Ioan Mihai Racoviţă, Roxana Doamna, Anastasia Doamna, Catrina Doamna. Biserica cu hramul Sf. Gheorghe este legată de una dintre peceţile oraşului care-l reprezintă pe Sfântul Gheorghe călare, omorând un balaur. Acest sfânt este considerat patron şi ocrotitor al oraşului Botoşani. De aceea Zilele Oraşului se ţin întotdeauna în preajma sărbătorii Sfântului Gheorghe. Biserica Uspenia,
ctitorie din anul Biserica "Sf. Ilie" - Botoşani, îşi are începuturile in anul 1778 ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea meşteşugarilor botoşăneni. Clopotniţa sa, de o remarcabila valoare, ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa ridice locasuri noi, dupa parerea marelui carturar Nicolae Iorga.Aceasta este una dintre cele mai mari şi mai încăpătoare din oraş.A fost finalizată în aproximativ cinci ani de zile. Clopotniţa, construită în 1809, fiind solidă, a rămas lipită de noua biserică, adăugândui-se un etaj. În 1878, marele vornic Iordache Ciolac a înzestrat biserica cu o catapeteasmă nouă, a zugrăvit interiorul şi a făcut argintăriile. Biserica Romano - Catolica "Nasterea
Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera
neogotica este situata in vecinatatea Liceului de renume "Augustus
Treboniu Laurian". Prima menţiune documentară legată de
existenţa catolicilor în botoşani s-a găsit într-o veche
mitrică a parohiei din Horleşti, din care reiese că la 8
decembrie Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost înaltata pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris în limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe lânga aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca învata religia si limba rusa. Mănăstirea Agafton, comuna Curteşti a fost întemeiată de sihastrul Agafton, care a dat şi numele aşezământului. Aici a fost stareţăOlimpiada, una dintre mătuşile lui Mihai Eminescu. Mănăstirea
Vorona, comuna Vorona, construită în secolul XVII, cuprinde şi un
muzeu cu obiecte de cult şi cu valoare de patrimoniu. In această
mănăstire s-a călugărit actualul Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române. Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai
importanta manastire din judet si se afla la Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare (pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.
Teatrul a avut Viata culturala se desfasoara si în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume. Casa
memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la Casa memoriala
"George Enescu" din Liveni, casa natala a marelui compozitor,
dirijor, pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai
copilariei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele sale
jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si manualele anilor copilariei si
a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dintâi compozitii. Totodata,
fotografii si manuscrise întregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata în una din casele in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua încaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto - documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datând din ultimele decenii ale secoluluii trecut. Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, înfiintat în octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii, redând imaginea unor încaperi intime matematicianului; Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani, cladirea este un valoros monument de arhitectura datând de la sfârsitul secolului al XVIII si reprezentând casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii(agricultura, cresterea animalelor, vânatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale ( torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale încondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu. Muzeul judetean
(Sectia de istorie si arheologie) - Botosani, monument istoric a carui cladire
dateaza din anul 1913 prezinta în cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter
si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din
preistorie pâna în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere
vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni),
bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os,
ceramica pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut
unor domnitori moldoveni, obiecte de podoaba, etc. Retine atentia, în mod
deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de S-E, descoperit Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota; Teatrul de Stat
"Mihai Eminescu" - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul 1914,
distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior
in 1958 si anii 90. Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror
evolutie remarcabila a fost încununata in anul 2001 cu Marele Premiu al
Festivalului International de Teatru de Teatrul de Papusi
"Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit
de apreciata atât in tara cât si in strainatate (laureata a Festivalului
International de Papusi de Filarmonica de Stat - Botosani, cladirea filarmonicii denumita si vila Ventura a fost construita la sfârsitul secolului XIX in stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botosani este recunoscuta si în afara judetului, artistii fiind invitati in mod permanent sa participe la diferite spectacole in tara si strainatate. Filarmonica botosaneana este principalul organizator al manifestarilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestari care se bucura in fiecare an de prezenta unor personalitati din lumea artei si culturii românesti; Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cântece populare moldovenesti, romante, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti pe plan national si international prin numeroasele premii câstigate; Inspectoratul
pentru Cultura - Botosani, este o institutie care pe plan local si-a asumat
sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor botosanene
(Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte si
programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoiului - Copalau,
Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândra gradina",
Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul
folcloric "Serbarile padurii" de Biblioteca Judeteana " Mihai Eminescu" - Botosani, cladirea bibliotecii, cunoscuta si sub numele de "Casa Moscovici", este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfârsitul secolului al XIX-lea, îmbinând într-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca detine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume. Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datând din secolele XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de târgoveti, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri sustinute de console de lemn profilate. In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa, sfârsitul sec XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfârsitul secolului XVIII in stil eclectic de influenta germana
3. Prezentarea bazei tehnico-materiale
Municipiul Botoşani dispune de o importantă bază de cazare şi servire care se adresează atât locuitorilor cât şi turiştilor.
Unităţi de cazare Cazarea turiştilor se poate face în cele mai bune condiţii în hoteluri dotate corespunzător, cu personal de serviciu calificat, asigurându-se toate serviciile de bază şi auxiliare. Cele mai reprezentative hoteluri sunt :
Acum, ca vremurile s-au tot schimbat, aici,
Distingem, daca ne referim la capacitatea hoteliera, 47 de camere, din care 22 de camere si 2 apartamente, în regim de 2 stele si 22 de camere matrimoniale si un apartament, în regim de 4 stele, acestea din urma arondate spatiului nou. Fara îndoiala, turistii au, din acest punct de vedere, tot confortul, bucurându-se de cele mai optime conditii de odihna, de un ambiant select. Totodata, li se circumscriu celor doua spatii de cazare 350 locuri la mese în saloane si 436 locuri în spatii deschise (terasa, gradina de vara, club-bazin). Bunaoara, la gradina de vara, rustic amenajata,
aducând cu un veritabil muzeu etnografic în aer liber, la vremea mustului,
calatorul, dar si localnicul se pot înfrupta cu o ulcica de must, cu mititei,
frigarui, cârnaciori apetisanti, dupa plac, fiecare tradând o reteta aparte,
purtând amprenta veche, nu alta decât cea stiuta de patronul - manager Liviu
Manole, de Se vede treaba, traditia bucatariei românesti este pe mâini bune, pricepute. Fara discutie, clientul are de unde alege! Exista, din belsug, o bogata lista de meniu - sarmalute moldovenesti la ulcele, ciorbe de tot soiul - de pui, de burta, de potroace, sarbusca, nacreala si multe altele, dupa pofta, satisfacând toate gusturile si exigentele, fiind adevarate delicii gastronomice. De precizat faptul - remarcabil - ca toate preparatele au calitate proaspata, provenind din ferma proprie a managerului Liviu Manole. Cum, de regula, o masa gustoasa presupune un vin bun, o tuica pe masura, este de unde! De ce n-am exemplifica, tot ca o specialitate a casei, tuica moldoveneasca, având, în spate o rara si veche reteta româneasca.
· Hotel BELVEDERE 3* unitate care atrage privirile prin prestanţa construcţiei şi a personalului. Asigură cazarea turiştilor , precum şi servirea mesei dispunând de restaurant, terasă cu un număr considerabil de locuri.
Complexul hotelier Rapsodia este amplasat în centrul civic al Municipiului Botoşani, în imediata vecinătate a Teatrului Mihai Eminescu, Prefecturii judeţului şi Primăriei Municipiului Botoşani. Una dintre cele mai cunoscute şi mai importante unităţi de cazare pune la dispoziţia clienţilor 25 camere single, 132 camere duble, şi 4 camere triple, un restaurant, bar, saună şi salon de înfrumuseţare toate cu dotare corespunzătoare ultimelor reglementări în domeniu.
Complexul hotelier TEX – CLUB asigură cele mai bune servicii dispunând de o bază materială foarte bună, respectiv :11 camere single, 5 camere duble, 1 suită, salon restaurant 85 locuri, terasă de vară 40 locuri, sală multifuncţională cu retroproiector, sală pentru dineuri de afaceri şi mese festive, parcare proprie păzită, casino, bucătărie românească şi internaţională.
Cazarea turiştilor este asigurată de cele 14 camere simple, 8 camere duble şi 2 apartamente.
Pune la dispoziţia clienţilor 8 camere simple, 10 camere duble, 5 triple şi 1 apartament. Pe lângă unităţile de cazare din localitatea Botoşani, turiştii se pot bucura şi de frumuseţea împrejurimilor, liniştite şi odihnitoare, având posibilitatea să se cazeze la una dintre unităţile prezentate în continuare : · Complexul turistic ,,CODRII DE ARAMĂ,, şi ,,LUCEAFĂRUL,, Situat în satul Agafton, comuna Curteşti, cu o capacitate de cazare 1162 locuri este unul dintre cele mai solicitate unităţi de cazare pentru elevi.
Funcţionează lângă Memorialul „M. Eminescu“, cu 36 locuri cazare, în localitatea Ipoteşti, comuna M. Eminescu.
·
Cabana
REDIU situată în mijlocul pădurii la Unităţi de alimentaţie Pe lângă unităţile de alimentaţie din cadrul complexelor prezentate mai sus, în Botoşani există o diversitate foarte mare de unităţi de alimentaţie publică care asigură condiţii optime de servire a mesei. Asigurarea celor mai bune servicii este un criteriu de bază în ceea ce priveşte angajarea personalului. De aceea există o colaborare permanentă între agenţii economici şi unităţile şcolare care pregătesc elevii în domeniul alimentaţie publică şi turism. Colaborarea se concretizează în efectuarea practicii şcolare de către elevi la agenţii economici, ocazie cu care managerii pot testa, pregăti, orienta viitorii angajaţi. In continuare putem enumera cele mai reprezentative unităţi de alimentaţie :
4.Modalităţi de agrement Complexul
memorial „Mihai Eminescu“ Ipoteşti Complexul mai cuprinde: Casa Papadopol care a aparţinut ultimilor proprietari ai moşiei Eminoviceştilor, adăposteşte în prezent Muzeul etnografic al complexului
Casa
memorială „George Enescu“, sat Liveni Evenimente ale oraşului Botoşani – atracţie pentru turişti 14-15 ianuarie
„Zilele Mihai Eminescu“ Botoşani. Se decernează Premiul naţional
de poezie „Mihai Eminescu“ 5. Valorificarea potenţialului turistic al zonei Botoşani Pentru a valorifica în mod eficient potenţialul turistic de care dispune zona Botoşani este necesară realizarea unei analize minuţioase a modului de valorificare a resurselor existente, pentru a sesiza eventualele oportunităţi şi ameninţări, de care trebuie să ţinem cont în elaborarea politicilor de marketing. In vederea stabilirii obiectivelor ce urmează a fi atinse şi strategiile de urmat pentru valorificarea eficientă a potenţialului turistic al acestei zone se efectuează analiza SWOT (auditul intern) sau analiza PEST (auditul extern). Rezultatul acestor analize se va reflecta în transformarea ameninţărilor în oportunităţi prin utilizarea eficientă a resurselor de care dispune. Evidenţierea punctelor tari Ca puncte forte putem menţiona următoarele aspecte : 1. Potenţialul turistic antropic diversificat şi anume :
2. Potenţialul turistic natural deosebit : diversitatea pe care o au elementele cadrului fizico-geografic din regiunea în care se află municipiul Botoşani imprimă peisajului de aici unele trăsături de o deosebită importanţă turistică. Aşa este, de exemplu, variaţia mare pe o distanţă relativ mică, a înălţimii reliefului, a covorului vegetal şi a prezenţei luciului argintiu al undei iazurilor din apropiere. Mai mult decât atât, existenţa în apropiere, spre vest, a unor puncte bune de belvedere, constituie pentru turiştii sosiţi în acest vechi şi important centru urban un prilej de a admira, de acolo de sus, atât diversitatea priveliştilor din jur, cât şi întreaga desfăşurare a municipiului Botoşani cu tot ce area vechi şi nou în structura sa. 3. Posibilitatea practicării turismului itinerant. De exemplu, se pot avea în vedere următoarele itinerare turistice în judeţ : - Turul municipiului Botoşani : Centrul vechi // Biserica Uspenia ,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Ciomac- Cantemir // Biserica ,, Sf. Gheorghe,, // Biserica Armeano-Gregoriană ,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Sofian // Casa Memorială ,, Nicolae Iorga” // Muzeul de istorie al judeţului Botoşani // Muzeul de etnografie // Parcul Mihai Eminescu // Mănăstirea Popăuţi -
Botoşani-Dorohoi-Darabani-Mitoc-Săveni-Botoşani:
Mănăstirea Agafton // Cetăţile traco-getice de -
Botoşani-Corni-
Vorona- Coşula - Ştefăneşti –Botoşani: Cetatea de - Botoşani-Ipoteşti-Pădurea Baisa-Agafton-Stânceşti-Botoşani - Botoşani poate fi şi punct de plecare în excursii interjudeţene de o zi, în Suceava, Neamţ şi Iaşi. 4. Posibilitatea practicării vânatului şi pescuitului sportiv este favorizat de bogăţia faunei şi condiţiile prielnice dezvoltării acesteia. 5. Tradiţii şi obiceiuri specifice zonei, caracteristice fiecărui anotimp constituie pentru orice persoană un interes deosebit. 6. Existenţa unui număr mare de locuri de cazare prin diversitatea unităţilor de profil de toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari. 7. Oferta gastronomică foarte variată, cu meniuri bogate, de la preparate culinare tradiţionale până la specialităţi din toate zonele geografice ale ţării, chiar ale lumii, care să satisfacă toate gusturile. Ca puncte slabe ne putem opri la următoarele aspecte : · Baza tehnico-materială se adresează în special turiştilor de week-end şi oamenilor de afaceri, celor aflaţi în tranzit şi nu este adaptată tuturor categoriilor de turişti · Lipsa mijloacelor informaţionale : reviste de specialitate, pliante, broşuri, fluturaşi care să asigure promovarea corespunzătoare a potenţialului turistic local · Insuficienţa materialelor promoţionale şi a unor programe de marketing corespunzătoare, în cadrul întreprinderilor de turism din zonă în vederea promovării itinerariilor de agrement, includerea în itinerarii cu zone turistice cunoscute învecinate · Modernizarea insuficientă a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, căi de acces, etc) · Judeţul Botoşani este capătul de linie pentru orice cale de acces folosită, de aceea nu poate atrage turiştii în mod direct, ci doar printr-o politică de promovare foarte eficientă. · Tinerii care se pregătesc în domeniul turismului rămân, de obicei în centrele studenţeşti, pentru a se perfecţiona în vederea obţinerii unei burse de studii în străinătate şi pentru a căpăta experienţă, acceptă diverse locuri de muncă în domeniu sub nivelul lor de pregătire. · Nivelul de trai modest al majorităţii locuitorilor din Botoşani influenţează negativ dezvolatrea turismului , produsul turistic al zonei se sdresează turiştilor de masă, mai puţin celor cu venituri ridicate, turiştilor de lux. · Lipsa resurselor naturale cu valoare terapeutică nu permite practicarea turismului balneo-climateric. Oportunităţile zonei turistice Botoşani - Modernizarea unităţilor din domeniul turismului şi interesul pentru asigurarea serviciilor doar de către personal calificat - Atitudinea favorabilă a administraţiei locale faţă de investiţiile în turism, pentru cunoaşterea istoriei, culturii care are rădăcini adânci în zona Botoşaniului - Tradiţiile şi obiceiurile specific moldoveneşti pot constitui un element de atracţie pentru turiştii internaţionali - Atragerea tinerilor absolvenţi în domeniul turismului pentru exploatarea zonei turistice - Colaborarea agenţilor economici cu unităţile şcolare care pregătesc elevii pentru meseriile din domeniul Turism şi alimentaţie în vederea recrutării de personal calificat - Dorinţa oamenilor de a se retrage în mijlocul naturii mirifice Ameninţări
Rezulatul acestor analize se concretizează în ideea că potenţialul turistic al zonei este dezvoltat , iar pentru valorificarea lui se impune întocmirea unui plan strategic de marketing. Zona turistică Botoşani poate fi exploatată dacă, eloborând un program de marketing corespunzător, bazat pe o promovare intensă, este prezentată segmentului de piaţă adecvat.
Propuneri de valorificare a potenţialului turistic al zonei Botoşani Valorificarea potenţialului turistic de care dispune Botoşaniul presupune în primul rând întocmirea unui program promoţional. Acest program de marketing îşi propune ca obiectiv general promovarea zonei ca destinaţie pentru turism itinerant.
Obiective :
Această prezentare sintetizată a zonei Botoşanilor o putem încheia cu următoarea recomandare şi invitaţie în acelaşi timp. Renumită prin frumuseţea peisajului şi bogăţia patrimoniului cultural naţional acumulat în decursul veacurilor, zona Botoşanilor se recomandă, fără nici o îndoială, ca una dintre cele mai interesante părţi de ţară pentru toţi cei care dioresc să cunoască extraordinarele valori existente aici şi care aşteaptă, cu mult interes, să poposească în nord-estul Moldovei, o adevărată placă turnantă a civilizaţiilor stabile sau migratoare.
BIBLIOGRAFIE:
·
LACHE
C. , BUŞNEA D. – MARKETING
TURISTIC-studii de caz- TIPO ·
LACHE
C. - MARKETING TURISTIC- TIPO · CULTURA & TURISM, Revistă de specialitate editată de Ministerul Culturii · PAGINI AURII
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2010 )