PROIECT Caracterizare merceologica de produs

                                                           

                                                                                                      

                                                                                                              

                                                                                                

CUPRINS

                                                                                                     Pag.

I. Apa e viata………………………………………………………1

II. Importanta apei minerale……………………………………….2

III. Tipuri de ape minerale………………………………………...3

IV. Statistici……………………………………………………….7

V. Apa minerala Borsec………………………………………….14

 

o      Istoric…………………………………………….………...14

o      Recunoastere internationala…………………………….16

o      Tehnologie………………………………………………...19

o      Oferta generala de export……………………………….20

o      Etichetare………………………………………………….21

I. Apa e viata
Apa, cel mai abundent si familiar lichid de pe Terra, acopera aprox. 70% din suprafata acesteia.  Lichid miraculos, apa este nu numai mediul din care a aparut viata, ci si constituentul predominant pentru toate fiintele vii. Spre exemplu, corpul uman este aprox. 2/3 apa, plasma sanguina fiind 92% apa, tesutul muscular 80%, celulele rosii 60%, etc.
Apa este constituentul de baza al tuturor organismelor vii, intre 50 si 90% din greutatea acestora fiind apa. Protoplasma, materia de baza a celulelor vii, consta intr-o solutie in apa de grasimi, carbohidrati, proteine, sare si alte substante chimice similare. Apa actioneaza ca solvent, transportand, combinand si dizolvand aceste substante. Sangele in animale si seva din plante este in primul rand apa si servesc pentru a transporta hrana si reziduuri.                                 Apa joaca de asemenea un rol esential in metabolismul moleculelor esentiale vietii, cum ar fi proteinele si carbohidratii. Acest proces, numit hidroliza, se desfasoara constant pe intreaga durata a vietii celulelor, incetinirea lui fiind sinonima cu imbatranirea iar oprirea lui cu moartea.                                 Este important deci sa bei apa pentru a mentine nivelul de hidratare normal al celulelor organismului dar nu este totuna ce fel de apa bei. In primul rand este necesar ca apa sa fie curata, fiind o idee buna substituirea apei de la robinet a carei tratare dura si calatorie prin tevi ii afecteaza calitatea, prin alte surse de apa, cat mai curate si mai naturale. Atentie insa, bauturile alcoolice si cele ce contin cofeina, chiar daca sunt in mare masura apa, contin diuretice ce determina ca in final organismul sa piarda mai multa apa decat asimileaza.

II. Importanta apei minerale

Apa minerala este cea provenita din precipitatii care se infiltreaza in sol, printre diferite straturi de minerale, preland gustul acestora. Apele minerale care se formeaza in straturile de calcar se numesc hidrocarbonate, cele care se formeaza in straturi bogate in saruri sunt ape minerale clorurate iar cele sulfuroase provin din straturile de sol bogate in sulfat-hidrat de calciu. Apele minerale au efecte benefice cunoscute, de aceea ele sunt recomandate sportivilor care depun eforturi fizice considerabile.

 Substantele intalnite in apele minerale sunt: potasiu, calciu, fier si iod. Acestea sunt stimulenete ale muschilor si sistemului ne 15215t1917p rvos, coaguleaza sangele in cazul in care se produc rani deschise si asigura transportul oxigenului. Este cunoscut faptul ca prin transpiratie, in timpul activitatilor fizice, se elimina magneziu in cantitati mai mari de 5 ori decat in situatii obisnuite. Magneziul influenteaza capacitatea de rezistenta a organismului, puterea de concentrare si are un rol foarte important in coordonarea dintre muschi si sistemul nervos. Asadar, se recomanda ca apa minerala sa fie consumata in doze mici pe intreg parcursul zilei, nu numai in cazul unui efort fizic. Daca exista o pierdere in lichide de 10% sau mai mult, urmeaza o "cadere" periculoasa pentru organism.

Cantitatea optima de lichide ce trebuie consumata zilnic este de 2,5l. Dioxidul de carbon care imbunatateste gustul apeli minerale, stimuleaza digestia, ajuta sistemul nervos si sprijina activitatea inimii. Compozitia apei minerale ii determina gustul: sulfatii au gust amar sau dulceag, calciul are gust de "pamant", clorul are gust sarat, dioxidul de carbon intepator, acrisor etc. Alte substante care se gasesc in apele minerale sunt: fierul - absolut necesar organismului, zincul ce influenteaza vindecarea ranilor si ajuta la crestere, iodul care regleaza activitatea glandei tiroide, manganul care participa la arderea grasimilor si la metabolizarea proteinelor, siliciul care accelereaza cresterea scheletului si tesuturilor conjunctive, litiul ce are efecte benefice asupra intregului organism. Asadar, alegeti-va cu atentie - in functie de necesitatile biologice sau de gusturi - tipul de apa minerala pe care o consumati.

