Capitolul 1

 

 

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI

 

 

 

1.1. NECESITATEA PLANULUI DE AFACERI

  

            Planul de afaceri se refera fie la promovarea unei firme noi,fie la lansarea unui proiect important intr-o întreprindere existenta.   

             Planul de afaceri este rezultatul unei activitati utile de-alungul procesului de concepere si dezvoltare a proceselor noi si inventive.In mod egal,el joaca un rol important in aplicarea unei operatiuni de restructurare a intreprinderilor.In cele din urma devine obligatoriu cu ocazia investigarii partenerilor financiari.Planul de afaceri este un dosar in care se concentreaza studiul analitic si exhaustiv al tuturor aspectelor unui proiect sau al unei intreprinderi.El contine un plan amanuntit de actiune,precum si o evaluare a rentabilitatii de perspectiva a proiectului propus.

             Planul de afaceri este un instrument necesar:intreprinzatorilor care creaza o societate sau cauta parteneri pentru intreprinderile lor;gestionarilor de proiecte;managerilor care propun activitati noi,altor persoane decat cele care sunt deja responsabile in cadrul unor intreprinderi deja existente.

             Planul de afaceri este important in toate sectoarele,industrial sau servicii,in mod independent de gradul lor de inovatie tehnica sau marketing.Planul de afaceri devine din ce in ce mai mult un instrument indispensabi,cu ajutorul caruia se poate reusi in orice domeniu.

         Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul interpriderii pentru a găsi soluţii ca aceasta să devină competitivă. Se urmăreşte asanarea activităţilor nerentabile, cunoaşterea şanselor intreprinderii de a deveni competitivă pe piaţă, de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment.

         Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică din bilanţul contabil şi anexele acestuia, din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, din investigarea şi evaluarea stării tehnice a interprinderii şi a desfăşurării proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare, etc.

        

1.2.CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI

           

         Planul de afaceri este un studiu complex care se elaborează în vederea începerii unei afaceri noi, în cazul în care interprinderea solicită credite pentru investiţii şi restructurare, pentru constituirea unei societăţi mixte, în caz de fuziune, divizare, etc. Planul de afaceri permite investitorilor de capital, băncilor, altor agenţi economici să cunoască starea actuală şi perspectivele întreprinderii în competiţie cu alţi parteneri. Planul de afaceri trebuie să dea răspunsuri la câteva întrebări fundamentale:Cine sunteţi? Ce faceţi? De unde veniţi? Unde vreţi să ajungeţi?.

            Planul de afaceri trebuie să fie realist, fiabil, credibil, ambiţios şi să cuprindă indicatori tehnici şi economico-financiari care să poată fi realizaţi pe termen şi lung. Din stabilirea clară a obiectivelor strategice şi din fundamentarea indicatorilor trebuie să se contureze soluţii şi măsuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamentează pe o concepţie strategică, care să asigure întreprinderii (firmei) creşterea puterii competiţionale şi maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrări trebuie angrenată întreaga echipă de conducere.

         Planul de afaceri trebuie să cuprindă un rezumat care să prezinte elementele esenţiale ce rezultă din analiză şi proiectare şi o scurtă caracterizare a produselor care constituie obiectul proiectului. Această caracterizare se referă la perspectiva relansării firmei ca urmare a mediului economic favorabil şi a realizării unor performanţe ridicate în comparaţie cu alţi agenţi ecnomici.

         Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepţiei şi de efortul depus pentru reuşita lui. Planul de afaceri cuprinde două părţi: diagnosticul economic şi evaluarea activităţii viitoare.   

Capitolul 2

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIARAL SOCIETATII

 

2.1.PREZENTAREA SOCIETATII AGRICOLE

 

 

               Denumirea societatii: Societatea Comerciala AGRO ILFOV S.R.L.

S.C.AGRO ILFOV S.R.L.s-a infiintat in anul 1995 ca persoana juridica si functioneaza potrivit p 10110j912k revederilor legii 36/1991.Societatea s-a constituit de catre proprietarii agricoli in scopul exploatarii terenurilor agricole detinute si executarea de lucrari mecanizate asupra pamantului apartinand proprietarilor acestuia.

               Este situata in zona de campie si face parte din unitatile cu potential,participand la aprovizionarea cu materiale la industria locala :unitati de morarit si de panificatie.

                Avand in vedere posibilitatile acestea,societatea doreşte ca,în sensul cresterii dimensiunii sale,sa arendeze teren,in conditiile legii65/1998.Asociatii sunt persoane fizice,atat fostii proprietari de terenuri cat si mostenitori ai acestora,beneficiari ai legii fondului funciar.

             

NR.CRT. SPECIFICARE U.M. CANTITATE       1 SUPRAFATA SOCIETATII HA.      500       2 NR. MEMBRII ASOCIATI NR.      600       3 SUPRAFATA ADUSA IN FOLOSINTA/ ASOCIAT HA.      0,83       4 SUPRAFATA ARENDATA HA.      200

2.2.ANALIZA POTENTIALULUI INTERN

2.2.1.DIAGNOSTICUL ORGANIZARII STRUCTURALE

Administrarea societatii se face de Adunarea Generala a Asociatiilor si de un manager ales de aceasta.Forta de munca de care dispune societatea este formata din muncitori permanenti si din asociati care doresc sa participe la munca.Structura fortei de munca este diferentiata pe categorii de varsta si sex si ca nivel de pregatire profesionala.

NR.CURENT	SPECIFICARE	NUMAR
1	TOTAL SALARIATI	10
2	CU STUDII SUPERIOARE	2
3	BARBATI	6
4	CU VARSTA PESTE 62 ANI	1
5	FEMEI	4
6	CU VARSTA PESTE 57 ANI	1

Adunarea Generală a Acţionarilor .G.A.

      

2.2.2.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI MATERIAL

                  Mijloacele fixe existente constau din sediul societatii si din parcul de masini agricole.Acestea din urma au fost achizitionate in cea mai mare parte a lor dupa 1995.Avand in vedere durata relativ redusa de folosire a lor,acestea asigura indicatori calitativi de lucru,contribuind la cresterea productiei.   

NR.CRT.	SPECIFICARE	U.M.	CANTITATE
1	TRACTOR U650	BUC	4
2	TRACTOR U800	BUC	2
3	PLUG 3-5 TRUPITE	BUC	2
4	SEMANATOARE BOB CU BOB	BUC	1
5	SEMANATOARE PAIOASE	BUC	1
6	GRAPA	BUC	1
7	COMBINA	BUC	5
8	DISC	BUC	4
9	REMORCA	BUC	5

 

2.2.3.ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE

         

                Aceasta analiza economico-financiara reprezinta cel mai substantial instrument de analiza,cu impact puternic asupra deciziilor viitoare ale managerilor.

         Pe baza informatiilor furnizate de societate se pot calcula,de asemenea,indicatorii financiari inregistrati,astfel:

Nr.crt.	Indicatori	U.m.	1998	1999	2000
1	Rata lichiditatii Imediate	Lei	0,62	1,08	0,92
2	Rata Lichiditatii Curente	Lei	0,65	1,06	0,97
3	Rata datoriilor	Lei	0,29	0,40	0,43
4	Solvabilitate Financiara	Lei	0,16	0,16	2,95
5	Viteza de rotatie a Activelor Circulante	Lei	7,96	5,87	5,30
6	Marja de Profit	Lei	28	6,19	9,04
7	Rata rentabilitatii Resurselor Consumate	Lei	31	6,80	9,01

CAPITOLUL 3

PIATA

CLIENŢII SOCIETĂŢII:

         GRAU:*fabrica de pâine Berceni:60%

                   :*fabrica de pâine Spicul:40%

         PORUMB:*fabrica de bere Fulbier:25%

                         :*fabrica de bere Tuborg:40%

                         :*fabrica de bere Gambrinus:35%

         FLOAREA SOARELUI:*fabrica de ulei:Muntenia:30%

                                          :*fabrica de ulei:Soleil:30%

                                          :*fabrica de ulei:Floriol:40%

        

         ORZ:*S.C.Cervenia S.R.L.:100%

        

         MAZARE:*S.C.RÂURENI S.R.L.:100%

         LUCERNA:*S.C.CERVENIA S.R.L.:100%

FURNIZORII SOCIETĂŢII

Furnizorii societăţii sunt cei pentru :sămânţa, combustibili, materiale, îngrăşăminte, erbicide, apă pentru irigaţii, lucrările de amenajare, întreţinere si recoltare realizându-se de către societate.

            SĂMÂNŢĂ:*-S.C. CEREALCOM S.A. DOLJ: 50%

                            :*-S.C. CEREALCOM S.A. IALOMIŢA:50%

         COMBUSTIBILI :*- S.C. PETROM S.A.:80%

                                      :*- S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.A.:20%

         MATERIALE:*-S.C. JENŢI AUTO DRĂGĂŞANI S.A.:30%

                               :*-S.C. KAPA S.R.L.(baterii auto):20%

                               :*-S.C. RULMENTUL ALEXANDRIA S.A.:35%

                               :*-S.C. GEROMED S.A. (geamuri auto) :5%

                               :*-S.C. PRES S.R.L.(cauciucuri) :10%

         ÎNGRĂŞĂMINTE, ERBICIDE, PESTICIDE:

                            :*-S.C. OLTCHIM S.A.:80%

                            :*-S.C. PUNDVILCHIM  S.A.:20%   

         APĂ PENTRU IRIGAŢII:*-S.C. AQUA NOVA S.A.:100%   

CONCURENŢII SOCIETĂŢII

         În această zonă societatea nu are nici un concurent destul de puternic astfel încât să poată face faţă pe piaţă, deoarece potenţialii concurenţi nu îşi permit să aloce sume mari de bani ei neavând puterea financiară a societăţii. Potenţialii concurenţi sunt reprezentaţi de micii cultivatori de terenuri agricole ce nu pot pune mari probleme. Prin arendarea a 200 ha de teren arabil unitatea agricolă se va întării, acest lucru ducând la o dezvoltare puternică, în sensul întăririi poziţiei sale pe piaţă dar şi de eliminare a potenţialilor concurenţi.

 

CAPITOLUL 4

PROGRAMUL DE PRODUCŢIE

        

        

4.1. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII

         În ultimii 3 ani s-au realizat, la fiecare dintre culturi, aproximativ aceleaşi producţii: la grâu producţii de 3000-3500 kg/ha, la porumb de 4000-4500 kg/ha, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg/ha, la orz de 4000-4500 kg/ha, la mazăre de 1500-2000 kg/ha iar la lucernă s-au realizat producţii de 14.000-16.000 kg/ha, toate producţiile fiind realizate în condiţii de cultură neirigată.

         Datorită integrării în activitatea de producţie a sistemului de irigaţii, producţiile finale ce se vor realiza vor fi cu 20-30% mai ridicate.

4.1.1. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA GRÂU

         P_medie=P₁₉₉₈+P₁₉₉₉+P₂₀₀₀/3=10.000/3=3.333*130/100=5.000 kg/ha

4.1.2. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA PORUMB

         P_medie=6.000 kg/ha

4.1.3. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA FLOAREA SOARELUI

         P_medie=2.250 kg/ha

4.1.4. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA ORZ

         P_medie=6.000 kg/ha

4.1.5. PROCNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA MAZĂRE

         P_medie=3.000 kg/ha

4.1.6. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA LUCERNĂ

         P_medie=20.000 kg/ha

         Prognozarea producţiei medii s-a realizat analizând producţiile medii înregistrate în ultimii 3 ani, această analiză putând da rezultate datorită diferenţei mici de timp: 3 ani.

