GESTIUNEA STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE SI MARFURI

	GESTIUNEA STOCURILOR DE  MATERII PRIME, MATERIALE SI MARFURI

Stocurile pot fi definite ca totalitatea bunurilor detinute in patrimoniu, destinate fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sfera larga de cuprindere, aceasta incluzand atat probleme de conducere, de dimensionare, de optimizare a amplasarii stocurilor in teritoriu, de repartizare a lor pe detinatori, de formare si evidenta a acestora, cat si probleme de receptie, de depozitare si pastrare, de urmarire si control, de redistribuire si mod de utilizare.

Obiectivitatea formarii de stocuri este justificata de actiunea mai multor factori care le conditioneaza existenta si nivelul de formare, le stabilizeaza functia si scopul constituirii. Intre acestia amintim: 

§     contradictia dintre specializarea productiei si caracterul nespecializat al cererii;

§     diferenta spatiala dintre productie si consum;

§     caracterul sezonier al productiei sau al consumului; pentru majoritatea produselor productia este continua, in timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situatia este inversa;

§     periodicitatea productiei si consumului, a transportului;

§     necesitatea conditionarii materialelor inaintea intrarii lor in consum;

§         punerea la adapost fata de dereglarile in procesul de aprovizionare-transport sau fata de factorii de forta majora (stare de necesitate, calamitati naturale, seisme, caracterul deficitar al resurselor);

§         necesitatea executarii unor operatii specifice pentru a inlesni procesul de livrare sau consum al materialelor (receptie, sortare, marcare, ambalare - dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregatirea materialelor pentru consum s.a.m.d.);

§         necesitatea eficientizarii procesului de transport etc..

            Managementul stocurilor este deosebit de important pentru:

§         asigurarea ritmica a vanzarilor si evitarea scaderii vanzarilor si chiar a pierderii  increderii cumparatorilor;

§         asigurarea cu materii prime si materiale a productiei si evitarea golurilor de productie;

§         mentinerea capacitatii de plata a intreprinderilor, un management defectuos putand cauza falimentul intreprinderii;

§         relatia directa dintre cheltuielile aferente stocurilor si pro 222b11c fitul intreprinderii;

§         implicatiile asupra ciclului de conversie a numerarului, conversia stocului in lichiditati fiind o componenta importanta a acestui ciclu.

           

            Elementul primordial in stabilirea stocului il constituie nivelul previzionat si caracteristicile vanzarilor, ca expresie a evaluarii unor nevoi sociale, justificand orice activitate si, implicit, formarea stocurilor pentru sustinerea acesteia. Volumul vanzarii determina atat in mod direct marimea stocurilor, ritmicitatea si locurile de desfacere (pentru stocurile de produse finite, marfuri), cat si indirect, prin nivelul productiei (stocurilor de materii prime si produse finite).

            Volumul si structura productiei, stabilite in functie de nivelul si structura previzionata a vanzarilor, consumurile specifice, durata operatiilor, determina volumul si structura fluxurilor de materii prime, stocurile de productie neterminata si produse finite asupra carora vor influenta, la randul lor, logistica iesirilor si caracteristicile distributiei (numar de canale, lungimi, adancime etc.).

  

            Abordari ale notiunii de stoc:

a.       dupa fazele ciclului aprovizionare - productie - vanzare:

Ø      stocuri de materii prime si materiale;

Ø      stocuri ale productiei neterminate si in curs de executie;

Ø      stocuri de produse finite si marfa.

b.      in functie de momentul in care sunt evaluate:

Ø      stocuri initiale;

Ø      stocuri finale;

Ø      stocuri medii.

c.       in functie de destinatie:

Ø      stocuri de lucru;

Ø      stocuri de siguranta.

d.      in functie de fazele ciclului de existenta a unui stoc:

Ø      stocuri maxime - nivelul maxim al stocului, intr-o perioada data;

Ø      stocuri de comanda - nivelul stocului dintr-un anumit articol la atingerea caruia trebuie lansata o noua comanda, tinandu-se cont de constrangerile aprovizionarii (durata, loturi, transport, depozitare etc.);

Ø      stocuri de siguranta - nivelul stocului unui anumit articol care permite intreprinderii sa faca fata disfunctionalitatilor generate de cresterea cererii sau intarzieri in livrarea bunurilor, ce pot genera rupturi de stoc;

Ø      stocuri minime - nivelul la care activitatea se poate derula inca la cote normale, in absenta manifestarii oricaror fenomene aleatorii, perturbatoare.

