ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

-  EXACERBAREA ROLULUI PARTIDULUI COMUNIST.

-  CADRUL INTERN SI INTERNAŢIONAL.

-  DESFĂsURAREA EVENIMENTELOR DE LA 23 AUGUST 1944.

-ECOUL   SI   URMĂRILE   PENTRU   EVOLUŢIA  ULTERIOARĂ A  ROMÂNIEI; PARTICIPAREA ŢĂRII NOASTRE LA RĂZBOIUL ANTIHITLERIST.

Exacerbarea roiuMji oarfitîuhii comunist. Actul de la 23 august 1944 ocupa un loc central în istoria contemporana a României, caci a marcat, profund si indubitabil, evolutia ulterioara a tarii noastre. Veritabil moment de cumpana în istoria tarii, el a constituit apogeul desfasurarilor de forte între anii 1941-1944. în decursul anilor, actul de la 23 august 1944 a fost apreciat în mod diferit. înca la 3 septembrie 1944, luliu Maniu'W considera, un act bine organizat, "o lovitura de stat egala cu o mare revolutie" si al carui principal inspirator a fost regele M/ha/. Conducatorul Partidului Social-Democrat, Constantin Titel Petrescu, aprecia, doar peste doua zile, ca evenimentele au fost rodul "unei coordonari între cele patru partide... din România" (liberalii, national-taranistii, social-democratii, comunistii). în perioada regimului comunist au existat numeroase formulari -insurectie armata, insurectie nationala, revolutie de eliberare nationala si sociala si altele. Ziua de 23 august era sarbatorita, sub egida partidului comunist, ca ziua nationala a României. S-a încercat sa se acrediteze teza conform careia evenimentele au fost, în principal, opera comunistilor, cu participarea colaterala a celorlalte forte social-politice, a regelui mai ales.

Desigur, pentru întelegerea corecta a faptelor trebuie avute în vedere mai multe coordonate, dupa cum urmeaza: a) participarea României la campania din Rasarit; b) contributia tuturor fortelor social-politice interne la rezolvarea crizei politice din tara; c) tratativele pentru iesirea tarii din razboi; d) evolutia raporturilor militare si raporturile între membrii coali&# 18318o149s 355;iei antihitleriste si altele. Dintr-o astfel de perspectiva, sesizând situatia dramatica a tarii între anii 1940-1944 al carei apogeu a fost înregistrat în vara anului 1944, lupta pentru iesirea României din razboi si refacerea cadrului deplinei unitati nationale, cu concursul tuturor fortelor social-politice interesate în salvarea tarii, actul de la 23 august 1944 ne apare drept rezultatul unei lupte între proiectele de salvare a tarii, vehiculate atât de grupul maresalului, cât si de cele ale monarhului, în vederea încheierii unui armistitiu m conditii onorabile pentru România. Deznodamântul, în favoarea celui din urma, s-a realizat printr-o lovitura de stat, prin arestarea lui Ion si M/hai Antonescu si apoi a guvernului, la Palatul Regal din Bucuresti. Ea a fost urmata de o actiune militara rapida. S-a profilat, asadar, o solutie particulara, rezultat al unui moment concret istoric care a avut urmari foarte grave pentru viitorul tarii.

349

Cadrul intern si international. în cursul anului 1944 poate fi semnalata în România o crestere a starii de nemultumire populara fata de consecintele dezastruoase ale participarii la razboiul împotriva Uniunii Sovietice, a Natiunilor Unite, sporirea costului vietii, a duratei zilei de lucru, cresterea spectaculoasa a preturilor, proliferarea fenomenului camatariei, cu grave efecte în lumea satelor, urmarile bombardamentelor aeriene anglo-americane asupra României, apro­pierea frontului de Rasarit si în special a Armatei Rosii de fruntariile tarii. Valoarea pierderilor industriei petroliere românesti, în intervalul 1941-1944, s-a cifrat la 29 miliarde lei, valuta anului 1944. De asemenea, aveau loc numeroase sabotaje, care vizau cu precadere masina de razboi germana.

