2001 2002
Cresterea productiei industriale in primele trei luni ale anului 2002 este inferioara celei din aceeasi perioada a anului trecut.
Din datele prezentate in graficul 1 reiese contributia semnificativa la relansarea economica a unor tari in tranzitie, fapt sustinut de evolutia pozitiva a indicelui productiei industriale. In timp ce industria are un rol important ceea ce le diferentiaza semnificativ este structura activitatilor industriale. Diferentele esentiale dintre industriile tarilor est-centrale: - rolul important al industriei extractive in cazul Poloniei si Romaniei;
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
- ponderea semnificativa a industriei prelucratoare in toate statele membre; - dezvoltarea inegala a utilitatilor publice. Caracteristica pentru aceste state este faptul ca dezvoltarea economica este bazata pe cresterea industriala si mentinerea rolului semnificativ al productiei industriale in complexul national. Caracterul predominant industrial - agrar al economiei romanesti accentueaza rolul industriei in cazul tarii noastre. Alt aspect relevant se refera la nivelul de dezvoltare din celelalte tari care a permis ocuparea populatiei intr-o proportie mai mare in ramurile infrastructurii economice (in Ungaria 11,2% din totalul populatiei, iar in Romania doar 7,2%) si in domeniul serviciilor. In schimb in In concluzie putem spune ca in toate aceste tari (puternice concurente ale Romaniei pe diferite piete europene) industria isi mentine rolul sau important, reflectat prin prisma unor indicatori importanti, datele statistice evidentiind caracterul predominant industrial - agrar al economiei romanesti comparativ cu alte tari europene in tranzitie. Sfarsitul anilor 1990 aduce schimbari in politicile concurentilor de pe piata europeana. Din punctul de vedere al Romaniei acest fapt trebuie privit prin prisma reorientarii si restructurarii activitatii astfel incat sa poata fi depasita actuala situatie unde in majoritatea sectoarelor de competitivitate internationala este scazuta. Acest lucru devine evidentiat daca observam ca in absenta unor strategii industriale pe termen mediu si lung, sustinute de politici comerciale adecvate, schimburile economice externe oscileaza conjunctural cu un raport de schimb in continua scadere. Este o cifra record, daca ne gandim ca in anul 2000 exporturile ajunsesera la 10 miliarde de dolari, cea mai inalta cota atinsa dupa 1989. Este evident ca anul 2001 se va incheia cu un nou record, adica exporturile romanesti vor depasi 11 miliarde de dolari. Vestea rea in acest domeniu, este ca importurile realmente au explodat. Ele au crescut cu aproximativ 20% in comparatie cu anul 2000. Adica au ajuns la valoarea totala de 14 miliarde de dolari.
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
De aici rezulta un impresionant deficit al balantei comerciale, cifrat la 3,5 miliarde de dolari. De unde provine acest deficit? Statistica arata clar ca in principalele marfuri si dispozitivele mecanice, precum si echipamentele electrice. Ponderea acestor produse in totalul marfurilor importate este de 22% . Concluzia este simpla. Facilitatile fiscale oferite intreprinderilor mici si mijlocii au marit substantial importul de masini si utilaje. Este foarte posibil ca firmele mari sa fii apelat si ele la diverse subterfugii pentru a obtine scutirile de taxe vamale si de taxa pe valoarea adaugata. Acordul cu Fondul Monetar International prevede insa suspendarea facilitatilor. Problema este rezolvata, asadar, cel putin pe jumatate. Pentru ca, evident, intreprinzatorii vor importa, in continuare, produse industriale. Cu atat mai mult cu cat acum cele venite din Uniunea Europeana intra in Romania fara taxe vamale. Cresterea importurilor, in special de masini si utilaje, este si un semnal pozitiv. Ceva in economia romaneasca incepe sa se miste. Respectiv, intreprinderile fac investitii in mijloace de productie. Cu toate acestea, deficitul balantei comerciale da si motive de ingrijorare, o data pentru ca acordul cu FMI prevede incadrarea intr-un anumit nivel al deficitului de cont curent. Pe de alta parte, pentru ca un deficit substantial preseaza asupra devalorizarii monedei nationale. Ideal ar fi ca exporturile romanesti sa creasca si in felul acesta sa micsoreze deficitul. Problema este ca exporturile par a se fi apropiat de cota lor maxima. Scaderea volumului exportului si implicit a productiei industriale confirma greutatea procesului de adaptabilitate din industriile prelucratoare atat la noile cerinte ale pietii cat si la viteza de modificare a cererii. In viteza si capacitatea de adaptare rapida rezida forta de competitie a fiecarei intreprindere din industrie. Succesul pe planul competitivitatii consta in mare parte in abilitatea de a alege cea mai buna metodologie de prelucrare, cea mai adecvata tehnologie in functie de noile dimensiuni ale cererii si ofertei.
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
Un exemplu elocvent este Japonia, unde conducerea productiei s-a dezvoltat alternativ cu "planificarea concomitenta" si "controlul total al calitatii", utilizand in acest sens tehnologiile bazate pe microprocesoare (robotica, sisteme flexibile de fabricatie integrala cu ajutorul calculatoarelor, etc.). Aceasta situatie reprezinta o tendinta generala manifestata cu prioritate in tarile industrializate dezvoltate dupa anii '80. Pentru
a putea raspunde modificarilor si exigentelor de pe piata, actiunile de
adaptare trebuie sa urmareasca in primul rand flexibilitatea aparatului
productiv. De
altfel nerealizarea flexibilitatii aparatului productiv, reprezinta una din
marile carente ale intreprinderilor industriale din
2. RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI
In perioada 1990 - 2001 in tara noastra s-a produs o restructurare fortata de o serie de factori perturbatori interni si externi, subiectivi si obiectivi, care au condus la interferente si influente legate atat de structura ineficienta a industriei pana in 1989 , cat si de erori de politica industriala in perioada de tranzitie. Restructurarea industriei a insemnat: - reducerea dramatica a volumului productiei si a ocupatiilor din industrie; - mentinerea unui profit structural similar cu cel dinainte de anul 1989. Cauzele determinante au fost: - profilarea structurii industriale in functie de resursele naturale, materilae umane si financiare existente; - incapacitatea industriei romanesti de a se transforma rapid si de a se adapta la cerinte de competitivitate externa si inovare stiintifica. Scaderile mari ale productiilor ramurilor industriale in perioada 1990 - 2001 releva urmatoarele particularitati: - declinul mare din primii ani de tranzitie nu a putut fi recuperat doar in mica masura in anii 1993 - 1996, instalandu-se din nou tendinta descendenta; - variatii anuale insemnate ceea ce semnifica instabilitate in evolutia complexului industrial al tarii;
BUCURESTI 2002___________________________________________________________________________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE ___________________________________________________________________________________________________
- scaderea in unii ani a volumului productiei din anumite ramuri industriale cu peste 9% a insemnat un soc nu numai pentru ramura respectiva, dar si pentru sectoarele din amonte si din aval,ceea ce mai degraba a contribuit la dezindustrilizare decat la restructurare monitorizata dupa criterii de piata. Multi specialisti afirma in legatura cu cresterea productiei industriale ca este o crestere nesanatoasa, intrucat s-a bazat pe cresterea stocurilor fara desfacere pe piata. Apare deci necesitatea adoptarii unor strategii si politici de restructurare a industriei in functie de obiectivele macroeconomice: - ale cresterii P.I.B. per capital intr-o structura eficienta; - reducerii inflatiei si somajului; - stimularii exportului si diminuarii starii de deficit a balantei comerciale si de plati externe; O alta problema se refera la necesitatea atingerii si depasirii nivelului de varf al perioadei antetranzitiei. Luarea ca reper a anului de varf al productiei industriale inainte de 1990 nu are decat o semnificatie general simbolica prin care se subliniaza necesitatea ca: - sa se recupereze costurile economice - sociale cauzate de criza industriei; - restructurarea industriei sa se faca in sensul unei dezvoltari mai puternice, pe baze eficiente fata de perioada totalitara; - sa se imbunatateasca pozitia industriilor romanesti in ierarhiile si clasificarile internationale stiut fiind ca in prezent aceste pozitii au inregistrat caderi ingrijoratoare. Atingerea si depasirea nivelului maxim al productiei industriale in perioada anterioara anului 1990 nu trebuie inteleasa la modul eronat si tendentios al revenirii la sisteme productive totalire, energo si material intensive, hipercentralizate etc. Acestea trebuie interpretate in sensul atingerii si depasirii performantelor si pozitiilor competitive anterioare pe plan international ale fiecareia din ramurile si subramurile industriei, indeosebi la cele cu un grad inalt de prelucrare cu sciento si tehnico intensivitate ridicate.
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
2.1. Restructurarea in conditiile de tranzitie a economiei
Avand in vedere caderea dramatica a productiei fata de anul 1989 la un mare numar de ramuri industriale, cum ar fi: prelucrarea maselor plastice (-73,9%), prelucrarea lemnului (-68,5%), industria textila (-68,5%), chimie (-67,5%), etc. Se poate afirma pastrand proportiile, ca de fapt in industria romaneasca a avut loc o restructurare "sui generis" prin implozia fortata a industriei fara ca aceasta sa fie insotita de expansiunea unor noi produse si servicii industriale.
Dinamica productiei industriale
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
Evolutia in speta se poate explica prin faptul ca: - se acorda credite si subventii pentru aceste ramuri; - exista cerere pe termen scurt, mediu si lung. Statistica arata ca in tarile dezvoltate productia fizica a industriei metalurgice a scazut in ultimele decenii cu 10 - 20% in medie, in timp ce in tarile in curs de dezvoltare s-a inregistrat o crestere tocmai ca urmare a nevoilor de dezvoltare generala si industriala a economiilor respective, acordandu-se prioritate si recurgerii la substitutia importului de produse metalurgice cu productia autohtona. Restructurarea industriei in conditiile actuale ale tarii noastre implica necesitatea abordarii acestui proces, tinand seama de posibilele sale avantaje comparative si competitive, pe termen mediu sau lung si implicit de restrictia valutara impusa de cronicizarea deficitului balantei comerciale. Judecand dezvoltarea ramurilor industriale prin prisma celor mai relevante performante pe plan mondial, putem ajunge la concluzia pripita, dar oarecum justificata ca in Romania nu este eficient sa se realizeze nici un produs sau serviciu industrial. Sigur ca putem procura aproape tot din import, probabil mai ieftin decat producem in tara, lucru care pe termen scurt poate fi foarte tentant, pe termen mediu sau lung o asemenea solutie este complet nefavorabila, pentru ca vom avea din ce in ce mai putine resurse valutare pentru a plati importul. In consecinta restructurarea industriei trebuie privita ca interfata dintre export si import, direct si indirect, ceea ce presupune asigurarea tendintei de echilibru a balantei comerciale si de plati externe. Pe de alta parte restructurarea industriei este legata de necesitatea clasificarii ramurilor si produselor industriale din punctul de vedere al viabilitatii si competitivitatii interne si externe, al performantelor economico - financiare conjugate cu interesele economice nationale ale Romaniei, obiectiv evaluate si consecvent promovate. In functie de aceste clasificari se pot elabora strategii si prioritati in industrie vizand variante de restructurare in mare parte cuprind: - strategii de dezvoltare; - strategii de mentinere la aceleasi niveluri; - strategii de reducere a volumului productiei si lichidare. In acest context indiferent de reteta aplicata: graduala sau de soc, restructurarea industriei are preponderent o latura constructiva si la proportii relativ reduse, una distructiva. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
In tarile cu o economie matura de piata, lichidarile, falimentarile si dizolvarile de firme au un caracter periferic si nu au afectat niciodata intregul complex economic national. In general, in aceste tari restructurarile au un caracter permanent si la baza lor stau in principal schimbarile tehnologice si ale cererii pietei interne si externe.
2.2. Restructurarea tehnologica - conditie de baza a relansarii productiei industriale
Restructurarea industriei prelucratoare in anii 1990 - 2001 a avut mai degraba un caracter spontan, determinat de parerea ca economia de piata in Romania va rezolva de la sine, in mod eficient, disfunctiile si dezechilibrele mostenite, precum si noile aspecte pe care le ridica tranzitia. In fapt a avut loc o restructurare in sensul reducerii volumului productiei si a gradului de ocupare, fara ca aceasta sa fie totdeauna determinata de diminuarea cererii interne. Dimpotriva, s-a constatat o intensificare a importurilor concurentiale, facilitata de liberalizarea comertului exterior si dezarmarea vamala, produsele interne fiind practic marginalizate pe piata. In prima faza a restructurarii, agentii economici din industrie au fost coplesiti de capacitatea comerciala concurentiala a produselor si serviciilor din import, ccea ce a si condus la caderi dramatice ale productiei. Intr-o noua faza a restructurarii pe criterii de eficienta economica si sociala bazata pe prerogativele proprietatii private este posibil sa asistam la o relansare a productiei manufacturiere romanesti care, in diferite grade, incearca sa substituie o serie de produse din import. Au avut loc, asadar, anumite modificari structurale ale industriei in general si al celei prelucratoare in special si anume: - scaderea ponderii industriei prelucratoare care releva manifestarea unui proces de degradare a industriei romanesti, coroborat cu dimensiunea ponderii industriei P.I.B. se poate constata inceputul unui proces de "dezindustrializare" care trebuie stopat;
BUCURESTI 2002_______________________________________________________________________________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
- ponderi mari in industria prelucratoare sunt detinute de ramuri energofage cum ar fi: prelucrarea titeiului, metalurgie, chimie, etc., ceea ce necesita o restructurare tehnologica de fond pentru eficientizarea proceselor si reducerea costurilor de fabricatie a produselor noi mai performante; - industria constructiilor de masini, electrotehnica si electronica, detin ponderi relativ mici; - ramurile prelucratoare cu pondere in cresterea industriala prelucratoare au fost tot cele energofage si anume: produsele din minerale nemetalice, metalurgie, prelucrarea titeiului, in timp ce industriile cu un inalt grad de prelucrare (masini si echipamente electrotehnice, aparate de masura si control, etc.) si-au diminuat ponderile ceea ce semnifica in general, scaderea potentialului de crestere a valorii adaugate; - industria alimentara si usoara, desi a avut o pondere in scadere detine inca un rol important din volumul total al industriei romanesti; aceste ramuri au conditii favorabile de dezvoltare in tara noastra, dar prezinta dezavantajul unei capacitati limitate de a mari valoarea adaugata a unor competitori foarte puternici pe piata internatioanala ca si a influentei puternice a unor factori conjuncturali si sezonieri; - ramura energie electrica si termica, gaze si apa si-a marit cel mai mu 15115c223p lt ponderea, ceea ce semnifica o crestere a energo-intensivitatii in conditiile scaderii volumului absolut al productiei industriale. Pornind de la aceste realitati se poate aprecia ca una din prioritatile restructurarii industriei romanesti consta in relansarea productiei ramurilor cu un grad ridicat de prelucrare, competitive pe piata interna si externa. Aceasta relansare presupune in primul rand restructurarea tehnologica si implicit investitii in masini, utilaje cu mult mai performante, acest lucru implica un comportament investitional activ al agentilor economici, pro-piata si pro-transfer tehnologic, sprijinit prin politici si facilitati adecvate. Multi experti straini analizand situatia din industria Romaniei au ajuns la concluzia ca in tara noastra nu este necesar sa se construiasca noi capacitati de productie, ci doar sa se procedeze la o restructurare reala a celor existente. Indicatorii macroeconomici nu pot sa ascunda lipsa de performanta a economiei nationale, ramasa in mare parte nerestructurata.
BUCURESTI 2002_______________________________________________________________________________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
Indicatorii statistici pentru primul trimestru al acestui an confirma tendinta de incetinire a ritmului de dezvoltare economica, comparativ cu saltul facut de produsul intern brut anul trecut. Rezultatul de anul trecut, +5,3%, obtinut pe seama incurajarii consumului si a unor tarife relativ reduse la energie, nu mai poate fi copiat si in acest an. De altfel, chiar Guvernul isi revizuise in cursul lunii martie prognoza pentru acesta an, anticipand o crestere pana la sfarsitul anului de 4,5%, fata de cifra anterioara de 5%. Datele privind productia industriala in primele trei luni ale anului in curs sunt imbucuratoare, insa efectele majorarilor tarifelor la energie termica si electrica nu s-au facut inca simtite decat partial. Deja in luna martie, productia industriala a fost cu 5,6% mai mare decat in luna februarie, insa raportat la numarul de zile lucratoare, a scazut cu 1,1%. In primul trimestru al anului 2002, productia industriala realizata s-a majorat, comparativ cu perioada similara din anul 2001, atat in volum absolut (+3%), cat si in conditii comparabile din punctul de vedere al numarului de zile lucratoare (+4,2%). Cresterea s-a datorat evolutiei pozitive a industriei prelucratoare +4,2%, industria extractiva si industria producatoare de energie electrica si termica, gaze si apa inregistrand scaderi de 1,2%, respectiv 3,4%. Cresterea productiei industriale nu poate avea loc pe fondul incetinirii ritmului de dezvoltare din Uniunea Europeana, principala piata de export a Romaniei, care absoarbe circa 70% din comertul exterior. Evolutia din primul trimestru al acesui an difera radical fata de cresterea productiei industriale in cursul anului 2001, care, la nivelul intregului an, s-a majorat cu 8,2%. Iar in primele luni din 2001, cresterea productiei industriale era de peste 10%, pentru ca in a doua parte a anului ritmul sa incetineasca semnificativ. Acest lucru este de asteptat sa se intample si in lunile urmatoare, mai ales ca in 2002 nu se mai poate miza pe consumul intern. In plus, anul 2001 a consemnat cresterea productiei pe stoc si majorarea arieratelor din economie (platile restante intre societati si facturi neplatite pentru consumul de energie), politica adoptata tocmai pentru incurajarea productiei si, implicit, reducerea somajului. Rata somajului a cunoscut o crestere importanta fata de luna decembrie 2001, atingand la sfarsitul lunii martie valoarea de 13%, in raport cu populatia activa. Cresterea se datoreaza si aparitiei Legii privind venitul minim garantat, ceea ce a facut ca somajul mascat sa dispara din statistici.
BUCURESTI 2002_______________________________________________________________________________________
IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
Obiectivul privind rata inflatiei este realizabil, pana la sfarsitul anului cresterea nedepasind 25%. Factorii care influenteaza evolutia preturilor de consum sunt: tariful la energie electrica si termica si majorarea accizelor la unele produse petroliere. Si in acest an un rol important in lupta antiinflationista il va juca cursul de schimb leu-dolar, o relaxare a importurilor fiind previzibila pana la sfarsitul anului. Evolutia economica a Romaniei in acest an se incadreaza in tendinta generala a economiilor est-europene, care va depasi media din UE. Pentru perioada 2002 - 2003, tarile aflate in tranzitie sunt creditate de catre analistii occidentali cu o crestere economica cuprinsa intre 3,5 si 4%, insuficienta insa pentru aproprierea de nivelul PIB/locuitor din UE, in viitorul apropiat. Pe termen mediu si lung, Slovenia se va apropia cel mai rapid de standardul UE, urmand ca in anul 2015, PIB pe cap de locuitor in aceasta tara sa fie doar cu 10% mai mic decat media UE. Pentru urmatoarele doua state candidate, Ungaria si Cehia, diferentele vor fi de 35%, respectiv 25%. In 2015, Bulgaria si Romania vor ramane cele mai sarace state din regiune, cu un PIB raportat la numarul de locuitori care se va situa la o treime din media tarilor UE. Anul 2002 a inceput sub semnul austeritatii, impus de incheierea acordului cu Fondul Monetar International, ceea ce a impus Executivului restrangerea drastica a cheltuielilor publice. Unele dintre conditiile acordului s-au dorit a fi renegociate, metoda ce nu a fost agreata de conducerea FMI, acordarea celei de a doua transe din imprumutul convenit fiind amanata pentru luna septembrie. In prezent, nu se doreste adoptarea unor masuri de asanare a economiei, masuri cu impact negativ asupra imaginii actualului guvern. Lichidarea societatilor cu mari datorii la bugetele de stat si locale s-ar solda cu o crestere abrupta a somajului, mai ales pe termen lung, dupa cum arata experienta statelor care au trecut de faza restructurarii economice. Deficitul de cont curent va creste la peste 6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul lui 2001, iar deficitul bugetului de stat va fi peste 3% si in acest an, depasindu-se limitele convenite cu FMI la sfarsitul anului trecut.
BUCURESTI 2002_______________________________________________________________________________________
IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
Productia industriala -total
(%) luna precedenta = 100%
2001 2002
Cresterea productiei industriale in primele trei luni ale anului 2002 este inferioara celei din aceeasi perioada a anului trecut.
Indicii consumului cifrei de afceri din industrie (%) luna precedenta = 100%
Volumul cifrei de afaceri din industrie a scazut, desi in volum absolut se constata cresteri moderate.
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi FOB/FOB - (%) 2001
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a imbunatatit fara de 2001, insa in lunile octombrie - decembrie se deconteaza importurile de combustibil. Restructurarea industriei prelucratoare are menirea sa inlocuiasca, pe de o parte forme organizatorice si manageriale greoaie, birocratice, bazate pe principiile conducerii administrative in cvasi-exclusivitate si pe de alta parte sa mentina si sa consolideze activitati economice cu traditie si avantaje competitive, care raspund sau pot sa raspunda criteriilor si cerintelor de optim economic si tehnologic, statuate in general de teorie si aplicate in mod specific de catre un management performant.
3. POLITICI DE RESTRUCTURARE EFICIENTA
Analiza modificarilor structurale ale productiei industriale in perioada de tranzitie conduce la cateva constatari si aspecte utile pentru instrumentarea unor politici de restructurare eficienta. a) Indiferent de natura sa, restructurarea nu trebuie sa duca la diminuarea valorii productiei, deoarece aceasta inseamna o exacerbare a ramurii distructive in detrimentul celei creative, ceea ce in final duce la realizarea unor venituri mai mici, subocupate si scaderea nivelului PIB. b) Restructurarea vizeaza in primul rand tehnologiile si produsele intr-un proces continuu de perfectionare si innoire care presupune investitii si alte cheltuieli si doar masura complementara adecvarii manageriale si
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
organizatorice, stiut fiind ca oricat de performanti ar fi managerii ei nu se pot substitui unor fonduri de investitii minim necesare pentru realizarea restructurarii de facto. c) Restructurarea poate lua si forme mai dure cum ar fi cele a lichidarilor si falimentelor, acestea nu pot avea insa o extensiune "de masa" dincolo de anumite limite suportabile din punct de vedere economic si acceptate din punct de vedere al utilizarii eficiente a activelor statelor, tinand seama de potentialul valorificarii eficiente productive ale acestora. In acest sens pledeaza cel putin doua argumente: - caracterul de piata emergenta din Romania face ca functionarea mecanismului preturilor sa fie imperfecta datorita existentei unor monopoluri de stat si private, ceea ce ingreuneaza incadrarea cu discernamant obiectiv a unei unitati in categoria celor performante sau neperformante; - orientarea unor decidenti catre recurgerea cu usurinta la solutia lichidarii reprezinta un comportament contraproductiv pentru o restructurare reala, care urmeaza calea reconversiilor industriale, practica uzuala in strategiile si prognozele de dezvoltare a industriei. d) Avand in vedere locul important pe care-l detine industria in economia Romaniei, restructurarea acesteia in mod obligatoriu, trebuie efectuata tinand seama de interdependentele si efectele propagate pe care le produce, nu numai in interiorul ramurii, ci si asupra altor sectoare, creatoare de valoare adaugata, astfel incat sa se evite procese ca "dezindustrializarea" sau "pseudotertializarea" (dezvoltarea serviciilor speculative). e) Gradul de privatizare redus al industriei comparativ cu alte ramuri ale economiei nu inseamna o neglijare a sectorului, fie datorita unei atitudini ostile fata de stat, fie datorita remutarii cu usurinta la solutionarea unor probleme complexe ale reformei. Restructurarea nu se poate realiza decat pe termen mediu sau lung, in consecinta ea va trebui sa coexiste cu un sector de stat al industriei care urmeaza a fi privatizat. Ca urmare raportul dintre restructurare inainte de privatizare si cea dupa privatizare trebuie perceput dupa principiul "si-si_ si nu dupa principiul "sau - sau".
BUCURESTI 2002__________________________________________________________________________________ IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN MODERNIZARE, TEHNOLOGIZARE _______________________________________________________________________________________________________
Pregatirea procesului de restructurare a industriei in Romania impune, ca demersuri absolut obligatorii in stadiile initiale ale acesteia, elaborarea temeinica a unor prognoze economice si tehnico-stiintifice pe domenii si sectoare, precum si un important suport logistic, in privinta cercetarii stiintifice, invora si procesului tehnologic.
BUCURESTI 2002__________________________________________________________________________________
AGENTUL ECONOMIC _______________________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL II
AGENTUL ECONOMIC: "EMAILUL"
1. Scurt istoric al S.C. "EMAILUL" S.A. MEDIAS 2. Prezentarea generala a societatii 3. Sectorul si subsectorul 4. Descrierea activitatii 5. Obiectul lucrarii
1. SCURT ISTORIC al S.C. "EMAILUL" S.A. MEDIAS
S.C. "EMAILUL" S.A. Medias a fost infiintata in anul 1921- 14.12 sub numele de "UZINELE DE MODELAT SI EMAILAT WESTEN" si a avut ca productie de baza vasele emailate. In anumite perioade firma a produs si vase zincate, apoi vase de aluminiu si produse diverse ca: felinare, cazane casnice, etc. In decursul celor aproape 80 de ani de existenta S.C. "EMAILUL" S.A. MEDIAS a trecut prin multe etape si grele incercari cum ar fi: productia speciala in timpul razboiului, incendiul din 1953, inundatiile din 1970 si 1975, etc. Pana in anul 1978 a fost singura firma producatoare de vase emailate din Romania, dar si dupa aparitia altor firme similare S.C. "EMAILUL" S.A. MEDIAS a ramas cel mai mare producator de produse de profil, depasind productia celorlalte firme producatoare luate impreuna, dar avand si cercetare proprie, productia de frite si pigmenti pentru emailuri, decalcomanii, etc. Se poate mentiona capacitatea mare de productie si diversificare prin cele peste 600 de tipodimensiuni de vase emailate, executate in peste 50 de culori diferite si toate acestea putand fi decorate in cca 600 modele.
BUCURESTI 2002___________________________________________________________________________________
AGENTUL ECONOMIC ___________________________________________________________________________________________________
Aceste aspecte nu sunt limitative, unitatea putand practic executa orice tip, marime, culoare si decor de vase pentru bucatarie sau articole igienice, firme si indicatoare sau diverse emailuri decorative sau de productie.
2. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE
DENUMIRE: SOC. COM. "EMAILUL" SEDIUL: Medias, str. Carpati nr.19 DOMENIUL DE ACTIVITATE: - producerea si comercializarea articolelor de uz casnic, a fritelor de emailare, decalcomanii, vase din otel inoxidabil, firme emailate. Gama articolelor emailate este deosebit de diversa cuprinzand oale, cratite, capace, ibrice, tavi, cafetiere, cani, ceainice, polonice, scrumiere, strecuratoare, galeti, recipiente sanitare, etc. - activitate de proiectare a produselor de profil; - activitati de intretinere si servicii; - activitati de comert exterior import - export. Soc. Com. "EMAILUL" S.A. Medias ocupa o suprafata totala de 91.803 m2 din care suprafata construita este de 55.934 m2. Nr. de personal este de 2.450.
CAPITALUL SOCIAL: S.C. "EMAILUL" S.A. Medias s-a constituit prin H.G. 1272/1990 pe baza Legii nr.15/1990 prin preluarea integrala a patrimoniului fostei intreprinderi "EMAILUL ROSU" Medias, pastrand profilul de activitate. Capitalul social reevaluat conform H.G. 500 este de 34.312.575 mil. lei.
3. SECTORUL SI SUBSECTORUL Sectorul articolelor de uz personal si gospodaresc prezinta o importanta deosebita deoarece procesele sale se adreseaza celei mai largi parti ale populatiei unei tari fiind o oglinda a traiului cotidian si in functie de modul in care un nivel cat mai ridicat al acestuia, exprima gradul de confort si civilizatie atins de respectiva societate. BUCURESTI 2002___________________________________________________________________________________
AGENTUL ECONOMIC ________________________________________________________ In categoria respectiva intra intreaga gama de vase care fac parte integranta din viata de zi cu zi a omului obisnuit, acoperind cerintele zilnice. S.C. "EMAILUL" S.A. Medias face parte din sectorul mentionat, in coordonarea Ministerului Industriei - Directia Generala Strategia Industriei Electrotehnice si Electronice. Profilul de fabricatie a vaselor emailate
cuprinde circa 600 tipodimensiuni. Societatea fiind cel mai mare producator de
vase emailate din Din aceeasi subramura mai fac parte: - V.E.S.- S.A. Sighisoara; - F.E.F. - - METALICA - Din punct de vedere tehnologic, al
diversificatiei productiei si al calitatii S.C. "EMAILUL" S.A. Medias detine
primul loc in 4. DESCRIEREA ACTIVITATII - CARACTERISTICI S.C. "EMAILUL" S.A. Medias produce articole emailate de uz casnic cu utilaje si tehnologie proprie intr-o fabricatie integrata in proportie de 100%. Compartimente direct productive Productia de vase emailate, conform tehnologiilor aplicate se desfasoara in trei sectoare de activitate si anume: a). sectorul de prelucrari mecanice unde se realizeaza in principal urmatoarele faze: - executia corpului vasului prin operatii tehnologice de prelucrare prin stantare, ambutisare adanca, fasonare si tinichigerie; - degresare - decapare a vaselor inainte de aplicarea operatiei de emailare propriu-zisa. b). sectorul de pregatire-email in care se realizeaza: - elaborarea colorantilor necesari pentru frite; - elaborarea fritelor de email si a emailurilor; - executia decalcomanilor. BUCURESTI 2002 _______________________________________________________________________________________ AGENTUL ECONOMIC _______________________________________________________________________________________________________
c). sectorul de emailare unde se realizeaza:
- prepararea emailului pentru stratul primar (grund) si pentru cel de acoperire; - aplicarea stratului de email pe vas; - uscarea si arderea separata a straturilor de email. Compartimente indirect productive In aceasta grupa se incadreaza: a) sectia scularie b) sectia mecano-energetica c) compartimentul transport-aprovizionare d) compartimentul financiar-contabil e) sectorul tehnic-proiectare f) oficiul de calcul. Asigurarea calitatii In principal controlul calitatii se realizeaza astfel: -
verificarea materiilor prime prin prestatia de servicii
a colectivului specializat din cadrul Institutului "CASTTIL" - verificarea semifabricatelor pe flux- control activ; - verificarea produselor finite. Mijloace fixe Dotarea tehnologica a atelierelor de productie este alcatuita din: - utilaje si echipamente tehnologice de baza; - A.M.C.-uri; - dotari si inventar industrial. In procesul tehnologic utilajele care determina in mare masura calitatea produselor sunt reprezentate de cuptoarele de ars vase emailate. Competitivitatea produselor Nivelul tehnic al vaselor emailate la S.C. "EMAILUL" S.A. Medias este comparabil cu cel realizat de firme cu experienta in domeniu, cu cel din strainatate in ceea ce priveste forma si culoarea, dar in privinta decorului nu este atins nivelul extern. Problemele sunt in realizarea unor tipuri de pigmenti noi, a pastelor, imprimare directa si indirecta (sitografie si decalcomanie), precum si in elaborarea unor retete de email fundamental cu oxid de nichel indigen. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ AGENTUL ECONOMIC _______________________________________________________________________________________________________
Toate acestea constituie teme de cercetare ale personalului specializat in cadrul societatii.
5. OBIECTUL LUCRARII Prezenta lucrare intocmita in conformitate cu continutul cadru al studiilor de restructurare a societatilor comerciale cu capital de stat elaborat de Fondul Proprietatii de Stat, sustine actiunea de retehnologizare si modernizare a procesului de executie a vaselor din tabla de otel emailata la Societatea Comerciala "EMAILUL" S.A. Medias. Studiul prezinta analiza situatiei actuale si de perspectiva a S.C. "EMAILUL" S.A. Medias din punct de vedere tehnico-economic, a pietei agentului economic, prin prisma restructurarii fabricatiei prin retehnologizare, modernizare. Lucrarea fundamenteaza oportunitatea alocarii de Fondul Proprietatii de Stat a unui sprijin financiar in valoare de 1,8 miliarde lei pentru: - modernizarea a doua cuptoare de ars vase emailat tip CELLI, prin achizitionarea unor furnituri de transformare, furnizorul fiind "INTAS" - Italia; - achizitionarea unui cuptor de recoacere; - achizitionarea unei piese cu transfer de 250 tof. In conditiile acordarii sprijinului financiar solicitat pentru perioada 1999-2004 se prognozeaza urmatoarele: - cresterea volumului de productie de 1,36 ori in anul 2004 fata de 1998; - scaderea costurilor totale la 1000 lei productie marfa de la 925 lei la 845 lei in anul 2004; - cresterea productivitatii muncii pe total societate de circa 40 de ori; - cresterea salariilor cu circa 50%. Suma investitta se va recupera din dividendele suplimentare obtinute de societate pana in anul 2004. BUCURESTI 2002 ___________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ___________________________________________________________________________________________________ CAPITOLUL III
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE:
1. Managementul si resursele umane. 2. Compartimentul aprovizionare. 3. Compartimentul tehnico-productiv. 4. Marketing si vanzari. 5. Controlul tehnic de calitate. 1. MANAGEMENTUL SI RESURSELE UMANE Structura organizatorica este de tip piramidal si cuprinde nivele ierarhice. Conform prevederilor legislatiei in vigoare Legea 15/1990 societatea are urmatoarea structura organizatorica: a) Adunarea Generala a Actionarilor reprezentata prin: - Fondul Proprietatii de Stat - Fondul Proprietatii Private Transilvania b) Manager general c) Bordul director: - director tehnic - director economic - director marketing d) Sefi sectii si servicii e) Personal de executie Structura respectiva este prezenta in organigrama.
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
BUCURESTI 2002______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________ Structura manageriala Atributiile managerului in conformitate cu prevederile Legii 66/1994 si a contractului de management inregistrat la Registrul Comertului sunt urmatoarele: - concepe si aplica strategia generala de functionare a societatii si politica de dezvoltare a societatii; - proiecteaza ansamblul de masuri necesare realizarii contractelor, organizarii productiei si ridicarea parametrilor calitativi ai intregii activitati; - selecteaza, angajeaza si concediaza personalul salariat; - negociaza contractul colectiv de munca si contractele individuale ale salariatilor; - stabileste atributiile pe trepte ierarhice si raspunde de realizarea acestora. Managerul: coordoneaza activitatea directorilor executivi si in mod indirect urmatoarele compartimente: - productie-programare - personal - C.T.C. - controlul financiar de gestiune - protectia muncii - juridic Directorul tehnic: coordoneaza direct activitatile de productie, planificarea tehnologiei si consumuri. Directorul economic: coordoneaza compartimentele financiar, contabilitate, decontari valutare si oficiul de calcul. Directorul marketing: coordoneaza compartimentele desfacere, aprovizionare, export, transporturi si compartimentul de prospectare si asimilare produse noi. Solutia organizatorica adoptata este eficienta, asigura existenta la nivelul societatii a unor programe de dezvoltare a productiei de perspectiva care sa mentina societatea in pozitia de lider in productia de vase pe plan national si dezvoltarea, si extinderea pietei externe. Atentia organelor de decizie acordata restructurarii s-a materializat pana in prezent in lucrari de transformare a doua cuptoare de ars vase in cuptoare de ars vase cu inertie termica redusa.
BUCURESTI 2002 ______________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
Investitia respectiva s-a facut in perioada 1999-2002, in colaborare cu firma INTAS - ITALIA sustinerea finantarii investitiei numai prin efort propriu. Structura resurselor umane Dinamica fondului de personal in perioada 1996-2001 se prezinta astfel:
Se constata ca a avut loc o reducere de personal in anii 1994-1995, dupa care din 1998 nr. este in crestere, tendinta care va continua pana in anul 2004. Structura de personal se prezinta astfel: Total personal - 2450 Din care: - manager - 1 - directori executivi - 3 - conducere - 23 - TESA - 124 - maistri - 58 - muncitori - 2241 Calificarea personalului Referitor la nivelul de pregatire al angajatilor situatia in 2001 se prezinta astfel: - studii superioare = 2,8% - 69 persoane - studii medii = 51,8% - 1269 persoane - scoala profesionala = 44,1% - 1080 persoane - necalificati = 1,3% - 32 persoane total: 100% - 2450 persoane BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________ Structura salariatilor pe varste: - pana la 30 ani 1470 respectiv 60% - pana la 40 ani 490 20% - pana la 50 ani 368 15% - peste 50 ani 122 5% total 2450 100% Majoritatea se incadreaza in grupe de varsta de pana la 30 ani, ceea ce arata ca forta de munca este in deplina capacitate. Omogenizarea varstei asigura imbinarea maturitatii si experientei celor in varsta cu dinamismul si spiritul de initiativa al celor tineri. O firma fara batrani se va descurca la fel de greu ca una fara tineri. Vechimea in munca si sex: Vechimea in munca reprezinta de asemenea o variabila importanta in analiza si evaluarea potentialului uman. Vechimea inseamna experienta acumulata, dar uneori si inflexibilitate in adaptare, conservatorism. Solutia o reprezinta tot omogenitatea. Structura pe sexe se utilizeaza acolo unde aceasta diferentiere este ceruta de specificul activitatii desfasurate.
BUCURESTI 2002 _______________________________________________________________________________________
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________ Productivitatea muncii Productivitatea muncii este indicatorul sintetic care masoara gradul de utilizare a potentialului uman. Se calculeaza, dupa caz, in unitati fizice, conventionale si valorice: - valori absolute q CA w = - sau w =--- NS Nm unde: W = productivitatea muncii q = productia fizica CA= cifra de afaceri Ns = nr. salariati Nm= nr. muncitori - dinamica productivitatii muncii: w1 Wl -W0 Iw =- x 100 DIw=--x 100 W0 W0 unde: Iw = indicele productivitatii muncii DI = abaterea relativa 1,0 = perioada curenta, respectiv de baza Dinamica productivitatii muncii
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
2. COMPARTIMENTUL APROVIZIONARE - TRANSPORTURI Serviciul
aprovizionare este in subordinea directorului de marketing si are sase
salariati. Acestia se ocupa cu aprovizionarea materiilor prime utilizate de
S.C. "EMAILUL" a) materiale chimice; b) tabla decapata si tabla otel inox alimentar; c) produse petroliere; d) materiale pentru ambalare; e) materiale de intretinere. a)
Materialele chimice sunt folosite la prepararea
fritei pentru emailuri atat din Principalele substante chimice utilizate pentru emailuri din tara sunt: cuart macinat, feldspat, faina de siliciu, bioxid de mangan, acid boric, alumina calcinata, criolit fosfat de amoniu, fosfat trisodic, carbonat de calciu, carbonat de potasiu, oxid de magneziu, carbonat de bariu, soda calcinata, azotat de potasiu, azolit de sodiu. Din import sunt urmatoarele: argila MT 500, MT 530, carbonat de litiu, oxid de nichel, oxid de cobalt, fluosilicat de sodiu, borax, colorant albastru, cobalt. Calitatea acestor produse este conform STAS sunt sub forma de pulbere uscata, ambalata, in saci de hartie sau polietilena in greutate de 30-50 kg. Stocurile detinute se incadreaza in stocul normal. Nu exista supranormative. b) Tabla utilizata in procesul de productie este dublu decapata, STAS 9485/80 de calitate A2 N 02 (03) format standard 1000 x 2000 mm de grosimile cuprinse intre 0,4 - 3 mm. Transportul se face prin C.F.R., atat la tabla, cat si la substantele chimice existand linie de garaj pana la depozite. In procesul de productie se mai utilizeaza si tabla de inox alimentar calitatea W 4301 ALSI - 304, atat pentru fabricarea de vase, cat si pentru bord placat la unele vase emailate. Stocurile de tabla: 0,4 mm - 1,3 tone 0,45 mm - 26,0 tone 0,50 mm -259,6 tone 0,6 mm -174,7 tone BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
0,8 mm - 15,9 tone 1,0 mm - 46,2 tone 1,5 mm - 4,7 tone 2,0 mm - 6,8 tone 2,5 mm - 536,3 tone Aceste stocuri asigura necesarul pentru 15 zile lucratoare. Din lipsa de capacitate la SIDEX Galati aproximativ 10% din necesarul de tabla a fost adus din import. c) Produsele petroliere utilizate sunt:
Sunt pastrate in depozitul de carburanti special amenajat. d) Materialele de ambalare sunt: folie, hartie ambalaj talaj, cutii de carton tip.III si tip V. Principalele formate ale cutiilor si stocurile necesare pentru un interval de 15 zile sunt: 26 x 26 x 36 buc. 2000 27 x 27 x 30 buc. 800 38 x 38 x 46 buc. 610 48 x 48 x 14 buc. 200 54 x 54 x 20 buc. 3200 54 x 54 x 24 buc. 2300 30 x 22 x 15 buc. 1600 41 x 24 x 16 buc. 650 43 x 23 x 12 buc. 1300 45 x 26 x 34 buc. 780
BUCURESTI 2002 _______________________________________________________________________________________
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________ 61 x 26 x 34 buc. 520 67 x 44 x 18 buc. 880 67 x 44 x 20 buc. 428 e) Materialele pentru intretinere: oteluri diferite, curele trapezoidale, rulmenti, diferite scule, piese de schimb, pietre polizor, etc. Depozitele sunt organizate in functie de specificul materiei prime, adica: - depozite substante chimice; - depozit tabla; - depozit produse petroliere; - depozit cartoane; - depozit pentru toate materialele de intretinere. Transportul materiilor si materialelor necesare se face prin mijloace proprii in proportie de 90%, restul de 10% prin mijloace inchiriate. Importul - manifesta preocuparea permanenta pentru obtinerea de oferte de la cat mai multi furnizori pentru a se alege pentru fiecare in parte cea mai buna oferta care sa asigure materiale de calitate superioara la preturi avantajoase. 3. COMPARTIMENTUL TEHNICO - PRODUCTIV Activitatea tehnica si de productie se desfasoara pe doua laturi strans interferate: - activitatea tehnica pentru diversificarea produselor din profil si asimilarea de noi produse, care se realizeaza in sectorul coordonat de directorul tehnic; - activitatea de productie care se desfasoara in cinci sectii. Activitatea tehnica se desfasoara intr-un compartiment format din 11 persoane cu atributii dirijate astfel: - asimilare de produse noi; - stabilirea de tehnologii de flux; - organizarea productiei. In anul 1998 activitateade asimilare s-a materializat in: - stabilirea tehnologiei si proiectarea sculelor pentru tava ovala - 4 marimi;
BUCURESTI 2002 _______________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
- stabilirea tehnologiei si proiectarea sculelor pentru toarta tava ovala - 2 marimi; - masina de sertizat fund cafetiera; - modificarea de utilaje (prese cu sudura); - hota absorbanta gaze la masina de sudat liniar; - modificarea tehnologiei de ambutisare-asamblare fund galeti; - tehnologie de executie pentru esentar pentru prese cu transfer; - reasamblari utilaje-reamplasari de strunguri pe fluxuri noi de tehnologii. Activitatea de proiectare a tehnologiei este in stransa legatura cu activitatea de proiectare produse noi aflate in coordonarea directorului de marketing. In activitatea de asimilare produse noi sunt antrenate 12 persoane ceea ce reprezinta circa 0,5 % din numarul total de personal, procent care se va majora in vederea intaririi propriului sector de cercetare-proiectare cu accent pe cresterea nivelului calitativ. Activitatea privind proiectarea tehnologica este completata de planificarea, urmarirea si respectarea tehnologiilor de executie in cele cinci sectii de baza ale unitatii. Aceasta activitate se completeaza cu organizarea productiei, proiectarea normelor, adaptarea acestora in functie de comenzi (marime loturi, sortimente, decoratii, etc.), dimensionarea formatiilor de lucru necesare tehnologiilor optime. Datorita starii tehnice necorespunzatoare a utilajelor, majoritatea fiind achizitionate in anul 1968 si avand un grad de uzura fizica si morala se ridica probleme in realizarea vaselor emailate la parametrii calitativi solicitati pe piata externa. Astfel in realizarea tehnologiilor optime se constata o serie de neajunsuri privind: - sectorul de presare necesita un nr. de personal mare datorita dotarii cu prese clasice deservite de operatori si ajutoare, economia de personal s-ar realiza prin introducerea unei prese cu transfer de 250 tof. - datorita uzurii fizice sectia I Mecanica are in functiune un singur cuptor de recoacere care datorita volumului mare de semifabricate care trebuie recoapte este suprasolicitat si supraincarcat; - un alt punct ingust se gaseste in sectia Emailare, unde este necesar modernizarea a doua cuptoare de ars vase, in acest fel s-ar putea obtine ca efect imediat o crestere a calitatii si o scadere substantiala a manoperei pe produs.
BUCURESTI 2002 _______________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
Activitatea de productie se desfasoara in cele cinci sectii principale: - sectia Pregatire Email; - sectia I Mecanica; - sectia Email; - sectia Scularie; - sectia Mecano-Energetica. Tehnologia de fabricatie a produsului principal: - vasul emailat cuprinde urmatoarele operatii: In sectia I Mecanica se desfasoara operatiile de prelucrare mecaninca la rece necesara obtinerii vasului brut: - debitarea de fasii, rondele, table; - obtinerea formei vasului prin ambutisare, tinichigerie sau ambutisare-fasonaj; - presat accesorii; - degresare, decapare; - sudat accesorii. In sectia Email se desfasoara urmatoarele operatii: - emailat fundamental; - uscat email; - ars email fundamental; - emailat acoperire; - ars email acoperire; - aplicat décor prin sitografie; - uscat decor; - ars decor; - confectionat inel-inox; - sertizat inel-inox pe vas; - preambalare si depozitare; - ambalare; - expeditie. In sectia Pregatire Email tehnologia de fabricatie se desfasoara pe verticala: - etaj V - stoc tampon de materii prime si dozare; - etaj IV - omogenizarea sarjei de compozitie cu ajutorul malaxoarelor; - etaj III - topirea sarjelor cu ajutorul cuptoarelor rotative de topit frite; - etaj II - fritarea, uscarea si ambalarea in saci, inchiderea mecanica a sacilor; - etaj I - depozit de frite;
BUCURESTI 2002 ______________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________ - parter - obtinerea barbotinelor prin macinarea fritelor impreuna cu argila, apa si alte adaosuri, depozitarea barbotinelor. Sectia Scularie executa: matrite, scule, dispozitive folosite in procesul de productie si foloseste urmatoarele utilaje: - strunguri; - freze; - raboteze; - masini de rectificat etc. Sectia Mecano - Energetica asigura reparatiile curente, ocazionale si reparatiile capitale la utilajele din dotarea unitatii, asigura intretinerea cladirilor, asigura distributia si gestionarea utilajelor, curent electric, aer comprimat, apa, gaze, etc. Este dotata cu utilaje, strunguri,freze, alte masini unelte necesare executarii subansamblelor descoperite cu deficiente in functionarea utilajelor. Dinamica productiei Evolutia productiei realizate in preturi curente a societatii pe perioada 1996-2001 se prezinta in tabelul urmator:
Capacitatea de productie si gradul de utilizare Capacitatea de productie indica productia maxima ce poate fi realizata intr-o perioada de timp, de obicei un an in conditiile folosirii depline, intensive si extensive, a capitalului fix din dotarea unitatii economice, a celui mai bun regim de lucru si de organizare rationala a productiei si a muncii. Pentru calculul capacitatii de productie la S.C. "EMAILUL" S.A. Medias trebuie tinut cont de complexitatea procesului de fabricatie. Atelierele care determina capacitatea de productie sunt: a) Debitarea tablei in vederea obtinerii platinelor pentru produse. In functie de produs numarul de platine care intra in produs difera. Capacitatea de obtinere a platinelor pe zi este de 150.000, ceea ce inseamna ca s-ar putea produce 150.000 farfurii sau 18.750 ceainice pe zi. Tinand seama de nomenclatorul de produse consumul mediu este de 3 platine pe produs. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
NOMENCLATORUL DE PRODUSE B.L.C.
b) Capacitatea de ambutisare este urmatoarea: - prese transfer - 35.000 buc/zi; - prese mari - 15.000 buc/zi; - prese Bliss - 35.000 buc/zi; - PH mici - 24.000 buc/zi; - PH mari - 6.000 buc/zi; Total: = 115.000 buc/zi Produsele se obtin din una sau mai multe ambutisari succesive: - cratitele, capacele - o ambutisare; - oale, cani lapte - patru ambutisari. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________ Se pot ambutisa 115.000 buc/zi cratite sau 28,75 mii buc. oale/zi. Capacitatea medie este de 55.000 buc/zi. c) Decaparea - sunt patru linii: - doua linii de decorare prin imersie; - doua linii de decapare prin pulverizare. Atelierul de decapare are o capacitate de 40.000 buc/zi vase mari sau 80.000 buc/zi vase mici. Capacitatea medie in functie de structura este 60.000 buc/zi. d) Capacitatea de sudura - a accesoriilor este de 60.000 accesorii sudate pe zi. Nomenclatorul de produse contine produse sudate cu un accesoriu sau cu mai multe accesorii. In medie se pot realiza produse cu accesorii sudate la o capacitate de 45.000 buc/zi. e) Capacitatea de ardere si emailare este: 1500 kg/ora x 7 cuptoare x 14 ore/zi = 147.000 kg 147.000 kg : 0,7 kg/vas = 210.000 buc/zi Un vas are aproximativ 3,3 arderi (3 sau 4) Ţ 63.600 buc vase/zi Concluzionand putem afirma ca, capacitatea de productie variaza foarte mult in functie de structura de productie care este de necesitatile pietei. Majoritatea utilajelor sunt utilaje a caror capacitate este aproape de limita maxima, astfel incat si utilajele cele mai moderne au aceeasi capacitate de lucru (la ambutisare de exemplu, timpul de ambutisare este un parametru necesar pentru a nu rupe tabla, la cuptor viteza este limitata de timpul necesar arderii, la decapare capacitatea este limitata de timpul necesar decaparii). Utilajele care sunt absolut necesare pentru a putea folosi optim patrimoniul au fost prinse in programul de modernizare, program prin care creste indeosebi eficienta activitatii. Capacitatea s-a calculat la conditiile actuale in doua schimburi. Schimbul III nu este indicat din doua motive: - plata sporului de 25% - sporul de noapte duce la cresterea pretului cu 6,25% din cauza manoperei (care este 25% din costuri); - pentru a lucra la capacitatea optima cu corelarea celor cinci capacitati, in schimbul III trebuie reglate dezechilibrele generate de structura. Pentru cresterea productiei este necesara reproiectarea si reorientarea productiei spre produse care au cea mai buna eficienta. Gradul de utilizare a capacitatii de productie in perioada 1996-2001. Gradul de utilizare a capacitatii de productie se stabileste pe baza relatiei:
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
Q Gu = - unde KT Q = capacitatea de productie exprimata valoric; K = capacitatea utilajului; T = timpul disponibil de functionare; In cazul mai multor utilaje cu productia exprimata pe unitatea de timp si dimensiune. Q Gu = -------- n ĺ kxT i=l unde n = nr. de utilaje.
Din datele prezentate rezulta ca in anii 2000, 2001 se ajunge aproape la acoperirea integrala a capacitatii de productie ca urmare a realizarii unei productii sortimentale complexe.
4. MARKETING SI VANZARI Compartimentul de prospectare, produse noi, programare marketing Activitatea acestui compartiment este coordonata de directorul de marketing si cuprinde 15 salariati, aproximativ 0,6% din total personal. Dupa anul 1990 preocuparea specialistilor din cadrul compartimentului a constat in: -
intarirea increderii vechilor clienti in posibilitatea
S.C. "EMAILUL" S.A. Medias, de a produce si a livra vase de calitate deosebita
la preturi competitive in termene bine stabilite, cu scopul de a mentine si
dezvolta pietele traditionale de desfacere la export: Italia,
BUCURESTI 2002 _______________________________________________________________________________________ ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
Olanda, -
dezvoltarea relatiilor cu clientii noi in scopul
castigarii a noi piete de desfacere: -
dezvoltarea pietelor traditionale prin atragerea de noi
clienti in S.U.A., Libia, Franta, In colaborarea cu compartimentul tehnic din cadrul S.C."EMAILUL" S.A. Medias s-a actionat pentru crearea unor produse noi la solicitarea parametrilor externi sau din initiativa specialistilor societatii pentru diversificarea sortimentului livrat. Astfel s-au livrat urmatoarele produse noi: - cratita fara guler, cu bord placat si fara accesorii (vase frigider) simbol 331 B; marimi 14, 16, 18, 20 cm. - ceainic esentar, simbol 83; marimi 1 litru; - tigaie tip grau cu torti sarma; simbol 1242; marimi 30 cm.; - vas bombat pentru prajit cartofi, simbol 326 B/24; - vas pentru prajit cartofi, simbol 326 C/24; - vas pentru prajit cartofi, simbol 362 C/24; - tavi eliptice cu capac, simbol 241; marimi 32, 36, 40 cm.; - vas tronconic (vaze flori), simbol 178; marimi 16, 20, 22 cm.; - vas tronconic cu doua torti (vaza cu manere), simbol 178 M, marimi 16, 20, 22 cm.; - ibric turcesc, simbol 67; marime 5,5 cm.; - ibric cu toarta, simbol 67; marimi 6 si 7 cm.; - zaharnita, simbol 83 L, marime 10 cm.; - cratita adanca bombata cu bord inox, simbol 3217 marimi 16, 18, 20, 22 cm. In permanenta s-a avut in vedere crearea unor decoruri noi pentru vase, tinandu-se cont de solicitarile concrete de pe fiecare piata. Pentru imbunatatirea aspectului ambalajelor au inceput livrarile in cutii de prezentare din carton alb inscriptionat sau litografiat. Pentru cresterea eficientei ambalarii simultan cu imbunatatirea aspectului multor sortimente se ambaleaza in folie termoreglabila. Tot in acest sens o serie de sortimente se livreaza paletizat. Prospectarea pietei se realizeaza prin: -
participarea la targuri internationale: - informarea corecta si permanenta a nivelului de pret pe fiecare in parte, pentru fiecare sortiment in parte, alinierea la aceste preturi in conditii de rentabilitate. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________ Pe baza prospectarii realizate sunt in asimilare un numar important de noi sortimente, dintre care: - vase pentru lapte, simbol 77, marimi 1l, 10l; - ceainic esentar, simbol 83, marimi 1,25; 1,5 l; - oala cu bord inox pentru cartofi, simbol 308, marime 16 cm.; - cratita conica bombata cu bord placat si torti tubulare, simbol 324, marimi 14, 18, 22; - protector flacara, simbol 855; - tava eliptica cu capac, simbol 241, marime 28 cm. Compartimentul vanzari-desfacere Functioneaza in coordonarea directa de marketing si este format din 9 salariati ceea ce reprezinta ≈ 0,4% din totalul personalului. S.C."EMAILUL" S.A. Medias manifesta preocupari continue pentru imbunatatirea activitatii de desfacere. Daca in anii trecuti vanzarea era bazata numai pe comenzile lansate de catre en-gross-isti, in fiecare an s-a incercat sa se diversifice metodele de vanzare si prospectare a pietei dupa principiile economiei de piata. Astfel s-au extins metodele de prospectare a pietei prin sondarea directa (la client) cu folosirea de chestionare sau discutii. Crearea de puncte de prezentare si desfacere a produselor in diferite zone: I.
Aglomeratii urbane: Tg. Mures, Cluj, II. Orase cu industrie dezvoltata: Medias - magazinul de prezentare al societatii; III. Localitati mici putin industrializate: Agnita; IV. Localitati de tranzit auto sau C.F.R.: Iernut, Titu; Aceste puncte de prezentare au creat posibilitatea estimarii vanzarilor intr-o perioada de timp determinata si in perspectiva. Dezvoltarea retelei de vanzare a
produselor prin gasirea de distribuitori in diferite zone ale tarii, de exemplu
in judetul Vrancea cu extindere in judetele: BUCURESTI 2002 ______________________________________________________________________________________
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________ 5. CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE Verificarea materiilor prime Verificarea acestora se face prin intermediul comisiilor de receptie specializate pe magazii: - magazia de tabla; - magazia substante chimice; - depozit central de materiale; - depozit carburant si vopsele. In atributiile comisiei intra atat verificarea calitativa, cat si cea cantitativa. Verificarea cantitativa implica confruntarea documentelor de expediere cu ceea ce se gaseste in momentul receptionarii materiilor prime prin metode specifice. Pentru verificarea calitativa comisiile de receptie au in componenta specialisti din fiecare atelier sau un delegat al laboratorului specializat in probe de compozitie chimica si structurala. Comisiile de receptie verifica calitatea si prin intermediul declaratiei de conformitate pe baza careia materia prima este receptionata in societate. In cadrul compartimentului C.T.C. se face analiza calitatii tablei prin incercarea de ambutisare ERICKES conform STAS 9624/80 functie de care se face repartizarea acesteia in procesul de productie. Esantioanele sunt prelevate din fiecare sarja in parte. Tot pe aceste esantioane se verifica si aderenta emailului pe suprafata tablei. Verificarea semifabricatelor Organizarea procesului tehnologic se imparte in doua mari directii desfasurate in sectii diferite. Astfel avem un proces tehnologic mecanic si un proces tehnologic de emailare. Organizarea activitatii de control in aceste doua mari sectii se face astfel: - verificarea calitativa a semifabricatelor in procesul tehnologic de debitare, ambutisare, modelare se face prin sondaj de catre controlorii interfazici in aceste operatii; BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
- decaparea si sudarea accesoriilor se verifica bucata cu bucata, astfel incat produsele expediate sa fie pregatite in vederea emailarii; - la nivelul operatiilor de emailat fundamental, emailat acoperire interior si exterior, verificarea se face prin sondaj la nivelul cuptoarelor; - verificarea bucata cu bucata se face la masa emailatorului inaintea operatiei de emailare; - verificarea incercarilor cuprinse in STAS 3211/89 se face pe fiecare lot in parte de catre laboratorul specializat in acest sens din cadrul S.C. CASTTIL S.A. BUCURESTI. Verificarea produselor finite Partea de verificare a produselor finite se face la atelierul de sortare-ambalare, produsele sunt asezate pe banda transportatoare si sunt sortate bucata cu bucata de catre controlori specializati. De aici produsele sunt dirijate atat la export, cat si la interior prin magaziile din dotarea societatii. Sortarea, cat si impartirea pe calitati este in conformitate cu prevederile STAS 3211/89 care reglementeaza toate problemele legate de incadrarea produselor finite, functie de defecte in anumite clase de calitate. Pentru produsele destinate exportului depozitarea se face la nivelul magaziei export, pana cand se realizeaza intreaga gama sortimentala, dupa care inainte de a fi ambalate in vederea expedierii acestea sunt reverificate de catre controlori specializati. De asemenea se verifica modul de inscriptionare a cutiilor, paletilor, cat si modul in care se face incarcarea. Organizarea si metode de control, alinierea la standardele internationale Organizarea controlului tehnic este facuta asa cum am aratat, ata prin control 100%, cat si prin sondaj cu A.M.C.-uri necesare fiecarui operatii. Pentru verificarea calitatii produselor folosim metode vizuale si verificari cu instrumente de masura si control (A.M.C.). Prin metode vizuale se determina forma, aspectul suprafetei nivelului de protectie a bordului, ovalitatea, diferentele de nuanta si alte defecte posibile legate de aspect. BUCURESTI 2002____________________________________________________________________________________
ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE _______________________________________________________________________________________________________
Folosind instrumentele de masurat (A.M.C.-uri) se determina abaterile de la dimensiunile standard, abateri ale grosimii stratului de email. Pentru determinarea rezistentei la soc mecanic a vaselor emailate se utilizeaza metoda de incercare cu bila prezentata la punctul 48 din STAS 3211/89 care prevede si metoda de determinare a rezistentei la soc termic, determinarea rezistentei stratului de email la actiunea solutiei de acid acetic, verificarea rezistentei stratului de email la actiunea solului de bicarbonat de sodiu, cat si verificarea substantelor toxice solubile din stratul de email prin metode avizate de Ministerul Sanatatii. Standardele straine la care a fost aliniat STAS 3211/89 sunt: GOST 24.788 - 81 CSN 151002 - 82 TGL 7798 - 77 Pentru emailari de baza s-au folosit ISO - 272 7 - 73 - Emailuri vitrificate vase de copt emailate. Determinarea rezistentei la socuri termice. NF D 14 - 503 - 85 - Emailuri vitrificate vase de copt emailate. Determinarea rezistentei la socuri termice. NF D 14 - 509 - 85 - Controlul continuitatii stratului de email. Metoda de incercare. Standardul SR 3211/94 precizeaza conditiile tehnice si de securitate ale elementelor de prindere si ale ansamblurilor sudate, precum si metodele de incercare conform standardului britanic BS 6743 - 87. In perspectiva se vor dezvolta retele de
distributie in judetele Arges, Satu Mare, Timis, Participarea la expozitii, spoturi publicitare, panouri de reclama, S.C."EMAILUL"S.A. Medias organizeaza bianual intalniri la sediul sau cu marii comercianti de vase emailate. Atragerea clientilor prin imbunatatirea calitatii, diversificarea paletei coloristice a decorurilor sortimentelor oferite precum si a sistemelor de prezentare prin ambalajul atractiv si eficient (cutii de prezentare cu litografii, infolierea in folie termoretractabila sub forma de seturi sau pe europaleti, aplicarea etichetelor autoadezive, etc.). Reducerea timpului de asteptare si incarcare prin reorganizarea atelierului si eliminarea verigilor intermediare din sistemul de intocmire a documentelor de livrare.
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ PIATA SI COMERCIALIZARE _______________________________________________________________________________________________________ CAPITOLUL IV
PIATA SI COMERCIALIZARE
1.
Situatia actuala a pietei B.L.C. in 2. Aspecte ale patrunderii pe piata interna a bunurilor de baza consum din import si impactul acestora asupra consumurilor. 3. Piata agentului economic. 1. SITUATIA ACTUALA A PIETEI B.C.L. IN ROMANIA Perioada dupa 1998 este integral o perioada de scadere a productiei, ceea ce s-a observat in majoritatea cazurilor si la B.L.C. analizate. Aceasta s-a reflectat si la scaderea vanzarii la intern si a exportului. In plus problemele sociale aparute ca urmare a reorganizarii intreprinderilor, scaderea puterii de cumparare datorita inflatiei si pietei insuficient controlate au condus la o scadere a consumului intern de B.L.C. si creaza in continuare motive pentru scaderea consumului la unele produse din B.L.C. analizate. In consecinta, desi dupa nevoi cererea interna a fost mai mare decat media consumului, si nu sunt motive sa scada tinand seama de necesitatile de inlocuire a marfurilor cu un grad de folosinta avansat, apreciem ca in prezent si in anii urmatori exista reale posibilitati de desfacere. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
PIATA SI COMERCIALIZARE _______________________________________________________________________________________________________ 2. ASPECTE ALE PATRUNDERII PE PIATA INTERNA A BUNURILOR DE LARG CONSUM DIN IMPORT SI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA CONSUMURILOR
Incepand cu anul 1990, o serie de reglementari legale printre care Decretul nr. 54/1990, Legea 31/1990, Legea 35/1990 si altele au pregatit si respectiv au deschis drumul pentru dezvoltarea sistemului privat si economic cu premiza a pluralismului economic necesar pentru trecerea la economia de piata. In cadrul actiunii de descentralizare a activitatii economice si respectiv de asigurare a unei dependente corespunzatoare a agentilor economici s-au creat societati comerciale cu capital integral de stat si regii autonome, pe baza aplicarii prevederilor Legii 15/1990 si a reorganizarii in toate domeniile economice a intreprinderilor existente. Sectorul privat care s-a dezvoltat relativ rapid inclusiv pe baza unor modeste investitii straine si sectorul societatii comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat a caror independenta in luarea deciziilor strategice-tactice a crescut substantial in perioada 1995-1998, au actionat in sensul cerintelor economiei de piata, inclusiv printr-o mai larga deschidere fata de importuri de bunuri diverse din tarile dezvoltate industrial, precum si din tari in curs de dezvotare a caror relatii comerciale sunt bazate pe valuta convertibila. In aceste conditii pe langa importul de produse alimentare, incluzand dulciurile, bauturile alcoolice si nealcoolice, de cosmetice, confectii textile noi sau second-hand, incaltaminte si marochinarie si altele s-a realizat si intrarea unor bunuri de larg consum de genul acelor produse de S.C."EMAILUL"S.A. Medias; desigur ca patrunderea pe piata a unor asemenea bunuri au avut la baza nu numai conditii favorabile de oferta ale exportatorilor straini, ci in multe cazuri s-a datorat si ofertei reduse pe piata a produselor autohtone, ca tip, caracteristici sau calitate. Printre B.L.C. care intra in domeniul unitatii analizate si care in prezent se gasesc pe piata putem enumera: set tavi, tigai, vase inox, tavi si tigai emailate exterior (interiorul pe variante de teflon, hostaflon, tip neaderente).
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
PIATA SI COMERCIALIZARE _______________________________________________________________________________________________________ Numarul firmelor care importa produse
creste incet, oferta este insa diversificata din toate punctele de vedere,
inclusiv ca provenienta ( De remarcat ca aceste importuri au produs o larga diversificare care la respectivele produse pe piata interna au dat posibilitatea satisfacerii a unei categorii de consumatori cu castiguri sau resurse banesti ridicate. Aceasta din cauza ca pentru majoritatea bunurilor respective din import preturile au fost si sunt in continuare substantial mai mari comparativ cu cele ale produselor de acelasi tip autohtone. Pe masura trecerii timpului se poate aprecia ca exista o tendinta de micsorare a acestei diferente avand in vedere majorarea rapida si continua a preturilor produselor interne pe masura cresterii costurilor materiilor prime, energie, combustibililor, a costului vietii si a sporirii inflatiei. In acest sens se remarca unele cazuri cand pentru producatorii interni ale caror produse sunt solicitate la export este preferabil si convenabil sa-si vanda produsele la extern intrucat profitul este mai mare decat la desfacerea la intern. Fata de cele de mai sus reiese ca producatorul va trebui sa controleze foarte strict costurile de productie pentru a putea ramane competitiv, chiar si pe piata interna si aceasta coroborat cu masuri si actiuni permanente de innoire si diversificare a produselor lor. 3. PIATA AGENTULUI ECONOMIC S.C."EMAILUL"S.A. Medias, cel mai mare
producator de vase emailate din
BUCURESTI 2002_______________________________________________________________________________________ PIATA SI COMERCIALIZARE _______________________________________________________________________________________________________
Piata interna Volumul estimat al vanzarilor pe piata interna va fi in anul 2002 de cca. 5 milioane bucati vase emailate. El se va realiza preponderent prin vanzari catre marile depozite en-gros aflate pe intreg cuprinsul tarii (fostele I.C.R.M., I.C.S.M.I.), cat si prin vanzari catre micile societati comerciale cu capital privat (S.R.L.-uri). Situatia contractelor incheiate pentru anul 2002 1. Piata interna
Total piata interna 5.605 108.206.500 Piata externa Volumul estimat al exportului se va realiza in principal prin livrari catre partenerii traditionali ai societatii noastre cu care avem incheiate contracte ferme de livrare la export. Pentru anul 2001 am realizat contracte preliminare cu partenerii in vederea incheierii contractelor ce se vor finaliza pana la sfarsitul anului curent si inceputul anului urmator. II. Piata externa
Total piata externa 6.400 Total I + II 12.005 Pretul mediu in lei a unui vas este 19.300 lei/buc. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________ CAPITOLUL V
ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA
1. Analiza economica 2. Analiza financiara Documentul care sta la baza analizei economico-financiare a unei unitati este bilantul contabil. Bilantul contabil este documentul oficial de sinteza al unitatii patrimoniale, care ofera cel putin teoretic o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare (conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 art.10). Bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire ale acestora, precum si rezultatul activitatii unui agent economic la un moment dat. 1. ANALIZA ECONOMICA
Prin evaluarea economica a proiectului se pune in evidenta eficienta si utilitatea unitatii pentru societate in ansamblu, relevandu-se contributia sa la dezvoltarea economico-sociala. Ea are in vedere calculul indicatorilor eficienti precum si masura in care valoarea adaugata contribuie la sporirea veniturilor administratiei publice a economiilor populatiei si intreprinderilor, la ameliorarea balantei de plati externe a tarii. In analiza economica, conceptele de beneficiu si cost au o semnificatie mai complexa comparativ cu cele folosite in analiza financiara fiind denumite si costuri sau beneficii sociale. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________
Principalii indicatori de eficienta economica sunt: a) Productia marfa: Q b) Costurile totale de productie: Ct c) Cheltuielile la 1000 lei productie marfa Ct C = ľľ x 1000 Q
d) Numar total de personal Q e) Productivitatea muncii: W = ľľ in preturi curente. N f) Productivitatea muncii in preturi comparabile: Wc 1 Wc = Wxľľľľ unde Ip = indicele mediu de crestere a preturilor ip 1 + ľľ 100 g) Eficienta mijloacelor fixe. Q Ef = ľľ MF h) Mijloacele fixe la valoarea ramasa MFr i) Profit (pierdere): P = Vt - Ct j) Venituri totale realizate: Vt Din documentele firmei (bilant, balanta contul de profit si pierdere) au fost datele din urmatoarele tabele: Evolutia productiei destinata exportului
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________
Indicatori de eficienta economica
Veniturile, Cheltuielile si Profitul (mii lei)
Analiza costurilor Din evolutia costurilor se constata ca in anul 1999 cheltuielile la 1000 lei productie marfa au fost de 895 lei, dar au crescut in 2000 la 925 lei. Acest lucru se datoreaza si uzurii fizice a utilajelor din dotare, materializate prin cresterea consumurilor, fapt care nesolutionat prin retehnologizare poate sa conduca la cresterea costurilor de productie si la scaderea accelerata a veniturilor. Analiza veniturilor si cheltuielilor Din analiza datelor de sinteza considerand anul 1998 an de baza putem observa: - productia marfa a crescu de 16,5 ori; - costurile de productie au crescut de 17,5 ori; - profitul de la 37 milioane s-a ajuns la 1,5 miliarde lei, fata de anul 1998 in 2001 creste de peste 4 ori; - productivitatea muncii determinata fata de productia marfa in preturi creste de » 2 ori datorita pe de o parte cresterii productiei marfa, iar pe de alta parte datorita cresterii preturilor;
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________
- eficienta mijloacelor fixe determinata fata de productia marfa in preturi curente scade in anul 1999 si 2000 fata de 1998 si creste in 2001, acest lucru se datoreaza in 1999 scaderii productiei marfa, iar in 2000 productia marfa creste de mai putine ori decat valoarea mijloacelor fixe, iar in 2001 cresterea eficientei mijloacelor fixe se datoreaza cresterii productiei marfa. Concluzii Analiza economica a societatii pentru anul 1998-2001, demonstreaza ca in prezent societatea are o situatie buna ilustrata prin: a) productia marfa in anul 2001 fata de anul 1998, luat ca an de referinta in preturi comparabile reprezinta 100%; b) indicatorul cheltuieli la 1000 lei productie fata de anul 1998 in 2001 au crescut de la 841 lei la 925 lei; c) productivitatea muncii creste de la 158 mii lei/pers. In 1998 la 8163,26 lei/pers. in 2001; d) eficienta economica a mijloacelor fixe are o evolutie buna; e) ponderea mare a productiei destinata exportului 60% din totalul productiei la nivelul anului 2001 de 1,80 mai mult fata de anul 1998; f) evolutia ascendenta a profitului este rezultatul unei politici manageriale adecvate.
2. ANALIZA FINANCIARA Analiza financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Informatiile necesare pentru efectuarea analizei financiare sunt preluate din bilantul contabil care cuprinde: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant.
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________
Analiza financiara pe baza de bilant
Plecand de la bilantul contabil se face analiza structurii patrimoniale. Aceasta analiza are ca obiective: - stabilirea si evaluarea raporturilor dintre elemente patrimoniale; - evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si a surselor de schimbari interne si interactiunea cu mediul economico-social; BUCURESTI 2002_______________________________________________________________________________________ ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________ - aprecierea starii patrimoniale si financiare; - fundamentarea politicii si strategiei financiare. Analiza ratelor de structura ale activului si pasivului (%)
Active imobilizate - Rata activelor imobilizate = ľľľľľľľľ x 100 Activ total masoara gradul de investire a capitalului in unitate. BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________ Valoarea acestei rate > de 60% reflecta o situatie pozitiva. Active circulante - Rata activelor circulante = ľľľľľľľ x 100 Activ total Reflecta cresterea activelor circulante intr-o proportie mai mare decat cea a activului total. Pentru o mai buna analiza se folosesc mai multe rate complementare. Stocuri - Rata stocurilor = ľľľľľ x 100 Activ total Dinamica acestei rate, asa cum se poate vedea reflecta o incetinire a vitezei de rotatie a stocurilor, formarea de stocuri fara miscare sau cu miscare lenta, lucru care este apreciat negativ, datorita dificultatilor de transformare in lichiditati si consecintelor negative asupra solvabilitatii intreprinderii. O anumita crestere este justificata datorita cresterii volumului de activitate, conditia fiind ca: IS = indicele stocurilor Cifra de afaceri din perioada curenta Cifra de afaceri din perioada de baza Stocuri din perioada curenta IS = ľľľľľľľľľľľľ Stocuri din perioada de baza Comparand ICA cu IS
(in care anul 1998 este anul de baza) se constata ca pentru toata perioada
analizata
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________
Disponibilitati - Rata disponibilitatilor banesti = ľľľľľľľľ x 100 Activ total Valorile acceptabile ale acestei rate (calculata dupa formula de mai sus) sunt cuprinse intre 1,5% si 2%, chiar daca ea inregistreaza scaderi dramatice se incadreaza in limitele acceptabile. Creante - Rata creantelor = ľľľľ x 100 Activ total Este influentata de relatiile intreprinderii cu partenerii situati in aval. Pentru o analiza mai aprofundata trebuie urmarite unele aspecte analitice legate de: - natura creantelor; - certitudinea realizarii lor; - termenul de realizare. Obligatii - Rata de indatorare = ľľľľľľ x 100 Pasiv total Dinamica acestei rate semnifica o crestere a autonomiei financiare. Valorile ei mici semnifica o reducere a indatorarii societatii.
BUCURESTI 2002________________________________________________________________________________________ ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA _______________________________________________________________________________________________________
Analiza financiara pe orizontala raportata la anul 1998 (%)
Indicatori economico-financiari Grupa elementelor din bilant pentru calculul indicatorilor de rentabilitate:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