        

 

4.2. OPTIMIZAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE

         Determinarea suprafeţelor pe care fiecare cultură le va ocupa se va realiza pe baza rentabilităţii fiecăreia dintre ele: grâu-32%, porumb-18%, orz-28%, floarea soarelui-25%, lucernă-15%, mazăre-14%. Aceste procente ale rentabilităţii sunt aproximative, până la recoltare putând apărea condiţii pentru depăşirea sau scăderea producţiilor.

        

Nr.crt.	Cultura	Suprafaţa
		ha	%
1	Grâu	245	35
2	Porumb	98	14
3	Floarea soarelui	112	16
4	Orz	126	18
5	Mazăre	70	10
6	Lucernă	49	7

Optimizarea producţiei se realizează pe baza unui asolament raţional şi bine gândit, ţinându-se seama de modalitatea de rotaţie a culturilor. Întreaga suprafaţă a unităţii agricole se împarte în 7 sole a câte 100 ha fiecare pe care se va aplica rotaţia culturilor după cum urmează:

 

        

Nr. solă	Cultura 2001		Cultura 2002		Cultura 2003
	anterioară	viitoare	anterioară	viitoare	anterioară	Viitoare
1	grâu	grâu	grâu	grâu	grâu	porumb şi lucernă
2	grâu	grâu	grâu	grâu	grâu	floarea soarelui
3	grâu şi porumb	porumb	porumb	porumb	porumb	grâu
4	porumb şi orz	porumb şi orz	porumb şi orz	porumb şi orz	porumb şi orz	grâu
5	orz şi floarea soarelui	mazăre şi lucernă	mazăre şi lucernă	mazăre şi lucernă	mazăre şi lucernă	grâu şi orz
6	floarea soarelui şi mazăre	fl. soarelui şi mazăre	fl. soarelui şi mazăre	fl. soarelui şi mazăre	fl. soarelui şi mazăre	orz şi mazăre
7	mazăre şi lucernă	floarea soarelui	floarea soarelui	floarea soarelui	floarea soarelui	mazăre şi lucernă

CAPITOLUL 5

ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE UNITĂŢII AGRICOLE

        5.1. ANALIZA CHELTUIELILOR UNITĂŢII AGRICOLE

         5.1.1. CHELTUIELILE CU SĂMÂNŢA

        

Nr. crt.	Sămânţa	Preţ lei/kg	Cantitate kg/ha	Total cantitate (kg)	Total preţ (lei)
1	Grâu	5.000	220	53.900	269.500.000
2	Porumb	40.000	20	1.960	78.400.000
3	Floarea soarelui	50.000	6	672	33.600.000
4	Orz	5.000	200	25.200	126.000.000
5	Mazăre	5.000	80	5.600	28.000.000
6	Lucernă	20.000	20	980	19.600.000

         TOTAL CHELTUIELI CU SĂMÂNŢA=555.100.000 lei

         5.1.2. CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII

        

Nr. crt.	Cultura	Consum litrii/ha	Preţ lei/kg	Cheltuieli totale (lei)
1	Grâu	200	15.000	735.000.000
2	Porumb	120	15.000	176.400.000
3	Floarea soarelui	200	15.000	336.000.000
4	Orz	200	15.000	378.000.000
5	Mazăre	150	15.000	157.500.000
6	Lucernă	100	15.000	73.500.000

         TOTAL CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII=1.856.400.000 lei

         5.1.3. CHELTUIELI CU ÎNGRĂŞĂMINTELE

         Preţ complexe (65%-N, 20%-P, 15%-K)=7.000 lei/kg

         Preţ N=6.000 lei/kg

        