            Decizia asupra nivelului stocurilor, cantitatea ce trebuie comandata la un moment dat, frecventa intrarilor, momentul comenzii urmatoarei intrari - sunt decizii deosebit de importante pentru sanatatea unei intreprinderi.

 

            Teoria stocurilor a aparut din necesitatea asigurarii unei aprovizionari ritmice si cu cheltuieli minime a stocurilor de materii prime si materiale in procesul de productie, sau a stocurilor de produse finite si bunuri de larg consum in activitatea de desfacere a marfurilor.

            In derularea procesului de stocare, este necesara gasirea de modele si metode in vederea formarii unor stocuri, care prin volum si structura, sa asigure desfasurarea normala a activitatii desfasurate de catre intreprindere, dar in conditiile unor stocari minim necesare si a unor cheltuieli cat mai mici.

            Evaluarea factorilor care determina performantele unei intreprinderi permite identificarea principalelor probleme vizate de analiza stocurilor:

-         nivelul mediu al acestora;

-         nivelul stocului de siguranta;

-         eficienta utilizarii stocurilor.

  

Stocul mediu se poate calcula pe baza relatiilor:

,

,

            ,

            Rolul determinant al stocurilor este evidentiat de faptul ca acestea asigura certitudine, siguranta si garantie in alimentarea continua a productiei si ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionarilor cu cel al productiei, iar stocul trebuie sa asigure sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor materiale.

Eficienta gestiunii stocurilor se concretizeaza in profituri, generate, in principal, de:

§         castigurile din vanzari suplimentare ca urmare a satisfacerii exigentelor calitative si de termen a clientilor;

§         economii de cost ca urmare a evitarii rupturilor de stoc;

§         economii de cost ca urmare a unei dimensionari optime a stocurilor si a marimii unei comenzi.          

  

            Principalul indicator de apreciere a utilizarii stocurilor il reprezinta viteza de rotatie.      Acest indicator se poate exprima ca:

§     numar de rotatii (N):  

unde:  CA = cifra de afaceri

           S = stocul.

§     durata in zile (Dz): ,

unde: T = intervalul de timp.

            Aprofundarea analizei vitezei de rotatie a stocurilor impune detalierea rationamentului la nivelul fiecarui element, prin raportarea soldului mediu al fiecarui element analizat la fluxul asociat acestuia, pe un anumit interval analizat (T):

Ø      pentru stocurile de materii prime si materiale:

Ø   pentru produse finite si semifabricate:

Ø   pentru marfuri:

Analiza stocului prin metoda ABC

Firma S.C. GRCONF S.R.L. isi procura materiile prime necesare, atat prin aprovizionare directa de la producatori la furnizori, cat si prin aprovizionarea prin unitatile specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en-gros.

Stocul de costume pentru colectia P/V 2005 cuprinde mai multe modele, dupa cum urmeaza:

Situatia stocului de costume pentru colectia P/V 2005

Tabelul nr. 8.1.

Model	Stoc mediu - euro-	Stoc mediu in ordine descrescatoare - euro -	Stoc mediu cumulat - euro -	Ponderea stoc mediu - % -	Pondere grupa - % -
GATSBY TROPICAL	6825	8470	8470	12.44	24,15
GATSBY  SUPER SERGE	7840	7980	16450	11.72
GATSBY PRUNELLE	4760	7840	24290	11.51	32,01
GATSBY CLEAR CUT	4165	7035	31325	10.33
GATSBY	7035	6930	38255	10.17
GATSBY FANTASIA	7980	6825	45080	10.02	43,83
GATSBY POPELINE	8470	4760	49840	6.99
GATSBY BENGALINA	3815	4165	54005	6.12
GATSBY SUMMER	3920	3920	57925	5.76
STRUCTURA MONOST	6930	3815	61740	5.60
ANDROS	3010	3360	65100	4.93
MONACO	3360	3010	68110	4.42
Total	68110	68110		100

              procent din  valoare   

      100

         90

         80                      curba reala

         70                       

         60                                   

         50

         40

         30

         20

         10

           0

                                     0  10  20  30  40  50  60  70  80  90  100

                                                                                     procent din numar

Figura nr. 22. Reprezentarea grafica a situatiei intreprinderii analizate

Se constata o pozitionare a curbei reale sub curba teoretica, situatie ce releva risc redus. Se observa faptul ca grupa A, care reprezinta 24,15% din valoarea stocului mediu, detine 10% din numarul de articole. Grupa B care reprezinta 20% din numarul de articole, reprezinta 32,01% din valoarea stocurilor, iar grupa C detine restul de 43,83% din numarul de articole, detinand 70% din valoarea stocului. Daca in mod normal atentia era axata sper primele doua grupe A si B, acestea fiind cele care detin o importanta mai mare in cadrul stocului, se pare ca pentru aceasta colectie firma Graftex acorda o importanta deosebita tuturor modelelor de costume.

Analiza stocului de siguranta - Sα pentru Costumele 100'S

Tabelul nr. 8.2.

Calculul abaterilor standard:

                                       

In cazul acestui tip de costume, reprezentarea grafica a pozitionarii in jurul mediei a vanzarilor lunare efective, in functie de abaterile standard calculate, arata ca toti acesti termeni se gasesc in limita lui 354 +/- (2* 32).

                                                        Media aritmetica

                                    3s            2s            1s            1s            2s            3s

                                                                                               

         5 termeni

               

                                                                         6 termeni                                  

Rezulta astfel, coeficientul de corectie:  t = 2

Termenul de reaprovizionare este de 7 zile.

Calculul stocurilor de siguranta:

Constituirea unui stoc de siguranta de 13 costume, superior celui efectiv necesar cu numai 1 produs, a implicat o serie de costuri suplimentare pentru acest model de costum. Vom vedea in cele ce urmeaza situatia celorlalte doua modele de costume.

Stocul mediu optim efectiv al acestui model de costum este:                          

`S = D / 2  + Sα = 7 / 2 + 12 / ( 2122/180 ) = 5 zile

`S = 5 x 2122/180 = 59 costume         

Analiza stocului de siguranta - Sα pentru Costumele 100%W

Tabelul nr. 8.3.

           

Calculul abaterilor standard:

                                          

In cazul acestui tip de costume, reprezentarea grafica a pozitionarii in jurul mediei a vanzarilor lunare efective, in functie de abaterile standard calculate, arata ca toti acesti termeni se gasesc in limita lui 178 +/- (2* 44).

                                                   Media aritmetica

                                    3s            2s            1s            1s            2s            3s

                                                                                               

     4 termeni

               

                                                                       6 termeni                                    

Rezulta astfel, coeficientul de corectie:  t = 2

Termenul de reaprovizionare este de 7 zile.

Calculul stocurilor de siguranta:

Constituirea unui stoc de siguranta de 18 de costume, superior celui efectiv necesar cu numai 1 costum, a implicat o serie de costuri suplimentare si pentru acest model de costum. 

Stocul mediu optim efectiv al acestui model de costum este:                          

`S = D / 2  + Sα = 7 / 2 + 17 / ( 1070/180 ) = 6 zile

                        `S = 6 x 1070/180 = 36 costume                    

Analiza stocului de siguranta - Sα pentru Costumele amestec

Tabelul nr. 8.4.

           

Calculul abaterilor standard:

                                                

In cazul acestui tip de costume, reprezentarea grafica a pozitionarii in jurul mediei a vanzarilor lunare efective, in functie de abaterile standard calculate, arata ca toti acesti termeni se gasesc in limita lui 124 +/- (2* 13).

                                                                    Media aritmetica

                                                3s            2s            1s            1s            2s            3s

                                                                                                4 termeni

               

                                                                                6 termen i                                          

Rezulta astfel, coeficientul de corectie:  t = 2

Termenul de reaprovizionare este de 7 zile.

Calculul stocurilor de siguranta:

Constituirea unui stoc de siguranta de 3 de costume, inferior celui efectiv necesar cu 2 costume, a implicat pierderi din partea firmei pentru acest model de costum, cererea fiind mai mare decat a preconizat firma. 

Stocul mediu optim efectiv al acestui model de costum este:                          

`S = D / 2  + Sα = 7 / 2 + 5 / (747/180 ) = 5 zile

                        `S = 5 x 747/180 = 21 costume                      

Analiza stocului de siguranta - S_β  pentru costume, colectia P/V 2005

Stabilirea stocului de siguranta pentru intreaga colectie, avand urmatoarele informatii:

Situatia stocului de costume pentru colectia P/V 2005

                                                       Tabelul nr. 8.5.

Vanzarea zilnica este de 1360 euro, coeficientul de corectie este 2, numarul de aprovizionari este 6 iar termenul de aprovizionare este de 30 zile, rezulta:

 zile

Stocul mediu optim va fi de:

                        `S = D / 2  + S_β = 30 / 2 + 10  = 25 zile

`S = 25 x 1360 = 34 000 euro

1.    Societatea comerciala S.C. CROS S.A., a inregistrat in anii 2005 si 2006, urmatoarele valori ale stocurilor:

Evolutia stocurilor societatii  S.C. CROS S.A. (RON)

Tabelul nr. 8.6.

Sa se calculeze stocul mediu pe sectoare si pe total, pe cei doi ani.

Formula de calcul:

Evolutia stocului mediu al societatii  X (RON)

Tabelul nr. 8.7.

2.    Pentru anii 2005 si 2006 s-au inregistrat urmatoarele date privind stocurile de marfuri ale S.C. STILCON S.R.L.

Evolutia stocurilor societatii  S.C. STILCON S.R.L.  (RON)

Tabelul nr. 8.8.

Formula de calcul:

Dinamica stocului mediu este:

lei

3.   Pentru anii 2005 si 2006 s-au inregistrat urmatoarele date privind stocurile de marfuri ale S.C. PRINT S.R.L.

Evolutia stocurilor societatii  S.C. PRINT S.R.L.  (RON)

Tabelul nr. 8.9.

Formula de calcul: ,

unde:  t_i sunt intervalele de timp dintre momente.

In urma calculelor, rezulta:  .

Dinamica acestuia este:

lei

4.  Pe baza urmatoarelor date sa se calculeze stocul mediu si viteza medie de rotatie a stocurilor.

Structura vanzarilor pe sectoare

Tabelul nr. 8.10.

Au fost folosite urmatoarele formule de calcul:

,   ,   ,

           

1.   Societatea comerciala S.C. AFIS S.A., a inregistrat in anii 2006 si 2007, urmatoarele valori ale stocurilor:

Evolutia stocurilor societatii  S.C. AFIS S.A. (RON)

Tabelul nr. 8.11.

Sa se calculeze stocul mediu pe sectoare si pe total, pe cei doi ani.

2.   Pentru anii 2006 si 2007 s-au inregistrat urmatoarele date privind stocurile de marfuri ale S.C. DONAS S.R.L.

Evolutia stocurilor societatii  S.C. DONAS S.R.L.  (RON)

Tabelul nr. 8.12.

3.   Pentru anii 2004 si 2005 s-au inregistrat urmatoarele date privind stocurile de marfuri ale S.C. DONAS S.R.L.

Evolutia stocurilor societatii  S.C. DONAS S.R.L.  (RON)

Tabelul nr. 8.13.

4.  Pe baza urmatoarelor date sa se calculeze stocul mediu si viteza medie de rotatie a stocurilor.

            Vanzarile si viteza de circulatie a stocurilor pe sectoare (RON)

Tabelul nr. 8.14.

5.  Pe baza urmatoarelor date sa se calculeze stocul mediu si viteza medie de rotatie a stocurilor.

            Vanzarile si stocurile medii  pe sectoare (RON)

Tabelul nr. 8.15.

1.      Comentati importanta gestiunii stocurilor in cadrul intreprinderilor.

2.      Identificati si analizati factorii de influenta asupra formarii stocurilor in cazul firmelor de comert/turism.

3.      Stabiliti tipurile de stocuri utilizate in cazul unor intreprinderi din diferite domenii de activitate (industrie, constructii, servicii de transport, comert, turism etc.).

4.      Comentati rolul stocului de siguranta in cadrul unei intreprinderi de comert.

5.      Analizati relatia dintre stocul de siguranta si celelalte tipuri de stocuri in cazul unei intreprinderi de comert/turism.