Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























Managementul timpului la clasa

management











ALTE DOCUMENTE

Managementul în activitatea de transport
Necesitatea diminuarii costului de productie
Descrierea fenomenului de leadership
Planul de afaceri
MOTIVAREA RESURSELOR UMANE
PROIECTII FINANCIARE
Analiza factoriala a cifrei de afaceri
Educatia adultilor
ORGANIZATIA INOVATIVA
Studiu de caz privind managementul judetului Ilfov




Grup scolar

C.A. Rosetti Constanta 


Managementul timpului

la clasa

Martie 2008

1.     Ce înseamna managementul timpului

Definirea notiunii de timp ridica numeroase probleme generate de perceptia diferita pe care o au cei din jurul nostru cu privire la acest subiect.

Ne vom opri, totusi, la o definitie de dictionar si retinem ca timpul este o durata limitata considerata în raport cu utilizarea care i se da.

Dintotdeauna, omul s-a straduit sa gaseasca modalitati de masurare a timpului. Managementul timpului impune si el acest lucru.

Masurarea timpului nu se face însa, decât pe baza rezultatului fiecarei activitati realizate într-un interval de timp dinainte stabilit. Altfel spus, nu gestionam timpul în sine, ci activitatile desfasurate într-o anumita perioada.

Managementul timpului se bazeaza pe trei piloni:

a)     planificarea,

b)    organizarea

c)     controlul timpului

Notiunea de eficacitate cere ca, pentru fiecare persoana, timpul sa fie utilizat în mod rational si productiv, în conformitate cu ritmul personal si cu resursele de care dispune fiecare, cu scopul de a asigura îndeplinirea unor activitati precise într-un interval de timp dat. Managementul timpului presupune sa se aloce secvente de timp, riguros calculate, pentru fiecare activitate ce trebuie desfasurata (planificarea), sa se faca toate eforturile posibile pentru a le respecta (organizarea) si sa se evalueze, în mod regulat, rezultatele obtinute (controlul).

Managementul timpului porneste de la un aspect paradoxal: desi, în mod real, dispunem astazi de mult mai mult timp decât altadata, avem sentimentul ca el nu ne ajunge.

Un alt paradox, aparent însa, este acela ca programam sevente temporale pentru perioade mari de timp (exemplu planificare clendaristica semestriala, anuala), dar nu facem acelasi lucru pentru un timp scurt de desfasurare a unei activitati. De ce? Pentru ca timpul poate fi controlat pe unitati mari, pe secvente scurte nu se poate realize acest lucru.

În mod obisnuit, ne planificam activitatile pe intervale de timp mari si o modificare nu afecteaza prea mult rezultatul. Când avem însa un timp relativ scurt pentru o acttivitate, atunci orice  factor perturbator poate afecta rezultatul. De exemplu, în perioada X-Y voi face capitolul ″Echilibru chimic″. Daca din varii motive perioada nu este respectata, se poate remedia ″din mers″. Nu aceeasi este situatia daca în timpul unei ore intervine ceva neprogramat. Atunci rezultatul asteptat va aparea cel mai devreme ora urmatoare. 

Nu este de neglijat respectarea proportiilor în realizarea planului temporal. Pentru un elev este total nerelevant sa asculte foarte mult pe cineva vorbind, daca el nu are ceva de facut. Simte ca nu ia parte la proces, se plictiseste si gaseste altceva de facut. El devine astfel un ″hot″ de timp.

2.     Administrarea timpului la clasa

Învatatul necesita timp. În scoala, si nu numai, niciodata timpul nu este destul. Asemeni oricarui responsabil pentru eforturile altora, vom constata ca administrarea timpului - atât al nostru cât si cel al elevilor - este una din cele mai mari încercari.

Administrarea timpului este liantul tuturor aspectelor ce privesc  predarea, organizarea zilei, organizarea salii de clasa, luarea deciziei asupra duratei si frecventei învatarii elevilor, notarea progreselor acestora, sau reducerea la minim a compmortamentelor ce manânca timp. Iar timpul elevilor este limitat.

Multe aspecte de baza ale orei implica administrarea timpului într-un mod sau altul: reducerea lucrarilor scrise, planificarea, stabilirea regulilor pentru eliminarea timpului pierdut si a confuziei, centrarea pe învatare, teme individuale si  teme date în clasa care sa ne dea destul timp sa lucram cu grupuri mici.

    3. Sporirea timpului de învatare

Am putea avea mai putin timp sa predai decât credem. Prânzul, pauzele, timpii morti dintre lectii si activitati, mutatul dintr-o clasa în alta, întreruperile si alte perioade de timp needucational ocupa cel putin 27% din durata unei zile normale. În multe clase, acest timp pierdut ocupa chiar mai mult de 40%. Desi aceste statistici pari incredibile, ele au fost confirmate de diverse studii facute la "Far West Laboratory for Educational Research and Development" (Laboratorul pentru cercetare educationala Far West) precum si la defunctul "Institute for Research on Teaching at Michigan State University" (Institutul pentru cercetarea învatamântului la universitatea Michigan State ).

Desigur, prânzul si pauzele sunt importante. Dar cu acestea se pierde din timpul de învatare. La acestea mai adauga si timpul care se scurge când elevii se uita pe pereti sau pur si simplu sunt detasati pe timpul predarii, si se poate trage o concluzie despre cantitatea de timp ramasa pentru învatatul efectiv.

Iata niste propuneri de metode posibile prin care atât profesorii debutanti cât si cei experimentati pot sa-si sporeasca timpul de predare în mod substantial:

  • Reduceti timpul destinat pauzelor si activitatilor sociale. Contrar celei mai împartasite opinii, elevii nu au nevoie de mult timp de recreere. Dimpotriva, studiile realizate demonstreaza ca pauzele lungi si frecvente pot diminua implicarea elevului în activitatea scolara.
  • Organizati ore de "predare intensiva" în fiecare zi. E ca si cum am agata in fata usii semnul  "Nu deranjati". Planificati tranzitii subtile, usoare intre lectii si incercati sa aveti intotdeauna materialele necesare fiecarei activitati.
  • Fixati teme de casa pentru a extinde timpul destinat exersarii. Temele ar trebui sa ii ajute pe elevi în fixarea cunostintelor dobândite.

4.     Exemplu de alocare a timpului pe secventele unei lectii

Lectie de recapitulare: Structura atomului

Clasa a IX a

An scolar 2003-2004

La momentul la care a fost realizata lectia, obiectivul major propus a fost legat de aprofundare si fixare de notiuni. Planificarea pe secvente de timp nu a fost deci o prioritate. De altfel, planificarea temporala este dependenta de atât de multi factori, încât ulterior este foarte probabil sa nu fie respectata. În cazul de fata nu am ″beneficiat″ de aportul nici unuia dintre ″hotii″ de timp dintr-o ora de curs: întârzieri, neîntelegeri, probleme tehnice, astfel încâtm, excluzând momentele organizatorice (4 minute), timpul alocat a fost folosit la maximum (46 minute).

La revederea orei de curs si cronometrarea pe secvente a rezultat urmatoarea distributie orara:

Timp alocat

Secventa

6 minute

generalitati despre atom

7 minute

orbitali atomici

7 minute

legatura între configuratia electronica si sistemul periodic

7 minute

sistemul periodic

12 minute

proprietatile periodice ale elementelor chimice

7 minute

metale si nemetale (sodiul si clorul)

Cycle Diagram


Defalcarea timpului pe secvente ale unitatii de învatare

FIsĂ DE OBSERVARE

GESTIONAREA TIMPULUI PROFESORULUI

1.            Profesorul a vorbit mai mult / putin decât este necesar.

2.            Profesorul a vorbit în locul elevilor.

3.            Profesorul a vorbit prea repede / prea rar.

4.     Limbajul utilizat a fost adecvat nivelului clasei.

5.            Profesorul a vorbit mai mult / mai putin decât elevul.

6.            Profesorul a încurajat elevii sa vorbeasca.


Document Info


Accesari: 1602
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )