JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE INVATARE A MATEMATICII

JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE ÎNVĂŢARE A MATEMATICII

Planul lucrarii:

1. Directii de evolutie a învatamântului matematic în ciclul primar

2. Motivarea învatarii matematicii

3.Dezvoltarea calit&# 353h76d 259;tii personale prin matematica

   4.Jocul didactic-modalitate de învatare a matematicii

   5.Integrarea jocului didactic în orele de matematica la clasa I

6. Dezvoltarea flexibilitatii gândirii prin rezolvarea de probleme

7. Compunerea de probleme  - modalitate de dezvoltare a creativitatii

1.Directii de evolutie a învatamântului matematic în ciclul primar

În contextul preocuparilor permanente pentru modernizarea învatamîntului, pentru  racordarea lui la cerintele societatii contemporane si viitoare, matematicii îi revine,în continuare, un rol esential în formarea si dezvoltarea intelectuala a elevului, preluându-se întreaga baza de date din domeniu, atât din punct de vedere al continutului, cât si al experientei metodice.

Experientele facute în tara noastra de o serie de cercetatori , metodisti si pedagogi au condus la conturarea unui sistem modern de predare-învatare a matematicii în ciclul primar, care tine seama de particularitatile logice ale stiintei matematicii, cât si de particularitatile psihologice privind actul învatarii la copiii de vârsta scolara mica.

si pe plan mondial au existat si exista preocupari majore în acest sens. Putem evidentia pe J. Piaget în conceptul de numar natural, pe Z. T. Dienes care a venit cu jocurile logice de constructii bazate pe forma (patru valori:cerc, patrat, dreptunghi, triunghi), culoare (trei valori:albastru, rosu, galben), marime(doua valori:mare, mic),grosime(doua valori:gros, subtire). Importante sunt, de asemenea, si cercetarile experimentale care s-au bazat pe fundamentare teoretica si care au capatat o larga raspândire.

Directiile de evolutie a învatamântului matematic în ciclul primar sunt urmatoarele:

-constientizarea obiectelor formative, cresterea ponderii formativului în întreaga activitate, având ca vector o didactica a intelectului;

-apropierea matematicii scolare de matematica- stiinta contemporana, în sensul reducerii decalajului dintre acestea;

-învatarea structurata, modulara a continuturilor, ce permite extrapolari în concentre numerice succesive, în reducerea timpului destinat formarii unor deprinderi calculatorii;

-accentuarea caracterului interdisciplinar al cunostintelor si priceperilor matematice, precum si o mai evidenta conectare la cotidian, la realitatea înconjuratoare;

-dobândirea unor strategii de rezolvare a problemelor (nu numai probleme cu solutie unica, ci si probleme cu mai multe solutii sau probleme fara solutie, aparitia unor probleme cu raspuns non-cantitativ), cu extensia activitatilor suplimentare si a compunerii de probleme.

Toate acestea se înscriu în formula idealului pedagogic al învatamântului românesc: formarea personalitatii deschise, adaptabila la schimbari de tip inovator.

2.Motivarea învatarii matematicii

Un rol deosebit îl are matematica în dezvoltarea intelectuala a elevului, în dezvoltarea gândirii logice, adica a unei gândiri consecvente, clare si precise.

Învatând corect matematica, elevii îsi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele. Rezolvarea problemelor este forma primara  a muncii creatoare de studiu a copilului. În acest context, ca în orice activitate creatoare, imaginatia joaca un rol deosebit. Rezolvarea unei probleme constituie un rezultat al activitatii comune în gândire si imaginatie. Deci, daca aceasta rezolvare contribuie la dezvoltarea gândirii elevilor, în aceeasi masura contribuie la dezvoltarea imaginatiei creatoare, care constituie o componenta însotitoare a acesteia.

Prin matematica gasim un bun prilej pentru a forma la elevi deprinderi folositoare: punctualitate, exactitate, autoverificare, justificare si motivare. Ei reusesc sa  remarce în obiectul observat elemente de asemanare si deosebire, sa separe însusirile esentiale si permanente de cele întâmplatoare, sa faca o conexiune între însusirile esentiale si cele permanente într-o notiune.

               În acest proces extrem de important al abstractizarii si generalizarii, se dezvolta la elevi o gândire abstracta, logica si sanatoasa. O data cu gândirea se dezvolta si limbajul elevului, în mod deosebit în acest cadru, cel matematic, caruia îi este caracteristic laconismul, precizia si claritatea.

               S-a crezut gresit la un moment dat ca aparitia calculatorului va restrânge sfera utilizarii matematicii prin extinderea "tiparelor" si "retetelor". În realitate, calculatoarele au facut sa creasca nevoia de matematica si, în mod obligatoriu, de însusire corecta a aritmeticii care constituie ABC-ul acesteia. Este cert ca matematica trebuie prezentata la standardele de rigoare si suplete ale epocii actuale, permitând expunerea unor idei profunde, modelatoare ale realitatii fizice, comunicabile elevilor în conditii de accesibilitate. Iar pentru ca matematica sa fie o certitudine, în realizarea careia cadrul didactic are un rol hotarâtor.    

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

 3.Dezvoltarea calitatii personale prin matematica

Matematica moderna tinde sa fie cât mai aproape de elev sa-l ajute si sa-i dezvolte calitatile personale. Daca în clasele I si a II-a formarea conceptelor matematice se face la un nivel primar, iar antrenarea lor separat, începând cu clasa a III-a, are loc integrarea si articularea notiunilor într-o structura mentala flexibila, capabila sa mobilizeze si optimizeze resursele pentru rezolvarea unor probleme variate.

Capacitatile general umane cum sunt creativitatea, abstractizarea, concretizarea, analiza sinteza se manifesta si deriva în mod firesc din  operatiile intelectuale specifice matematicii. Trebuie spus ca în procesul extrem de important al abstractizarii si generalizarii, se dezvolta la elevi o gândire abstracta, logica si sanatoasa.

Un rol deosebit îl are aritmetica în dezvoltarea intelectuala a elevului, în dezvoltarea gândirii logice, adica  a unei gândiri consecvente, clare si precise.

Învatând corect aritmetica, elevii îsi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei  asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele. Punctualitatea,  exactitatea, autoverificarea, justificarea si motivarea sunt deprinderi care pot fi formate si dezvoltate si prin lectiile de matematica.

Stabilind ca, în primele patru clase, aritmetica este unul dintre obiectele de baza, ea are rolul de a înarma pe elevi cu cunostinte temeinice în legatura cu notiunile elementare de matematica, de a le forma deprinderea de  a aplica aceste cunostinte în viata practica, precum si de a contribui la dezvoltarea judecatii, a gândirii logice, a memoriei, atentiei, spontaneitatii, rezolvarii rapide a situatiilor problema ce apar.

4.Jocul didactic-modalitate de învatare a matematicii

Încorporat în activitatea didactica, jocul imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator, aduce varietate si o stare de buna dispozitie, de veselie, de destindere, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a oboselii.

Jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale scolarilor, generând o motivatie secundara, dar stimulatorie. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învatamântul consolideaza, precizeaza, sau chiar verifica cunostintele elevilor, le îmbogateste sfera de cunostinte, pune în valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale acestora.

Eficienta jocului didactic depinde, de cele mai multe ori, de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent, de felul în care stie sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari, indicatii, aprecieri.

În gradinita, predominant este jocul. Trecerea la activitatea de învatare nu trebuie sa se faca brusc. Din aceasta cauza, la clasa I, se recomanda ca unele activitati instructive sa se desfasoare sub forma de joc sau în unele activitati instructive sa fie introduse jocuri didactice.

Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lectiei în care se observa o stare de oboseala a elevilor si când atentia acestora nu mai poate fi captata prin alte mijloace didactice. De asemenea, pot fi organizate lectii-joc, în care jocul sa domine urmarind fixarea, consolidarea si sistematizarea cunostintelor. Inclus inteligent în structura lectiei, jocul didactic ,matematic poate sa satisfaca nevoia de joc a copilului, dar poate, în acelasi timp sa usureze întelegerea, asimilarea cunostintelor matematice în formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizând o îmbinare între învatare si joc.

5.Integrarea jocului didactic în orele de matematica la clasa I

Utilizând jocul în predarea matematicii am urmarit numeroase avantaje pedagogice dintre care amintesc:

            -determinarea copiilor sa participe activ la lectie;

            -antrenarea atât a copiilor timizi, cât si a celor slabi;

            -dezvoltarea spiritului de cooperare;

            -dezvoltarea iscusintei, spiritului de observatie, ingeniozitatii, inventivitatii, care constituie tehnici active de exploatare a realitatii.

Pornind de la ideea ca orice exercitiu sau problema poate deveni joc daca sunt precizate sarcinile de lucru si scopul urmarit, am cautat sa creez o atmosfera deconectanta si sa trezesc elevilor interesul, spiritul de concurenta si de echipa. Astfel, am folosit jocul didactic în întelegerea si însusirea numerelor naturale de la 0 la 10, numeratiei 0 - 10, a operatiilor de adunare si scadere în concentrul 0 - 10 si voi exemplifica cu câteva modele.

Primele 10 numere constituie fundamentul pe care se dezvolta întreaga gândire matematica a scolarului. La conceptul de numar, elevul ajunge progresiv si dupa o anumita perioada pregatitoare. Înregistrarea în scris a numarului, introducerea simbolului sau, reprezinta o etapa superioara a procesului de abstractizare.

Pentru ca activitatile sa fie mai placute si cunostintele sa fie însusite mai usor am utilizat jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare-numaratori despre numerele 0 - 10, deoarece cu o nota de umor ele descriu chipul cifrelor. Pe parcursul orelor în care am predat cunostinte despre numerele 0 - 10 am învatat elevii unele cântecele despre numere.

În lectiile consacrate adunarii si scaderii în concentrul 0 - 10 am folosit ghicitori - problema, de genul:

Mac, mac, mac si mac, mac, mac,

Zece rate stau pe lac.

Striga tare mama rata:

 --Mac, mac, mac, nu vreti verdeata?

sase pleaca la maicuta

si-acum socotiti fuguta

Printre nuferii din lac

Câte rate baie fac?

Procesul scrierii sirului numerelor pâna la 10 se fac progresiv. Dupa însusirea numerelor 0 - 5 am practicat jocurile "Ce numere au fugit?" sau "Ce numere s-au ascuns?" prin care am urmarit deprinderea elevilor cu ordinea crescatoare sau descrescatoare a numerelor.

Jocul "Numara corect"

Obiective: -sa perceapa numerele dupa auz;

                 -sa poata numara respectând succesiunea numerelor.

Sarcina didactica: asculta si numara corect bataile din palme si alege numarul potrivit.

Material didactic: cartonase cu numerele de la 0 - 10

Desfasurare: învatatorul bate din palme, elevul alege cartonasul cu numarul corespunzator batailor din palme.

Jocul "Ce numere au fugit?"

Sarcina didactica: stabilirea numerelor lipsa dintr-un sir dat.

Material didactic: jetoane cu numere 0 - 10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de mai jos:

│0│  │2│  │4│  │6│  │8│

│7│  │5│  │3│  │1│

Desfasurarea jocului: se poate organiza pe echipe sau individual; elevul vine si pune la locul potrivit numarul care lipseste.

Jocul "Ce semn s-a ascuns?"

Scopul: exersarea deprinderii de calcul, folosirea corecta a semnelor grafice de operatie (+, -).