Situatia politico-militara a României în anul 1944 era dificila. Pe teritoriul tarii stationau importante efective militare germane, cifrate la circa 620 000 de soldati si ofiteri, concentrate în grupul de armate Ucraina de Sud, la comanda caruia fusese numit generalul Hans Friessner. Victoriile coalitiei antihitleriste au modificat profund harta operatiunilor militare. în primavara, trupele sovietice alungasera pe hitleristi din Bielorusia si Ucraina. Aliatii anglo-americani duceau lupte în Italia si pregateau deschiderea celui de-al doilea front în vestul Europei.

în atari împrejurari, s-au intensificat contactele politice si eforturile diplomatice pentru scoaterea României din razboi. La 17 martie au debutat la Cairo tratativele lui Barbu stirbey cu Aliatii, în numele lui Iu/iu Maniu si al Opozitiei unite. La 21 martie, Maniu si Bratianu au înaintat un nou memoriului Ion Antonescu, pentru a-i cere sa scoata tara din razboi. Peste doar câteva zile, Gheorghe Tatarascu cerea regelui convocarea Consiliului de Corona, pentru a identifica solutiile necesare depasirii crizei interne. în aprilie, Armata Rosie ajungea la Nistru si se pregatea sa forteze trecerea catre cursul Prutului. României i se deschidea, astfel, perspectiva transformarii în teatru de razboi si a ocupatiei militare sovietice. Chiar la 2 aprilie 1944, ministrul de externe sovietic Molotov, anunta însa ca Armata Rosie se afla în urmarirea trupelor germane, dar ca, intrând în România, nu urmarea sa impuna modificari politice si constitutionale.

La 12 aprilie 1944, sovieticii au cerut, în discutiile de la Stockholm între Frederic Nanu si Alexandra Kollontay, încheierea armistitiului. în aceeasi zi, la Cairo, lui stirbey i s-au comunicat conditiile armistitiului, si anume întoarcerea armelor împotriva hitleristilor, refacerea frontierei din 1940 între România si Uniunea Sovietica, plata unor despagubiri si reparatii de razboi. Tratativele cu Aliatii pentru iesirea României din razboi s-au izbit însa, permanent, de unele reticente britanice si americane, rezultat al întelegerilor secrete ale lui Winston Churchill, Franklin Roosevelt si Sta/in privind împartirea Europei în sfere de influenta. înca în 1943, Serviciul Secret de Informatii al României condus de Eugen Cristescu, a semnalat ca la reuniunea de la Moscova a ministrilor de externe ai statelor din coalitia antihitlerista, Sta/in ceruse ocuparea de catre trupele sovietice, pâna la încheierea pacii, a Finlandei, Poloniei, Moldovei, Dobrogeisi gurilor Dunarii.

La finele lunii aprilie 1944, a avut loc prima întrevedere între Lucretiu Patrascanu, din partea partidului comunist si rege, urmata de unele contacte ale reprezentantului comunist cu Ion Mocsony-Stârcea si generalul Constantin Sanatescu, numit la începutul lunii seful  Casei Militare Regale. în general,

350

Palatul a sustinut formarea unui guvern civil în frunte cu Iu/iu Maniu, dar acesta a declinat mereu oferta. La nivelul conducerii partidului comunist au survenit, tot în aceasta perioada, o serie de modificari. în Uniunea Sovietica activa, astfel, un grup de lideri, în special Ana Paukersi Vasile Luca, supusi în chip absolut, în plan ideologic, influentei staliniste. Primei i se datoreaza si formarea, dintre prizonieri români din U.R.S.S., a Diviziei"Ţudor Vladimirescu". în aprilie 1944, desi numit de Comintern înca din aprilie 1940, stefan Foris a fost înlaturat din functia de secretar general al partidului si înlocuit cu o conducere compusa din Constantin Pârvulescu, Emil Bodnaras si losif Ranghet. Ulterior, în septembrie 1946, Foris a fost ucis de catre proprii tovarasi de idei. Aflat în evidenta inferioritate numerica, dar întrevazând în apropierea Armatei Rosii sansa aducerii sale la putere, partidul comunist a acceptat compromisul unor aliante politice pentru a-si atinge mai repede scopurile. Astfel, în mai 1944 s-au pus bazele unei întelegeri de colaborare între comunisti si social-democrati. Comunistii au avansat si ei unele solutii în pregatirea iesirii tarii din razboi. Astfel, Emil Bodnaras era de parere ca în cazul nereusitei înlaturarii maresalului sa se efectueze o retragere a fortelor armate în Oltenia si sa se stabileasca legatura cu partizanii lui T/todin Iugoslavia.