Nr.crt.	Cultura	Complexe (septembrie) kg/ha	N februarie-martie	Preţ lei/ha	Preţ total
1	Grâu	200	150	2.150.000	526.750.000
2	Orz	200	150	2.150.000	270.900.000

        

Nr.crt.	Cultura	Complexe (între discuitul 1 şi 2) ha	N în vegetaţie (ha)	Preţ total la ha (lei)	Preţ total (lei)
1	Floarea soarelui	Martie-200	150	2.150.000	240.800.000
2	Porumb	Aprilie-200	150	2.150.000	210.700.000

        

        

Nr.crt.	Cultura	Complexe feb.-martie (ha)	Preţ la ha	Preţ total
1	Mazăre	150	1.050.000	73.500.000

Nr.crt.	Cultura	Complexe octombrie (ha)	Preţ la ha	Preţ total
1	Lucernă	150	1.050.000	51.450.000

         CHELTUIELI CU ÎNGRĂŞĂMINTELE=1.374.100.000 lei

5.1.4. CHELTUIELI CU ERBICIDE

        

Nr.crt.	Cultura	Cheltuieli (lei/ha)	Cheltuieli totale
1	Grâu	1.200.000	294.000.000
2	Porumb	1.200.000	117.600.000
3	Floarea soarelui	1.200.000	134.400.000
4	Orz	1.200.000	151.200.000
5	Mazăre	1.200.000	84.000.000
6	Lucernă	1.200.000	58.800.000

         CHELTUIELI CU ERBICIDATUL=840.000.000 lei

        

         5.1.5. CHELTUIELI CU MATERIALELE

        

Nr.crt.	Cultura	Cheltuieli totale (lei)
1	Grâu	676.000.000
2	Porumb	513.000.000
3	Floarea soarelui	618.000.000
4	Orz	582.000.000
5	Mazăre	510.000.000
6	Lucernă	408.000.000

         CHELTUIELI CU MATERIALELE=3.307.000.000 lei

         5.1.6. CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ

        

Nr.crt.	Nr. angajaţi	Salariu mediu lunar/persoană	Salariu mediu anual/persoană	Salariu anual total
1	10	3.600.000	43.200.000	432.000.000

         5.1.7. CHELTUIELI DIN PRESTĂRI SERVICII

        

Nr.crt.	Specificare	Suprafaţa (ha)	Lucrări mecanice (lei)	Tratamente chimice (lei)	Cheltuieli totale (lei)
1	Prestări servicii	18	25.200.000	14.400.000	39.600.000

        

5.1.8. CHELTUIELI CU ARENDA

 

         Din totalul de 200 ha luate în arendă societatea a cultivat pe ele aceleaşi proporţii ale culturilor, nefăcând o solă sau mai multe separat. Astfel la grâu avem: 35%-70 ha, la porumb 14%-28 ha, la floarea soarelui 16%-32 ha, la orz 18%-36 ha, la mazăre 10%-20 ha, la lucernă 7%-14 ha. Pentru arendarea terenului, societatea a negociat cu proprietarii de terenuri mărimea arendei care este (la ha) următoarea: grâu-1000 kg, porumb-1000 kg, floarea soarelui-800 kg, orz-1000 kg, mazăre-800 kg, lucernă-5.000 kg.

        

Nr.crt.	Cultura	Suprafaţa (ha)	Arenda la ha (kg)	Arenda la ha lei (stas)	Arenda totală (lei)
1	Grâu	70	1.000	4.050.000	283.500.000
2	Porumb	28	1.000	4.050.000	113.400.000
3	Floarea soarelui	32	800	4.320.000	138.240.000
4	Orz	36	1.000	3.150.000	113.400.000
5	Mazăre	20	800	2.880.000	57.600.000
6	Lucernă	14	5.000	4.500.000	63.000.000

