Pîna în 1976 se cunostea în tara noastra o singura pestera situata la peste 2000 de metri altitudine; Emilian Cristea si Vasile Sencu descoperisera si explorasera (partial) p. de pe valea Pietrelor (m. Bucegi) indicînd pentru deschiderea ei cota de 2136 metri.

Descoperirile facute de clubul "Emil Racovita" Bucuresti începînd din 1976 în m. Fagaras si din 1979 în m. Bucegi vor stabili în 13 ani un inventar de 45 de pesteri situate mai sus de cota 2000.

Recordul de altitudine al pesterilor a fost urcat în perioada 1977-1987 pe crestele Bucegilor (de doua ori) si Fagarasului (de cinci ori) pîna foarte aproape de cota maxima a tarii.

si chiar daca aveam sa constatam în 1981 cînd am reluat explorarea pesterii din valea Pietrelor (m.Bucegi) ca intrarea ei se afla cu 216 m mai sus de cota anuntata, deci la 2352 m, chiar si asa, recordul de pestera aflata la cea mai mare altitudine a fost urcat de clubul "Emil Racovita" Bucuresti de 6 ori.

Din cele 45 de pesteri descoperite la peste 2000 de metri înaltime 33 (73,3%) se gasesc în m. Fagaras, 8 (17,7%) în Bucegi si cîte 2 (4,4%) în m. Lotrului si în Retezat. Numai aceste ultime patru pesteri nu sînt descoperite de speologii de la C.S.E.R. Bucuresti ci respectiv de cei de la Niphargus Rm.Vîlcea si Focul Viu Bucuresti.

Pesteri din România descoperite la peste 2000 de metri altitudine

S - sisturi /O - calcare / CO - conglomerate

Din cele 45 de pesteri 27 sînt formate în sisturi (60%), 11 în calcar sau calcar cristalin (24,4% si 7 (15,5%) în conglomerat. Pe masive situatia este urmatoarea : m.Fagaras - pesteri în sisturi 27% în calcare; 6 m. Bucegi - pesteri în calcare 1, în conglomerate; 7 m.Lotrului si Retezat - cîte 2 pesteri în calcare.

Repartitia numarului de pesteri pe benzi de altitudine este urmatoarea :

Iata alte cîteva date în legatura cu tabelul ce enumera cavitatile :

a)      1, 2, 8, 10, 16, 19, 20 - pesteri care au reprezentat noi recorduri de altitudine

b)      3 - cea mai lunga pestera în sisturi din tara si a doua din lume

c)      33, 40, 42 - primele pesteri de morena gasite în România.

In cele ce urmeaza vom prezenta cîteva caracteristici comune unora dintre aceste cavitati ceea ce ne va ajuta sa ne apropiem mai bine de particularitatile caretului alpin din Fagaras si Bucegi.

pesteri de tractiune gravitationala

pesteri de tractiune tectonica

Referitor la cavitatile dezvoltate în sisturi a caror geneza este tractiunea gravitationala sau tectonica  iata în cele ce urmeaza un tablou al evolutiei cavernamentului.

Distingem asadar patru procese care contribuie la stabilirea cavernamentului:

Fig 19

pesteri dezvoltate pe fisuri

Un nou tip de cavitate pentru teritoriul românesc. Ele s-au format în morenele de fund ale ghetarilor din cea mai recenta glaciatiune. Spatiile dintre blocuri, ocupate odinioara de gheata si sol au ramas libere si cu contururi stabile dupa retragerea masei de apa solida.

Toate cavitatile de mai sus au fost apoi remodelate în regiune vados.

pesteri care au functionat ca ponor

pesteri active

pesteri cu gheata

Toate sînt localizate pe versantul nordic al Fagarasului. Prezenta ghetii nu este determinata de modul de formare a pesterii.

Masuratorile de temperatura realizate la sfîrsitul lunii august sau începutul lui septembrie sînt prezentate mai jos.

La pesterile marcate cu x masuratorile sînt facute la distanta mare fata de intrare, deci le putem atribui meroclimatului de stabilitate. Valorile lor sînt mai mici cu 4 - 6 grade fata de media externa multianuala a lunii august.

Pestera de pe valea Pietrelor (m.Bucegi) cu 0° C înregistrate în iulie este una din cele mai reci cavitati din tara.

Din cele 41 de pesteri descoperite (de clubul "Emil Racovita" Bucuresti) în Fagaras si Bucegi doar 7 prezinta formatiuni.

Dupa cum se observa prezenta carbonatului de calciu în cantitate mare în roca gazda permite geneza speleotemelor. Cele doua cavitati formate în conglomerate trec printr-o mabrice cu elemente masive de calcar.

Fig 20

Aprecieri privind vîrsta pesterilor

Sa reamintim descrierea sintetica si destul de clara privind evolutia carsturilor si a pesterilor din Carpati facuta de Marcian Bleahu în volumul intitulat Relieful carstic.

Carpatii au suferit, începînd de la constituirea arealul montan ca forma de relief (adica în decursul erei tertiare) trei perioade de nivelare, separate, de faze de înaltare a întregii catene. Astfel au luat nastere trei platforme de eroziune (peneplene sau aproape peneplene) care se afla între 400 - 600 m, 1000 - 1300 m si 1900 - 2400 m altitudine.

Ce a însemnat aceasta pentru endocarst ? Masivele calcaroase, prinse între celelalte roci ce constituie osatura Carpatilor, au suferit solidar cu ele toate vicisitudinile geologice. [..]

In figura 1a este netezita la suprafata prima platforma în timp ce apele sapa sub ea, epifreatic, un sistem suborizontal de galerii de pestera. Aceasta se întîmpla acum circa 50 de milioane de ani. A intervenit prima ridicare si al doilea nivel începe sa fie netezit. Sub el ia nastere o alta retea subterana suborizontala, tot în conditii epifreatice; în portiunile înaltate ale primului ciclu se formeaza si pesteri vadoase si avene (fig» 1 b). Al doilea ciclu a avut loc în intervalul 20-7 milioane de ani. A urmat a doua înaltare, cu formarea epifreatica a celui de al treilea nivel de pesteri si formarea în conditii vadoase a unor pesteri în nivelele ciclurilor I si II. În prezent, sub nivelul rîurilor actuale are loc saparea unei noi generatii de pesteri, în conditii de înecare, scapînd în general observatiei noastre.

In schema teoretica generala ce trebui sa-si gaseasca locul toate cavitatile cunoscute la noi în tara. Dar nu exista înca suficiente studii nici asupra zonelor carstice si nici chiar asupra pesterilor. Pesteri epifreatioe, corespunzînd primului ciclu, nu se cunosc; probabil ca ele au fost colmatate sau au fost transformate în forme exocarstice.

Încheiem aici redarea afirmatiilor facute în Relieful carstic pentru a reveni la pesterile descoperite de clubul "Emil Racovita" Bucuresti în muntii Fagaras si Bucegi.

Identificarea pîna în prezent a 6 cavitati situate între 2050 si 2441 m altitudine, toate avînd urme de curgere sub presiune, arata ca acestea sînt cele mai vechi pesteri din tara noastra; ele s-au format epifreatic în paleogen si sînt contemporane primei peneplonizari a Carpatilor. În muntii Bucegi resturile carstoplenei Borascu se mai pot regasi pe platoul din vîrful Scara în timp ce în Fagaras acest nivel a fost redus practic la creste înguste din cauza glaciatiunilor. Fata de considerentele facute mai sus asupra vîrstei pesterilor din România, cavitatile sapate în regim inundat aflate la cea mai mare altitudine de la noi probeaza saparea endocarstului cu 30 - 40 milioane de ani mai mult decît se dovedise pîna acum înspre începuturile erei tertiare.

Pesterile de morena sînt formate în timpul ultimei glaciatiuni. O data cu încalzirea climei morenele de fund nu au mai fost afectate esential.

Fig 21

Este interesant ca urmele de sapare sub presiune, gasite la cea mai mare altitudine se manifesta atît în calcar (m. Fagaras) cît si în conglomerat (m. Bucegi). Explorarea pe mai departe a carstului din zona Rîiosu - Museteica- Piscu Negru (m.Fagaras) poate aduce înca detalii interesante privind evolutia în timp a celor mai vechi pesteri din România.

octombrie 1989

BIBLIOGRAFIE

Marcian Bleahu - Relieful carstic - ed,Albatros, 1982

Marcian Bleahu, Vasile Decu, stefan Negrea, Cornel Plese., Ioan

Povara, Iosif Viehmann - Pesteri din România - ed.stiintifica si Enciclopedica, 1976

Claude Chabert si altii - Les grandes cavites mondialee en roche non-calcaires - Uniunea Internationala de Speologie, Xe Congres International de spe1eologie, Budapest, 1989

Ica Giurgiu - Recorduri de duminica în muntii Bucegi - Almanah turistic, 1986, pag.102-103

Ica Giurgiu - Pseudocarst în România - buletin Montana Onesti, 3, 1988, pag. III-X

Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Cea mai lunga pestera în sisturi cristaline din România - buletin Montana Onesti, nr.2, 1987 pag.11-111

Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Fagarasul inedit - Almanah BTT, martie 1989, pag.54-55

Cristian Goran- Catalogul sistematic al pesterilor din România -CNEFS, 1982

Nicolae Jasan - Relieful în continua transformare - ed.Sport-Turism, 1986

Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz - Relieful României -ed. stiintifica, 1974

Gheorghe Racovita - Olimatologia subterana - Bucuresti., 1985

Alexandru Rosu - Geografia fizica a României - ed.Didactica si Pedagogica, 1980

Gabriel Silvasanu - Un traseu speologic în muntii Fagaras - buletin CCSS, 6, 1982, pag.127-131

Mircea Vladulescu, Ica Giurgiu, Costel Roman - Doua cavitati pe Piciorul Babelor (m.Bucegi) - buletin speologic FRTA - CCSS 11, 1987, pag.175-184

x x x - Geografia României - ed.Academiei, vol.l, 1965