în iunie, regele si-a dat acordul pentru înlaturarea prin forta a maresalului. în aceeasi luna s-au pus bazele unei coalitii democratice nationale, Blocul National-Democrat, ce reunea Partidul National Liberal, Partidul National Ţaranesc, Partidul Social-Democrat, Partidul Comunist, deci toate fortele politice semnificative din tara. în sedinta din noaptea de 13 spre 14 iunie 1944, la care au luat parte reprezentantii Opozitiei, Palatului, Armatei si comunistilor, s-a - realizat o punere de acord în problema formelor de lupta pentru scoaterea tarii din razboi. O noua consfatuire a strâns laolalta, în noaptea de 27 spre 28 iulie 1944, pe Lucretiu Patrascanu, Emil Bodnaras, Constantin Sanatescu, Constantin Vasiliu-Rascanu, Grigore Niculescu-Buzesti. S-a decis ca maresalul sa fie înlaturat de la putere la 15 august, dar la începutul lunii urmatoare data a fost fixata pentru 26 august. Paralel, s-au intensificat eforturile pentru atragerea în actiunea proiectata a conducatorilor marilor unitati militare, fara de care lovitura de stat nu avea sorti de izbânda.

La 5 august 1944 a avut loc la Rastenburg, în Prusia Orientala, practic, ultima întrevedere între Hitler si Antonescu. Desi confruntat cu grave dezastre militare si cu încercari ale unor aliati de a parasi tabara Axei, dictatorul nazist a ramas cu convingerea ca maresalul român îi ramânea aliat fidel si ca era pe deplin stapân pe situatia din tara. De aceea a si ordonat abandonarea planului «Margareta II, ce viza ocuparea României de trupele germane. în schimb, Ion Antonescu s-a reîntors de la cartierul general hitlerist cu convingerea ferma de a iesi din razboi la prima ocazie favorabila. La 18 august 1944, Ion Mihalache declara ca armistitiul trebuia semnat neaparat, fie de maresal, fie de un grup de militari. în acest sens, s-a vehiculat si numele generalului A/dea, care urma sa fie trimis, pentru aceasta, la Moscova.

Desfasurarea evenimentelor de Ia 23 august 1944. La 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de maresalul Rodipn Malinovski au declansat ofensiva pe directia lasi-Chisinau. Numai peste doua zile, sovieticii se aflau pe linia Târgu Neamt-Husi-Chisinau, facând o puternica spartura în frontul

351

Unitate militara româneasca pe frontul din Moldova, în preajma zilei de 23 August 1944

germano-român din Moldova. Se demonstra, astfel, ca tara noastra se afla la capatul rezistentei. Generalul Friessner a cerut continuarea rezistentei pe linia fortificata Focsani-Namoloasa-Galati, lucru cu care, în general, maresalul a fost de acord.

Spargerea frontului în Moldova a impus însa, cu necesitate, adoptarea unor solutii rapide de catre factorii, de decizie de la Bucuresti. La 22 august a avut loc o întâlnire între maresal si Ion Mihalache, în care a fost abordata situatia din tara. La 23 august a avut loc la Snagov o sedinta a guvernului antonescian. Ulterior, M/ha/ Antonescu a declarat ca în acea noapte trimisese la Ankara trei telegrame în care a solicitat armistitiul.

în dimineata aceleeasi zile, Gheorghe Bratianu a facut un nou demers pe lânga maresal în vederea încheierii neîntârziate a armistitiului, iar acesta a fost de acord, cu conditia participarii tuturor liderilor politici, ceea ce i s-a si promis. La orele amiezii, aflându-se înca de dimineata ca maresalul urma sa plece din nou în inspectie pe front, "Palatul" l-a invitat pe Ion Antonescuîntr-o audienta la rege. M/ha/ Antonescu a venit, si el, din proprie initiativa. A fost discutata situatia grava din tara. La cererea regelui M/ha/de a semna armistitiul, fon Antonescu a refuzat si a fost arestat împreuna cu vicepresedintele Consiliului de Ministri. Arestat si detinut la început în Palatul Regal din Bucuresti, Ion Antonescu si-a redactat testamentul polit.c pe filele unei agende de birou, afirmând ca "nu s-a cramponat de putere". Apoi, sub pretextul unui Consiliu de Coroana, au fost invitati la Palat majoritatea membrilor guvernului, care au fost arestati. Un grup de comunisti condusi de Emil Bodnaras au preluat paza celor doi Antonesti si a celorlalti arestati, -jare aveau sa fie predati sovieticilor.

S-a trecut la primele masuri politice si militare impuse de noua situatie din tara. Pe baza Bloculuf National Democrat s-a format un nou guvern, la conducerea caruia a fost numit generalul Constantin Sanatescu. S-au promulgat decrete-lege privind amnistia generala, desfiintarea lagarelor de munca, eli­berarea detinutilor politici, restabilirea cadrului democratic de dezvoltare a tarii.

352

LEGENDA

Directiile de înaintare ale trupelor torpâne

}-- Directiile de deplasare 'ale trupelor române

(=3 Directiile de ofensiva ale trupelor sovietice

...   Directiile de deplasare

ale trupelor sovietice                s       Halmeu

-- Aliniamentul frontului         Satu Mare        -      .; . ,■,;.

Carei     Viseul de Sus :*:■:.■ /■'...

Baia Mare Târgu Lapus> Marghita   . _{>r        Q Nasaud}

OraHea

 / .   .  «/Reghin

 '    A.6 GERMANĂ  Targu Mures

Chisinau

Tiraspol

_L

Timisoara

BELGRAD

IUGOSLAVIA

£\   Actiuni ale unitatilor române

pentru nimicirea si dezarmarea trupelor hitleriste

-   Actiuni ale trupelor hitleriste         /

v » Actiuni ale trupelor ungare   (,

¹     Actiuni ale trupelor române împotriva      coloanelor hitleriste în interior

BUCUREsTI     ...■.    r
Qltenita O    S

_     Giurgiu*:'   Turtucaia

iexandria* " Or

1UOIjIU\j

l.~ *■.■.*,.. I

Constanta

Mangalia

Coloana de prizonieri germani pe strazile Bucurestiului, în august 1944

Paralel, la Bucuresti au fost ocupate de catre armata principalele institutii de stat si militare, au fost blocate si izolate obiectivele militare germane. La orele 22 s-a radiodifuzat Proclamatia regelui Mihai catre tara, care a anuntat lumii modificarile din conducerea politica a tarii, formarea unui nou guvern, iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite si alaturarea tarii noastre coalitiei antihitleriste în lupta pentru eliberarea Transilvaniei.

Vestea iesirii României din razboi a fost salutata, în noaptea de 23 spre 24 august 1944, de manifestatii spontane ale populatiei bucurestene. Evenimentele de la Bucuresti au constituit însa o totala surpriza pentru hitleristi. Ministrul Killingera avut, în aceeasi seara, o audienta la rege, unde i s-a oferit solutia retragerii în ordine din România a trupelor germane. Conducatorii nazisti au fost avertizati, de reprezentantii lor la Bucuresti, ca actul de la 23 august 1944 a avut "sprijinul complet al armatei si poporului". Surprins si depasit total de evenimente, Hitler a ordonat, însa, înabusirea insurectiei române si formarea unui nou guvern, condus de un general român filo-german. Acesta a fost însa de negasit. Drept raspuns, sub obladuirea hitleristilor, s-a format la Viena un guvern zis "românesc" condus de Horia Sima. Acesta a avut o existenta efemera. în dimineata zilei de 24 august, dupa provocarile germane din nordul Bucurestiului, s-a ajuns la o stare de razboi între România si Germania.

între 24-28 august 1944, la Bucuresti, pe Valea Prahovei, în porturile dunarene, în Dobrogea, Muntenia si Oltenia, s-au desfasurat lupte puternice împotriva fortelor hitleriste. Lupta armata, generalizata la nivelul întregii tari, a demonstrat un caracter profund ofensiv, distrugând orice rezistenta germana. Efortul militar s-a desfasurat în cooperare cu cetatenii pentru depistarea punctelor de lupta ale hitleristilor. La Bucuresti, în ciuda bombardamentelor

354

aeriene naziste din 24-26 august 1944, care au provocat mari pagube materiale si umane, fortele militare române au luptat din greu la scoala Superioara de Razboi, Prefectura de Ilfov, podul Baneasa, Ho­telul Princiar, bariera Rahova, padurile Baneasa si Otopeni.

Pâna la 28 august, capitala a fost curatata de fortele hitleriste. Cu pretul a 1 400 de raniti si de morti, au fost captu­rati 6 700 militari germani, dintre care 7 generali si 358 ofiteri. La 30 august, în Bucurestiul eliberat au patruns primele unitati militare sovietice.

Confruntari violente s-au desfasurat si pe Valea Prahovei, la Brasov si Bod. Au cazut la datorie, mentinând functionale centrele de exploatare petroliera si reteaua de comunicatii între Muntenia si Transilvania, peste 800 de soldati din cadrul armatei române. Au fost capturati 9 000 de hitleristi, dintre care 147 ofiteri si 1 131 subofiteri. în luptele din Dobrogea, din porturile de la Dunare, si din Câmpia Româna armata româna nu a precupetit nici un efort pentru a alunga pe hitleristi din tara. Au fost luati prizonieri 10 000 soldati si ofiteri germani. Totodata, s-au

luat importante masuri  militare pentru acoperirea frontierelor si înlaturarea oricaror incursiuni naziste în Banat si în sudul Transilvaniei.

Ecoul si urmarile pentru evolutia uittioafa a Români**'   ^patti '"   i noastre la razboiul antihitlerist. Evenimentele din august 1944 nu au reprezentat doar o simpla remaniere de guvern, ci un act mult mai profund, o schimbare a regimului pol/tic, care, în optica initiatorilor sai, trebuia sa duca la reîntoarcerea tarii la regimul democratic.

La 23 august 1944 s-a desfasurat o lovitura de stat, un act de inspiratie nationala, conceput si organizat de reprezentantii Palatului, si în primul rând de regele Mihai, partidele politice reprezentate în Blocul National Democrat, în împrejurari politico-militare favorabile, urmat de o actiune militara în întreaga tara. Actul de curaj al monarhului român a fost salutat în epoca de toate formatiunile politice si recunoscut pe plan international. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. i-a decernat acestuia, la 6 iulie 1945, cea mai înalta distinctie militara sovietica, Ordinul Victoriei, pe care l-au mai primit doar trei alte personalitati, iar presedintele S.U.A., Harry Truman, i-a acordat, în mai 1947, gradul de Comandor sef al Legiunii de Merit.

Evenimentele din vara anului 1944 au avut importante urmari. Pe plan logistic, ele au lipsit Germania hitlerista de mari rezerve de materii prime, si în

355

special petrol, mai ales ca, în 1944, sondele de pe Valea Prahovei, singurele cu o mare capacitate de extractie, se aflau înca sub control german, alaturi de cele din Ungaria, Galitia si Austria, reduse însa ca importanta. Reluarea surselor petrolului românesc l-a obsedat într-atât pe Hitler, încât a sperat sa le recucereasca prin ultima ofensiva pe care a declansat-o, în martie 1945, în regiunea lacului Ba/aton. Din punct de vedere militar s\ strategic, actul României a modificat profund balanta de forte în sud-estul Europei, la un moment în care nu se conturase, în mod foarte clar, înfrângerea Reichului nazist. Apararea germana s-a prabusit în aripa de sud a frontului de Rasarit si s-a realizat, astfel, cea mai mare deschidere de pe un teatru de operatii militare, precum si o uriasa translatie de fronturi de pe Carpati pe Dunare si în Peninsula Balcanica. S-a evitat, astfel, transformarea tarii în teatru de razboi, s-au creat conditiile pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, rapit prin Dictatul de la Viena, ca si pentru scurtarea duratei conflictului mondial. De asemenea, gestul României a accentuat criza interna a statelor aliate Germaniei - Croatia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria si a grabit iesirea lor din tabara fascista.

Actul de la 23 august 1944 a produs însa si intrarea României în sfera de influenta sovietica, în urma delimitarii de catre Marile Puteri a sferelor lor de influenta, ceea ce a avut drept rezultat, în final, si instaurarea regimului comunist în tara noastra. în situatia creata imediat dupa 23 august, România a fost ocupata militar de Uniunea Sovietica, care a dezarmat si, apoi, a deportat, în lagarele din Siberia, 130 000 de soldati si ofiteri români.

Din noaptea de 23 spre 24 august 1944 armata româna s-a alaturat Natiunilor Unite în razboiul antihitlerist. Dupa asigurarea frontierelor contra oricaror agresiuni ale trupelor germane si maghiare, în lunile septembrie-octombrie 1944, armata româna a luptat pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupatia straina. Dupa 23 august 1944, zona de nord-vest a Transilvaniei a fost declarata de horthysti teatru de razboi. Dupa ce au respins o ofensiva a trupelor fasciste dinspre Cluj, Oradea si sudul Banatului, în primele zile ale lunii septembrie, si apoi o alta pe Valea Muresului, trupele române au ocupat, alaturi de trupele sovietice, pozitii strategice în vederea ofensivei pentru eliberarea totala a Transilvaniei, un rol important avându-l si luptele eroice de la Oarba de Mures.

Lupte importante au avut loc pe Valea Muresului, la vest de Muntii Apuseni, în podisul Transilvaniei, pe vaile Crisurilor, pentru eliberarea oraselor Turda, Cluj, Gilau, Huedin, Salonta, Oradea. în retragerea lor horthystii au savârsit masacre asupra populatiei civile românesti, precum la Moisei, Sabisa, Prundu-Bârgaului. La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub fascisti ultimele teritorii românesti - orasele Carei si Satu-Mare. Pe teritoriul Transilvaniei, armata româna a angajat efective de 270 000 de oameni, din care au cazut în lupta circa 50 000 soldati si ofiteri. Au fost eliberate, cu cooperarea armatei sovietice, 872 localitati, dintre care 8 orase si 18 localitati importante.

Dupa dezrobirea teritoriului national si anularea, practic, a deciziei arbitrare de ia Viena, din anul 1940, fortele militare române au luat parte, alaturi de Armata Rosie, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei s\ a unor zone din Austria. în Ungaria, armata româna a luptat pentru eliberarea oraselor Nyiregyhâza, Debretin, fortarea cursului Tisei de mijloc, la marea operatie de la Budapesta,

356

Trupele române intrând în Cluj, la 11 octombrie 1944

cucerirea zonelor Muntilor Bukk, Mâtra si Hegyalja, a orasului Miskolc. Cu participarea a 210 000 militari români, au fost eliberate, în total, 14 orase si 1 223 comune. Inamicul a pierdut 42 000 combatanti. în Cehoslovacia soldatii si ofiterii români s-au distins, în iarna anilor 1944-1945, la trecerea Muntilor

Armata româna în razboiul antihitlerist

Soldati români în luptele de strada de la Budapesta, în campania pentru eliberarea Ungariei

Metalici, Tatra, CarpatiiAlbi, la fortarea masivelor Javorina, Nitra, a râurilor Hron si Morava, la eliberarea localitatilor Roznava, Lucenec, Banska-By strica, Zvolen. Au fost dezrobite 1 722 de localitati, din rândul celor 248 000 militari români participanti la lupta cazând 66 000 de oameni. Un regiment de care blindate românesti a înaintat pe teritoriul Austriei ajungând pâna aproape de Viena.

Bilantul participarii României la razboiul antihitlerist o plaseaza pe locul al patrulea în cadrul Natiunilor Unite, efortul de razboi propriu cifrându-se, în plan economico-financiar, la 1 200 000 dolari S.U.A., cursul anului 1938. Au actionat 37 de divizii, reprezentând toate armele. Ritmul mediu de înaintare, din Do-brogea pâna în podisul Boemiei, a fost de 6,5 km zilnic. Au fost fortate 12 cursuri de apa si 20 masive muntoase. Au fost eliberate 8 717 localitati. Armata româna a provocat inamicului pierderi de 136 529 de combatanti, morti si prizonieri.

Actul de la 23 august 1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului national si, apoi, de participarea la razboiul antihitlerist. A urmat însa o evolutie dramatica pentru poporul român, în care, sub obladuirea tacita a Marii Britanii si Statelor Unite, ce vândusera practic România lui Sta/in, s-a instaurat, prin forta Armatei Rosii si cu concursul comunistilor, un regim politic si economic aservit marelui imperiu de la Rasarit.

* *      *

Proclamatia regelui Mihai catre tara, la 23 august 1944

358

₁

"ROMÂNI

în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit în deplina întelegere cu Poporul Meu, ca nu este decât o cale pentru salvarea Ţarii de la o catastrofa totala iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata încetare a razboiului cu Natiunile Unite

"ROMÂNI

Un nou Guvern de Uniune Nationala a fost însarcinat sa aduca la îndeplinire vointa hotarâta a Ţarii, de a încheia pacea cu Natiunile Unite România a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britame si Statele Unite ale Amencu. Din acest moment înceteaza lupta si orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britame si Statele Unite Primiti pe soldatii acestor armate cu încredere Natiunile Unite ne-au garantat independenta Ţarii si neamestecul în treburile noastre in'erne Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost rapita

"ROMÂNI

Poporul nostru întelege sa fie singur stapân pe soarta sa Oricine s-ar împotrivi hotarârii noastre liber luate si care nu atinge drepturile nimanui este un dusman al Neamului nostru Ordon Armatei si chem Poporul sa lupte prin orice mijloace si cu orice sacrificii împotriva lui Toti cetatenii sa se strânga în jurul Tronului si al Guvernului pentru salvarea Patriei Cel care nu va da ascultare Guvernului se opune vointei Poporului si este un tradator de Ţara

"ROMÂNI

Dictatura a luat sfârsit si ea înceteaza toate asupririle Noul Guvern înseamna începutul unei ere noi în care drepturile si libertatile tuturor cetatenilor Ţarii sunt garantate si vor fi respectate

Alaturi de armatele aliate si cu ajutorul lor, mobilizând toate fortele Natiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera pamântul Transilvaniei noastre de sub ocupatie straina

"ROMÂNI

De curajul cu care vom apara cu armele în mâna independenta împotriva oricarui atentat la dreptul nostru de a ne hotarî singuri soarta depinde viitorul Ţarii noastre

Cu deplina încredere în viitorul Neamului Românesc sa pasim hotarâti pe drumul înfaptuim României de mâine, a unei Românii libere, puternice si fericite "

Din raportul prezentat, în 1944, de feldmaresalul Keitel lui Hitler, în legatura cu consecintele actului de la 23 august 1944

, capitularea României, pe lânga consecintele imediate de ordin militar, a produs în acelasi timp pierderea teritoriului nu numai al României, ci si al Bulgariei, Iugoslaviei si Greciei, punând în pericol toata armata germana din Balcani Deosebit de pierderea pozitiilor în Carpati, pierderea grânarului si petrolului românesc constituie o alta mare si grea lovitura "

Ministrul german al armamentului, Albert Speer, despre evenimentele din august 1944 în România

"începând din iunie 1944 nu puteam asigura decât sub 50 000 tone benzina lunar, tar din august, când trupele noastre au trebuit sa paraseasca România, cifra a scazut sub 20 000 de tone Era clar ca mergem spre dezastru Aceasta a fost cauza înfrângerii Ea a aparut nu ca urmare a bombardamentelor strategice  aeriene,   executate  de  britanici  si  americani,  întrucât  productia

359

continua sa sporeasca la sondele din vest, ci prin pierderile, dupa 23 august 1944, a surselor de aprovizionare din România (...). Fara doar si poate, acea zi de 23 august a dus la întorsatura decisiva în istoria productiei si economiei de razboi, deci în istoria conflagratiei însasi."

TEMĂ:

1 Care erau solutiile politico-diplomatice întrevazute, în anul 1944, pentru iesirea României

2 lî.stratMpozitia Reichului nazist fata de actul de la 23 august 1944 în România.

\ Care a fost reactia principalelor forte politice interne fata de actul de la 23 august 1944? 4 Prezentati consecintele actului de la 23 august 1944 pentru desfasurarea celei de a doua conflagratii mondiale