Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























CARAS - SEVERIN

Turism











ALTE DOCUMENTE

Vila Ad-Ella - 3***
Încasarea medie pe turist si cheltuiala medie pe turist
Statiunea Balaton
ASPECTE ALE TURISMULUI RURAL DIN ALTE TARII EUROPENE
MASIVUL MUNTELE MARE
TRASEE TURISTICE MARCATE in Baisoara - apuseni
DIN LEGILE MUNTELUI
Economia Turismului - Sezonalitatea activitatii turistice
PROIECT DE EXCURSIE - SA NE CUNOASTEM TARA SA NE FACEM PRIETENI
Factori cu influenta asupra turismului




CARAs - SEVERIN

RESURSE NATURALE

MUNŢI

1.  MUNŢII ALMĂJULUI (Caras-Severin)

Masiv muntos situat în SV României, în grupa Muntilor Banatului, la N de Defileul Dunarii, constituit din roci cristaline cu intruziuni de granite si calcare jurasice. Altitudinea maxima: 1224 m (vf. Zvinecea Mare). Muntii Almajului sunt acoperiti cu paduri de stejar pufor, de gorun si fag.

2.  MUNŢII ANINEI (Caras-Severin)

Masiv muntos situat în partea de V a Muntilor Banatului. În partea de N sunt despartiti de Muntii Semenic prin depresiunea Ezeris si râul Bârzava. Sunt alcatuiti din calcare jurasice si din flis. Altitudine maxima: 1160 m (vf. Leordis).

3.  MUNŢII CERNEI (Caras-Severin)

Culme muntoasa situata în extremitatea vestica a Carpatilor Meridionali. Muntii Cernei au o culme principala, paralela cu valea Cernei, si o culme secundar 12312i81m 59; (Culmea Cerni Vâr, cu vârful omonim de 1365 m), cu directie N-S, situata între valea Belareca si Depresiunea Domajnea. 

4.  MUNŢII DOGNECEA (Caras-Severin)

Masiv muntos situat în NV Muntilor Banatului, între vaile Poganis (la N) si Caras (la S). Altitudinea maxima: 617 m (vf. Culmea Mare). Muntii Dognecea sunt acoperiti cu paduri de gorun în amestec cu carpen.

5.  MUNŢII GODEANU (Caras-Severin)

Masiv muntos situat în partea de V a Carpatilor Meridionali. Sunt alcatuiti din formatiuni cristalino-mezozoice. Prezinta culmi netede, cu înclinare catre E-SE, fragmentate de vai adânci, cu o larga dezvoltare a platformei de eroziune Borascu, cu nenumarate forme de relief glaciar.

6.  MUNŢII POIANA RUSCĂI (Caras-Severin)

Masiv muntos situat în NE Muntilor Banatului. Muntii Poiana Ruscai sunt alcatuiti din sisturi cristaline si petice de calcare si dolomite cristalnie. Prezinta un relief de culmi domoale, larg ondulate si nivelate, cu aspect de platouri fragmentate de vai înguste sub forma de chei.

7.  MUNŢII SEMENIC (Caras-Severin)

Masiv muntos situat în SV României, cu orientare de la NNV catre SSV. Prin înfatisare, altitudine si masivitate reprezinta cea mai importanta subunitate din regiunea montana a Banatului. Prezinta interfluvii înalte cu înfatisare de poduri largi si foarte putin valurite.

8.  MUNŢII ŢARCU (Caras-Severin)

Masiv muntos situat în extremitatea de V a Carpatilor Meridionali, în zona de contact cu partea de S a Carpatilor Occidentali. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline, cu intruziuni de granite si granitoide gnaisice.

LACURI

1.  LACUL BREAZOVA (Caras-Severin»Valiug)

Lac de acumuare pe Valea Bârzova; Ichtiofauna: pastrav; Se practica pescuitul sportiv.