Regula jocului: elevii trebuie sa ghiceasca ce semn de calcul a disparut.

Desfasurarea jocului: se va scrie la tabla o coloana de exercitii cu adunari si scaderi.

3 + 4 = 7;     5 - 3 = 2;     6 + 3 = 9;     4 - 4 = 0;     2 + 7 = 9;     7 - 5 = 2

Se poate organiza pe echipe sau elevii pot primi si fise. Se vor citi exercitiile în soapta de catre fiecare elev. Vor închide apoi ochii si învatatorul va sterge semnele de calcul. Elevii vor iesi la tabla si vor completa exercitiile cu semnele disparute.

Pe parcursul jocului am renuntat la conducerea directa si am alternat-o cu cea indirecta. Am cautat sa imprim jocului un anumit ritm, sa mentin atmosfera de joc, sa evit momentele de monotonie, sa stimulez initiativa si inventivitatea copiilor, sa urmaresc comportamentul lor si sa-i antrenez pe toti la joc.

La sfârsitul fiecarui joc am formulat concluzii si aprecieri asupra felului în care acesta s-a desfasurat, asupra comportamentului elevilor, am facut recomandari si evaluari individuale si generale.

            6.Dezvoltarea flexibilitatii gândirii prin rezolvarea de probleme

             Activitatea de rezolvare a problemelor ofera terenul cel mai fertil din domeniul activitatilor matematice pentru cultivarea si educarea creativitatii si a inventivitatii. Creativitatea gândirii, miscarea ei libera, nu se poate produce decât pe baza unor deprinderi corect formate, stabilizate si eficient transferate.

            Trecerea de la rezolvarea problemelor, unde deprinderile si abilitatile se refera în special la analiza datelor, a conditiei, la capacitatea de a întreba si a orienta întreaga desfasurare a rationamentului în directia descoperirii solutiei, se face în mod gradat, prin:

a)   complicarea unei probleme prin introducerea de noi date sau prin modificarea întrebarii;

b)       rezolvarea problemei prin mai multe procedee;

Compunerea de probleme este una din modalitatile principale de a dezvolta gândirea independenta si originala a elevilor, a flexibilitatii de tip divergent a acesteia si nu în ultimul rând, a pasiunii pentru matematica.

Originalitatea este o trasatura a flexibilitatii, ca urmare a caracterului inedit al raspunsurilor si solutiilor.

O mare importanta în rezolvarea problemelor o are întelegerea structurii acestora si a logicii rezolvarii lor. Pentru a ajunge însa la generalizarea rationamentului comun unei categorii de probleme, elevii trebuie sa-si formeze capacitatile  de a analiza si de a orienta logic sirul de judecati catre întrebarea problemei.

Esentializarea rezolvarii problemelor într-un exercitiu cu datele numerice ale acesteia, apoi cu simboluri reprezinta modalitati de exersare a gândirii în generalizarea algoritmului de rezolvare a problemelor. Elaborarea unei probleme cu text pe baza unor scheme grafice reprezinta un efort de analiza si sinteza logica a situatiei date în problema initiala

Preocuparea cadrului didactic va fi, în acest sens pentru supletea solutiei gasite în rezolvarea unor probleme , în masura în care acestea produc elevilor o stare de surpriza, o traire intensa în plan afectiv, stimulându-le dorinta si curiozitatea de a descoperi si alte cai de rezolvare.

7.Compunerea de probleme - modalitate de dezvoltare a creativitatii elevilor

Primii pasi în stimularea creativitatii o constituie crearea cadrului adecvat care sa permita eliberarea copiilor de tensiuni si sa favorizeze comunicarea libera, astfel ca elevii cu tendinte spre pasivitate , neobisnuiti cu efortul intelectual, sa intre treptat în procesul muncii intelectuale, prin dorinta de autoafirmare.