III. Tipuri de ape minerale

 

Apele minerale din România prezintă o mare varietate hidrochimică. Se desprind trei tipuri predominante de ape minerale: sărate, sulfuroase-sulfate şi carbogazoase, în cadrul lor apărând, în funcţie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu, clor,  etc.)

          

Apele minerale carbogazoase

 

Întreaga suită de zăcăminte hidrominerale din bazinele Oaşului, Ciucului, Baraoltului şi Bârsei – cum ar fi cele de la Negreşti-Certeze, Bixad, Sâncrăieni, Biborţeni - sunt acumulate în depozite sedimentare recente. O parte din restul zăcămintelor cunoscute, cum ar fi cele de la Poiana Negrii, Poiana Coşnei, Poiana Vinului, Slănic-Moldova, Casin, Covasna, Malnaş, Poian şi Vîlcele au ape acumulate în formaţiuni stâncoase ale flişului carpatic, iar o altă parte cum ar fi cele de la Borsec şi Bilbor au ape acumulate în calcare cristaline carstificate.

Zăcămintele cu ape minerale carbogazoase aflate în Câmpia de Vest, sunt cantonate în formaţiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele Pliocenului şi în Cuaternar, extremitatea estică a depresiunii Panonice, extinsă pe teritoriul României.

Exploatarea zăcămintelor enumerate se face în acord cu modul de acumulare, cu adâncimea la care se găsesc şi cu tipul de manifestări la zi ale apelor minerale carbogazoase. Lucrările de captare sunt adaptate pentru adâncimile mici ale surselor (clopote de captare, drenuri, puţuri şi galerii de coastă) sau pentru adîncimi mai mari (lucrări adecvate de foraj). Când zăcământul este asociat  rocilor stâncoase şi se manifestă la zi prin izvoare, exploatarea lui se face prin captarea la suprafaţă a surselor (Borsec, Poiana Coşnei, Poiana Vinului, Slănic-Moldova, Casin, Căciulata) sau prin executarea unor puţuri puţin adânci, de câţiva metri (Şarul Dornei, Covasna şi Boholt).

Apele minerale îmbuteliate în România pot fi denumite şi ape gazoase deoarece conţin importante cantităţi de gaze, reprezentate în speciale de dioxid de carbon. Caracterul lor cabogazos îl obţin prin încorporarea dioxidului de carbon întâlnit în calea lor de circulaţie subterană. Intercepţia CO₂ poate avea loc la adâncimi diferite, dar întotdeauna în lungul accidentelor tectonice care îi înlesnesc mişcarea ascensională şi difuzia laterală până la distanţe de zeci de kilometri. Caracterul chimic al apelor de circulaţie este determinat de natura şi compoziţia rocilor levigate de acestea, atât în mişcarea lor descendentă cât şi în cea ascensională. În acest mod iau naştere apele minerale cu compoziţii chimice specifice şi uneori  complexe, ca: acid-carbonice (arsenicale, ferugioase), cloruro-sodice, bicarbonatate calcice, etc.

În cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se găseşte în proporţie de 70% din mineralizaţia lui totală. Câteva exemple sunt elocvente: Poiana Coşna (76%), Zizin (75%), Poiana Vinului (62%). Apele minerale cu conţinut de CO₂ sensibil egal cu suma ionilor (anioni şi cationi) – cum este cazul apelor minerale carbogazoase de la Borsec (59%), Sâncrăieni (54.6 %), Biborţeni (43%), Boholt (44%) – au cea mai mare stabilitate chimică, au calităţi primare bune pentru îmbuteliere, suportă transportul la distanţe mari şi _CO2 este reţinut de apă o perioadă foarte îndelungată. În general, concentraţia de dioxid de carbon a apelor minerale carbogazoase din România este cuprinsă între: 1100 mg/l – cele de Casin şi Covasna – şi puţin peste 3000 mg/l – cele de la Borsec, Buziaş, Vâlcele şi Bodoc. Restul apelor minerale au concentraţii în CO₂ situate între limitele menţionate.

