Initiativa construirii bisericii a fost luata in anul 1935, de catre un consiliu parohial format din personalitati ale vremii, profesori din Institutul Agronomic in frunte cu Gheorghe Ionescu-Sisesti, scriitorul Vasile Militam, arhitectul I. Balanescu si altii.
La staruinta preotului paroh Dumitru I. Manta, fondurile s-au obtinut prin donatii importante de la: Ministerul Agriculturii si Domeniilor si prin subscrieri lunare ale unor familii si institutii. Maresalul Ion Antonescu a contribuit la constructia ei cu cateva donatii, ca de altfel si la intretinerea bisericilor Sfintilor Constantin si Elena, si Sfantul Elefterie.
Pentru arhitectura viitoarei biserici a fost instituit un concurs de arhitectura care, in final a retinut proiectul lui D. Ionescu-Berechet, arhitect sef al Patriarhiei Romane.
Construita in anul 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet, Biserica Casin imbina stilul muntenesc brancovenesc, cu coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil in mozaicurile si planul de cruce greaca centrata, arhitectura inalta si spatioasa.
Biserica Casin - intalnirea arhitecturii brancovenesti cu cea bizantina Iconostasul de marmura si alabastru, cu icoane din mozaic a fost realizat intre anii 1952-1959, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet, de catre artistii I. Dumitru-Barlad, Constantin Baraschi, Mihai Wagner.
Intre anii 1962-1971, s-au executat lambriuri de marmura, cafasul, icoane din mozaic de Murano. Intre anii 2002-2003, s-au facut reparatii. Biserica Casin are un plan de baza triconc de mari dimensiuni (42 x 29 metri, inaltimea maxima a turlei fiind de 50 de metri. Suprafata intregii biserici este de 780 mp), cu absida altarului semicirculara, inconjurata de un portic deschis cu arcade.
Peste naos se ridica o turla mare, poligonala, cu ferestre arcuite si colonete pe fiecare muchie. Alte patru turle mai mici, octogonale, tratate similar, sunt inaltate in jurul turlei centrale. Pronaosul este exprimat spre fatada de vest printr-o mare arcada, in centrul careia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, inconjurat de un ancadrament ornamentat.
La monumentalitatea bisericii contribuie ridicarea ei de la sol pe un pachet de 12 trepte din piatra peste care se inalta pridvorul deschis. Acesta are arcade in plin cintru (cinci frontale si cate doua laterale), sprijinite pe perechi de coloane scunde, din marmura alba, ornamentate in spirala sau cu solzi, dupa modele vechi, romanesti.
Peretele din spatele pridvorului este de asemenea placat cu marmura si ornamentat cu icoane in mozaic la partea superioara. Usile de intrare au basoreliefuri turnate in bronz reprezentand pe Sfintii Petru si Pavel si pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.
Interiorul spatios este inaltat cu turla-Pantocrator. La altar, se remarca boltile si peretii care pentru prima data in tara, au fost decorate in intregime cu mozaic de Murano. Absida altarului, mult inaltata, pare a fi luminata in verde, in contrast rafinat cu albul marmurei cu care este placata tampla. Lambriurile inalte de trei metri ca si pardoselile, sunt realizate din marmora alba si rosie. Mari icoane realizate din mozaic imbraca peretii la nivelul ochiului. 1.2.4 Orase si statiuni Bacau Cea mai veche referinta
istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind
mentionat în Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de
judecata între spatarul Raducanu cu razesii satului
Bratila, din tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au
emis mai multe ipoteze, însa este cert ca orasul nu a fost
întemeiat de unguri. În acest sens, avem urmatoarele argumente, prezentate de conducatorii
bacauani la începutul anului 1943, atunci când maresalul
Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru românizarea nomenclaturii
localitatilor din România, ordin prin care urma sa se schimbe
denumirea orasului Bacau, care era considerata ca fiind de
sorginte maghiara, cu una româneasca, Gura Bistritei. Mentionarea
orasului pe un act oficial dateaza înca din 1399. În arhivele
vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si în alte documente
latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi -
delegata a Institutului de Cultura Italiana, la începutul
secolului XX, marturiseste ca Bacaul era trecut pe o
harta pictata chiar în Palatul Primariei Florenta, sub
numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere ca la
doar câtiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii
extrageau sare, iar în alte localitati din împrejurimi s-au
descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atesta clar
popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem
urmele vechilor aurarii dacice, dupa cum dovedeste N.
Densuseanu în lucrarea sa " Marele
istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea
orasului Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvântului Bâc în "Ispisoace si Zapise" de Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti înainte de stefan cel Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura Fundatiilor Regale, Iasi; documentele moldovenesti publicate de N. Iorga. Conform datelor recensamântului din 1930, municipiul Bacau numara în acel an 31.138 de locuitori. Dintre acestia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei s.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocsi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici s.a. Odinioara înfloritoarea comunitate evreiasca din oras s-a stins în urma celui de-al doilea razboi mondial. La ultimul recensamânt, din 18 martie 2002[1], structura etnica a populatiei municipiului Bacau a fost evidentiata astfel: 213.041 români, 1.605 tigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangai, 53 italieni s.a. Fiecare din celelalte etnii era compusa din mai putin de 50 de pesoane. Distributia populatiei stabile pe confesiuni religioase: 193.850 ortodocsi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepasind fiecare 500 de adepti. Obiective turistice -Bacau · Statuia lui stefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale orasului. Aceasta a devenit celebra înca de la inaugurare, datorita dificultatilor întâmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurarii, în contextul dezvelirii statuii. · Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e amplasata în centrul orasului, lânga Biblioteca Judeteana.. Statui ale unor personalitati celebre ale României se afla în Parcul Cancicov. · De asemenea, în Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a locuit Alexandru-Voda, fiul si coregentul lui stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost zidita în anul 1491, fiind tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a fost renovata de Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinata ctitoriei sale, Sfintii Trei Ierarhi, de la Iasi. · Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
Moinesti Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1467. Numele orasului apare si în lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. În 1832 este atestat ca târg. În aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat pâna la instaurarea comunismului. Dintre evreii nascuti în Moinesti îi putem aminti pe Tristan Tzara si pe Moses Rosen, fost sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut o dezvoltare aparte în epoca interbelica.
Onesti Onestiul este situat în Depresiunea Tazlau-Casin, în zona de confluenta a râurilor Oituz,Tazlau si Casin cu râul Trotus, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos punct al
orasului este la 180 m pe valea Trotusului. Cel mai înalt este la 240 m pe dealul Cuciur.
Pozitia geografica este 46° 13'N (latitudine) si 26° 47'E
(longitudine), la circa 60 km SV de municipiul resedinta Bacau. Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie 1458. Numele sau se trage de la "Selistea lui Oana la Trotus". Orasul modern a luat nastere pe vatra vechiului sat în 1952, atunci când, prin decizia Consiliului de Ministri, a fost dispusa construirea Grupului Industrial Borzesti si a orasului muncitoresc aferent Onesti. ca urmare a acestei decizii, s-au înfiintat primele colonii si a început constructia primelor blocuri. Între 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si Tineretului. În 1956 comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie 1965 orasul se numeste Gheorghe Gheorghiu-Dej (dupa liderul comunist al României), iar din 1990, dupa revolutia anticomunista, revine la vechea denumire (prin lege adoptata în 1996) Slanic Moldova Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali (în masivul Nemira) la înaltimea de 530 m pe valea pârâului Slanic. Orasul se desfasoara într-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-Moldova, oras în estul României (Judetul Bacau), asezat pe râul Slanic (un afluent al Trotusului), la poalele Muntilor Nemira (Carpatii Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat în aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4
CAPITOLUL II
STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN JUDETUL BACAU
2.1 Obiectivele cercetarii de piata 2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea 2.3 Aplicarea chestionarului 2.4 Interpretarea chestionarului
2.1 Obiectivele cercetarii de piata Cercetarea de piata este un ansamblu de activitati, prin intermediul carora, folosind metode, procedee si tehnici specifice - se asigura culegerea, analiza si utilizarea datelor în vederea adoptarii deciziilor de marketing. Fundamentarea si elaborarea deciziilor agentilor economici din turism presupun ca cercetarea de piata sa fie foarte bine organizata, parcurgând în acest sens urmatoarele etape: · definirea problemei este una din etapele importante în realizarea unei cercetari de piata, care este strict legata de finalitatea acesteia; întelegerea si definirea problemei trebuie realizata cu mare atentie, deoarece exista riscul ca adevarata problema sa nu fie identificata. · stabilirea obiectivelor cercetarii impune analiza si definirea clara a scopului cercetarii; este bine sa se stabileasca un obiectiv principal, însa de multe ori alaturi de obiectivul principal se stabilesc si obiective secundare a caror realizare contribuie la îndeplinirea scopului principal al cercetarii. · identificarea si selectarea surselor de informatii este etapa în care se stabileste numarul, tipul, natura si forma informatiilor necesare cercetarii; din punct de vedere al sursei de provenienta, informatiile sunt primare si secundare. Informatiile primare sunt cele obtinute direct, de regula pe piata, în mod special pentru realizarea cercetarii. Informatiile secundare sunt cele culese si prelucrate anterior, pentru alte scopuri, dar care pot fi folosite pentru realizarea scopurilor cercetarii. Atât informatiile primare cât si cele secundare pot fi interne si externe. · culegerea informatiilor este etapa în care trebuie stabilite care sunt metodele folosite pentru strângerea datelor, cine va corecta datele, unde, când si cum va realiza acest lucru. · prelucrarea informatiilor presupune mai întâi realizarea unei baze de date, care este evaluata din punct de vedere a reprezentativitatii si validitatii informatiilor. Urmeaza apoi o descriere a datelor folosindu-se indicatori statistici si metode grafice. Baza initiala de date se formeaza prin transferul datelor de pe diferiti suporti folositi în faza de culegere. Apoi cu ajutorul metodelor de codificare, evaluare si prelucrare, din datele initiale se obtin informatiile ce urmeaza sa fie analizate si interpretate. · analiza informatiilor presupune folosirea unor metode cantitative si calitative · interpretarea informatiilor se refera la clasificarea de catre cercetator a semnificatiei informatiilor analizate pentru realizarea scopului cercetarii si pentru a oferi decidentilor informatii care sa usureze actul decizional. · prezentarea rezultatelor este ultima etapa a procesului cercetarii de piata, când se face o prezentare sintetica a scopului cercetarii, a obiectivelor acesteia si se scoate în evidenta importanta rezultatelor asupra procesului de luare a deciziilor. În aceasta etapa toate elementele de mai sus formeaza continutul raportului sau studiului de piata. Vom efectua o cercetare directa, cantitativa si calitativa pentru a analiza circulatia turistica în judetul Bacau. Accentuam asupra faptului ca este o cercetare selectiva, adica se aplica unui esantion reprezentativ de persoane din judetul Bacau si nu o cercetare totala sau de masa care s-ar aplica asupra populatiei totale a judetului. Obiectivele cercetarii de piata realizata prin intermediul aplicarii si interpretarii unui chestionar se refera la urmatoarele aspecte: - identificarea destinatiilor turistice interne si externe asupra carora se îndreapta fluxurile turistice din judetul Bacau - identificarea principalelor zone emitatoare de turisti spre judetul Bacau - preferintele turistilor cu privire la modalitatile de cazare, alimentatie si agrement - perceptia turistilor cu privire la calitatea serviciilor turistice - modificari în comportamentul de consum turistic înregistrate în ultima perioada - realizarea de prognoze pe termen scurt ale circulatiei turistice la orizontul urmatorilor 5 ani
2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea
Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este supus cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati. Atunci când se alege esantionul trebuie sa se raspunda la urmatoarele întrebari: · Cine urmeaza sa fie intervievat, respectiv care este unitatea de sondaj? · Câti turisti sau întreprinderi turistice vor face parte din esantion? · Care sunt metodele de esantionare folosite? Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula: n n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati t = coeficientul " Student" care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii( se gaseste în tabele statistice) p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia valoarea 0,5)
În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste 90%. Coeficientul "Student" se preia din urmatorul tabel:
Vom calcula marimea esantionului supus cercetarii noastre de piata considerând o probabilitate de garantare a rezultatelor de 98,5% si o eroare limita admisa de 1%.
Dupa calcularea marimii esantionului trebuie sa alegem metoda de esantionare din urmatoarele metode cunoscute: · Esantionare probabilistica sau aleatoare - presupune ca membrii colectivitatii au aceeasi probabilitate sa fie inclusi în esantion. Aceasta poate fi: - esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are sanse egale sa fie selectat - esantionare stratificata când colectivitatea este împartita în grupuri omogene dupa diferite criterii, extragându-se esantioane din fiecare grup - esantionare de grup, când colectivitatea este împartita în grupuri neomogene, iar esantionul este format din anumite grupuri selectionatela întâmplare · Esantionare neprobabilistica - selectarea membrilor esantionului se face cel putin în parte subiectiv. Aceasta poate fi: - esantionare pe baza de accesibilitate, când sunt alesi cei de la care se pot obtine mai usor informatiile - esantionare bazata pe judecata, când esantionul este ales în functie de judecata cercetatorului - esantionare pe baza cotelor, când este identificat si intervievat un numar prestabilit de persoane, din categorii diverse Optam pentru o esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are sanse egale sa fie selectat, aplicat asupra unui esantion de 3200 persoane.
2.3 Aplicarea chestionarului Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari alcatuita cu scopul de a obtine informatii asupra unei probleme de marketing. Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa raspunda. Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se orice neajunsuri înainte de a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara ambiguitati si într-un limbaj simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.
Chestionar pentru testarea circulatiei turistice în judetul Bacau
Da __ Nu__
a) nimeni b) sotul/ sotia/copiii c) prieteni d) grup turistic organizat e) numai copii
a) acord total b) acord c) indiferent d) dezacord e) dezacord total
a) turism montan b) turism de litoral c) turism balnear d) turism de week-end e) turism pentru tineret 5. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Bacau ca destinatie turistica?
a) obiectivele turistice oferite b) calitatea serviciilor de cazare si alimentatie c) amplasarea geografica d) publicitatea realizata prin mijloacele mass media
a) trenul b) autoturismul personal c) avionul d) autocarul
a) prin intermediul unei agentii de turism b) on line c) calatoresc pe cont propriu d) prin sindicat
a) parcuri de distractie b) plimbari in aer liber c) shopping d) cazinouri e) activitati culturale
a) politete b) promptitudine c) solicitudine d) disponibilitate e) profesionalism 11. Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el? a) da cu siguranta b) probabil ca da c) nu stiu d) probabil ca nu e) sigur ca nu 12. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau ? a) foarte bune b) bune c) satisfacatoare d) proaste e) foarte proaste 13. Ce parere aveti
despre circulatia turistica in urmatorii 5 ani in cadrul judetului Bacau ? b) va ramane la nivelurile actuale c) nu exista infrastructura corespunzatoare d) preocuparile autoritatilor locale sunt insuficiente e) va inregistra un regres 14. Cum considerati reteaua de agentii de turism din judetul Bacau ? a) foarte buna b) buna c) satisfacatoare d) nesatisfacatoare 15. Ce propuneri ati face autoritatilor locale pentru imbunatatirea activitatii turistice in judetul Bacau ? 16. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in judetul Bacau ? a) turism de agrement b) turism sportiv c) turism itinerant d) turism cultural e) turism de afaceri 17. Cine va determinat sa va decideti sa efectuati acest sejur in judetul Bacau ? a) discutii cu prietenii b) o experienta anterioara c) publicitatea televizata d) oferta agentiei de turism 18. Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur? a) 200-400 lei b) 400-600 lei c) 600-800 lei d) peste 800 lei 19. Ati beneficiat de gratuitati sau facilitati in cadrul unitatilor de cazare sau alimentatie? 20. Doriti sa mai reveniti in judetul Bacau ?
2.4 Interpretarea chestionarului In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau. In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.
CAPITOLUL III
Conceperea unui circuit in judetul
3.1 Preluarea si pregatirea actiunii 3.2 Inceperea actiunii 3.3 Desfasurarea programului turistic 3.4 Încheierea actiunii 3.5 Intocmirea documentelor 3.6 Organizarea campaniei publicitare
Conceperea unui produs turistic in judetul Bacau
PRODUSUL TURISTIC: Excursie de 3 zile la Bacau Numar de persoane :20 Plecare : Piatra Neamt Durata excursiei : 3 zile Pretul excursiei : 500 lei Cazare 2 nopti, hotel Unirea *** Transport cu autocarul Perioada excursiei : 1 decembrie-28 februarie
3.1 Preluarea si pregatirea actiunii Aceasta etapa include o serie de activitatii care vizeaza asigurarea desfasurarii în cele mai bune conditii a programului turistic si anume: 1. Ghidul se prezinta la agentia de turism Paralela 45 si preia dosarul actiunii (delegatia, stampila, programul actiunii împreuna cu analiza de pret, mijloacele de plata împreuna cu instructiunile de lucru referitoare la derularea programului. 2. La primirea dosarului, ghidul are obligatia: - sa studieze cu atentie programul:obiectivele turistice care vor fi vizitate, serviciile care urmeaza sa fie asigurate, diversele plati incluse în pretul excursiei si care se achita de catre ghid. - sa -si pregateasca în detaliu prezentarea tinand cont de componenta grupului - sa verifice daca au fost lansate toate comenzile si daca exista confirmarea rezervarilor facute. - sa preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv pliante, brosuri,harti ale localitatilor.
3.2 Începerea actiunii În cadrul acestei etape ghidul stabileste primul contact cu grupul, moment din care preocuparile acestuia vizeaza asigurarea satisfactiei membrilor grupului. Pentru acesta , ghidul: - se va prezenta la punctul de întalnire cu turistii cu 45 de minute înaintea sosirii acestora, pentru a verifica daca mijlocul de transport soseste la timp - la sosirea turistilor desfasoara protocolul de primire: se prezinta ca delegat al agentiei de turism si le ureaza bun venit - verifica daca biletul de excursie sau voucherul corespunde actiunii respective - asigura îmbarcarea turistilor si a bagajelor ce le apartin în mijlocul de transport. - în mijlocul de transport comunica programul ce urmeaza a fi efectuat, prezinta succint traseul si diverse informatii care sa starneasca interesul turistilor.
3.3 Desfasurarea programului turistic Pe tot parcursul actiunii, ghidul va urmari asigurarea satisfactiei turistilor în urma prestarii serviciilor prevazute în program. Pentru aceasta: 1. Aduce la cunostinta turistilorcu o zi inainte, ora, locul de plecare pentru continuarea programului si ia masuri, daca este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora fixa a turistilor(prin intermediul receptiei) 2. La micul dejun comunica turistilor programul detaliat al zilei, urmarind efectuarea tuturor actiunilor înscrise în program. 3. Prezinta, într-un mod cat mai atractiv, pe tot parcursul excursiei , traseul si obiectivele ce se viziteaza sau se întalnesc pe traseu. 4. Urmareste prestarea corecta a serviciilor de catre prestatori, conform programului: - verifica realitatea datelor înscrise de soferi pe foile de parcurs( traseu, numarul de kilometri parcursi, orele de sosire, plecare) - verifica respectarea baremului de masa, calitatea serviciilor.
3.4 Încheirea actiunii Activitatea desfasurata pe parcursul acestei etape urmareste ca încheirea programului turistic sa se faca în cele mai bune conditii pentru ca satisfactia turistilor sa fie deplina. Pentru aceasta ghidului îi revin urmatoarele atributii: - rezolva toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de întoarcere - urmareste asigurarea eventualelor servicii de care turistii beneficiaza pe perioada transportului - verifica daca totii turistii au predat cheile la receptia hotelului, daca lipsesc bagaje sau acte de identitate - asigura prezenta turistilor la punctul de plecare
3.5 Intocmirea documentatiei Derularea oricarei actiuni turistice presupune intormirea urmatoarelor documente(vezi anexa) : 1. Comanda de prestatii : este un document in care sunt precizate servicile comandate, numarul de persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitatii de servicii, valoarea totala. Se intocmeste in trei exemplare : unul la agentie, doua la ghid. 2. Programul excursiei : este un document care cuprinde detaliat itinerariul pe localitati, pe zile si servicii. Se intocmeste in trei exemplare, acestea fiind necesare organizatorului de turism, ghidului si soferului. 3. Analiza de pret : este documentul folosit pentru determinarea tarifului actiunii turistice, pornind de la cheltuielile directe asigurate din prestatii de la tert, cheltuieli directe din prestatii auto, asigurari, comision, TVA. 4. Biletul de excursie : este documentul in baza caruia se incaseaza contravaloarea actiunii respective. Se completeaza in doua exemplare, unul se inmaneaza turistului, iar celalalt ramane la carnet. 5. Diagrama autocarului : este documentul folosit pentru repartizarea turistilor pe locuri. 6. Delegatia : este documentul prin care ghidul este imputernicit sa gestioneze actiunea respectiva ; se completeaza intr-un singur exemplar si serveste la ridicarea avansului spre decontare de la caseria unitatii de turism. In afara acestor documente, la sfarsitul actiunii se va intocmi « Raportul privind desfasurarea actiunii ». Acesta va cuprinde aspectele pozitive din timpul desfasurarii excursiei, eventualele nemultumiri si evenimente de orice natura privind desfasurarea excursiei, propuneri de imbunatatire pentru activitatea de viitor. De asemenea se vor inscrie si justifica si eventualele depasiri obiective ale unor costuri, se vor indica numele turistilor care nu au participa la actiune, seria eventualelor cecuri anulate.
3.6 Organizarea campaniei publicitare Pentru organizarea unei campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic " Excursie de 3 zile la Bacau" trebuie parcurse urmatoarele etape : a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing b. Selectionarea pietelor tinta c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta d. Alegerea mediului publicitar e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing In cadrul strategiei de marketing publicitatea poate urmari unul din urmatoarele roluri : cresterea numarului de turisti care se indreapta spre aceasta destinatie turistica, extinderea pietei, cresterea cotei de piata a produsului respectiv, cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice, castigarea de noi segmente de consumatori, cresterea numarului de persoane care au o atitudine favorabila fata de produsul turistic respectiv. b. Selectionarea pietelor tinta O politica publicitara poate varia in functie de pietele tinta ceea ce impune o descentralizare a campaniilor publicitare. Pe pietele turistice cercetarea este orientata in mod deosebit spre identificarea si studierea clientului potential, adica adaptarea clientului la produsul turistic, mai degraba decat readaptarea produsului la preferintele diferitilor clienti. Pentru produlul nostru piata tinta se refera la segmentul de populatie intre 18 si 50 de ani orientat spre turismul cultural si de agrement. c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta Obiectivele trebuie formulate in termeni cantitativi.O publicitate eficienta este aceea care-l determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv sau de la cel afectiv la cel comportamental, adica la actul final de cumparare a produsului. Obiectivele campaniei publicitare actuale sunt : ·
Cresterea numarului de turisti care viziteaza
orasul · Cresterea numarului de persoane care au o imagine favorabila desspre orasul Bacau cu 10% · Cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice cu 5% · Castigarea de noi segmente de consumatori d. Alegerea mediului publicitar Mediul publicitar reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare format dintr-o grupa de suporturi publicitare ce folosesc acelasi mijloc de exprimare.Cele mai folosite medii sunt cele ale comunicarii de masa : presa, televiziunea, radioul, cinematograful, afisajul, tipariturile. Mesajul publicitar este ideea ce se vrea transmisa dinspre emitator spre receptor si care ia diferite forme in functie de mediul suport. e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii In principiu fundamentarea bugetului publicitar se face luindu-se in considerare : · Cifra de afaceri a firmei care initiaza campania publicitara · Resursele disponibile care in prezent pot fi consacrate acestui scop · Cheltuielile publicitare ale concurentilor · Stadiul ciclului de viata in care se afla produsul turistic · Obiectivele urmarite prin campania publicitara Suma cheltuita pentru realizarea campaniei publicitare a fost de 2400 lei dintre care : - 1400 lei afisaje - 500 lei anunturi posturi de radio locale si centrale - 500 - videoclip transmis prin canalele de televiziune locale
BIBLIOGRAFIE
· Draica Constantin - Ghid practic de turism international si intern, Editura All Back, Bucuresti 2004 · Istrate Ion, Bran Florina- Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti 2003 · Cristureanu Cristiana - Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti 2002 · Gherasim Toader- Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti 2006 · Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2003 · Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XI, Editura Oscar Print, Bucuresti 2002 · Camelia Suzana Ilie - Mediul concurential al afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2007 · Suzana Ilie- Marketingul afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2006 · Gabriela Stanciulescu si colaboratorii - Tehnologia turismului, manual clasa XI si XII, Editura Niculescu, Bucuresti 2002 · Virgil Balaure - Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti 2005 · Gabriela Stanciulescu - Managementul agentiei de turism, Editura ASE, Bucuresti 2000 · Nicolae Lupu - Hotelul, economie si management, Editura All, Bucuresti 2006 · Sue Baker, Pam Bradley - Principiile operatiunilor de la receptia hotelului, Editura All Back, Bucuresti 2002
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
=
=
= 
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2013 )