Brainstormingul este una dintre metodele creative de grup. Am aplicat-o in cadrul unor ore de matematica la clasa a III-a, subiectul fiind "Compunerea de probleme  cu operatiile învatate"

Am împartit colectivul de elevi în 5 grupe neomogene, a câte 4 elevi (dat fiind faptul ca ei stau câte doi în banca), asigurând o ambianta stimulativa.

În metoda Brainstorming exista reguli fundamentale ce trebuie respectate:

           -nu este voie sa critici parerile, ideile celorlalti;

          -exista o mare libertate de gândire care determina o stare stimulativa;

           -membrii grupului emit cât mai multe idei, solutii;

           -cadrul didactic nu trebuie sa-si impuna propriile pareri.

Fiecare echipa si-a ales un secretar care noteaza rationamentul de rezolvare a problemei. Au lucrat în echipa, participând, cooperând si colaborând.

Folosind scheme, au compus probleme. În rezolvarea problemelor, gândirea elevilor a fost mereu confruntata cu o necunoscuta. Pentru descoperirea ei, au emis ipoteze, au întreprins diverse cautari, presupuneri, au stabilit diferite relatii, au facut combinatii pentru a gasi drumul spre descoperirea necunoscutei. Pe masura ce ei au patruns în miezul problemei, necunoscuta s-a lasat descoperita.

O alta metoda de dezvoltare a flexibilitatii gândirii, ce stimuleaza curajul, creativitatea, inventivitatea este metoda "Philips 6/6". Am împartit clasa în grupe de câte 4 elevi. Au avut de rezolvat problemele în 6 minute. Am urmarit ca grupurile sa fie cât mai eterogene. Fiecare grup si-a ales un conducator (reprezentant) care sa prezinte elevilor solutia corecta a problemei întregii clase. Dupa expirarea celor 6 minute, fiecare grup îsi prezinta solutiile (prin reprezentantul grupului), scrise pe fisa de lucru.

Avantajul acestei metode consta în aceea  ca toti membrii grupului sunt activi, fiecare având posibilitatea sa-si puna în evidenta propriul rationament, solutiile reprezentând rodul gândirii obiective.

Au avut ca sarcina sa compuna probleme care se rezolva prin:

Echipa I                                                               Echipa a IV-a

►o adunare si o scadere                                    ►doua operatii de înmultire

           756+ 39-145=                                                          12x 14x  6=

Echipa a II-a                                                        Echipa a V-a

►o adunare si o înmultire                                   ►o scadere si o înmultire

           43+ 12x  4=                                                              871- 43x 16=

Echipa a III-a                                                       Echipa a VI-a

►o adunare si o împartire                                  ►doua scaderi

           39+81:  9=                                                                103- 76- 25=

            Prin aceasta metoda elevii au fost pusi în situatia de a descoperi rationamentul problemei, sa construiasca ipoteze, sa caute solutii si sa le verifice.

            Prin rezolvarea si compunerea problemelor de matematica elevii îsi formeaza deprinderi eficiente de munca intelectuala, care vor influenta studiul altor discipline de învatamânt, generând la elevi un simt al realitatii de tip matematic.

            Cooperarea/colaborarea în planul interactiunii elev-elev, elev-elevi determina cresterea încrederii în fortele proprii, formarea unei atitudini pozitive fata de munca, diminuând anxietatea si favorizând succesul scolar.

 

 

Bibliografie:

Neacsu I., Dascalu G., Horia R.-Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, manual pentru Liceele Pedagogice, clasele XI-XII, Editura Sigma, Bucuresti

Ana D., Logel D.-Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Editura Carminis, Pitesti

Învatamântul primar, revista dedicata cadrelor didactice nr.1/2002

Bibliografie:

Dumitru Ana, Dumitru  Logel- Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Editura Carminis, Pitesti

Aron I. - Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Învatamântul primar, Revista dedicata cadrelor didactuce,Nr.1/2002

JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE ÎNVĂŢARE A MATEMATICII

                                       Înv. Margareta Gaulischi

                                      scoala cu cls. I-VIII Nr.24, Craiova

Matematica moderna tinde sa fie cât mai aproape de elev sa-l ajute si sa-i dezvolte calitatile personale. Daca în clasele I si a II-a formarea conceptelor matematice se face la un nivel primar, iar antrenarea lor separat, începând cu clasa a III-a, are loc integrarea si articularea notiunilor într-o structura mentala flexibila, capabila sa mobilizeze si optimizeze resursele pentru rezolvarea unor probleme variate.

Capacitatile general umane cum sunt creativitatea, abstractizarea, concretizarea, analiza sinteza se manifesta si deriva în mod firesc din  operatiile intelectuale specifice matematicii. Trebuie spus ca în procesul extrem de important al abstractizarii si generalizarii, se dezvolta la elevi o gândire abstracta, logica si sanatoasa.

Un rol deosebit îl are aritmetica în dezvoltarea intelectuala a elevului, în dezvoltarea gândirii logice, adica  a unei gândiri consecvente, clare si precise.

Învatând corect aritmetica, elevii îsi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei  asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele. Punctualitatea,  exactitatea, autoverificarea, justificarea si motivarea sunt deprinderi care pot fi formate si dezvoltate si prin lectiile de matematica.

Stabilind ca, în primele patru clase, aritmetica este unul dintre obiectele de baza, ea are rolul de a înarma pe elevi cu cunostinte temeinice în legatura cu notiunile elementare de matematica, de a le forma deprinderea de  a aplica aceste cunostinte în viata practica, precum si de a contribui la dezvoltarea judecatii, a gândirii logice, a memoriei, atentiei, spontaneitatii, rezolvarii rapide a situatiilor problema ce apar.

Jocul didactic-modalitate de învatare a matematicii

Încorporat în activitatea didactica, jocul imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator, aduce varietate si o stare de buna dispozitie, de veselie, de destindere, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a oboselii.

Jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale scolarilor, generând o motivatie secundara, dar stimulatorie. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învatamântul consolideaza, precizeaza, sau chiar verifica cunostintele elevilor, le îmbogateste sfera de cunostinte, pune în valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale acestora.

Eficienta jocului didactic depinde, de cele mai multe ori, de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent, de felul în care stie sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari, indicatii, aprecieri.

În gradinita, predominant este jocul. Trecerea la activitatea de învatare nu trebuie sa se faca brusc. Din aceasta cauza, la clasa I, se recomanda ca unele activitati instructive sa se desfasoare sub forma de joc sau în unele activitati instructive sa fie introduse jocuri didactice.

Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lectiei în care se observa o stare de oboseala a elevilor si când atentia acestora nu mai poate fi captata prin alte mijloace didactice. De asemenea, pot fi organizate lectii-joc, în care jocul sa domine urmarind fixarea, consolidarea si sistematizarea cunostintelor. Inclus inteligent în structura lectiei, jocul didactic ,matematic poate sa satisfaca nevoia de joc a copilului, dar poate, în acelasi timp sa usureze întelegerea, asimilarea cunostintelor matematice în formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizând o îmbinare între învatare si joc.

Integrarea jocului didactic în orele de matematica la clasa I

Utilizând jocul în predarea matematicii am urmarit numeroase avantaje pedagogice dintre care amintesc:

            -determinarea copiilor sa participe activ la lectie;

            -antrenarea atât a copiilor timizi, cât si a celor slabi;

            -dezvoltarea spiritului de cooperare;

            -dezvoltarea iscusintei, spiritului de observatie, ingeniozitatii, inventivitatii, care constituie tehnici active de exploatare a realitatii.

