Tema
romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc , sufletul taranului
moldovean ca pastrator al traditiilor stramosesti si al specificului national ,
cu un mod propriu de a gandi , a simti si a reactiona in fata problemelor
cruciale ale vietii .
Nechifor Lipan este un personaj absent
, sotul Vitoriei , care concentreaza in jurul sau toate actiunile si intreg
zbuciumul interior al femeii , in stradania de a afla adevarul despre omul ei
si de a implini actul justitiar al pedepsirii vinivatilor .
Nechifor Lipan era oier din Magura
Tarcaului si isi castiga existenta ca toti muntenii “ cu toporul ori cu cata ”,
el fiind dintre “ cei mai vrednici “ , pentru ca-si intemeiase o stana de oi la
munte . Asemeni taranilor sadovenieni , isi petrecea o mare parte din viata in
mijlocul naturii , “ cu Dumnezeu si cu singuratatile “ , mutandu-si oile de la
munte la ses , in functie de anotimp , apoi se intorcea intotdeauna la casa si
la familia lui , pentru ca “ munteanul are radacini la locul lui , ca si bradul
“ . Nechifor plecase toamna , ca de obicei , sa
cumpere niste oi de la Dorna , dar acum era Sfantul Andrei si el nu se mai
intorsese . Dupa cum socotise Vitoria , barbatul
ei intarziase saptezeci si trei de zile si acest fapt a starnit neliniste si
banuieli negre nevestei .
Sadoveanu nu face in mod direct un
portret fizic , infatisarea lui Nechifor se alcatuieste din memoria afectiva a
Vitoriei , care-si aminteste ca avea “ mustata groasa , adusa a oala “ ,
sprancenele lasate si statura “ indesata si spatoasa “ . Chipul barbatului se
incheaga in ochii femeii , pentru ca acesta ii fusese
drag din tinerete si-I “ era drag si-acuma , cand aveau copii mari cat dansii “
. Legatura spirituala dintre cei doi soti este solida si eterna
, ea se bazeaza pe “ dragostea ei de douazeci si mai bine de ani “ .
Pportretul moral reiese din marturisirile , amintirile si atitudinile oamenilor care-l
cunoscusera . Inteligent si ambitios , Nechifor Lipan
era stiutor de carte si-i placeau pildele si povestile cu talc , pe care le
spunea cu farmec pe la petrecerile din sat , animand cu veselia lui toate
adunarile . Fire comunicativa si pasionala , lui
Nechifor ii placeau femeile frumoase , insa nu depasea limitele bunului simt si
ale respectarii familiei . Aceasta trasatura reiese din atitudinea Vitoriei de
a respinge cu fermitate previziunile babei Maranda ,
vrajitoarea satului , ca barbatul ar fi parasit-o pentru o femeie “ cu ochii
verzi ‘ .
Nechifor se contureaza , indirect , si
din relatarile celor care-l cunoscusera ca pe un om generos , “ nu se uita la
parale , numai sa aiba toate dupa gustul lui “ , prietenos si sociabil , era ‘
mester la vorba “ , oier cinstit si mandru, “ om vrednic si fudul “ . In toate locurile unde a intrebat de el , oamenii vorbeau cu prietenie despre munteanul cu
caciula brumarie si calare pe un cal tintat , ca de un om cinstit , platindu-si
datoriile si iubitor de animale .
Sobrietatea stilului este data de timpul
mitic in care se petrec intamplarile , un timp al credintelor stramosesti ,
intr-o lume arhaica , foarte puternic legata de natura inconjuratoare , de
superstitii , de legi stramosesti nescrise, dar pastrate cu sfintenie .