 

Apele minerale sărate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentraţie puternică şi cunosc cea mai mare răspândire pe teritoriul ţării. Unele dintre ele sunt legate genetic de zăcămintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, în timp ce altele provin din spălarea masivelor de sare sau  a sărurilor reziduale de apele subterane sau superficiale.

 

Apele minerale sulfuroase şi sulfatate au şi ele o răspândire relativ mare, fiind asociate genetic formaţiunilor gipsifere din Miocenul Carpaţilor Orientali, conglomeratelor din flişul carpatic, conglomeratelor de vârstă eocenă din Depresiunea Getică şi sulfurilor din rocile metamorfozate ale Carpaţilor Orientali sau celor din zăcămintele de cărbuni.

Apele minerale bicarbonatate

Ionul HCO3^- se află în proporţie ridicată în următoarele ape: Săpânţa (6.0 g/l), Bixad (5.6 g/l), Malnaş (5.4 g/l), Sângeorz-Băi şi Slănic-Moldova (4.0 g/l).

Ionul bicarbonic nu depăşeşte o concentraţie de 1 g/l, cu excepţia apelor de la Poiana Coşnei şi Coşniţa.

Ionul fier variază între limite foarte largi între 1.5-1.7 mg/l în apele de la Borsec şi Slănic-Moldova şi 22-24 mg/l în cele de la Poian şi Vâlcele, majoritatea apelor având un conţinut cuprins între 7 şi 14 mg/l. Pentru îmbuteliere, fierul sub formă bivalentă prezintă dificultatea că poate precipita în sticle, dăunând calităţii comerciale ale acestor ape. Pentru înlăturarea acestui neajuns sunt prevăzute instalaţii de deferizare a apei minerale din zăcământ, înainte de a fi îmbuteliată.

                                Ionul litiu este relativ frecvent, cea mai importantă apă litiniferă fiind Perla Casinului (6.6 mg/l), după care urmează celealte, având conţinuturi cuprinse între 0.8 şi 0.1 mg/l.

                                Anionul iod este absent în majoritatea apelor, mai ales în cele destinate consumului alimentar. În cantităţi mici este prezent în următoarele ape minerale: Malnaş (3.4 mg/l), Bodoc (1.3 mg/l), Vâlcele şi Perla Casinului (0.8 mg/l), Stânceni şi Slănic-Moldova (0.6 mg/l), Tinca (0.37 mg/l) şi Şarul Dornei (0.1 mg/l).

                                Apele magneziene sunt numeroase, cea mai mare proporţie  având-o apa de la Vâlcele (320.2 mg/l), urmată de apele de la Stoiceni (107 mg/l), Sângeorz-Băi (110 mg/l), Borsec şi Poian (107 mg/l), Covasna (68 mg/l), Boholt (67.7 mg/l), Vârghiş (58.3 mg/l), Biborţeni (56.9 mg/l), Bodoc (49.5 mg/l), Casin (48.5 mg/l), Bixad (46.8 mg/l) şi Sâncrăieni (41.0 mg/l).

Apele plate

                                 Există un curent de gândire printre specialiştii hidrogeologi şi hidrochimişti prin care se afirmă că este greşit să se considere drept ape minerale numai acelea care depăşesc un anumit grad de mineralizare şi care, necondiţionat trebuie să fie şi carbogazoase. Este drept că apele carbogazoase sunt mai căutate, adăugând la calităţile lor intrinseci şi pe acelea de a fi comerciale. Totuşi, în consum îşi fac loc şi apele plate, unele dintre având calităţi terapeutice.

                                Apele minerale de consum alimentar - având totodată şi proprietăţi terapeutice-au o mineralizaţie totală sub 6.0 g/l şi se grupează în două categorii. Din prima categorie fac parte ape minerale cu mineralizaţie care nu diferă cu mai mult de 5 g/l: Borsec ( 5.6 g/l ), Boholt ( 4.79 g/l), Şarul Dornei ( 4.78 g/l ), Poiana Vinului ( 4.71 g/l ), Covasna ( 4.4 g/ ). Din categoria a doua, cu ape slab mineralizate şi puţin diferite una faţă de alta, fac parte : Poiana Coşnei ( 3.4 g/l ), Buziaşi (3.6 g/l), Sâncrăieni ( 3.0 g/l ).

IV.  Statistici

                               Daedalus Consulting a realizat un studiu pe un esantion de 881 subiecti si este reprezentativ pentru mediul urban, persoane cu varsta intre 18 si 65 de ani. Datele au fost culese in iulie 2003 din care au rezultat urmatoarele:

1.Obiceiuri de consum. In ceea ce priveste consumul de apa, apa minerala (carbogazoasa, plata sau de la dozator) ocupa primul loc, peste 73.3% dintre respondenti declarand ca au consumat cel putin o data in ultima saptamana acest produs. Astfel, din totalul populatiei adulte urbane, 65.2% au consumat apa minerala carbogazoasa, 22.3% au consumat apa plata, iar 3.4%- apa de la dozator.

                   Consumatorii de apa minerala in general pot fi impartiti in trei categorii distincte: heavy users, care consuma apa minerala in cel putin 6 zile din saptamana, aceasta categorie cuprinzand 56.8% dintre consumatori; medium users, respectiv cei care beau apa minerala intre 3 si 5 zile pe saptamana (28%); low users, care consuma apa minerala una sau 2 zile pe saptamana (15.2%).

                   Dintre cei care consuma apa minerala, cei mai multi consuma doar apa carbogazoasa (66.7%), la mare distanta urmeaza cei care consuma doar apa plata (9.8%), si, de asemenea, exista deja un mic procent de consumatori doar de apa de la dozator (1.0%). Trebuie observat ca un procent important de 18.9% din consumatorii de apa minerala consuma in acelasi timp apa minerala carbogazoasa si apa minerala plata.

                   Consumul apei de la robinet este destul de raspandit in randul romanilor, indiferent daca sunt consumatori obisnuiti de apa minerala sau nu, peste 54.6% dintre cei intervievati declarand ca au consumat apa de la robinet in perioada de referinta. Dintre acestia, marea majoritate au consumat apa de la robinet zilnic (84.6%). Exista insa diferente semnificative intre categoriile de utilizatori, principalii factori determinanti fiind educatia, ocupatia si venitul. Consumul de apa de la robinet este influentat direct proportional si de marimea familiei.

                   Consumatorii de apa de la robinet pot fi de asemenea impartiti in heavy users, care sunt cei mai multi (86.9%), medium users (8.5%) si low users (4.6%).

                   Exista o categorie aparte dintre cei intervievati care consuma numai apa de la robinet. Ei reprezinta 14.6% din totalul populatiei, sunt mai degraba persoane cu un nivel al educatiei mai scazut, angajati ca muncitori sau fara ocupatie si cu un nivel mic al venitului pe membru de familie, si care locuiesc mai ales in Muntenia.

                   Consumatorii de apa minerala carbogazoasa sunt mai degraba persoane de varsta medie, cu un nivel al educatiei mediu sau ridicat, angajati cu studii medii sau profesionisti, cu venituri pe membru de familie peste medie (peste 75 USD), care provin din familii cu numar mic de membri (sub 3 membri), si locuiesc in orase.

                   Consumatorii de apa plata sunt mai degraba persoane tinere (25 – 34 de ani), cu studii superioare si angajati ca profesionisti, cu venit pe membru de familie ridicat (peste 75 USD), provenind din familii mici si cu resedinta mai degraba in Bucuresti.

                   Un procent important al populatiei (16.24%) mai consuma sifon. Sifonul este consumat mai ales in orasele medii si mari, din Ardeal si Muntenia, de catre persoane cu nivel scazut al educatiei, cu venituri mai degraba mici.

2.Obiceiuri de achizitie. Peste 69% dintre cumparatorii de apa minerala achizitioneaza acest produs cel mai frecvent din magazinele alimentare. La distanta mare, in ordinea importantei, urmeaza supermarketurile ca sursa de aprovizionare cu apa minerala (28.1%), chioscurile (17.0%) si en-gross-urile (13.0%). Exista de asemenea si o categorie restransa (4.6%) care nu cumpara apa minerala pentru acasa, pe de o parte pentru ca nu sunt implicati in procesul de cumparare, altcineva ocupandu-se de aceasta activitate, fie pentru ca nu consuma apa minerala decat in baruri, terase, discoteci sau restaurante.

                   Angajatii cu studii superioare, cu venitul mediu pe membru de familie mai ridicat si cu resedinta in Bucuresti achizitioneaza mai frecvent apa minerala din supermarket, decat alte categorii. La polul opus se situeaza muncitorii, cu nivel redus al educatiei, cu venit scazut si locuind mai degraba in orase mici din zona Banatului.