2.  LACUL DRACULUI (Caras-Severin»Caransebes)

Lacul Dracului fenomen carstic unic in tara noastra. Lacul s-a format prin prabusirea tavanului unei pesteri, o parte a tavanului raminind deasupra lacului. Suprafata lacului este de cca.70 mp, iar adincimea maxima de cca.12 m.

3.  ZONĂ DE AGREMENT (în ANINA) (Caras-Severin»Anina)

Lacuri de acumulare si de baraj. Lacul Marghitas pe Valea Buhui, unul din izvoarele V. Caras. Lacul Buhui în amontele V. Buhuiului - suprafata 11,3 ha si volum 600.000 mc.

RÂURI

1.  BÂRZAVA (Caras-Severin)

Râu, afluent al Timisului. Are 127 km (pe teritoriul României) iar suprafata bazinului este de 1020 kmp. Izvoraste din Muntii Semenic, trece prin Resita si Bocsa.

2.  CARAs (Caras-Severin)

Râu, afluent al Dunarii. Are o lungime de 85 km si o suprafata a bazinului de 1118 kmp. Izvoraste de pe versantul vestic al Muntilor Semenic, de la 700 m altitudine, are mai întâi o directie de curgere S-N, iar în zona satului Carasova formeaza un arc de cerc, schimbându-si directia spre SV.

3.  CERNA (Caras-Severin)

Râu, afluent al Dunarii. Are o lungime de 84 km si o suprafata a bazinului de 1433 kmp. Izvoraste din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în mare parte pe linia tectonica, cu directia NE-SV, dintre Muntii Godeanu si Cerna (la V) si Vâlcan si Mehedinti (la E).

4.  DUNĂREA (Caras-Severin)

Dunarea este al doilea fluviu în Europa ca lungime si debit, dupa Volga. Are 2860 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. Izvoraste din E Muntilor Schwarzwald (Padurea Neagra) din Germania, prin pâraiele Breg si Brigach.

5.  NERA (Caras-Severin)

Râu în SV tarii, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Socol, în zona de intrare a fluviului Dunarea în România. Are o lungime de 125 km si o suprafata a bazinului de 1365 kmp. Izvoraste din partea centrala a Muntilor Semenic, de sub vf. Semenic, de la 1340 m altitudine.

6.  POGĂNIs (Caras-Severin)

Râu, afluent al Timisului pe teritoriul comunei Sacosu Turcesc (judetul Timis). Are o lungime de 97 km si o suprafata a bazinului de 667 kmp. Izvoraste din partea de N a Muntilor Semenic si dreneaza Dealurile Poganisului.

7.  TIMIs (Caras-Severin)

Râu în SV României (în Banat), afluent al Dunarii în aval de Belgrad. Are o lungime de 350 km (dintre care 242 km pe teritoriul României), iar suprafata bazinului este de 5795 kmp. Izvoraste de pe versantul de E-NE al Muntilor Semenic, de sub vf. Semenic, de la 1135 m altitudine. 

CASCADE

PLATOUL CARSTIC CĂRBUNARI (Caras-Severin»Carbunari)

Structuri geologice; Forme exocarstice si endocarstice: lapiezuri, doline. Cheile Susarei cu numeroase cascade si pesteri.

PEsTERI

1.  CHEILE NEREI - BEUsNIŢA (Caras-Severin»Sasca Montana)

Rezervatie naturala Rezervatie în suprafata de 3.368 ha cuprinde Cheile Nerei (cele mai mari din tara) si zona adiacenta. Cheile sunt sapate de Valea Nerei pe o distanta de 18 km lungime în calcarele din sudul Muntilor Aninei.

2.  MUNCEII DOMAN - CUPTOARE (Caras-Severin»Doman)

Structuri geologice; Munceii dintre Doman si Cuptoare se caracterizeaza printr-o larga dezvoltare a formelor exo si endocastice: forme exocarstice: câmpuri de lapiezuri si doline (pe platoul Marculestilor), vai si râuri carstice (Valea Domanului, Valea Baciului, Valea Sodolu Mare si Mic), etc.

