Primul elev din prima echipa a trebuit sa observe cu atentie tabelul, apoi sa spuna ce numere lipsesc, avānd la dispozitie zece secunde. A urmat apoi un elev din a doua echipa, dupa ce tabelul a fost modificat. Pentru toate raspunsurile bune am acordat trei puncte si am scazut cāte un punct pentru fiecare greseala. A cāstigat echipa care a totalizat cel mai mare numar de puncte. Jocul "Cine stie sa numere mai departe" l-am organizat pentru a verifica cunostintele despre numarat si pentru a consolida deprinderile de formare corecta a zecilor. Elevii trebuiau sa numere cu respectarea succesiunii numerelor. Am stabilit pāna la ce numar vom numara, apoi, la semnal, jocul a īnceput. Primul elev din sirul de banci de la fereastra a īnceput numaratoarea si a continuat pāna ce l-am oprit printr-o bataie din palme.Numaratoarea a fost preluata īn continuare de al doilea elev din acelasi sir . Elevul care a gresit a ramas īn picioare. A fost declarat cāstigator sirul care a avut mai putini copii īn picioare. Pentru a forma deprinderi de a numara corect, pentru a dezvolta atentia voluntara, viteza gāndirii si viteza de reactie a elevilor am organizat jocul " Poc ", joc īn care elevii trebuiau sa recunoasca ordinea numerelor. Am precizat ca īn timpul desfasurarii jocului este interzisa pronuntarea numerelor 5, 10, 15, 20, 25, 30, etc. si ca, īn loc de aceste numere trebuie sa spuna " Poc ". Dupa ce am asezat elevii īn linie, primul a īnceput numaratoarea spunānd 1, al doilea 2, al treilea 3, s.a.m.d. , al cincilea " Poc ". S-a continuat cu 6, 7, 8, 9, " Poc'" ,11, 12, 13,14, "Poc". Cei care au gresit au fost scosi din joc avāndu- si īn vedere pentru orele de pregatire suplimentara. Jocul a fost continuat din ce īn ce mai repede pāna ce au ramas doar cātiva cāstigatori, de preferat, chiar unul.
Jocul'' Taie intrusul din fiecare grupa ''
Elevii descopera anumite reguli: numaratul din 1 īn 1, din 2 īn 2, din 3 īn 3. Trecānd la cele doua operatii aritmetice, adunarea si scaderea , am tinut foarte mult ca elevii sa vorbeasca , sa precizeze ce fac si sa foloseasca vocabularul matematic cāt mai corect ( plus, minus, egal ) , sa īnteleaga īn mod constient ca prin " PLUS " punem , adaugam, marim , iar la scadere,'-' MINUS" luam, dam la o parte un numar de elemente, micsoram. Astfel, īn cadrul adunarii sau scaderii numerelor naturale īn concentrul 0 - 10 sau 10-20, sau 0-100, fara trecere peste ordin, am organizat jocurile. " Cāti soareci a prins pisica? ", "Cāti boboci are gāsca?" , " Cāti ani are copacul?". Aceste jocuri contribuie la consolidarea deprinderilor de calcul mintal, la dezvoltarea atentiei, a perspicacitatii si a capacitatii de analiza si sinteza.
Observatiile pe care le-am cules la clasele pe care le-am condus īmi permit sa afirm ca jocul didactic este īntālnit īnca prea putin la lectiile de matematica. Consider ca el poate fi introdus cu discernamānt la toate clasele primare, dar īn special la clasa I. Jocul didactic poate fi folosit atāt ca metoda de predare - īnvatare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare si aplicare a cunostintelor īnsusite. El poate avea o valoare instructiv - formativa deosebita. Poate duce la deprinderi trainice si implicit la un progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor. Poate avea si un efect educativ evident, deoarece cultiva īncrederea īn fortele proprii, precum si spiritul de raspundere , de colaborare si ajutor reciproc. Eficienta formativa a īnvatamāntului matematic la clasele I - IV poate fi sporita atāt prin calitatea cunostintelor, priceperilor, deprinderilor, atitudinilor, cāt si prin modul de organizare si īndrumare al asimilarii acestora. Īn ceea ce priveste calitatea cunostintelor, prin caracterul riguros stiintific si generativ al sistemului notional si operativ pe care īl cuprinde, matematica este investita cu bogate valente formative. Important este ca īnvatatorul sa respecte rigoarea "relativa" a matematicii si sa prezinte elevilor aceste notiuni la nivelul posibilitatilor de īntelegere. Utilizarea si mai apoi transferul notiunilor matematice se realizeaza nu prin simpla transmitere a acestora de la īnvatator catre elevi, ci prin īndelungate, dar dirijate procese de cautare si descoperire a lor de catre elevi. De aici, caracterul dinamic activ si relativ al īnvatarii matematicii. Pentru ideea caracterului activ al īnvatamāntului pledeaza si pozitia centrala a elevului, anume statutul lui de subiect activ, care realizeaza actul īnvatarii matematice mai ales prin efortul propriu si care, odata cu īnsusirea notiunilor respective, īnvata si anumite tehnici de investigare si rezolvare cu caracter general. Īnvatarea este un proces activ de cunoastere care este cu atāt mai valoros cu cāt se realizeaza cu un efort propriu si cu mijloace si tehnici cāt mai productive. Īn īnvatarea matematicii, efortul intelectual se situeaza pe primul plan. Acesta consta īn: observarea obiectivelor nu sub aspectele lor logice (multimi, apartenenta, relatii), operarea cu multimile concrete de obiecte, cu accent logic, care releva aceste operatii, continue operatii de analiza, sinteza, comparatii, clasificari, abstractizari si generalizari, semnificative procese de transfer pe orizontala si pe verticala (intra si interdisciplinitatea) rationament inductiv si transductiv (analogic) cu precadere la primele clase a III-a si a IV-a. Īn scopul obtinerii unui randament maxim, se folosesc mai multe modalitati de organizare a activitatilor matematice, una din acestea fiind jocul didactic.
Jocul didactic este astazi tot mai intens valorificat din punct de vedere pedagogic īn intentia de a imprima programului scolar un caracter cāt mai viu si mai atragator, de a fortifica energiile intelectuale si fizice ale elevilor. S-a dezvoltat o varietate de jocuri educative sau didactice, care īsi propun sa īmbine cu bune rezultate, spontanul cu imaginativul din structura psihicului copilului cu efortul programat si solicitat de energii intelectuale si fizice proprii īnvatarii scolare. Īn organizarea acestor jocuri se are īn vedere experienta acumulata de copii īn construirea unor multimi formate din obiecte din lumea īnconjuratoare fructe, bile, pietricele etc., pe baza unor proprietati: forma, marime, culoare. Copiii trebuie sa cunoasca diverse variabile ale acestor atribute si pe baza lor sa alcatuiasca multimi: bile rosii , mere mari, carti groase, etc. Jocurile didactice acopera o gama larga de activitati cu continut foarte variat: de la intuirea notiunii de multimi pāna la jocurile ce ilustreaza operatiile cu multimi echipotente si rezolvarea problemelor cu sau fara date numerice. Prin acestea se argumenteaza folosirea jocurilor didactice prin variante evoluate de la gradinita si adaptate la īnvatamāntul primar. Introducānd cu mai mult tact, cu pricepere astfel de activitati de joc, cream legatura, continuitatea cu īnvatamāntul prescolar, unde forma predominanta este jocul didactic si se da posibilitatea īnvatatorului sa evite pe cāt posibil folosirea unui limbaj matematic abstract, inccesibil copilului, oferindu-i posibilitatea de a introduce cāt mai natural si mai progresiv unele cunostinte si activitati noi. Din perspectiva acestor argumente, consider ca introducerea jocului didactic la lectia de matematica cu prioritate īn perioada preabecedara, este o necesitate. Dupa cum se stie, īn īnvatamāntul prescolar, toate activitatile se caracterizeaza prin preponderenta activitatilor libere (la alegere organizate sau sub forma de joc). Iata de ce, īn vederea pregatirii treptate a copiilor pentru activitatea scolara este necesar sa se asigure o gradare progresiva a raportului dintre activitatile libere, independente si cele dirijate. Prin aceasta este pregatit terenul pentru contactul cu actiunile de īnvatare specifice muncii scolare din ciclul primar, presupunānd pe de o parte, spontaneitatea copilului, a spiritului de independenta, iar pe de alta parte, orientarea catre activitati constructive, folositoare instruirii si dezvoltarii fizice si psihice, permitāndu-i integrarea eficienta īn regimul scolar. Dezvoltarea capacitatii intelectuale la vārsta de 6 ani īi permite copilului sa frecventeze scoala, dar continuitatea si legatura cu activitatea din timpul gradinitei o realizam prin īmpletirea judicioasa a activitatii impuse cu cea dorita de copil - jocul. Dar nu este vorba de un joc oarecare ci de acele jocuri organizate care sa faca trecerea de la jocul propriu-zis la activitatea intelectuala. Jocul didactic poate fi inclus īn structura lectiei īn oricare din momentele ei. El asigura pastrarea atentiei, faciliteaza procesul de īnsusire si cosolidare a cunostintelor, de formare a unor priceperi si deprinderi, previne aparitia oboselii, īl face pe copil sa iubeasca scoala si pe īnvatatorul sau. Sustin de asemenea formularea īn joc a unor probleme despre care stim dinainte ca sunt greu de īnteles asigurānd abordarea lor de catre toti copiii, fara rezerve, fara efort deosebit. Matematica de la clasa I contine multe tipuri de lectii: de dobāndire de noi cunostinte, consolidare, sistematizare, recapitulare, formare de priceperi si deprinderi, de control, de evaluare īn toate momentele lectiei. Īn clasa I, īn perioada preabecedara, mai precis īn primele ore de matematica, se repeta si se completeaza anumite cunostinte dobāndite la gradinita īn legatura cu corpuri si figuri geometrice, culori, relatii spatiale. Acesta se poate face aproape exclusiv prin jocuri de manipulare de obiecte concrete sau jetoane, cu imagini ale obiectelor. Se pot folosi jocuri de tipuri: "Ce este si ce nu este la fel", "Detectivii", "Apartine sau nu apartine", etc. Acum voi prezenta cāteva din aceste jocuri: _ "Ce este si ce nu este la fel" - scopul acestui joc este sa obisnuiasca elevii sa compare doua piese stabilindu-se atributele comune si cele distincte, ajutānd la īntelegerea notiunii de "caracteristica". Ca material didactic se poate folosi trusa Dienes. Pentru a folosi aceste joc, elevii trebuie sa cunoasca figurile geometrice si culorile. Astfel, se pot prezenta doua piese: un triunghi mic, de culoare rosie si gros si un patrat mic, de culoare rosie si subtire - poate rezulta afirmatia: "Amāndoua piesele sunt mici si rosii, dar una este groasa si cealalta subtire, una este triunghi si cealalta patrat". Un raspuns mai evoluat la care trebuie sa se ajunga ar putea fi formulat astfel: "Cele doua piese se aseamana prin marime si prin culoare si se deosebesc marime si forma". Aceasta īnseamna ca īntre cele doua piese exista doua asemanari si doua deosebiri. Considerānd discul mare, subtire, galben si patratul mare, gros rosu se va stabili ca piesele se aseamana prin marime si se disting prin forma, grosime si culoare. Īntre ele exista o singura asemanare si trei deosebiri. Pentru elevii de clasa I nu este greu sa observe legatura ce exista īntre numarul atributelor unei piese pe de o parte si numarul asemanarilor si diferentelor pe de alta (suma lor este totdeauna patru). Tipul īnvatarii - frontal. _ Un alt joc "Detectivii" este un joc pentru construirea multimilor si scopul lui este de a-i ajuta pe copii sa īnteleaga procesul de formare a multimilor pe baza unor proprietati caracteristice date si de a intui complementarele acestora. Astfel, īn cadrul acestui joc se foloseste trusa Dienes īntreaga (48 piese). Īnvatatorul va īncerca sa comita anumite "greseli" spre a verifica atentia copiilor. "Greselile" pot fi legate de plasarea anumitor piese, precum si de determinarea numarului corespunzator unui anumit grup de piese. Elevii vor acorda interesul deosebit acestui joc cu atāt mai mult cu cāt īnvatatorul compara rolul copiilor cu al unor personaje devenite familiare prin serialele de televiziune. Oricāt va īncerca īnvatatorul sa induca īn eroare pe "detectivi" acestia vor sesiza toate "trucurile", vor semnaliza orice greseala: "Ati asezat patratul īn casuta triunghiurilor" sau "Ati asezat o piesa groasa īn grupul celor subtiri". Daca īnvatatorul, īncercānd sa numere discurile din casuta respectiva, va spune "Unu, doi, cinci, patru", imediat vor veni semnale, chiar proteste, fiecare copil sesizānd ca nu s-a respectat ordinea sirului natural al numerelor īn sensul ca "A fost sarit numarul trei, iar cinci a fost numit īnaintea lui patru". Ei vor sti sa faca rectificarea cuvenita "īn locul lui cinci trebuie spus trei". Cu deosebita placere se vor gasi copii care vor dori sa-si īncerce sansa, preluānd rolul īnvatatorului; ei nu vor avea mai mult succes pentru ca "detectivii" sunt la datorie. Acest joc se organizeaza frontal. Practica pedagogica demonstreaza ca īn aceasta perioada preabecedara se poate folosi o gama īntrega si variata de jocuri didactice cu sporite valente formative si instructiv-educative. Īn ceea ce priveste crearea continuitatii gradinita - scoala īn īnvatarea matematicii, īn predarea capitolului "Numeratia", am utilizat o varietate de jocuri logico - matematice pe care le-am adaptat cerintelor programului de īnvatamānt primar. Īn contextul muncii de zi cu zi la clasa, s-ar parea ca este putin inutil pentru cineva care sta īn biroul sau uitāndu-se spre gradina acoperita de zapada sa scrie ceea ce s-ar parea a fi un nonsens despre magia numerelor - īn special cānd este o astfel de lupta anevoioasa de a da atātor copii abilitatea de a lucra cu calculele. Īnsa eu atrag atentia spre calea practica mai usoara, nu spre o teorie superficiala. Atunci cānd copilul dobāndeste sentimentul surprizei si īncāntarii, atunci vor urma si abilitatile de calcul. Abilitatile de baza sunt incidentale. Ceea ce este important pentru īnvatarea matematicii este magia pe care a simtit-o Pitagora. si īn plus la magie, si legat de aceasta, este amuzamentul numerelor. Ele lucreaza īmpreuna ca un truc vrajit. Deci jocurile si glumele cu numere sunt una dintre modalitatile la care apeleaza sentimentul uimirii. Daca magia nu poate fi atinsa īn īntregime decāt de anumiti indivizi, īn schimb amuzamentul poate fi perceput de toti. Aproape toti copii au capacitati intelectuale dezvoltate pentru a mānui cu usurinta calculele matematice de baza. Trucul pedagogic este acela de a le arata de ce ar trebui sa fie suficient de interesati sa-si cheltuiasca energia intelectuala facānd acest lucru. Printre obiectivele īnvatarii matematice īn ciclul primar īl ocupa formarea deprinderilor de calcul matematic. Robert Dattens apreciaza ca cel mai bun procedeu de a determina obiectivele īnvatarii calculului consta īn a porni de la ideea fundamentala conform careia calculul corespunde unui mod de adaptare a copilului, īn lumea īn care traieste, de aceea el