                   Magazinele alimentare sunt utilizate ca surse de aprovizionare cu apa minerala mai ales de catre persoanele de varsta medie, intre 45-54 de ani, si mai ales in Moldova, comparativ cu alte regiuni. Principalii cumparatori de apa minerala in baruri, terase sau discoteci sunt tinerii, elevi sau studenti, care in general nu au partener. Locuitorii din Bucuresti achizitioneaza mult mai des apa minerala de la chioscuri, in timp ce locuitorii oraselor mici cumpara mai des apa minerala de la en-gross-uri, comparativ cu alte categorii.

3.Tipul de ambalaj. Tipul cel mai frecvent de ambalaj la care consumatorii cumpara apa minerala PET-ul (83.5%), urmeaza la distanta mare ambalajul de sticla (25.7%). Exista un procent important de 10.6% din cumparatorii de apa minerala care achizitioneaza acest produs ambalat in bidoane de 3 sau 5 litri.

                   Ambalajul de sticla este foarte des utilizat in orasele mici din Ardeal, si in special de catre populatia cu varsta cuprinsa intre 45 si 54 de ani, cu un nivel mai scazut al educatiei si angajati mai ales ca muncitori. Bidoanele de 5 litri sunt folosite mai degraba de persoanele cu studii superioare, locuind in Bucuresti, cu venitul pe membru de familie peste 150 USD.
                   Dintre cei care au achizitionat apa minerala in ambalaj de plastic, majoritatea au cumparat apa minerala ambalata la 2 l (65.6%). La distanta urmeaza ambalajul de 1.5 l (30.0%) si cel de 2.5 l (22.2%). Un procent relativ mic de 11.5% au cumparat apa minerala ambalata la 1 l. De asemenea, o categorie aparte o reprezinta apa minerala on the go, ambalata la 0.5 l cumparata doar de 5.7% dintre cei intervievati. Ambalajele mici, de 0.5 l, sunt utilizate mai ales de persoanele tinere, sub 24 de ani.Comparativ pe regiuni, ambalajul de 1 l este utilizat mai ales in Ardeal, cel de 2 l in Bucuresti, iar cel de 2.5 l in Moldova.

4.Cunoastere. Referitor la top of mind awareness (prima marca mentionata spontan), BORSEC ocupa primul loc, fiind amintita de 29.0% dintre consumatorii [1][1] de apa minerala carbogazoasa sau/ si plata si este urmata la mica distanta de IZVORUL MINUNILOR (26.8%). La mare distanta se claseaza DORNA (9.5%), BIBORTENI (8.0%), PERLA HARGHITEI (6.6%). BORSEC a fost prima marca mentionata spontan mai ales in Ardeal si in orasele medii (50,000-200,000 locuitori), iar Dorna a fost mentionata prima semnificativ mai mult in Bucuresti.

                   73% dintre consumatorii de apa minerala carbogazoasa sau/ si plata au mentionat spontan apa minerala BORSEC, urmata de IZVORUL MINUNILOR (68.6% dintre consumatori). Urmatoarele marci mentionate spontan sunt, in ordine DORNA (48.4%), PERLA HARGHITEI (32.1%), BIBORTENI (25.5%), POIANA NEGRI (19.1%), PERLA (13.1%), CARPATINA (12.2%), BUCOVINA (8.5%), ZIZIN (7.0%).

IZVORUL MINUNILOR a fost mentionata spontan mai ales de catre persoanele tinere (18-34 ani), iar DORNA mai ales de catre perosanele cu studii superioare.

                   Si din punct de vedere al gradului de recunoastere ( cunoastere asistata) al unei marci primul loc este ocupat de catre BORSEC, recunoscuta de aproape toti consumatorii (98.2%), urmata indeaproape de IZVORUL MINUNILOR (97.1%). Alte marci recunoscute de cea mai mare parte a respondentilor au fost, in ordine, DORNA (90.0%), PERLA HARGHITEI (85.0%), BIBORTENI (80.0%), POIANA NEGRI (70.7%), PERLA (67.3%), BUCOVINA (63.1%), CARPATINA(59.6%).

5.Consum

                   Apa minerala carbogazoasa

                   Cea mai consumata marca de apa minerala carbogazoasa in ultima saptamana este IZVORUL MINUNILOR, consumata de 36.7% dintre consumatorii de apa minerala carbogazoasa, fiind strans urmata de BORSEC (34.8%).

                   Aceste marci sunt urmate in consum de DORNA (16.4%), PERLA HARGHITEI (13.2%) si BIBORTENI (11.8%). IZVORUL MINUNILOR este consumata semnificativ mai mult de catre persoanele cu venituri mai mici de 50 USD si mai ales in Muntenia. Dorna este consumata mai ales in Bucuresti si Borsec in orasele medii (50,000 – 200,000 locuitori).

                   Apa minerala plata

                    Si in ceea ce priveste apa plata cea mai consumata marca este IZVORUL MINUNILOR, 38.2% dintre consumatorii de apa minerala plata afirmand ca au consumat aceasta marca in ultimele 7 zile. Pe locrile urmatoare se situeaza IZVORUL ALB (20.1%) si CARPATINA(18.4%). .

6.Preferinta

                   Apa minerala carbogazoasa

                   In topul preferintelor consumatorilor de apa minerala carbogazoasa se situeaza BORSEC, fiind marca preferata a 32.0% dintre acestia. Ea este urmata de IZVORUL MINUNILOR, preferata de 24.0% dintre consumatori si la distanta de DORNA (9.6%), PERLA HARGHITEI (7.9%), BIBORTENI (7.4%). Borsec este preferata mai ales de persoanele cu varsta mai mare de 45 de ani si de persoane din gospodarii cu venituri mai mari de 150 USD per membru. Izvorul Minumilor este preferat de persoanele cu educatie redusa (10 clase/ Profesionala sau mai putin) si din gospodariile cu venit mai mic de 50 USD pe membru.

                   Apa minerala plata

                   In ceea ce priveste topul marcilor de apa plata din punct de vedere al preferintei, pe primul loc se afla IZVORUL MINUNILOR preferata de 30.9% din consumatorii de apa plata, urmata de IZVORUL ALB cu 17% si de CARPATINA cu aproape 16% .

V.  Apa minerala BORSEC

Istoric

                                Statiunea Borsec supranumita ''Perla Carpatilor'' este situata la o distanta de 26 km de orasul Toplita, pe drumul national Toplita - Piatra Neamt, in depresiunea Borsec, din nord-vestul judetului Harghita, la o altitudine de 900 m fata de nivelul marii, ceea ce ii confera o microclima specifica cu un caracter benefic, datorata padurilor masive de conifere care o inconjoara. Pe langa ambianta de o rara frumusete in care este situat Borsecul, calitatea apelor sale minerale ii asigura o situatie privilegiata intre statiunile balneo-climaterice din lume.

                                Faima apelor minerale de la Borsec dateaza din secolul XVI. Exista atestare documentara ca apa minerala de la Borsec a fost transpostata cu carutele in 1954, in butoaie de stejar, la curtea domneasca de la Alba Iulia unde s-a tratat Sigismund Bathory. Datorita efectelor curative si experientei empirice, apele minerale de la Borsec, au fost imbuteliate in ulcioare astupate din lut ars, puse in desagi pe spinarea cailor de munte si transportate in Transilvania, Moldova, Tara Romaneasca si Ungaria inca din secolul XVIII.

                                La sfarsitul secolului XVIII faima tamaduitoare a apelor minerale face ca Borsecul sa aiba un renume. Se construiesc la inceput niste baraci, apoi cabane si niste stabilimente balneare primitive, care fac posibil ca numerosi bolnavi sa-si trateze bolile de care sufera. Exista insemnari din 1767 care spun ca: ''Borsecul este locul unde se aduna bolnavii disperati din tara si din strainatate''.

                                In Borsec exista peste 15 izvoare de apa minerala carbogazoasa naturala, avand compozitie chimica apropiata, stabila in timp, cu debite variabile, cele mai importante calitativ si ca debit fiind izvoarele 1 si 2. Prin compozitia lor, apele minerale au efecte curative asupra afectiunilor aparatului digestiv ( stomac, intestine, cai biliare ), rinichilor si a vezicii si cailor urinare, precum si asupra sistemului circulator periferic.

                                In 1803 cetateanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecandu-se de o boala considerata incurabila. Reintorcandu-se la Viena, ii propune unei rude sa faca comert cu apa minerala de la Borsec, pentru care sa arendeze Borsecul ( un mic catun la acea vreme ) de la comunele Lazarea si Ditrau, proprietarele Borsecului.

                                In 1804 Gunther Zimmetshausen si Eisner ( un inginer de mine) se deplaseaza la Borsec pentru a trata arendarea si a vedea daca se poate realiza o fabrica de sticla pentru imbuteliere. S-a incheiat contractul de arendare pe 28 de ani. In afara de soda, la Borsec s-au gasit din abundenta toate materialele necesare fabricarii sticlei. Zimmetshausen se muta in Borsec in 1805, incepand vaste lucrari de constructii de locuinte, defrisari de padure, constructii de drumuri si o fabrica de sticla.

                                Aduce muncitori specialisti in fabricarea sticlei din Austria, Bohemia, Bavaria si Polonia. Numele acestora au fost pastrate prin descendenti ca : Siller, Talmaier, Birman, Fokt, etc. In 1806 incepe imbutelierea industriala in butelii de sticla fabricate la Borsec. In primul an au fost imbuteliate 3 milioane de litri de apa minerala, care au fost transportate cu carutele in cele patru zari, ajungand si pana la Viena. Apa captata in put de la izvoarele 1 si 2 a fost turnata in sticle, astupate cu dopuri de pluta si ceruite prin etansare. Este interesant ca imbutelierea s-a facut doar in zilele cu soare, cand presiunea atmosferica era maxima, deci si continutul de CO2 era maxim.

                                Imbutelierea industriala a functionat permanent din 1806 si pana in prezent, cu scurte stagnari in timpul celor doua razboaie mondiale. Traditia a fost continuata de catre ''Regina Apelor Minerale Borsec S.A'' si in prezent de Romaqua Group S.A.- Borsec. Intre timp tehnologia de imbuteliere s-a modernizat, punandu-se in functiune instalatii de imbuteliere performante.

Recunoastere internationala                                 Datorita unei compozitii chimice foarte echilibrate, lipsita de fier si viabila in timp, apa minerala de Borsec are un gust foarte placut, facand parte din cele mai apreciate ape minerale din lume, fiind exportata in numeroase tari, ca: SUA, Israel, Cipru, Germania, Taiwan, Ungaria, R. Moldova etc.                                 Ca o recunoastere a calitatii exceptionale a apei minerala de la Borsec, aceasta a fost distinsa cu medalii si diplome la targurile si expozitiile internationale de le Viena, Berlin, Triest si Budapesta si cu titlul onorant de "Regina Apelor Minerale", acordat de imparatul Franz Josef. In acelasi contest al recunoasterii internationale, Romaqua Group SA este singurul imbuteliator din Romania afiliat la Organisation Mondiale de la Propriete Intelectualle(OMPI).                                 Totodata, cu ocazia organizarii Salonului Apelor Minerale "Izvorul Vietii"- editiile 1999 si 2000 de catre UGIR, apei minerale BORSEC i-a fost decernata Diploma de Onoare, medalia "Marca de Aur" pentru cea mai buna apa minerala naturala carbogazoasa, si premiul de excelenta pentru industria romaneasca. La editia 2001 a aceleasi manifestari organizate de UGIR, societatii Romaqua i s-au decernat " Marca de Aur " pentru apa minerala naturala carbogazoasa "Borsec" si " Marca de Platina " pentru traditie si excelenta in industria romaneasca. De asemenea, Larex acorda societatii premiul de excelenta pentru asigurarea calitatii produselor pentru anul 2000.                                 In iunie 2001, Asociatia de Acreditare din Romania (RENAR) a acordat societatii Romaqua certificatul de acreditare, recunoscut pe plan european, pentru recunoasterea competentei laboratoarelor de la Borsec de a efectua incercari in domeniul apelor minerale, conform standardelor si metodelor actuale. 2000 Larex 2002 TUV 2004 TUV 2001 RENAR 2002 Moskow 2002 Moskow European Asociation 2002 Bucuresti 2004 Berkeley Springs 2004 Berkeley Springs

1873 Vienna Fair 1873 Franz Josef 1873 World Exhibition 1885 Budapesta 1887 Berlin & Trieste 1999 Marca de Aur 2000 Marca de Aur 2001 Marca de Platina 2002 Marca de Aur

Tehnologie

                                Imbutelierea industriala a functionat permanent din 1806 si pana in prezent, cu scurte stagnari in timpul celor doua razboaie mondiale. Traditia a fost continuata de catre "Regina Apelor Minerale Borsec S.A." si in prezent de Romaqua Group S.A.- Borsec. Intre timp tehnologia de imbuteliere s-a modernizat, punandu-se in functiune instalatii de imbuteliere performante.

                                Incepand cu 1998, Regina Apelor Minerale Borsec S.A. se asociaza cu Comchim S.A. - Bucuresti, punand in functiune doua linii tehnologice complete de imbuteliere in flacoane PET. Cele doua linii sunt compuse din utilaje de injectie si formare prin suflare pentru preforme PET, produse de firma germana Krupp Corpoplast si imbuteliere in flacoane PET produse de firma italiana Sasib Beverage.

                                In anul 2001 au fost puse in functiune doua noi capacitati noi productie,  respectiv a treia linie completa de imbuteliere in flacoane PET, formata din linie injectie preforme PET (productie Netstal - Elvetia), linie de suflare flacoane PET si linie imbuteliere (ambele productie Krones - Germania). Procesul de modernizare a capacitatii de productie si de largire a gamei sortimentale va continua in cursul anului 2001 prin punerea in functiune, la finele anului, a primei linii complete de imbuteliere in flacoane PET a apei minerale naturale plate Borsec.

Preocuparea permanenta pentru o continua retehnologizare si crestere a nivelului calitatii a facut ca Romaqua Group S.A. sa fie primul imbuteliator de apa minerala din Romania care a primit certificarea internationala pentru managementul calitatii - ISO 9001, acordata de TUV - Germania.

Oferta generala de export                                 Incepand cu anul 1998, societatea de imbuteliere ROMAQUA GROUP SA, a demarat productia de preforme si flacoane PET si comercializarea de apa minerala naturala, natural carbogazoasa "BORSEC" imbuteliata in flacoane de 2 l, 1,5 l si 0,5 l.                                 Din punct de vedere calitativ, "BORSEC" este una dintre cele mai bune ape minerale naturale din Romania si singura marca romaneasca inregistrata la OMPI (Organisation Mondiale de la Propriete Intelectuelle).                                 In acelasi timp, societatea  ROMAQUA GROUP SA este primul imbuteliator caruia i s-a acordat certificatul pentru managementul calitatii in conformitate cu standardul international ISO 9001, de catre prestigioasa firma TUV CERT - Germania. De asemenea, societatii i s-a decernat medalia " Marca de Aur" (in 1999 si 2000) pentru cea mai buna apa minerala carbogazoasa din Romania si distinctia " Marca de Aur" ca premiu de excelenta pentru industria romaneasca (2000). De asemenea, societatea a primit premiul de excelenta pentru supravegherea calitatii produselor - 2000 - acordat de Centrul National pentru Incercarea si Expertizarea Produselor -Larex.                                 Capacitatea firmei pentru export este de minimum 50 milioane flacoane/an. Etichetare                                 Setul standard de etichete (fata, spate si guler) sunt tiparite in limba solicitata, de obicei cea din fata si de pe guler fiind in limba engleza, iar cea de pe spate la cerere, in limba dorita si cu numele importatorului.                                  Imaginea tiparita este o parte din marca noastra inregistrata si nu poate fi schimbata.

Datorita compozitiei sale chimice, apa minerala este carbogazoasa, calcica, magneziana, sodica, cu un continut foarte mic de fier. Analizele chimice arata ca apa minerala "BORSEC" are urmatoarea compozitie: Anioni Mg/l Cationi Mg/l Cl- 29,7832 Na+ 53,5 SO4 2- 24,69 K+ 12,37 HCO 3- min. 1.800 Ca 2+ 310,62    Mg 2+ 97,28 Reziduu sec la 180 ° C 1402,4 CO2 min. 2500   Compozitia chimica si faptul ca apa minerala este microbiologic pura sunt atestate de certificate eliberate de Ministerul Sanatatii din Romania, de laboratorul SNAM/1999 si de Laboratoire de Chimie VITTEL S.A.-Franta (Rapport D'Essai No C3-229/14.09.1992, M93/60/21.09.1993).

                                Datorita unei compozitii chimice foarte echilibrate, lipsita de fier si viabila in timp, apa minerala Borsec are un gust placut, facand parte din cele mai apreciate ape minerale din lume, fiind exportata in numeroase tari, ca: SUA, Canada, Israel, Cipru, Germania, Taiwan, Ungaria, Australia, Republica Moldova etc. Ca o recunostere a calitatii exceptionale a apei minerale de la Borsec, aceasta a fost distinsa cu medalii si diplome la targurile si expozitiile internationale de la Viena, Berlin, Triest si Budapesta si cu titlul onorific de "Regina Apelor Minerale", acordat de imparatul Franz Josef.