3.  PEsTERA BUHUI (Caras-Severin»Anina)

Structura geologica Pestera este drenata de Valea Buhui, izvor al Carasului. Are o lungime de 3217 m si 2 galerii, cea principala de 2100 m, având interes turistic. Pestera are mai multe intrari. În apropierea pesterii se dezvolta platourile carstice Colonovat, Ravista si Marghitas.

4.  PLATOUL CARSTIC CĂRBUNARI (Caras-Severin»Carbunari)

Structuri geologice; Forme exocarstice si endocarstice: lapiezuri, doline. Cheile Susarei cu numeroase cascade si pesteri.

5.  PLATOUL CARSTIC SF. ELENA (Caras-Severin»Coronini)

Structuri geologice; Forme exocarstice si endocarstice: doline, lapiezuri, avene (Aven Vramovat) si pesteri (Pestera Padina Matei, Pestera Gaura Haiduceasca, Pestera de la Izvorul Mânzului etc.).

MONUMENTE ALE NATURII

1.  AVENUL PIN DIN POIANA GROPII (Caras-Severin»Doman)

Structura geologica Aven cu adâncime de 235 m. Cel mai adânc din tara.

2.  MUNCEII DOMAN - CUPTOARE (Caras-Severin»Doman)

Structuri geologice; Munceii dintre Doman si Cuptoare se caracterizeaza printr-o larga dezvoltare a formelor exo si endocastice: forme exocarstice: câmpuri de lapiezuri si doline (pe platoul Marculestilor), vai si râuri carstice (Valea Domanului, Valea Baciului, Valea Sodolu Mare si Mic), etc.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

1.  AVENUL PIN DIN POIANA GROPII (Caras-Severin»Doman)

Structura geologica Aven cu adâncime de 235 m. Cel mai adânc din tara.

2.  CHEILE GÂRLIsTEI (Caras-Severin»Anina)

Formatiune carstica Chei pitoresti în lungime de 9 km, sapate de Valea Gârlistei. În versantul stâng se afla Pestera Galatiului de mici dimensiuni si Pestera cu Apa cu galerii mai mari.

3.  CHEILE GRUIULUI (Caras-Severin»Armenis)

Formatiune carstica Chei în lungime de circa 1 km sapate de Valea Timis în roci metamorfice. Au peretii usor înclinati, acoperiti partial de vegetatie. Versantul drept al vaii este abrupt pe o lungime mai mare (circa 2 km).

4.  CHEILE RUDĂRIEI (Caras-Severin»Eftimie Murgu)

Structuri geologice; Chei în lungime de circa 1,5 km, sapate de Valea Rudaria în calcare. Cu pereti abrupte, pe care vegeteaza liliacul, mojdreanul si alte plante mediteraneene.

5.  DEFILEUL TIMIsULUI (Caras-Severin»Teregova)

Formatiune morfologica Chei în lungime de 7 km sapate de apele Timisului, deosebit de pitoresti. Versantii vaii sunt acoperiti de paduri.

6.  MUNCEII DOMAN - CUPTOARE (Caras-Severin»Doman)

Structuri geologice; Munceii dintre Doman si Cuptoare se caracterizeaza printr-o larga dezvoltare a formelor exo si endocastice: forme exocarstice: câmpuri de lapiezuri si doline (pe platoul Marculestilor), vai si râuri carstice (Valea Domanului, Valea Baciului, Valea Sodolu Mare si Mic), etc.

7.  PEsTERA BUHUI (Caras-Severin»Anina)

Structura geologica Pestera este drenata de Valea Buhui, izvor al Carasului. Are o lungime de 3217 m si 2 galerii, cea principala de 2100 m, având interes turistic. Pestera are mai multe intrari. În apropierea pesterii se dezvolta platourile carstice Colonovat, Ravista si Marghitas.

