Baltagul de Mihail Sadoveanu -compunere de argumentare-

                                                      Baltagul

                                                                        de Mihail Sadoveanu

                                    -compunere de argumentare-

            Creator al romanului mitic si al romanului istoric, Mihai Sadoveanu a daruit literaturii romane o opera vasta, alcatuita din povestiri, nuvele si romane, dintre care numeroase sunt capodopere.

            Activitatea sa literara acopera o jumatate de secol de la debutul cu patru volume in 1904: Povestiri, Dureri inabusite, Crasma Mos Precu, Soimii, ceea ce il determina pe Nicolae Iorga sa numeasca anul 1952 cand publica « Nicoara Potcoava ».

            Opera literala « Baltagul » a aparut in anul 1930 si a fost scris in numai saptespre zece zile. Romanul este considerat o capodopera aprozei romanesti indeosebi pentru concizia, dinamismul si armonia compozitiei.

            Romanul este opera literara epica, in proza, de dimensiuni ample, cu o actiune complexa , desfasurata pe mai multe plane narative cu numeroase personaje, actiunea avand loc intr-in spatiu variat si intr-un tip indelungat, conturandu-se o imagine ampla asupra vietii .

            Tema romanului « Baltagul » consta in cautarea si aflarea adevarului despre moartea lui Nechifor Lipan.

            Titlul este reprezentat simbolic de baltag-arma purtata de ciobani avand doua taisuri care pot simboliza binele si raul, acesta fiind arma crimei dar si arma adevarului .

            Romanul « Baltagul » este o opera epica deoarece autorul isi exprima in mod indirect ideile gandurile si sentimentele prin intermediul actiunii si al personajelor.

            Actiunea se desfasoara dupa toate momentele subiectului , roamnul avand saptesprezece capitole.

            Expozitia debuteaza prin prezentarea eroinei principale, Victoria Lipan, din satul Magura Tarcaului la inceputul secolului XX, care isi amintea povestea auzita de Nechifor Lipan de la un baci batran si spusa de el la nunti si cumetrii. Aceasta se gandea la sotul ei care plecase la Dorna dupa oi si nu se mai intoarse. Vazandu-se singura, doar cu fata sa Minodora, Victoria cauta sfat la parintele Danila, apoi merge la baba Maranda – vrajitoarea satului- fara sa gaseasca insa raspunsurile si alinarea pe care o cauta. Temerile acesteia sunt confirmate si de premonitii negre si de un vis in care il vede pe Nechifor  trecand o apa neagra cu spatele.Ea trimite prin parintele Danila o scrisoare celuilalt copil ai ei, Gheorghita, pentru a se intoarce, iar catre sarbatorile de iarna acesta ajunge acasa.Dupa Boboteaza merge la manastirea Bistrita unde se inchina la icoana Sfintei Ana, iar apoi merge pentru a depune o plangere pentru disparitia sotului. Dar, neavand incredere in autoritati, decide sa il trimita pe Gheorghita in cautarea tatalui sau, insa mai apoi hotaraste ca Gheorghita nu are experienta necesara pentru a merge singur asa ca decide ca vor merge impreuna .Asa ca ii comanda fiului ei un baltag pe care il sfinteste preotul si o trimite pe Minodora la manastire.

            Intriga romanului consta in hotararea Victoriei de a pleca in cautarea sotului ei.

            Desfasurarea actiunii infatiseaza calatoria Victoriei, insotita de Gheorghita, urmarind intocmai drumul parcurs de Nechifor Lipan.

            Prima parte a drumului o face in tovarasia negustorului David, si pooposeste la Donea pe unde afla ca trecuse si Nechifor, apoi ajung la Calugareni la locuinta negustorului, isi continua apoi drumul spre Farcasa, unde il intalneste pe Anastase Balmez si afla de la Mos Pricop ca ii potcovise lui Nechifor calul.In calea ei da peste un botez la Borca si o nunta la Cruci, respectand traditiile.In cele din urma afla la Vatra Dornei ca Nechifor cumparase de acolo trei sute de oi din care o suta le-a vandut altor doi ciobani, impreuna cu care a mers sa duca iole la iernat. Victoria urmareste traseul parcurs de cei trei ciobani , trecand apa Bistritei si se indreapta spre Sabasa unde facusera popas cei trei , apoi urca muntele Stanisoara pe la Crucea Telienilor si ajunge la Suha unde afla ca se oprisera doar doi ciobani, ceea ce o face sa inteleaga ca intre cele doua localitati a fost ucis sotul ei .

            In continuare, ii caseste pe tovarasii lui Nechifor : Calistrat Bogza si Ilie Cutui, care pretind ca au cumparat toate oile neramanandu-i datori.Insa, cu ajutorul cainelui Lupu-gasit la un gospodar-, descopera osemintele sotului ei intr-o prapastie.

            Punctul culminant prezinta inmormantarea lui Nechifor si praznicul la care sunt chemati « prietenii » acestuia , precum si autoritatile si satenii. Cu o precizie de detectiv, ii demasca incetul cu incetul pe cei doi, Bogza, pierdandu-si firea, se napusteste asupra lui Gheorghita care il loveste cu baltagul.Muscat si de cainele Lupu, Bogza isi recunoaste vina inainte de a muri.Complicele sau, Ilie Cutui, isi recunoaste si el fapta si este arestat.

            Deznodamantul arata olanurile de viitor ale Victoriei, care este constienta ca viata merge inainte si drebuie sa-si indeplineasca datoriile de mama.

            Personajele acestei opere se impart in personaje principale principale (Victoria Lipan) , personaje secundare( Gheorghita, Minodora, Cslistrat Bogza, Nechifor Lipan) si personaje episodice (parintele Danila, Ilie Cutui, baba Maranda, negustorul David, mos Pricop etc,).

            Victoria Lipan este personajul principal al romanului deoarece intra in contact cu toate personajele operei si participa la toate momntele subiectului.Ea este o eroina reprezentativa pentru lumea din care provine , avand toate calitatile oamenilor simpli.Este caracterizata atat in mod direct de autor, cat si in mod indirect de alte personaje si prin felul cum vorbeste : « Ochi ei caprii in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi eparte. »

            In timp, « Baltagul » a fost interpretat in diferite feluri , fiind citit ca :roman monografic deoarece reprezinta oglinda unei lumi care lupta pentru a-si apara traditiile si valorile etice ; roman mitic, fiind o preluare si o dezvoltare a motivelor principale din baloda « Miorita » ; roman initiatic in care se prezinta imaginea transformarii launtrice a personajelor care traverseaza experiente fundamentale initiatice ; si ca roman politist pentru ca sun urmarite cauzele si circumstantele unei crime.

            Modul de expunere predominant este naratiunea care se impleteste cu dailogul, acesta din urma fiind folosit si ca mod de caracterizare a personajelor.

            Povestirea se face la persoana a III-a de catre un narator obiectiv, omniprezent si omniscient.

            Fiind o opera epica in proza, de dimensiuni ample , cu actiune ampla, desfasurata pe mai multe planuri narative si cu personaje numeroase care ofera o imagine ampla asupra vieatii, “Baltagul” este roman.