         CHELTUIELI CU ARENDA=769.140.000 lei

         5.1.9. CHELTUIELI CU APA PENTRU IRIGAŢII

Nr.crt.	Cultura	Suprafaţa totală (ha)	Cant. apă l/700 ha	Preţ lei/1l apă	Preţ total (lei)
1	Grâu	245	245.000	1.500	367.500.000
2	Porumb	98	98.000	1.500	147.000.000
3	Floarea soarelui	112	112.000	1.500	168.000.000
4	Orz	126	126.000	1.500	189.000.000
5	Mazăre	70	56.000	1.500	84.000.000
6	Lucernă	49	39.200	1.500	58.800.000

         CHELTUIELI CU IRIGAŢIILE=1.014.300.000 lei

         CHELTUIELI TOTALE ALE SOCIETĂŢII=10.187.640.000 lei

         5.2. ANALIZA VENITURILOR UNITĂŢII AGRICOLE

         5.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE

        

Nr. crt.	Cultura	Suprafaţa cultivată (ha)	Producţia la ha (kg)	Producţia totală (kg)	Producţia totală stas (to)	Preţ vânzare (lei/kg)	Venituri totale (mii lei)
1	Grâu	245	5.000	1.225.000	1.102,5	4.500	4.961.250
2	Porumb	98	6.000	588.000	529,2	4.500	2.381.400
3	Floarea Soarelui	112	2.500	280.000	252	6.000	1.512.000
4	Orz	126	6.000	756.000	680,4	3.500	2.381.400
5	Mazăre	70	3.000	210.000	189	4.000	756.000
6	Lucernă	49	20.000	980.000	882	1.000	882.000

        

         VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE=12.874.050.000 lei

         5.2.2. VENITURI DIN PRESTĂRI SERVICII

        

Nr.crt.	Prestări servicii (ha)	Venituri totale (lei)
1	18	54.000.000

         VENITURI DIN PRESTĂRI SERVICII=54.000.000 lei

         VENITURI TOTALE ALE UNITĂŢII AGRICOLE=12.928.050.000 lei

CAPITOLUL 6

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

        

Nr. crt.	INDICATORI	U.M.	VALOARE
1	Venituri din exploatare d.c.: -din producţia vegetală	mii lei	12.874.050
	-din prestare servicii	mii lei	54.000
2	Cheltuieli totale d.c.: -cheltuieli pentru exploatare	mii lei	9.378.900
	-cheltuieli pentru prestări servicii	mii lei	39.600
	-cheltuieli cu arenda	mii lei	769.140
	-alte cheltuieli	mii lei	------
3	Profit brut	mii lei	2.740.410
4	Profit net	mii lei	2.055.307,5
5	Rata profitului	%	20,17

         Această rată a profitului a fost realizată datorită cumulării acţiunii a doi factori (s-a creat o sinergie) importanţi: irigarea culturilor dar şi arendarea a 200 ha teren arabil pe lângă cei 500 ha deţinuţi de unitatea agricolă.

         Cheltuielile totale generate de arendarea a 200 ha au fost de 4,1 mld. lei, iar veniturile totale de pe urma arendării au fost de circa 40% din totalul veniturilor societăţii din activitatea de producţie adică aproximativ de 5 mld. lei, ceea ce a dus la obţinerea unei rate a profitului în funcţie de cheltuielile totale de circa 20%. De asemenea, mărimea arendei negociate a fost una în condiţii foarte bune pentru societate, cheltuielile efective cu arenda fiind de 0,7 mld. lei. Astfel, rata profitului s-a dublat faţă de cea din 1999, s-a triplat faţă de cea din 2000 dar a fost mai mică decât cea din anul 1998: 30%. Totuşi s-au pus bazele unei creşteri economice a societăţii într-un ritm susţinut, iar în cazul arendării de noi terenuri s-au format perspectivele unei creşteri economice durabile.    

Powered by http://www.preferatele.com/ cel mai tare site cu referate