8.  PLATOUL CARSTIC CĂRBUNARI (Caras-Severin»Carbunari)

Structuri geologice; Forme exocarstice si endocarstice: lapiezuri, doline. Cheile Susarei cu numeroase cascade si pesteri.

9.  PLATOUL CARSTIC SF. ELENA (Caras-Severin»Coronini)

Structuri geologice; Forme exocarstice si endocarstice: doline, lapiezuri, avene (Aven Vramovat) si pesteri (Pestera Padina Matei, Pestera Gaura Haiduceasca, Pestera de la Izvorul Mânzului etc.).

10.          PUNCTUL FOSILIFER SOCENI (Caras-Severin»Ezeris)

Rezervatie naturala (paleontologica). Forma fosila Sarmatiana si Panoniana. Prezente în 2 zacaminte fosilifere sunt considerate ca fiind cele mai bogate din tara noastra si din Europa, din punct de vedere al abundentei si variatiei specilor.

11.          STÂNCA BABACAI (Caras-Severin»Coronini)

Formatiune morfologica Stânca solitara aflata în apele Dunarii, care emite un sunet bizar când este batuta de vântul local Cosara. Stânca se ridica cu 7 m deasupra apei.

REZERVAŢII  NATURALE

1.  CHEILE MINIsULUI (Caras-Severin»Anina)

Rezervatia naturala (complexa). Succesiune de chei salbatice si pitoresti, sapate în calcare jurasice, desfasurate pe 14 km în cadrul carora se disting: Cheile Minisului - primul sector de chei; Cheile Poneascai - al 2-lea sector; Cheile Bigarului cu cascada si izbucul Bigarului - ultimul sector

2.  CHEILE NEREI - BEUsNIŢA (Caras-Severin»Sasca Montana)

ezervatie naturala Rezervatie în suprafata de 3.368 ha cuprinde Cheile Nerei (cele mai mari din tara) si zona adiacenta. Cheile sunt sapate de Valea Nerei pe o distanta de 18 km lungime în calcarele din sudul Muntilor Aninei.

3.  IZVOARELE NEREI (Caras-Severin»Borloveni / Prigor)

Rezervatie naturala. Masa compacta de fagete virgine, cea mai importanta din Europa. Este cuprinsa între 800 -1400 m. Rezervatia are o suprafata de 2500 ha.

4.  POIANA CU NARCISE (din BORLOVA) (Caras-Severin»Borlova / Turnu Ruieni)

Rezervatie naturala. Poiana cu narcise.

5.  PUNCT FOSILIFER APADIA (Caras-Severin»Apadia / Brebu)

Rezervatie naturala paleontologica Punct fosilifer bogat în lamelobranhiate si gasteropode neogene.

6.  PUNCTUL FOSILIFER SOCENI (Caras-Severin»Ezeris)

Rezervatie naturala (paleontologica). Forma fosila Sarmatiana si Panoniana. Prezente în 2 zacaminte fosilifere sunt considerate ca fiind cele mai bogate din tara noastra si din Europa, din punct de vedere al abundentei si variatiei specilor. 

7.  VALEA CICLOVEI - ORAVIŢA (Caras-Severin»Oravita)

Rezervatia naturala cuprinde zona muntelui Rol si o parte din Muntele Simion - constituit din calcare jurasice. Are o suprafata de 218,9 ha. Flora se remarca prin plante rare: ghimpele, tisa, bujorul banatean si câteva specii de orhidee.

8.  VALEA MARE (Caras-Severin»Moldova Noua)

Rezervatie naturala Padure în suprafata de 480 ha alcatuita din frasin, stejar, carpen care adaposteste o specie mediteraneana prezenta numai în Defileul Dunarii.

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  BAIA ROMANĂ (din BĂILE HERCULANE) (Caras-Severin»Baile Herculane)

Monument istoric; Bazin placat cu travertin; amenajata initial de romani în 108-110 si reconstruita în 1838 .