recomanda sa adoptam o atitudine īn care sa tinem seama īn primul rānd de functia matematicii īn lumea reala. Fara īndoiala, deprinderile de calcul stau la baza īntregului sistem al deprinderilor matematice, calculul mintal stānd la baza calculului scris. La rāndul lor, deprinderile de calcul (mintal sau scris) constituie deprinderi de baza pentru rezolvarea problemelor. Cānd stapāneste deprinderile de calcul, elevul īsi poate concentra atentia asupra principiului de rezolvare a problemei. Calculul are o deosebita contributie la dezvoltarea gāndirii, de aceea obiectivul final al īnvatarii calculului este dezvoltarea gāndirii logice a elevilor. Supusa la un antrenament continuu prin efectuarea unor calcule exacte, rapide, judicios gradate, gāndirea elevului se dezvolta si se disciplineaza. Dar elevul nu este pus numai īn situatia de a efectua calcule aplicānd procedeele īnvatate, ci si de a alege procedeul de calcul cel mai potrivit calculului dat, pentru a afla mai usor si mai repede rezultatul cautat. Aceasta dezvolta puterea de īntelegere, spiritul de initiativa, perspicacitatea, originalitatea, creativitatea. Fara a exclude din obiectivele calculului automatizarea, formarea si fixarea algortimilor de calcul, īnvatamāntul trebuie sa-i faca pe elevi sa īnteleaga esenta calculului, principiile care stau la baza rezolvarii unei categorii īntregi de exercitii si sa-l antreneze de mai multe ori sub forma de joc, īn rezolvarea unor situatii multiple si variate, mereu noi. Īn scopul realizarii acestor obiective vizānd sporirea eficientei formative, sa urmareasca īntelegerea operatiilor aritmetice. Īn acest sens, pornind de la jocuri usoare, asemanatoare cu cele de la gradinita pāna la jocurile cu grad sporit de dificultate care cer rabdare, vointa si perseverenta, sa utilizeze jocuri pentru formarea deprinderilor de calcul. ,,Cine stie sa numere mai departe?'' Obiectiv didactic: verificarea cunostintelor despre numarat si consolidarea deprinderii de formarea corecta a zecilor. Sarcina didactica: exercitii de numarare cu respectarea succesiunii numerelor. Mod de desfasurare: La acest joc, numarul de participanti nu este limitat. Īnainte de joc, educatoarea recomanda elevilor sa fie foarte atenti pentru a reusi sa corecteze greselile colegilor. Se organizeaza clasa pe doua grupe de elevi. Educatoarea stabileste pāna la ce numar se va numara, iar, la semnalul acestuia, jocul poate īncepe. Primul elev din prima grupa īncepe numaratoarea si continua pāna cānd este oprit printr-o bataie din palme de catre educatoare. Elevul se opreste, ia loc, numaratoarea fiind preluata de al doilea elev din aceeasi grupa. Īn cazul īn care unul dintre elevi greseste la numarat, va ramāne īn picioare. Se reia numaratul pāna cānd raspund toti elevii din grupa. La fel se procedeaza si cu cealalta grupa. Īn finalul jocului se numara copiii ramasi īn picioare din fiecare grupa si se declara īnvingatoare grupa cu cei mai putini copii īn picioare. Pentru complicarea jocului se cere copiilor sa numere din 2 īn 2, din 3 īn 3, din 5 īn 5, etc., stabilindu-se de la īnceput numarul de la care se va īncepe numaratoarea si cel la care se vor opri. Concluzii · jocul depinde de particularitatile de vārsta ale copilului; · jocul sprijina, favorizeaza si optimizeaza dezvoltarea personalitatii copilului; · jocul evolueaza sub aspectul complexitatii formelor, continuturilor si regulilor odata cu personalitatea copilului. Pe lānga jocurile pe care le-am folosit ca exemplu se pot folosi si multe alte jocuri create de elevi, contribuind astfel la dezvoltarea imaginatiei, unei trebuinte interioare de actiune si afirmatie. Īn concluzie, jocul solicita elevul sa ia parte la actiune cu spontaneitate si creativitatea gāndirii lui, īl obliga la reactii motivate ce pun la īncercare iscusinta si priceperea, fantezia si initiativa lui, īndrazneala dar si prudenta de care este capabil sa dea dovada.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2013 )