Pornind de la ideea ca orice exercitiu sau problema poate deveni joc daca sunt precizate sarcinile de lucru si scopul urmarit, am cautat sa creez o atmosfera deconectanta si sa trezesc elevilor interesul, spiritul de concurenta si de echipa. Astfel, am folosit jocul didactic în întelegerea si însusirea numerelor naturale de la 0 la 10, numeratiei 0 - 10, a operatiilor de adunare si scadere în concentrul 0 - 10 si voi exemplifica cu câteva modele.

Primele 10 numere constituie fundamentul pe care se dezvolta întreaga gândire matematica a scolarului. La conceptul de numar, elevul ajunge progresiv si dupa o anumita perioada pregatitoare. Înregistrarea în scris a numarului, introducerea simbolului sau, reprezinta o etapa superioara a procesului de abstractizare.

Pentru ca activitatile sa fie mai placute si cunostintele sa fie însusite mai usor am utilizat jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare-numaratori despre numerele 0 - 10, deoarece cu o nota de umor ele descriu chipul cifrelor. Pe parcursul orelor în care am predat cunostinte despre numerele 0 - 10 am învatat elevii unele cântecele despre numere.

În lectiile consacrate adunarii si scaderii în concentrul 0 - 10 am folosit ghicitori - problema, de genul:

Mac, mac, mac si mac, mac, mac,

Zece rate stau pe lac.

Striga tare mama rata:

 --Mac, mac, mac, nu vreti verdeata?

sase pleaca la maicuta

si-acum socotiti fuguta

Printre nuferii din lac

Câte rate baie fac?

Procesul scrierii sirului numerelor pâna la 10 se fac progresiv. Dupa însusirea numerelor 0 - 5 am practicat jocurile "Ce numere au fugit?" sau "Ce numere s-au ascuns?" prin care am urmarit deprinderea elevilor cu ordinea crescatoare sau descrescatoare a numerelor.

Jocul "Numara corect"

Obiective: -sa perceapa numerele dupa auz;

                 -sa poata numara respectând succesiunea numerelor.

Sarcina didactica: asculta si numara corect bataile din palme si alege numarul potrivit.

Material didactic: cartonase cu numerele de la 0 - 10

Desfasurare: învatatorul bate din palme, elevul alege cartonasul cu numarul corespunzator batailor din palme.

Jocul "Ce numere au fugit?"

Sarcina didactica: stabilirea numerelor lipsa dintr-un sir dat.

Material didactic: jetoane cu numere 0 - 10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de mai jos:

│0│  │2│  │4│  │6│  │8│

│7│  │5│  │3│  │1│

Desfasurarea jocului: se poate organiza pe echipe sau individual; elevul vine si pune la locul potrivit numarul care lipseste.

Jocul "Ce semn s-a ascuns?"

Scopul: exersarea deprinderii de calcul, folosirea corecta a semnelor grafice de operatie (+, -).

Regula jocului: elevii trebuie sa ghiceasca ce semn de calcul a disparut.

Desfasurarea jocului: se va scrie la tabla o coloana de exercitii cu adunari si scaderi.

3 + 4 = 7;     5 - 3 = 2;     6 + 3 = 9;     4 - 4 = 0;     2 + 7 = 9;     7 - 5 = 2

Se poate organiza pe echipe sau elevii pot primi si fise. Se vor citi exercitiile în soapta de catre fiecare elev. Vor închide apoi ochii si învatatorul va sterge semnele de calcul. Elevii vor iesi la tabla si vor completa exercitiile cu semnele disparute.

Pe parcursul jocului am renuntat la conducerea directa si am alternat-o cu cea indirecta. Am cautat sa imprim jocului un anumit ritm, sa mentin atmosfera de joc, sa evit momentele de monotonie, sa stimulez initiativa si inventivitatea copiilor, sa urmaresc comportamentul lor si sa-i antrenez pe toti la joc.

La sfârsitul fiecarui joc am formulat concluzii si aprecieri asupra felului în care acesta s-a desfasurat, asupra comportamentului elevilor, am facut recomandari si evaluari individuale si generale.