2.  BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ A MÂNĂSTIRII BAZIAs (Caras-Severin»Bazias)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Manastirea a fost fondata în sec. XIV. Pe locul vechii manastiri s-a construit în 1782 actuala biserica de plan triconic, cu turla pe nava si naos supralargit. Pictura dateaza din 1860 fiind realizata de Jivco Stroevici.

3.  DRUMUL ROMAN (din BERZOVIA) (Caras-Severin»Berzovia)

Monument istoric; Drum pavat, construit de romani, ce lega castrele Berzolis-Lederata - Tibiscum. Drumul este pastrat intact pe o distanta de 5 km.

4.  MĂNĂSTIREA CĂLUGĂRA (Caras-Severin»Ciclova Montana)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, manastirea a fost întemeiata în 1859, pe locul unei stravechi chilii monahale. Constructia bisericii actuale s-a terminat în 1861. Iconostasul este sculptat de Aurel Cotârla din Oravita si pictat de N. Popovici în 1943.

5.  PODUL DE PIATRĂ (din BĂILE HERCULANE) (Caras-Severin»Baile Herculane)

Monument istoric; Pod de piatra construit peste Valea Cerna în 1864.

6.  RUINELE CETĂŢII CUIEsTI (Caras-Severin»Bocsa)

Monument istoric; Cetate ridicata în sec. XIV. În 1551 a fost cucerita de turci. În 1595 a fost renovata de localnici, pentru ca, în 1658 sa fie redistrusa de turci .

11.          RUINELE CETĂŢII FEUDALE (din MEHADIA) (Caras-Severin»Mehadia)

Monument istoric; Cetate amintita documentar la 1387, construita, probabil, în sec. XIII. Era înconjurata de un sant de aparare sapat în stânca si dominata de un turn haxagonal.

12.          RUINELE CETĂŢII FEUDALE PESCARI (Caras-Severin»Coronini)

Monument istoric; Cetatea a functionat între sec. XI si XV având rol de aparare a Dunarii. Are forma aproximativ circulara, cu ziduri groase si turnuri de aparare.

CETĂŢI sI CASTELE

1.  RUINELE CASTRULUI sI AsEZĂRII ROMANE TIBISCUM (Caras-Severin»Jupa)

Vestigii arheologice; Castrul a fost construit în 3 faze între 101 d.Hr. si sec. IV d.Hr. În jurul lui s-a dezvoltat asezarea romana Tibiscum în cadrul careia s-au descoperit ruine de locuinte, fundatiile unui templu, mai multe monumente epigrafice, de cult si funerare.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BOCsA) (Caras-Severin»Bocsa)

Manifestare populara traditionala: Sarbatoarea Populara în ziua de Sf. Ilie (20 iulie) cu alaiul carelor. Muzica de fanfara.

2.  ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în CARANSEBEs) (Caras-Severin»Caransebes)

Manifestari populare traditionale; Ansamblu de cântece si dansuri populare Doina Banatului.

3.  ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în MOLDOVA NOUĂ) (Caras-Severin»Moldova Noua)

Manifestari populare traditionale; Ansamblu folcloric (formatie de dansuri populare sârbesti; muzica populara sârbeasca) si Orchestra de tamburasi.

4.  ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în REsIŢA) (Caras-Severin»Resita)

Manifestari populare traditionale: Creatie artistica Festivalul obiceiurilor de primavara Plaiul primaverii (aprilie-mai) Simpozion de sculptura în marmura (iulie) Sarbatoarea Cântecul Bârzavei (august).

5.  CENTRU FOLCLORIC (în BORLOVA) (Caras-Severin»Borlova / Turnu Ruieni)

Manifestari traditionale populare; Obiceiuri populare calendaristice (masuratul laptelui, suitul oilor la munte), familiale (nunta), serbare folclorica din Poiana cu narcise (mai).

6.  MUZEU SĂTESC (în BĂNIA) (Caras-Severin»Bania)

Muzeu satesc Profil: Arheologie, istorie locala, etnografie, numismatica .

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

1.  CENTRU ETNOGRAFIC (în BINIs) (Caras-Severin»Binis)

Arta populara - Centru de ceramica nesmaltuita

2.  CENTRU ETNOGRAFIC (în BORLOVA) (Caras-Severin»Borlova / Turnu Ruieni)

Arhitectura si tehnica populara Arhitectura populara: instalatii tehnice populare: vaiegi, piue, vâltori, mori cu ciutura Arta populara: tesaturi: covoare, stergare, fete de mese, cuverturi din cânepa cusaturi: piese de costum popular; port popular, etc.

3.  CENTRU ETNOGRAFIC (în CARANSEBEs) (Caras-Severin»Caransebes)

Arta populara Centru de cojocarie (preptar cu secara); ceramica smaltuita.

4.  CENTRU ETNOGRAFIC (în SATUL EFTIMIE MURGU) (Caras-Severin»Eftimie Murgu)

Arhitectura si tehnica populara Arhitectura populara traditionala: salaje, gospodarie cu ocol întarit construita în întregime din lemn; Instalatii tehnice populare; Arta populara: tesaturi si textile de interior

ALTE RESURSE ANTROPICE

ZONA DE AGREMENT TEIUs (Caras-Severin»Caransebes)

Padure de artari si tei de interes social - recreativ; Lac

LOCALITĂŢI TURISTICE 

STAŢIUNI MONTANE

1.  MUNTELE MIC (Caras-Severin»Borlova / Turnu Ruieni)

Statiunea montana si climatica de interes general, cu activitate permanenta. Altitudinea 1524 m. Atractii turistice: - cadru natural cu valente peisagistice (versantul de sud, vestic al al Muntelui Mic - Muntele Ţarcu) - Pante denivelate - domeniu schiabil.

2.  SEMENIC (Caras-Severin»Brebu Nou)

Statiune montana de interes general cu activitate permanenta. Atractii turistice - Cadru natural cu valente peisagistice - Conditii climatice favorabile activitatii turistice - climat de munte cu influente submediteraneene.

3.  TREI APE (Caras-Severin»Brebu Nou)

Statiune montana si climatica. Altitudinea: 850 m de interes general, cu activitate permanenta. Atractii turistice: - Lacul de acumulare Trei Ape de origine antropica, suprafata 52,6 ha, lungime 2 km. Se practica pescuitul sportiv si sporturi nautice; - Padure de foioase;

STAŢIUNI BALNEARE

1.  BĂILE HERCULANE (Caras-Severin»Baile Herculane)

Statiune balneara situata în SV-ul României, pe valea râului Cerna, la 160 m altitudine. Climat de depresiune intramontana, aparata de vânturi. Temperatura medie anuala este de 10 grade Celsius (media lunii iulie: 22 grade Celsius, media lunii ianuarie: -1 grad Celsius).

2.  CRIVAIA (Caras-Severin»Valiug)

Statiune balneara de interes general, cu activitate permanenta. Atractii turistice: - peisajul - poiana cu multa verdeata, înconjurata de dealuri împadurite cu foioase si conifere; - climatul de adapost, cu temperaturi medii anuale în jur de 6,5°C; - lacul de acumulare Valiug;

ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE

1.  POIANA MĂRULUI (Caras-Severin»Poiana Marului)

Statiune climatica de interes general, cu activitate permanenta. Atractii turistice: - cadru natural cu valente peisagistice - bioclimat (factor de cura).

2.  SECU (Caras-Severin»Secu)

Statiune de interes general cu activitate permanenta. Atractii turistice: - Lacul de acumulare Secu, suprafata 101 ha, vol. 14,3 mil mc - Padure de foioase - Climat blând - Bioclimat sedativ .


Document Info


Accesari: 3712
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )