Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























Proiect management Calitate si sortimentul produselor de mobilier in cadrul S.C.Mobreal Divers S.R.L.

management











ALTE DOCUMENTE

21 Ways to Get Paid More and Promoted Faster
Administratia publica si personalitatea functionarului public
FUNDAMENTAREA STRATEGIEI
MANAGEMENTUL FINANCIAR
MANAGEMENTUL PUBLIC IN CONTEXT ROMANESC
MANAGEMENTUL PROIECTELOR SI PROGRMELOR INTERNATIONALE
CONCEPTUL DE CALITATE IN SERVICII
Lucrare practica la managmentul firmei
ANALIZA SI CONSTRUCTIA SITE-URILOR DE E-LIBRARII DIN ROMANIA
GENERALITATI PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU CONFORM ISO 14001:2000




Cuprins

Introducere............................................................................................................6

Capitolul I.Aspecte merceologice privind lemnul si marfurile din

lemn.........................................................................................................................8

.

I.1  Structura, compozitia si proprietatile lemnului...................................8

I.2  Defectele lemnului.......................................................................................14

I.3  Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei...................17

I.4  Fabricarea mobilei........................................................................................25

I.5  Evolutia stilurilor de mobila....................................................................28

I.6 Verificarea calitatii mobilei........................................................................45

Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. Mobreal Divers S.R.L......................................................................................................51

II.1   Scurt istoric...................................................................................52

II.2   Prezentarea obiectului de activitate al firmei.....................................53

II.3   Prezentarea resurselor firmei...................................................................54

II.4  Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale

...................................................................................................................................57

II.5   Prezentarea structurii de management...................................................66

II.6   Diagnosticul structurii organizatorice a firmei..................................67

II.7   Documente organizatorice specifice, întocmite de firma

( organigrama ).......................................................................................................70

Capitolul III. Gama sortimentala a S.C. Mobreal Divers S.R.L............72

III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72

III.2 Structura sistemului calitatii..........................................................78

III.3 Verificarea calitatii........................................................................79

III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii.................80

III.5 Asigurarea interna a calitatii....................................................................81

III.6 Asigurarea calitatii prin control..............................................................82

III.7 Metode statistice.........................................................................................83

Capitolul IV. Directii de actiune în vederea îmbunatatirii calitatii

produselor.....................................................................................................84

IV.1 Linii principale de actiune..............................................................................84

IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85

IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor...............................88

IV.4  Diagrama Pareto................................................................................................90

IV.5  Utilizarea unei documentatii actualizate la termen................................93

IV.6  Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului

 ISO 9001/2000..........................................................................................................95

IV.7  Instruirea permanenta a personalului.........................................................95

Concluzii si propuneri..............................................................................................96

Bibliografie..................................................................................................................99

Anexe............................................................................................................................100

Introducere

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie.

În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi.

În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila în multe centre ale tarii. Ţara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare.

Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari:

- de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei;

-  reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc.

O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite întrebuintari.

Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hârtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991.

În ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul îsi pastreaza locul în constructia mobilei. Consumul de lemn n-a încetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gând sa o respinga. Lemnul ramâne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne.

Înca de acum 30 de ani, lemnul a început o adevarata reconvertire, cedând noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinându-se în majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, în special a semifabricatelor superioare înnobilate.

  

Se pare deci ca lemnul îsi pastreaza în viitor un loc de prima importanta într-o economie echilibrata, ca si în cursul secolelor trecute, dar sub o forma si într-un mod de întrebuintare adesea diferit si în cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atât din punctul de vedere al structurii cât si al tehnologiei.

Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci când acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - în contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de înalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii în raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe cât posibil, împreuna cu acestia.

Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor  recunoaste în mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din România care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELENŢĂ durabila a activitatilor lor.

"A excela" înseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu,  produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. În consecinta, "excelenta" reprezinta atât conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza cât si ansamblul factorilor datorita carora  persoana,  produsul/serviciul sau organizatia respectiva  a reusit sa exceleze. Comparând performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta".

Prin prezenta lucrare am încercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am încercat sa enumar posibilitati de punere în valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI  MĂRFURILE DIN LEMN

I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului

Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop.

Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera în functie de planul de sectionare a trunchiului. În principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri:

·        sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului;

·        sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului;

·        sectiune   tangentiala,   perpendiculara   pe   razele   medulare   si tangentiala la inelele de crestere.

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita în principal din doua tipuri de celule:

1.      trahee si traheide;

2.      celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Aceasta variatie îsi va pune amprenta asupra aspectului si proprietatilor acestora, care vor fi uneori foarte diferite, ceea ce conduce, în final, la multiplele utilizari ale lemnului.

Celulele se deosebesc între ele atât ca forma, dimensiuni, cât si prin rolul pe care-1 detin.

Traheele sunt tuburi capilare lungi, continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze. De aceea, ele sunt dispuse, mai mult sau mai putin, vertical în cadrul trunchiului (la unele specii sunt dispuse elicoidal, fiind rasucite în jurul trunchiului).

Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constând în forma celulei, traheidele fiind ascutite si închise la ambele capete.

Celulele de parenchim sunt celule cu peretii subtiri care au functii de rezistenta.

În structura macroscopica a lemnului, ilustrata în figura nr. 1, se deosebesc urmatoarele zone:

·        coaja;

·        cambiul vascular;

·        alburnul;

·        duramenul;

·        maduva;

·        inelele de crestere;

·        razele medulare;

·        porii.

Examinarea lemnului în sectiunea transversala releva o succesiune de straturi de crestere care înconjoara maduva si care sunt protejate la exterior de un strat mai dur de coaja (scoarta). Coaja are un rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive, fiind folosita în principal la extragerea unor substante tanante sau medicinal.

Fig.1 Structura macroscopica a lemnului; sursa:www.regielive.ro

Între scoarta copacului si masa lemnoasa propriu-zisa exista un strat îngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber, numit cambiu vascular. Acesta este un strat generator de celule în continua crestere si diviziune, care da nastere tesuturilor lemnoase definitive, fiind singura zona a trunchiului care este angajata în cresterea activa a arborelui.

În zonele cu clima temperata, cambiul genereaza lemn nou în timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu), mai deschis la culoare decât lemnul produs mai târziu. Ca urmare, în fiecare an, trunchiul copacului este înconjurat de o noua pereche de straturi, unul mai închis si unul mai deschis la culoare.

Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului, în sensul ca este implicat în procesul de crestere, exista si alte celule vii, care sunt interpuse printre celulele de alburn. Odata cu cresterea copacului, portiunea centrala moare complet, canalele se acopera cu gume, rasini sau cu aer. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva. Schimbarile interne sunt urmate de modificari specifice de culoare, astfel ca maduva apare mai închisa la culoare decat alburnul.

Alburnul este dispus între cambiu si duramen si este un tesut mai rar, mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice. El are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva.

Duramenul este cuprins între maduva si alburn si este un lemn mai dens, cu un continut de apa mai scazut, de obicei mai închis la culoare si care   confera   rezistenta   mecanica arborelui. Procesul  de aparitie a duramenului începe dupa o anumita vârsta a arborelui, diferita de la o specie la alta, datorita i 313h76d mpregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante, tanante etc.) si umplerii capilarelor cu aer, rasini etc.

Multe specii prezinta inele de credere (inele anuale). În zonele cu clima temperata, fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase înregistrata într-un an, însa conditiile de mediu variate existente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati în cresterea masei lemnoase. Astfel, inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara-vara), care este mai poros, mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul târziu (din a doua perioada vegetativa), care este mai compact si mai închis la culoare.

În zonele cu clima tropicala, inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si, tocmai de aceea, termenul de inel de crestere este de preferat în locul termenului de inel anual .

Razele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim, care apar în sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. Razele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc într-unul dintre inelele de crestere sau pot înainta pâna la maduva.

În sectiune radiala, ele se prezinta sub forma de benzi, cu grosimi si lungimi diferite, numite "oglinzi", care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit. În sectiune tangentiala, aceste raze medulare, colorate mai închis, formeaza linii în forma de V.

Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati în sectiune transversala, unde apar sub forma unor mici orificii, rotunde sau ovale. În functie de marimea lor, porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber, influentând în mod hotarâtor textura lemnului (speciile cu porii mari prezinta o structura grosiera, în timp ce speciile cu porii invizibili au o textura fina).

Din acest punct de vedere, lemnul este clasificat în doua mari grupe: specii poroase si neporoase. Gimnospermele sunt neporoase, în timp ce angiospermele sunt poroase.[1]

Din punct de vedere al compozitiei chimice, lemnul este format din:

1.      substante organice, care la rândul lor se împart în:

         1.1 substante organice principale;

         1.2 substante organice secundare;

2.      saruri minerale;

3.      apa.

1.1 Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza, hemiceluloza silignina.

Celuloza reprezinta materia prima de baza în fabricarea hârtiei si a unor fibre textile, fiind folosita, de asemenea si la fabricarea unor lacuri, a alcoolului etilic etc.

Hemiceluloza intra în compozitia membranelor celulare, iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si, prin distilare, permite obtinerea alcoolului metilic.

1.2 Substantele organice secundare cuprind: rasini, uleiuri eterice, substante tanante, gume, pigmenti etc.

2. Sarurile minerale sunt în general silicati, oxalati, carbonati si fosfati de potasiu, natriu, calciu si magneziu, nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare.

3. Continutul de apa variaza între 30-60%, în functie de specia si vârsta arborelui si de anotimp.

Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. De exemplu, mahonul este o specie tropicala rezistenta, foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate, stejarul este cel mai rezistent, ciresul este mult apreciat în confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase, nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele, un lemn relativ ieftin, este folosit în constructii si la fabricarea hârtiei.

Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea, luciul, textura, desenul, umiditatea, masa specifica, durabilitatea, umflarea si contrângerea.

În functie de pigmentatia naturala, culoarea variaza de la o specie la alta, de la alb galbui (salcâm, brad, molid, lamâi etc.), la rosu (mahon, palisandru, par african etc.), pâna la brun închis (nuc, plop negru etc.), violet (amarant) si negru închis (abanos).       

Variatii de culoare se înregistreaza însa si în cadrul aceleasi specii, în functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui. De asemenea, la unele specii, se constata variatii de culoare si de la o zona la alta, alburnul prezentând nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu închis.

Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului, de planul de debitare, de rugozitatea suprafetei, precum si de unghiul sub care cade lumina. Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare, care în sectiune radiala formeaza mici oglinzi. Luciul poate fi:

·        luciu matasos (paltin, platan etc.);

·        luciu argintiu ( mesteacan);

·        luciu auriu;

·        luciu satinat;

·        luciu cu ape (paltin cret) etc.

Textura lemnului este data de forma, dimensiunea, proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. Ea depinde de clima, de specie si de modalitatea de debitare. Textura poate fi:

·        foarte fina (mahon, tisa etc.);

·        fina (nuc, paltin etc.);

·        semifina (anin, mesteacan etc.);

·        aspra (stejar, ulm etc.).

Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului, care-i determina si domeniul de utilizare, respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier, la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului, în constructii sau pentru exteriorul mobilei.

Desenul depinde nu numai de specia arborelui, dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase, precum si de modul de debitare.

Rasinoasele au desenul simplu, pe când foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte, paralele, mai închise la culoare, care în combinatie cu duritatea si culoarea lui îl fac deosebit de pretios în obtinerea furnirelor), paltinul, ulmul, mesteacanul, frasinul, plopul etc.

Neregularitatile fibrelor, precum si unele anomalii de crestere, cum ar fi: fibra creata, noduri mici, provenite de la muguri si dispuse grupat în anumite zone, creeaza desene si efecte estetice deosebite, cunoscute sub diverse denumiri ("ochi depasare", " aspect mazdrat").

Debitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele, pe când la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau în V, ondulate sau chiar dintate). Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin în jurul circumferintei trunchiului), astfel încât cutitele, simple sau ondulate, taie transversal inelele anuale, dispuse la anumite distante unul fata de celalalt, iar desenul obtinut este deosebit.

Masa specifica variaza între 0,1-1,5 g/cm3, în functie de specie, dar poate fi diferita si în cadrul aceleasi specii. Din acest punct de vedere, speciile de lemn se împart în:

-  lemn foarte greu: stejar, corn, jugastru;

-  lemn greu:carpen, salcâm, cer ;

-  lemn semi-greu: tisa, gorun, nuc, mesteacan;

-  lemn semi-usor: castan, tei, anin;

-  lemn usor: pin silvestru, brad, plop;

-  lemn foarte usor: plopul negru.

Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt strâns legate de masa specifica.

Higroscopicitatea. Lemnul este un material higroscopic, care absoarbe apa din mediu, aflata atât în forma lichida, cât si în forma de vapori. Higroscopicitatea se manifesta atât la arborii netaiati, vii, cât si la lemnul obtinut prin taierea lor, ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului.

Apa retinuta în peretii celulari variaza între 20-35%. Punctul teoretic, în care peretii celulari sunt complet saturati, iar interiorul celulelor este gol, este cunoscut sub numele de "punct de saturatie al fibrei". Dincolo de acest punct, apa patrunde în cavitatea celulelor, atingându-se continutul maxim de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa pâna la 800%, pinul 250% ).

Prin uscare, lemnul verde pierde treptat din apa, începând cu apa din cavitatile celulare, ajungând pâna la un continut de 12-15%. Lemnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de 8,5-9,5%.

Umiditatea lemnului este o caracteristica negativa, cu importanta primordiala, ea afectând toate celelalte proprietati (volum, forma, rezistenta la îmbatrânire, la atacul insectelor, rezistentele mecanice, termice si acustice).

Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrângere a lemnului, care depinde în principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala, iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala), dar si de specie, de densitate si de defectele existente în lemn.

Durabilitatea. Lemnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica), putând rezista, daca nu este atacat de insecte, sute si mii de ani. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii, care conduc, atunci când lemnul este umed, la asa numita "inima rosie". În general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute).

Nucul, stejarul, cedrul, mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si extrem de durabile specii, pe când fagul, teiul, plopul, bradul sunt specii mai putin durabile.

Pe lânga fungi, exista si o serie de alti daunatori, fata de care unele specii sunt foarte rezistente. Astfel, nucul negru, mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor, iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si, tocmai de aceea, el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate.

Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile.

Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare când fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase), densitatea si umiditatea lemnului (cu cât umiditatea este mai mica, cu atât rezistentele sunt mai mari), precum si de defectele lemnului, care le influenteaza negativ.

Proprietatile mecanice includ:

-  duritatea;

- rezistenta la compresiune, la tractiune, la încovoiere, la oboseala, la uzura, la despicare (clivajul).

Toate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta, precum si în cadrul aceleasi specii, unele proprietati putând prezenta valori ridicate, iar altele reduse.

În functie de duritate, lemnul este clasificat în lemn de esenta moale si de esenta tare. În general, esentele tari sunt cele de foioase, numite si specii angiosperme (cu samânta închisa în fruct: stejar, fag), iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere), numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin, brad, molid), cu toate ca exista si exceptii. În general, lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina, ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele, pe când, în cazul lemnului tare, numai foarte putine specii contin rasini.

Din punctul de vedere al duritatii, speciile lemnoase se pot clasifica în:

1.      lemn foarte dur: mesteacan, corn;

2.      lemn dur: salcâm, carpen, frasin;

3.      lemn semidur: larice, plop;

4.      lemn moale: tei.

Variatiile de duritate între diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte, cum ar fi noduri, fibre spiralate, compresia si tensiunea lemnului.

Rezistenta la compresie a lemnului este ridicata, în unele cazuri chiar mai ridicata decât a otelului si, tocmai de aceea, el este folosit în construirea fundatiilor de cladiri.

Rezistenta la despicare este diferita de la o specie la alta. Astfel, exista specii care se despica usor: pin, stejar, fag; greu: ulm, tei, mesteacan; foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul, palmierul.

Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. Astfel, lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica decât cel neaburit, iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare decât lemnul netratat.

Proprietatile electrice si magnetice. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent, însa, odata cu cresterea umiditatii, are loc si o crestere a conductivitatii electrice, comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei. De asemenea, lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica).

Paralel cu fibrele, lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica, fiind astfel un material diamagnetic.

Proprietatile acustice. Prin lovire, lemnul este producator de sunete si poate absorbi, amplifica, transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. De aceea, el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol, în vederea obtinerii unei acustici superioare. Înaltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor, dimensiuni, densitate, continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului.

Izolatia sonora este mica, în mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. Însa, în spatiile goale, de mari dimensiuni, semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pâna la 90%, placajele absorbind mai bine sunetele joase, pe când PAL-ul si PFL-ul, sunetele înalte.

Proprietatile termice. Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0°C si la o umiditate constanta, dilatatia termica este foarte mica). Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile în raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. Aceasta proprietate, alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus în porii lemnului), sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. Prin expunere directa la foc, la o temperatura de 400°C, lemnul arde cu usurinta, puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa între 4.000-5.000 de kilocalorii.

I.2  Defectele lemnului

Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza:

·        diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (în structura, aspect si compozitie chimica);

·        anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori, care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi;

·        actiunea agentilor de biodegradare a lemnului, de natura vegetala sau animala.

În prima categorie de defecte, acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui, sunt incluse urmatoarele:

1.      nodurile;

2.      anomalii ale fibrelor si maduvei;

3.      anomalii ale trunchiului.

1. Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau în interiorul acestuia. Prin taierea trunchiului, nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre în masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. În zonele în care ramurile pornesc din interiorul copacului, inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului, formându-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute, iar mai departe, mergând catre suprafata, fibrele lemnoase ale trunchiului cresc în jurul ramurii, conducând astfel la aparitia unor noduri încastrate. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare.

În timpul uscarii, când contractia în lemn variaza în functie de directia fibrelor, nodurile se contracta mai rapid decât restul lemnului. De aceea, un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet, formând astfel o gaura în lemn.  Spre deosebire de acestea, nodurile concrescute si încastrate nu pot cadea, însa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si, astfel, lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate.

Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. Astfel, în functie de forma lor, nodurile pot fi: rotunde, ovale, alungite, cu mustati; în functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si în functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului, zonele cu noduri prelucrându-se mai greu si, uneori, chiar deloc.

În unele cazuri, însa, gruparea în anumite zone a unor noduri încastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte în efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: "ochi de pasare", " noduri în cuib ", " aspect mazdrat".

Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor:

-  fibra rasucita;

-  fibra înclinata;

-  fibra creata;

-  fibra încâlcita.[2]

Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra în industria pieselor de mobilier, putând fi folosit numai ca materie prima în industria chimica.

Fibra înclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului.

Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. Propriu-zis, acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret).

Fibra încâlcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase în anumite zone. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati.

2. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta în dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic în sens longitudinal si transversal.

3.  Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea, labartarea si canelura.

Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vârf. Acest tip de lemn are o rezistenta  la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare.

Labartarea trunchiului consta în marirea brusca a circumferintei în apropierea solului, aparuta din nevoia de echilibrare, pentru a rezista la actiunea vântului.

Canelura este determinata de zonele de coaja înfundata, care conduc la aparitia unor valuri longitudinale, astfel încât, în sectiune transversala, trunchiul prezinta un contur ondulat.

Defectele celei de-a doua categorii, aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu, printre care:

-  precipitatiile (ca durata si cantitate), radiatiile solare, vântul, variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura), ceata salina. În aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura, crapaturile: gelivura, cadranura, rulura. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni în lemn, care apar când copacul deviaza de la pozitia sa normala, verticala, sub actiunea vântului sau altor factori atmosferici.

Curbura reprezinta devierea într-un singur plan sau în mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. Ea apare ca urmare a actiunii îndelungate a vântului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului, mai ales a rezistentei la încovoiere. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcâm. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare, la care, ca urmare a actiunii vântului, apar trepidatii ale copacilor, care conduc la separatii în tesutul lemnos.

Crapaturile lemnului sunt discontinuitati în masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice, sub actiunea gerului si a vîntului. Ele pot apare sub forma: gelivurii - crapaturi dinspre exterior catre interior, produse sub actiunea gerului, ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza în trunchi; rulurii - crapaturi concentrice, totale sau partiale, care urmeaza linia inelelor anuale, aparute sub actiunea vânturilor puternice si cadranurii - crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja, fara a ajunge la exterior.

În cea de-a treia categorie de defecte, cauzate de insecte si paraziti, sunt incluse:

 - orificii si galerii, strangularea trunchiului, inima rosie de fag, albastreala, putrezire.

Lemnul constituie, datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat în apa, un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor, insectelor, ciupercilor.

În cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti, cum ar fi: insectele xilofage, croitorii, fluturii, viespile, furnicile, ciupercile si bacteriile xilofage, ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa, în care produc orificii si galerii.

Parazitii vegetali, cum ar fi iedera si vâscul, se agata de trunchiul copacilor conducând la strangularea lor.

Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica, cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate); albastreala, când lemnul apare colorat în albastru cu nuante cenusii sau verzui, fara a i se modifica însa proprietatile; putrezirea, când lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea.

I.3  Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei

Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei, fiind relativ ieftin si putând fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite. Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice, iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite, definitive, care se vor mentine si dupa racirea lui.

De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind piesele de mobilier egiptene, care s-au conservat de-a lungul timpului în bune conditii.

Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite în aceasta industrie, unele esente au proprietati superioare altora. Lemnul are o valoare estetica ridicata, atât prin coloratia diferita a diverselor specii, cât si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. De exemplu, inelele anuale reprezinta ele însele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate, pe baza unor desene prestabilite. Culoarea naturala variaza de la alb, la galben, verde, rosu, maro, gri, pâna la negru, cu infinite tonuri intermediare, permitând, tot prin juxtapuneri, obtinerea unor efecte estetice deosebite. Pe lânga lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supuse unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice, în vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde, norme tehnice sau din contracte.

Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor, ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele.

În functie de specia lemnoasa, cheresteaua poate fi de:

·        rasinoase;

·        foioase tari si foioase moi, având grosimile cuprinse între 12-50 mm, latimile între 6-30 cm, iar lungimile între 0,45-3 m (în functie de specia lemnoasa respectiva).

Dupa modul de taiere, cheresteaua poate fi:

·        taiata în plin sau direct (se obtin scânduri în forma trapezoidala, cu muchii lungi, tesite);

·        taiata în prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater în scânduri cu patru muchii);

·        taiata în sferturi;

·        taiata semiradial;

·        taiata radial;

·        taiata tangential.

La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita, de frasin, paltin, ulm, stejar, de rasinoase, în special pentru fabricarea elementelor de rezistenta, legaturi, frize, picioare, cornise, socluri.

Pentru a fi folosita în industria mobilei, cheresteaua din lemn de foioase, se afla urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor:

         - nu se admit: coaja înfundata, gelivura, gauri, galerii, inima si maduva lemnului, crapaturi nestrapunse si strapunse, mucegai, pungi de rasina, coloratii anormale, noduri partial concrescute sau crapate, cazatoare si putrede;

         - fibra înclinata: se admite o deviere de maxim 10%;

         - fibra creata, ondulata si încâlcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei;

         - noduri sanatoase, concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime.

Furnirul este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi variind între 0,2-6 mm, în functie de destinatia lui. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta înca din Egiptul antic, ea nu a fost exploatata pe deplin pâna la începutul secolului al XVIII-lea, în perioada stilului Rococo[3], când suprafetele curbe, concave si convexe erau frecvent furniruite. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale, cu ferastraie; mecanic, pe masini de laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul, totusi pierderile de material sunt mari si, de aceea, cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. Furnirul derulat este mai gros, se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu, pe când furnirele debitate tangential, radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii în forma de V, la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele, drepte si la furnirele debitate semiradiale, linii paralele si înclinate.

Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta, furnirele se clasifica în:

1.      furnire cu desen dezordonat: furnir înflorat, furnir cu flacari;

2.      furnir cu ochiuri, obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale;

3.      furnire cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late, vargate (frize), obtinute prin debitare radiala[4].

1. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase, însa prezinta dificultati la împerecherea în cadrul aceleiasi garnituri.

În functie de specia lemnoasa din care provin, furnirele pot fi de: specii indigene si exotice, iar în functie de destinatie ele se clasifica în: furnire tehnice si furnire estetice.

Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite, cu desene simple, comune si prezinta grosimi cuprinse între 0,5-6 mm. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor, a panelelor, a lemnului stratificat, a mobilei.[5]

Furnirul estetic, a carui grosime variaza între 0,2-1 mm, este realizat dintr-o esenta valoroasa, indigena sau exotica si se aplica în general pe suprafata unui lemn masiv, inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic, în vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi înnobilate prin presare.

De asemenea, furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier, prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor.

Mozaicurile pot acoperi întreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete).Marchetaria îsi are originea în epoca Renasterii italiene si consta în aranjarea, dupa anumite modele prestabilite, a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. În acest fel se obtin decoratii complicate, sub forma de flori, peisaje, cosuri cu flori.

Intarsiile sunt încrustatii realizate în exclusivitate din furnir, atât fondul cât si compozitia realizându-se în totalitate separat de zona de aplicare, peste care se dispun ulterior. Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa, o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara, un fileu si o rama de încadrare din furnire din specii de culoare închisa[6].

Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea, lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite, care apoi sunt debitate în acelasi mod ca si furnirul obisnuit. În acest fel se obtin desene divers colorate, corespunzatoare culorii speciilor folosite.

Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile.

Furnirele pot fi înlocuite cu hârtie decorativa texturata care imita furnirele estetice, precum si cu o serie de folii PVC.

Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte, în functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor, exterioare sau interioare, astfel:

·        nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati, cu diametre cuprinse între 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a);

·        nodurile sanatoare partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I, iar pentru cele de calitatea a II-a sunt admise doua noduri, cu un diametru de pâna la 10 mm/m2;

·        fibra creata, înclinata, încâlcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei; gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I, iar pentru calitatea a II-a sunt admise gauri izolate, cu diametru de maxim 3 mm, pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir; inima rosie de fag si coloratii închise sanatoase nu sunt admise la calitatea I, dar se admit la calitatea a II-a pe cel mult 20% din suprafata;

·        coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a II-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii;

·        petele de mucegai, tanin sau ulei nu sunt admise la calitatea I, iar la
calitatea a II-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm2;

·        putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir;

·        asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit  pe o  suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir, daca nu sunt accentuate;

·        zgârieturile cu o adâncime mai mare de 0,05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a II-a se admit cel mult doua zgârieturi de pâna la 0,3 mm adâncime /m ;

·        ondulari si defecte de încleiere nu se admit.

Pentru furnirele exotice de calitatea I, conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive, neadmitându-se decât noduri sanatoase total concrescute (2 noduri, cu marimea de pâna la 5 mm).

Umiditatea foilor de furnir în momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa între 0,4 si 1 mm, în functie de specia lemnoasa respectiva.

Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci, acoperit pe ambele parti, prin încleiere cu un adeziv sintetic, cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului.

Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii:

-  specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop, tei, paltin;

-  directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal, patrat si transversal;

-  structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci, cu structura celulara, semicelulara si cu sentulet;

-  tipul de finisare: panel slefuit, lustruit;

- dupa grosime: diferite tipuri de panel, cu grosimi cuprinse între 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2,1 mm.

Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul în sine, pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez.

Pentru furnirul straturilor exterioare, clasa A sunt admise urmatoarele defecte:

-  noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima  de 15 mm, conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm;

-   crapaturi nepatrunse: la fiecare margine, cel mult 2 buc/m2, cu o lungime maxima de 200 mm;

-  nu se admit: noduri partial concrescute, crapaturi patrunse, gauri de insecte, coaja înfundata, fibra înclinata, asperitati provenite din derulare, îmbinari deschise, reparatii cu dopuri sau petice, reparatii cu pene.

Pentru panelul propriu-zis clasa A/A, sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate:

-  nu se admit: umflaturi, denivelari provenite din golurile miezului, lipsa furnirului pe margini, dezlipiri, ondulatii, lipsa de sipci la capetele placii, urme de chit si pete de ulei, urme de hârtie adeziva, imprimari si zgârieturi, franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii;

-  rezistenta la forfecare:min.lN/mm2.

Pentru miezul panelului, conditiile de calitate sunt urmatoarele:

         -  nu se admit: putregai, noduri vicioase, coaja înfundata;

- coloratii si noduri sanatoase, partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului;

-  noduri concrescute: se admit;

-  crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm.

Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice, presate si lipite între  ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. Straturile de furnir sunt dispuse în directii diferite, cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte, astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente în toate directiile si sa fie tot atât de durabil ca si lemnul. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contrângerea sunt reduse, fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu, are rezistente mecanice superioare, proprietatile de prelucrare sunt mai bune, nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv.

În cazul placajelor, stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate, pe când straturile interioare, de compozitie, trebuie sa fie doar rezistente. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon, lemn satinat (satin wood), zebra, iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune, cum ar fi pinul. Aceste placaje sunt folosite, de exemplu, la fabricarea diverselor piese de mobilier, la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. În acest fel, consumul de lemn este minim, iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a înlocui metalul.

Dupa destinatie, placajele se clasifica în: placaje de uz general, folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructii aeronautice si navale).

La rândul lor, placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii:

-   dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar, pentru rame, pentru corp de mobila, pentru placi spate mobilier corp, pentru sezuturi si spatare scaune;

        -  dupa specia lemnoasa a furnirelor componente: placaje din lemn omogen (de rasinoase, foioase moi sau tari), placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale);

        - dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice, metalizate, melaminate, emailate, texturate, pirogravate, acoperite cu tesaturi de fibre de sticla;

-  dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat, ignifugat, antiseptizat.

Placajul laminat este un produs similar, obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare, toate dispuse cu fibrele în aceeasi directie. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab în celelalte directii.

Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn, încleiate cu rasini sintetice si presate la cald. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii:

-  dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat;

- dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri;

-  dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice, cu furnire estetice, cu PFL dur sau cu placaj;

         -  dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen, PAL stratificat si PAL multistratificat;

         -  dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice, folie de polietilena sau hârtie sulfat, PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu, cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hârtie sulfat, PAL înnobilat - furniruit, melaminat, emailat, texturat, caserat cu PVC, cu folii metalice;

În functie de modul de obtinere si de finisare, PAL-ul poate avea grosimi care variaza  de la 4-60 mm. La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat, presat, melaminat,   emailat  pentru obtinerea usilor, a placilor, a peretilor laterali si despartitori, pentru funduri, tavane, polite, fete-sertar.

PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice:

·        densitatea aparenta: pentru grosimi de pâna la 8 mm inclusiv: 650 kg/m3 si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m3;

·        umiditatea la livrare: 9±3 %;

·        rezistenta la încovoiere statica: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 20 N/mm2; pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 18 N/mm2 si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm ;

·        rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 0,40 N/mm2 ; pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 0,35 N/mm2 si pentru grosimi peste 19 mm: 0,30 N/mm2 ;

·        rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. 750 N; pentru canturi: minim 550 N;

·        nu se admit: denivelari, imprimari si zgârieturi, slefuiri neuniforme, pete de liant si urme de parafina, aschii de miez în stratul de fata, umflaturi, dezlipiri de straturi si alte defecte.

În cazul semifabricatelor supuse unor tratamente speciale, cum ar fi PAL-ul antiseptizat si ignifugat, exista si alte caracteristici specifice, de protectie insectofungicida si  ignifuga, cum ar fi:

·        indice de rezistenta micrologica: 85%;

·        pierdere de masa la încercarea eficacitatii ignifugarii: maxim 30%;

·        rezistenta la atacul insectelor xilofage prin metoda ingerarii fortate: buna.

PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier, în special de bucatarie, prezinta caracteristici de calitate specifice:

·        rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N;  pe cant: minim 600 N;

·        rezistenta la: vase fierbinti, vapori de apa,  nu se admite aparitia altor defecte în afara unei usoare diminuari a luciului;

·        rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare;

·        rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei;

·        nu se admit: zgârieturi superficiale, impuritati în filmul decorativ, desprinderi ale stratului decorativ, clivari ale placii suport, margini sau colturi rupte.

Piddle fibro-lemnoase (PFL)  sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale, prin desfibrare mecanica sau chimica si împâslite sau încleiate în placi subtiri si rigide. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice, fizice si chimice superioare, cost redus si întretinere usoara.

Clasificarea se poate face dupa urmatoarele criterii:

-  dupa densitatea placilor: PFL poros, extramoale, moale, semidur, dur si extradur;

-  dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat, semiuscat si prin procedeu  umed;

         -  în functie de finisare: PFL standard, netratat, bituminat, înnobilat prin emailare, melaminare;

-  dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat;

-  dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat, antiseptizat, fonoabsorbant, tratat termic, impregnat cu uleiuri sicative.

Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza între 8-25 mm. La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate, polite pentru corpuri închise,  spate si funduri de sertar, precum si PFL emailat si melaminat, folosit în special la fabricarea mobilei de bucatarie, pentru: rame dublu placate, placi de mese, sezuturi de scaune, fete de sertare, polite, canturi.

Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard, înnobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice:

·        densitatea aparenta: l,0g/cm3;

·        umiditate la livrare: 6±2%;

·        absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%;

·        umflare în grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%;

·        rezistenta la încovoiere statica: 40-30 N/mm2;

·        modulul de elasticitate la încovoiere statica: minim 2500-3000 N/mm.

Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt:

·        rizuri si zgârieturi: 1 buc/cm2, cu latimea maxima de 0,3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm;

·        stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite cel mult un colt rupt, cu lungimea rupturii de maxim 15 mm;

·        impuritati: se admit rar raspândite pe suprafata placii, cu dimensiunea maxima de 2 mm;

·        nu se admit: pete de condens, pete de ulei, adâncituri, umflaturi, coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj).

La fel ca si în cazul PAL-ului, PFL-ul melaminat, emailat, impregnat prezinta caracteristici calitative specifice. Astfel, PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda  urmatoarelor cerinte de calitate:

·        rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii;

·        rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat, fara decolorarea sau fisurarea suprafetei;

Piddle celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn, acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior, alcatuit din ramele de PFL cu structura din hârtie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi; fetele, din placaj de fag de 4 mm; structura miezului, din fâsii obtinute din PFL dur din hârtie cu grosimi de 3,2-4 mm sau din alte materiale, asezate sub forma de fagure sau inele.

Placile decorative din hârtie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hârtie impregnata cu rasini sintetice, dintre care, stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. Aceste placi sunt utilizate în industria mobilei (în special cea destinata bucatariilor), constructii civile, mijloace de transport si bordurare de panouri.

Placile din hârtie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

·        densitate aparenta: 1,3 kg/m3;

·        rezistenta la tractiune, paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm2;

·        rezistenta la soc (cu bila): lasata prin caderea bilei de la o înaltime de 1,75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor;

·        rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii, iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pâna la aparitia miezului;

·        stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0,45% si transversal, 0,90%;

·        rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti:  se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari;

·        rezistenta  la  apa  clocotita:   cresterea  în  greutate-maxim  5%; umflarea în grosime: maxim 6%;

·        rezistenta la tigara aprinsa:  se admite o decolorare usoara si pierderea luciului, fara alte modificari;

·        rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete;

·        stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze;

·        rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai;

·        toxicitatea DHS, în conditii normale si dupa ardere: lipsa lor;

·        rezistenta la zgâriere: sa nu apara zgârieturi la o apasare cu 140 gf.

În ultimul timp, sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continua diversificare, atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere, cât si prin folosirea unor noi materiale, neconventionale, care imita lemnul si il substituie.

Lemnul impregnat

Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin încalzire, au loc reactii chimice între celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare, cu formare de structuri plastice, lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire, la actiunea factorilor chimici si a insectelor, putându-se imprima în relief curba sau ondulatia.

Un alt produs  este realizat prin presarea lemnului  impregnat. Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic, într-o presa hidraulica, la o presiune de 70Kg/cm2 Semifabricatul obtinut este mai putin aspru, cu o duritate de cîteva ori mai mare decât cea a lemnului, cu masa specifica de 1,35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare.

Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinzând pulberi de grafit, fibre de carton, ghips, ciment . Acestea au o buna rezistenta la foc, stabilitate dimensionala si sunt mai dure.

Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf, papura  si diferiti lianti.

Pe lânga semifabricatele prezentate mai sus, la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal, precum si componente executate din materiale plastice.

Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane, curate, fara ondulari, zgârieturi, crapaturi sau alte defecte, sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator.

Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede, curate, colorate uniform, fara urme de matrite, zgârieturi, constrângeri de material sau alte defecte.

Pe lânga aceste materii prime, la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare, printre care:

-  cleiurile si adezivii sintetici care, datorita  proprietatilor lor adezive, au rolul de a îmbina suprafetele dintre doua piese;

-  baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului;

-  vopselele care se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente
decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos;

-  lacurile sunt utilizate în procesul de finisare a pieselor de mobilier,
având atât un rol estetic cât si de protejare a mobilei fata de caldura si apa.

Adezivii naturali (clei de oase, de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici, ureo-formaldehidici cu întaritori, poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi în functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul în care va fi utilizata (uscat, umed, temperaturi scazute sau ridicate), fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile;

-  accesoriile metalice sau plastice (mânere, butoane, broaste,
balamale, sustinatoare de polite, rozete) pot fi realizare din otel  cromat, otel inox, fonta cenusie, aliaje de zinc, aluminiu si alama.

Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este prescrisa de standardele sau
normele tehnice pentru produsele respective. În cadrul aceleiasi piese sau
garnituri de mobilier, accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare, inclusiv suruburile care se monteaza;

-  materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor. Pentru tapitare se folosesc brocarturi, goblenuri, tesaturi,  rips, jacard, piele, înlocuitori de piele.

-  sticla folosita pentru diverse policioare, usi de vitrine, biblioteci.[7]

I.4  Fabricarea mobilei

Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la mobila cu preturi scazute, lucrata mecanic, pâna la piese lucrate manual.

Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de fabricare îsi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier.

Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, pot fi împartite în trei mari grupe, si anume: obtinerea elementelor masive, finisarea si montarea.

Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii:

- uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea, care influenteaza atât proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cât si pe cele ale produselor finite. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa între 33 si peste 50% din masa totala. Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed; este mult mai usor si, deci, mai simplu de livrat si prin uscare, contractându-se, îsi schimba forma, stabilitatea devenind definitiva înainte de debitare.

La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pâna la o umiditate de 8%. Uscarea se poate face atât pe cale naturala, prin expunere la aer (este un proces îndelungat care dureaza câteva luni) cât si în cuptoare de uscare (proces care dureaza numai câteva zile). În ambele cazuri, uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile, croirea bruta (debitarea) cherestelei, a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel, placaj, PAL, PFL) în piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri, crapaturi ) sau de fabricate. Debitarea semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor, tivirea, rindeluirea, retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite, taierea capetelor, înlaturarea marginilor, efectuarea profilurilor de îmbinare (gauri si cep, cozi de rândunica) sau a diferitelor profiluri decorative. De asemenea, se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) în vederea obtinerii unor ornamente în relief. Independent, se executa si o serie de elemente decorative în relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului într-o forma sau într-o matrita metalica, la cald (presare) si în conditii de umiditate.[8]

Furniruirea panourilor. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt sortate dupa textura, nuanta si desen, în vederea obtinerii prin îmbinare a efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite, pentru o mai buna aderenta. Apoi, placile de furnir se îmbina între ele cu hârtie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv,  consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa încleiere. Aceste operatii se executa prin presare, la o temperatura de 30-35°C.

A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare, care sunt urmatoarele:

-  slefuirea, chituirea, baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase.

 slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente, în vederea absorbtiei uniforme a baitului (în cazul unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce conduce la aparitia unor pete). Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o  vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice în apa distilata. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala, a întregii suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea de sabloane) serigrafie, pictura manuala, prin tehnica tipografiei;

-  lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin îndepartarea prafului. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. În functie de tipul de lac utilizat, suprafetele vor deveni: lucioase, transparente, semimate, mate;

-  lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv în emulsii de substante uleioase în apa) sau cu materiale abrazive.

Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei, care consta în îmbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile.

Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde, cu suruburi sau prin încleiere. Tot în aceasta faza are loc si tapitarea, care poate fi clasica (cu arcuri, chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare, fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan).

Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive, prelucrari mecanice, asamblare, încleiere, fmisare, tapiterie si planitate a panourilor libere sau montate în mobila.

Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele:

-  partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare;

-  canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare, iar la cele protejate cu furnir, furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare;

-  în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale, limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv;

-  pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preîntâmpina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor;

-   piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate, de preferinta, demontabile.

Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca îngrijit, sa respecte conditiile de forma pieselor, tolerantele si ajustajele de îmbinari si asamblari prevazute în standarde. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si închidere si pentru a asigura o functionare usoara.

Asamblarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

-  sa fie executata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote în timpul exploatarii;

-  mânerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi;

-  balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn;

- usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau închidere, sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramâna închise fara interventia broastei sau a opritorului;

-  capetele suruburilor, în special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens;

-  capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care ramân vizibile si care prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator.

- încleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. Încleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului, astfel încât, la desprinderea fortata, suprafetele încleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.

Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitându-se zone neîncleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir.

Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm.

       I.5 Evolutia stilurilor de mobila

Mobila poate fi definita ca fiind formata din totalitatea articolelor mobile si uzuale realizate din diferite materiale si cu diverse destinatii, care echipeaza o camera si care completeaza si se armonizeaza cu arhitectura interioara.

În mod traditional, la confectionarea mobilei a fost utilizat lemnul, dar, de-a lungul istoriei, s-au mai folosit si alte materiale, precum piatra, marmura si metalul. Designul mobilei a reflectat înca din antichitate si pâna în prezent moda caracteristica fiecarei perioade.

Stilul de mobila poate fi definit ca un ansamblu unitar de forme constructive si decorative, aflat într-o continua evolutie si transformare.[9]

Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci, astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern.

În prezent, cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice, a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani.

În stilul fiecarei epoci au existat însa diferente mari între piesele de mobilier, decoratii si ornamente, în functie de clasa sociala careia îi erau destinate si de mesterii care le lucrau. Astfel, piesele simple, realizate de muncitori sau de tarani, au atins înca de la bun început sa fie pur functionale, paturile si mesele de la 1800 î.Chr. semanând perfect cu cele folosite în anul 1800 d.Chr.

Stilul egiptean (3000-2400 î. Chr.)

Clima uscata din Egipt a permis conservarea pâna în zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele, mese, scaune si taburete, informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple.

Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese, a caror utilitate le-a facut sa fie produse si în prezent: canapele, paturi, fotolii, etajere, masa pentru joc si lucru, lada pentru pastrarea îmbracamintei. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a înlesni înscrierea formei corpului în partile cu care acesta venea în contact (sezut, spatar). Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de împletituri din fibre elastice naturale.

Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa, cedru, sicomor, maslin) se facea cu dalti, ferastraie, iar una dintre tehnicile de îmbinare a pieselor componente, "coada de rândunica", se pastreaza si astazi.

Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal, taburetele aveau forma picioarelor în X, fiind fixe sau pliante, iar patul avea zona de la cap mai înalta decât cea de la picioare. În general, forma mobilei este simpla, cu linii si suprafete drepte.

Decoratiile se executau în relief, prin sculptare, cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare. În general, pentru pictare, suprafetele meselor, ale picioarelor erau mai întâi pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pânze, peste care se picta în culori tari, aurul fiind folosit din abundenta.

De asemenea, se foloseau materiale textile, tapiterii luxoase, viu colorate si piei de animale. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes, aur, cristal de roca0, sticla, pietre pretioase sau din alte materiale. Motivele de decorare întâlnite erau geometrice (liniare, sah), florale (floare de lotus, palmier, nufar, crin), zoomorfe (lei, tauri, sfinxi, vulturi), antropomorfe si hieroglife.[10]

Stilul mesopotomian (3500-800 î.Chr.)

Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese, mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite.

Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur, iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene în culori vii, cu elemente în principal geometrice ( arcuri de cere, volute în spirala). Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale.

Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura, incrustatii în lemn si fildes si lacuit. Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire, incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta în toata India, orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura în lemn de santal, iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii în culoare neagra. Piesele de mobilier difereau foarte mult în functie de clasele sociale. Daca, pentru saraci, patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o împletitura din chingi, patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator.

Stilul chinezesc.

Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos, de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare, incrustare cu scoici, fildes, sidef si pietre semipretioase. Motivele de decorare erau foarte variate:

-  vegetale: peisaje, cascade, flori, copaci;

-  figurale: oameni, pasari, animale; geometrice.

Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi, mergând pâna la 18 straturi de lac divers colorat (în negru, verde, rosu, galben), în care apoi se sculpta cu dalta, pâna la stratul dorit, obtinându-se astfel atât coloritul cât si plastica dorita . Patul era prevazut cu baldachin, comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase, patrate sau rotunde, etajere, paravane, banci.

Stilul minoic (3300-1000 î.Chr.)

 Acest stil este foarte greu de reconstituit, nefiind descoperite piese de mobilier. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos, care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante decât designul. Mobilierul era foarte putin decorat, fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur.[11]

Stilul grecesc (600-400 î.Chr.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa, tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute, cornise. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier.

Cele mai folosite esente erau: maslinul, paltinul, chiparosul, abanosul si nucul, iar ca motive de decorare sunt întîlnite: frunza de acant, meandrele. Pentru mobilierul de uz curent, formele erau comode si elegante, pe când cel oficial, de ceremonii, era masiv, greoi si rigid.

Având o dubla destinatie, fiind folosita atât pentru odihna cât si pentru servirea mesei, canapeaua era concava în zona capului, pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa, situându-se la înaltimea mesei.

Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate, care erau realizate dintr-o împletitura din piele sau trestie, acoperite cu piele sau cu materiale textile.

Picioarele scaunelor erau în forma de X, iar taburetele erau realizate într-o varietate de forme. Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos", prevazut cu spatar înclinat, care asigura maximum de comoditate.

Mesele erau în general mici, usoare si pictate, iar multe erau de forma rotunda. Lazile, confectionate din lemn, bronz si fildes, variau ca dimensiuni, de la miniaturale la monumentale, fiind decorate cu motive arhitecturale.

Stilul roman (secolul al IV-lea î. Chr.-al IV-lea d. Chr.)  

Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc, dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare.

Ca materiale se foloseau: marmura, bronzul si lemnul de nuc, frasin, tuia, paltin si ulm. Ornamentatia, bogata în incrustatii si placari de fildes, sticla, baga, bronz, pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si îmbogatita. Ca elemente decorative sunt întâlnite: vulturi, piciorul de caprioara, cornuri ale abundentei, frunze de acant.

Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. De asemenea, tot în aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola, destinata etalarii obiectelor de valoare. Spre deosebire de mesele mici grecesti, mesele romane sunt mai mari, dreptunghiulare sau rotunde, iar taburetele, lucrate din lemn în combinatie cu bronz, sunt tapitate sau acoperite cu blanuri. Picioarele taburetelor, realizate prin strunjire, aveau o constructie fixa sau plianta. De asemenea, picioarele mobilierului au o linie arcuita, imitând piciorul de animal.

Stilul bizantin (secolele al V-lea - al XV-lea).

Episcopul Maximilian (din Muzeul de la Ravena), executat din fildes sculptat în relief si încadrat într-o rama din lemn, este edificator pentru aceasta perioada.

Forma mobilierului bizantin este masiva, sobra, greoaie, având linii si suprafete drepte, sustinute de arcuri semirotunde si stâlpi scurti si grosi, cu capiteluri în forma de cub si cu capetele strunjite. Ornamentarea se realizeaza  prin sculpturi bogate, picturi si mozaicuri[12].

Stilul islamic (secolul al VII-lea) se caracterizeaza  prin preocuparea decorativa, prioritara stilului constructiv si functional. Principalele piese de mobilier sunt: lazi, etajere, scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare, paravane, dulapuri în perete. Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete, arabescuri, poligoane, incrustatii cu arama si fildes.

Stilul gotic (secolele al Xll-lea - al XV-lea).

Elementele decorative ale mobilierului au fost împrumutate din arhitectura gotica, fiind prezente: arcuri ogivale, contraforturi, panglici rasucite, creneluri dispuse pe cornise, stâlpi simpli, cu multe ornamente inspirate din regnul vegetal, cum ar fi: frunza de acant, ornamente sub forma de trefla, de rozeta, cruci sub forma de floare, flori simple, ghirlande, iedera si frunze de vita de vie. Din regnul animal sunt folosite ornamente sub forma de: dragoni, lei, cai, vulturi, porumbei, dar sunt prezente si o serie de ornamente sub forma de sfincsi, cavaleri, prelati si scene biblice.

Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul, aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitând obtinerea unor piese mai bine îmbinate  si  asamblate,  care erau de obicei  semnate cu numele tâmplarului respectiv.

Elementele definitorii au fost completate însa cu elemente specifice, diferite de la o tara la alta, astfel încât acest stil prezinta o serie de diferentieri:

         -  stilul gotic francez prezinta decoratii dantelate si se caracterizeaza prin eleganta  si distinctie;

         -  stilul gotic german este sobru, robust;

         -  stilul gotic englezesc este mai retinut în ornamentatie si prezinta linii mai suple;

         -  stilul gotic spaniol prezinta o decorare încarcata a suprafetelor
vizibile, dominând rozetele, ornamentele vegetale stilizate si cele  geometrice.

Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul, cu pondere mare în Germania, bufetul înaltat pe picioare, scaunele cu diverse forme si dimensiuni, mesele, cu o placa groasa, masiva, spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare, banci lada, strane gotice si paturi cu baldachin.

Stilul Renasterii (secolul al XV-lea).

Stilul Renasterii a aparut în Italia înainte de 1425, goticul nefiind niciodata acceptat în aceasta tara, fiind considerat "barbar".[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte, iar calitatea lor ridicata se datoreaza îmbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare. Apar totodata o serie de noi solutii constructive, cum ar fi: usi cu tablie, îmbinarea în coada de rândunica ascunsa, îmbinarea la 45°.

În general, erau folosite esente de: stejar, nuc, abanos, cedru, frasin si diferite specii exotice pentru intarsii si incrustatii.

Ornamentatia, foarte bogata, a avut ca motiv de inspiratie ornamentele greco-romane, cele mai întâlnite fiind motivele vegetale: frunza de acant, ghirlande, cosuri si cornuri ale abundentei, motivele geometrice: meandre, volute, taietura diamant, ciucuri, caneluri semirotunde, lire dar si cariatide, atlanti, amorasi, figuri grotesti sau scene mitologice. De asemenea, apar omamente animale: centauri, delfini, vulturi, scoici, picioare de leu.

Decoratia policroma s-a realizat prin pictare, aurire, încrustrare, marchetarie sau prin stucaturi.

Mobilierul era compus dintr-un numar mare de piese: mesele si scaunele au picioarele în forma de soclu, apar pentru prima data scaunele tapitate, paturile au baldachin si sunt formate dintr-un schelet sculptat, fara tablia din fata.

Una dintre inovatiile stilului renascentist este lada numita "cassone," inspirata din sarcofagele romane. Ea se caracterizeaza  printr-un soclu mare, cu  profiluri proeminente si cu capac masiv, sculptata în zone concave sau cu stucaturi, aurita sau pictata.

Ca si stilul gotic, stilul renascentist a prezentat anumite particularitati provenite din specificul diferitelor tari în care s-a dezvoltat:

-  în Franta, mobilierul este mai delicat si mai comod. Picioarele sunt consolidate prin legaturi în H, iar cele din fata, printr-o legatura lata, bogat decorata;

-  în Spania, se întalneste un amestec de Renastere italiana cu elemente de influenta islamica si bizantina. Specifice sunt aplicele metalice, tapiteriile din piele de Cordoba presata si aurita, incrustatii cu pietre pretioase, sculptura cu relief înalt si ronde-bosse (sculptura al carei volum evolueaza în spatiu, neaderând la nici o suprafata plana);

-  în Anglia, Renasterea se impune sub Regina Elisabeta I si continua sa se dezvolte pâna în secolul al XVII-lea. Mobilierul, predominant din stejar, este sobru, fara frontoane sau arcade. Picioarele se realizau prin strunjire, sub forma de vase decorative, despartite de profiluri sub forma de frunze de acant stilizate, sculptate adânc. Tapiteriile se fixau cu ajutorul cuielor decorative;

- în Germania, sunt doua curente: în partea de sud a Germaniei este preluata Renasterea italiana, iar în partea de nord se manifesta influenta Renasterii nord-franceza si flamânda. În general, mobilierul este masiv, rectangular, iar ornamentatia se realizeaza prin sculptare.

Fig.2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative;sursa www.imagini.ro

a. capitel cu ovuri; b. consola; c. cornisa sculptata cu volute; d. friza sculptata cu acanturi;e. balustru; f. pilastru sculptat; g. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu; h. picioare împodobite cu elemente strunjite si sculptate;i. cartus dreptunghiular; j. cartus oval;k. ornament împletitura; l. ornament din panglici, acanturi si fructe; m. ornament cap de delfin; n. ornament din acanturi; o. frunze de acant; p. ove cu margele; r. ove cu torsade.

Fig.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze; sursa:www.imagini.ro

a. banca; b. fotoliu cu picioarele în forma de X

Stilul baroc (1620-1700) a aparut în Olanda, în ideea de a se renunta la formele echilibrate, logice si sobre ale Renasterii si de a crea un mobilier mai bogat în sculpturi.

Apogeul a fost atins în Franta, la curtea lui Ludovic al XlV-lea, unde mesterii au creat un mobilier excesiv ornamentat, adaptat ceremonialului curtii.

Cele mai folosite esente au fost de nuc si de stejar, iar pentru acoperirea suprafetelor mobilei se foloseau esente nobile (palisandru, mahon, abanos, nuc), cu incrustatii în fildes, sidef, portelan, pietre semipretioase si aplicatii de argint, în forme de frunze, motive chinezesti si figurine minutios modelate. Motivele dominante ale sculpturii bogate cuprind: frunze de acant, frontoane, ghirlande, masti, cariatide ca element de sustinere.

Decorarea se realizeaza cu jocuri de lumini si umbre, contraste de culoare si aur. Tapiteria este din tesaturi scumpe si din catifea, iar picioarele au terminatii în forma de laba de leu.

Principalele piese de mobilier sunt: comoda, bogat sculptata si cu un capac de forma neregulata, masa cu placa de marmura sau mozaic, sprijinita pe elemente portante puternice în forma de lei, vulturi sau spirale ample de acant, precum si fotoliul, care pentru prima data este prevazut cu spatar si brate tapitate. Dulapurile reprezinta piesele dominante, care prezinta ca variante dulapul-biblioteca si biroul de scris prevazut cu sertare laterale.

Barocul mai poarta numele si de "stilul regilor francezi", existând practic patru perioade distincte:

1.      barocul timpuriu (1610-1643), în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea;

2.      barocul de tranzitie (1643-1715), în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea;

3.      Régence (1715-1723), în perioada de început a domniei lui Ludovic al XV-lea;

4.      barocul târziu sau Rococo (1723-1774), în timpul domniei lui
Ludovic al XV-lea[14].

Barocul francez sau stilul Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ, somptuos si foarte elegant. Formele erau largi, cu ornamentatie bogata si simetrica, realizata prin marchetarie si sculptura. Tapiteria se realizeaza cu materiale scumpe (brocart, damast, piele, velur, satin). Decorarea se realizeaza prin aurire, incrustatii cu bronz sau argint, carapace de broasca testoasa, motivele fiind în general cele clasice, inspirate din frescele romane.

Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea; sursa www.imagini.ro

a, e. masa; b,c,i. fotolii; d. dulap; f. ornament; g. scaun; h,p. comode; j,k,m. paturi; l. taburet;

n. birou; o. masa consola; r. picioare de mese.

Stilul Régence mai este cunoscut si sub numele de "rocaille " si face trecerea de la stilul somptuos Ludovic al XlV-lea catre stilul Rococo. Mobila are linii arcuite, tendinta de echilibru si simetrie este parasita, forma mobilierului fiind inspirata din forma scoicilor. Influenta orientala- decoratia fiind facuta cu umbrele si evantaie chinezesti, dragoni si pagode. Se folosesc furnire de palisandru, trandafir si liliac, mobila fiind lustruita în culori închise care contrastau cu bronzul auriu. Picioarele sunt sub forma piciorului de caprioara, cu terminatia în forma de copita stilizata.

Fig. 5 Stilul Regence;sursa www.imagini.ro

a. dormitor; b. fotoliu; c. scaun; d. masa; e. comoda; f. picior de caprioara pentru masa;

g. forma curba a unei placi de masa; h. forme de panouri curbe într-un singur plan;

i. forme de cadru si picior de mobilier; j. masa birou.

Stilul Rococo este un stil lipsit de forme geometrice, curburile fiind line si pline de rafinament, în combinatii complicate în forma de C si S. Culorile care domina sunt cele pastelate: alb, albastru-deschis, verde-deschis, violet si roz, atât interioarele cât si exterioarele fiind bogat aurite. Speciile lemnoase folosite cu precadere sunt: nucul, fagul, stejarul, paltinul, mahonul, palisandrul, migdalul si trandafirul, în culori naturale sau colorate, fiind scoasa în evidenta structura lemnoasa a fiecarei specii.

Ca tehnici de decorare întâlnim: bronzurile, sculptura, intarsia, marchetaria si aurirea suprafetelor, elementele decorative predominante fiind: scoica stilizata, ghirlandele de flori si frunze, lujere cu frunze si fructe, figuri pastorale si capete de copii, figuri grotesti si chinezarii, pasari.

Numarul pieselor de mobilier se mareste odata cu aparitia vitrinei pentru portelanuri, a sezlongurilor si fotoliilor canapea, independente sau alaturate, precum si a fotoliului cu bratele pline, tapitate numite "bergčre ŕ oreilles" sau "fauteuil ŕ confessional" ("bergera cu urechi" sau "fotoliul confesional"), specifice stilului. Paturile au baldachin, iar consolele prezinta o legatura între picioarele bogat sculptate.

În Austria si Germania, barocul timpuriu se caracterizeaza printr-un mobilier masiv, greoi, cu ornamentatie bogata, în relief înalt, pe când barocul tarziu (rococo) este puternic influentat de cel francez. Mobilierul german si-a pus amprenta asupra dezvoltarii barocului olandez, mobilierul fiind masiv, în forme arhitecturale cu planuri de separatie realizate din pilastri, cornise si placi intermediare.

În Anglia, mobilierul este mai sobru, predomina liniile drepte si picioarele strunjite. Spatarele scaunelor, fotoliilor si al canapelelor sunt tapitate sau împletite din bambus, la fel ca si sezutul. Barocul englezesc atinge apogeul pe timpul domniei reginei Ana, de unde si numele stilului de Quen Anne, când mobilierul se caracterizeaza prin forme foarte suple. Spatarele scaunelor si ale canapelelor sunt traforate, continând lire centrale, de diverse forme si profiluri, iar suprafetele pieselor de mobilier sunt acoperite cu ornamente de influenta orientala.

Sfârsitul perioadei baroce este dominata de lucrarile sculptorului Thomas Chippendale, care a îmbinat formele si linia rococo-ului francez cu elemente englezesti si orientale, dând nastere stilului Chippendale. Intarsiile sunt rar folosite din cauza predominarii esentelor de nuc si mahon. Picioarele scaunelor sunt drepte sau arcuite, cu terminatii sub forma de laba de animal, iar spatarele au forma unor îmbinari de bare sau bare si panglici, specifice stilului. Cabinetul preia forma dulapului francez, iar masuta de toaleta cu oglinda este o caracteristica a stilului.

Fig.6 Scaun în stil Chippendale; sursa www.imagini.ro

Stilurile neoclasice(1760-1800) au aparut ca o reactie fata de sentimentalismul rococo-ului, fiind mai curând o reîntoarcere catre mobilierul greco-roman (ca urmare a unui curent aparut în urma descoperirii în aceasta perioada a oraselor romane Herculaneum si Pompei), decât catre cel renascentist.

Mobilierul a devenit auster, predominând formele rectangulare, cu motive preluate din arhitectura greaca si romana: valuri de volute, benzi întretesute, coloane si palmete.       Dupa descoperirea picturii murale de la Pompei, au fost introduse figuri fantastice delicate, ghirlande, boboci stilizati, flori de caprifoi, panglici si medalioane.

În Anglia, Robert Adam a fost initiatorul unei variatiuni distincte a decoratiilor neoclasice, cunoscuta sub numele de stil etrusc, inspirat din tiparele si culorile (alb-rosu-negru) întâlnite pe vasele romane antice. Celelalte stiluri: Wedgwood, Hepplewhite si Sheraton evolueaza în acelasi sens, al antichitatii greco-romane. Lemnul folosit cu precadere a fost mahonul, masiv sau sub forma de furnir, ornamentele fiind realizate în culori deschise, contrastante, cu fondul rosiatic. Mobilierul era pictat cu ghirlande si medalioane, sculptat si aplicate elemente de marchetarie. Tapiteria se realizeaza din stofe simple, în dungi.

În Franta, neoclasicismul cuprinde trei perioade istorice distincte: domnia lui Ludovic al XVI-lea, revolutia burgheza si Imperiul lui Napoleon.

Stilul Ludovic al XVI-lea are drept caracteristici aparitia fotoliilor si a canapelelor pe rotile si predominarea culorilor deschide: alb, vernil, crem-deschis. Formele sunt geometrice, rectangulare, circulare sau ovale, iar motivele sunt de inspiratie antica greco-romana, egipteana si chinezeasca: vulturi romani, cornuri ale abundentei, tolbe cu sageti, torte aprinse, coronite, flori de câmp asezate în cosuri sau împletite în ghirlande                                 Tehnicile de ornamentare sunt: sculptura aurita mat sau patinata, marchetaria si pictura.

Fig.7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta

(Stilul Ludovic al XVI-lea); sursa www.imagini.ro

Stilul Empire ia nastere dupa revolutie si atinge apogeul în timpul lui Napoleon, fiind orientat spre glorificarea victoriilor si a puterii imperiale. Influentele greco-romane si egiptene antice (ca urmare a victoriei lui Napoleon în Egipt) sunt predominante. Decorarea se face prin sculptare în ronde bosse, formele predominante: grifonii, cariatidele, sfincsi, cornuri ale abundentei fiind dispuse pe elementele de sustinere, iar ornamentele se realizeaza din bronz cizelat si aurit. Deseori apar medalioane cu arme si litera N, înconjurate de coronite. Tapiteriile sunt de culoare rosu închis, galben auriu sau verde antic, iar furnirele predominante sunt de culoare castaniu sau rosu, lemnul de mahon fiind utilizat aproape în exclusivitate. Empire a devenit un stil international, extinzându-se si în alte tari: Germania, Ţarile Scandinave, Italia, Rusia si Anglia, unde a fost numit Regency.

Fig..8 Stilul Empire; sursa:www. imagini.ro

1 Pat cu baldachin; 2 Pat; 3 Scaun; 4-5 Fotoliu; 6 Masa;

7 Consola cu cariatide; 8 Fotoliu; 9 Gheridon; 10 Cabinet;

11-12 Ornamente specifice.

Stilul Regentei (Regency - 1810-1830, perioada Regentei lui George al IV-lea) a reprezentat o dezvoltare a stilului neoclasic, în care formele au devenit mai mari si mai greoaie si bogat ornamentate. Se remarca o preferinta pentru motivele exotice turcesti, indiene si egiptene. Formele sunt mai rotunjite, motivele tipice de decorare fiind: palmetele, leii înaripati, grifonii, caprifoiul, iar decorarea se face cu incrustatii de alama, toarte de fildes si abanos în lemn de trandafir si abanos.

Stilul Biedermeyer (1815-1848) a aparut în mediile burgheze din Germania, Austria si Ungaria ca o interpretare a clasicismului german, în dorinta de aparitie si de impunere a unui stil propriu. Mobilierul folosea specii indigene de lemn de cires, frasin, par, acoperite cu esente exotice, astfel încât sa rezulte un mobilier ieftin, accesibil paturilor largi ale burgheziei. Ornamentele dominante sunt de natura vegetala, stilizate:

- flori, frunze, rozete, crengute. De asemenea, sunt întâlnite slifuri ornamentale din bronz, iar cele din alama stantata se realizau din table ambutisate. Tapiteria era din materiale înflorate, în dungi si din piele. Caracteristic este aparitia unor bratari metalice la picioarele scaunelor, meselor, canapelelor pentru a le proteja contra loviturilor.

Fig.9 Stilul Biedermayer; sursa: www.imagini.ro

1.Canapea, masa si scaun în garnitura; 2. Secrétaire cu doua corpuri; 3. Fotoliu; 4. Biblioteca;

5. Scaun; 6. Scaun si masa; 7. Fotoliu cu spatar rotund; 8. Pat en bateau; 9. Birou-comoda

Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind:    

-neogotic, neorenastere, neobaroc si neorococo. Ele capata o raspândire în aproape toata Europa fiind regasite sub alte denumiri:

·        în Anglia-stilul Victorian, cu forme mari, curbilinii, cu dantelarie renascentista si folosirea unor tehnici industriale noi în decorare (laminare si galvanizare);

·        în Franta-stilul Louis Philippe, caracterizat prin piese de mobilier de dimensiuni mici, în care se combina liniile drepte cu cele curbe.

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

Stilul Arte si mestesuguri (1860-1910) apare ca o revolta împotriva productiei de masa a mobilierului. Majoritatea pieselor sunt executate manual, în forme simple, inspirate de mobila de la tara si de arta japoneza. Sunt folosite esente lemnoase indigene si materiale relativ necostisitoare: cupru, aliaj de staniu si plumb. Tapiteriile au motive plate reprezentând pasari, animale, flori si plante stilizate. Se remarca preferinta pentru finisarea prin ciocanire a pieselor metalice, iar îmbinarile se fac în coada de rândunica, nut si feder.

Stilul Art Nouveau (1880-1910) este considerat cel dintâi stil modernist, fiind caracterizat prin forme si modele sinuoase, curbate si alungite, inspirate din formele naturale. Stilul a fost popular în toata Europa, fiind cunoscut sub diferite denumiri:

·        Jugendstil în Germania si Austria,

·        Stile Libertŕ în Italia,

·        Modernismo în Spania,

·        Modern Style în Anglia,

·        Tiffany în Statele Unite.

Accentul s-a pus pe calitatea materialelor si pe maiestria executiei. Pentru marchetarie sunt folosite esente tari, exotice, sticla cu irizatii, argintul si pietrele semipretioase.

Motivele includ figuri feminine, cu par unduitor si vesminte vaporoase, curbe sub forma de "lovitura de bici", flori, pasari si insecte stilizate, mai ales libelule de tip filiform[15].

Stilul modernist (1918) a fost determinat de dezvoltarea tehnologica de dupa Primul Razboi Mondial si a cuprins o varietate de forme, stiluri si motive, de cele mai multe ori rupte de traditie si cu desconsiderare fata de specificul national. Între acestea se remarca:

-         stilul cubist, lipsit de echilibru si ornamente;

-         stilul Bauhaus (Weimar-Germania), care a încercat spargerea barierelor dintre arta, mestesug, proiectare si arhitectura, prin folosirea unor materiale noi: teava de otel cromat, placaj mulat si laminat;

-         stilul Art Deco, cu piese de mobilier manual superb finisate, în care se întâlneau intarsii din materiale exotice, ca de exemplu fildes si decoratii cu forme geometrice.

Stilul contemporan, din perioada de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si pâna în prezent este caracterizat prin înlocuirea materialului lemnos cu materiale noi:   

-  semifabricate din lemn, fibre de sticla, mase plastice, otel cromat, sticla, prin care se scot în evidenta mai mult forma, culoarea si modelul, în defavoarea ornamentelor. Începând cu sfârsitul secolului al XX-lea, mobilierul a început sa fie realizat din semifabricate acoperite cu filme din hârtie speciala, rasini sintetice termoplastice sau metalice.

Mobila contemporana este adaptata cerintelor de comoditate si spatiilor mai reduse, fiind foarte functional si asigurând o manevrare usoara.

Garniturile de mobila nu mai pot fi distinse strict din punctul de vedere al destinatiei lor, ele fiind concepute astfel încât sa aiba un caracter multifunctional (de exemplu, dormitorul poate avea o dubla destinatie, si camera de zi sau/si de cabinet, bibliotecile sunt prevazute si cu vitrine pentru etalarea diferitelor obiecte, precum si cu spatii pentru aparate electronice). Dulapurile au devenit din ce în ce mai mari, acoperind în întregime peretii, mesele au placi rabatabile si se pot plia sau prezinta forme de adaptare în colturile camerelor, bufetele si comodele prezinta spatii distincte pentru introducerea aparaturii electronice. O foarte mare dezvoltare o prezinta piesele de mobilier pentru birouri.

În România, a avut loc o dezvoltare paralela a doua tendinte: stilul popular românesc (rustic) si stilul cult românesc.

O serie de piese de mobilier rustic sunt expuse la Muzeul Satului din Bucuresti. Cu toate ca au fost obtinute cu unelte rudimentare, ele sunt caracterizate printr-o maiestrie si o bogatie a motivelor. Crestaturile sunt alcatuite din motive geometrice variate si sunt plasate pe suprafata pieselor, cu respectarea principiilor generale decorative.

În general, mobila era destul de modesta si se compunea din piese cioplite si crestate cu simt de echilibru si maiestrie. Principalele piese de mobilier erau: lada pentru pastrarea îmbracamintei, masuta joasa cu trei sau patru picioare si scaunelele cu înaltimea corespunzatoare, scaunele cu spatar conturat si crestat, patul simplu si leaganul pentru copii, prevazut cu talpi curbe pentru balansare sau suspendat prin sfori, în tavan[16].

Sub influenta stilurilor bizantin, gotic si rusesc, în mobilierul românesc au început sa apara o serie de motive vegetale si animale stilizate sau împletituri din benzi.

Dintre variantele stilului cult se remarca Stilul Brâncovenesc, aparut în perioada lui Constantin Brâncoveanu. Mobilierul era format din linii si planuri drepte, cu multe elemente arhitecturale bizantine (arce sub forma de vârf de lance, arcade semirotunde sau trilobate, stâlpi cu capitel si soclu) si cu decoratii de aceeasi inspiratie: frunze de acant, flori, adaptate specificului national.

Traditia fabricarii mobilei pe cale industriala dateaza de la începutul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele ramuri industriale ce s-au dezvoltat în tara noastra. Catre mijlocul secolului al XIX-lea au fost fabricate si primele scaune curbate, stilurile de mobila predominante fiind cele traditionale, în special Renastere. Spre sfârsitul secolului s-a renuntat treptat la stilurile traditionale, tinzându-se catre o mobila mai functionala si fara profiluri exagerate.

I.6 Verificarea calitatii mobilei

Piesele de mobilier pot fi de fabricatie recenta sau piese vechi, obiect al achizitiilor prin licitatii sau prin magazinele de antichitati.

Piesele de mobilier vechi, chiar disparate, sunt evaluate la sume mari pe piata antichitatilor si, tocmai de aceea, ele constituie obiectul multor falsuri si reconditionari.

De aceea, în datarea si verificarea lor calitativa se impune urmarirea anumitor indicii, printre care: esenta lemnoasa, metodele de constructie utilizate, culoarea, patina, proportiile elementelor componente.

De-a lungul istoriei mobilierului au existat perioade caracterizate prin folosirea unor esente lemnoase, care permit datarea obiectelor respective:

·        perioada medievala, pâna în secolul al XVII-lea, a fost numita "perioada stejarului;

·        anii 1690-1735 au fost denumiti "perioada nucului";

·        dupa 1735 a început "perioada mahonului";

·        în secolul al XlX-lea, în paralel cu revenirea la furnirele de stejar si de nuc, s-au folosit pe larg esentele exotice.

Metodele de obtinere si de asamblare a pieselor de mobilier reprezinta si ele un indiciu al vechimii acestora:

·        pâna în secolul al XVIII-lea, îmbinarea pieselor se realiza prin rosturi de tip feder si nut, fixate prin cuie de lemn, de forma neregulata si executate manual;

·        dupa secolul al XVIII-lea, îmbinarile s-au realizat în forma de "coada de rândunica" (prin taiere manuala cu fierastraul), cu încleierea rosturilor. La verificarea pieselor de mobilier trebuie sa se urmareasca daca toate îmbinarile sunt identice si executate manual sau nu;

·        la începutul secolului al XlX-lea, piesele au început sa fie executate mecanic, cu fierastraul circular;

·        vechile furnire erau debitate manual, relativ mai groase si neregulate, pe când furnirele mai noi sunt obtinute mecanic si de aceea sunt mult mai subtiri si uniforme;

·        directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei    piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, atât la partea superioara cât si la cea inferioara;

·        picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi;

·        orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mânere care au fost înlocuite.

Culoarea si patina sunt alte elemente de apreciere a vechimii unor piese de mobilier:

-  orice zona expusa luminii solare trebuie sa prezinte o usoara decolorare;

-  culoarea si patina trebuie sa fie uniforme pe suprafata pieselor de mobilier;

-  partile frecvent manevrate sau supuse unei uzuri mai intense (mânere de fotolii, de scaune, zona de furnir aflata sub mânere) si partile sculptate concav trebuie sa fie mai închise la culoare;

-  în jurul suruburilor, balamalelor, cuielor, mânerelor se asteapta existenta unor depozite de murdarie formate de-a lungul timpului, datorita vechimii obiectului de mobilier;

-  aplicarea unui strat prea gros de ceara poate fi indiciul unei reconditionari, prin care se încearca ascunderea unor modificari[17].

Mobila contemporând reprezinta unul dintre produsele cu cele mai variate niveluri de calitate, influentate în mod hotarâtor de materiile prime si de modalitatile de prelucrare si finisare:

-         mobila executata din lemn masiv sau realizata din semifabricate;

-         mobila executata în întregime manual, decorata prin sculptare;

-         mobila de serie, pentru birouri, executata în mare parte mecanic.

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii:

1. Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica în:

-  mobilier din lemn masiv;

-  mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de cânepa);

-  mobilier din rame placate (cu placaj, PFL si PAL);

-  mobilier din panel;

- mobilier din materiale combinate (lemn, metal, material plastic, sticla, ceramica, piele, textile).

2. Dupa sistemul constructiv se distinge:

-  mobila demontabila;

-  în sistem fix (nedemontabila);

-  extensibila;

-  rabatabila;

-  modulata[18].

3. Dupa finisaj, obiectele de mobilier se pot clasifica în:

-  mobilier nature;

-  mobilier finisat prin ardere;

- mobilier finisat cu pelicula (din ceara, ulei, vopsea sau lac). Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi), cu pori închisi sau semiînchisi, mata satinata (fara luciu), semimata, cu semiluciu, cu luciu înalt (luciu oglinda), transparenta, opaca, decorativa si de imitatie.

4. Dupa omamentatie, mobila se grupeaza în:

-  profilata;

-  sculptata;

-  incrustata;

-  pictata;

-  mozaicata;

-  cu intarsii;

-  cu marchetarie;

-  gravata.

5. Dupa destinatie, mobila se clasifica în:

-  pentru uz casnic;

-  pentru institutii publice;

-  pentru cladiri social-culturale;

-  pentru uz comercial si hotelier;

-  pentru scoli si spitale;

-  pentru uz industrial.

6. Dupa locul de folosinta, piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru:

-  camere de dormit;

-  camere de zi;

-  sufragerii;

-  camere de tineret;

-  camere de lucru;

-  hol;

-  bucatarie;

-  baie.

Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-mecanice:

          - verificarea aspectului se face cu ochiul liber, în conditii de iluminare normala, urmarindu-se prezenta oricarui defect.

La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda, uniforma, fara asperitati, scurgeri, zgârieturi si fara imprimari. De asemenea, nu se admit:

-  încretituri, cratere, incluziuni de corpuri straine, bule de aer sau fisuri.

La finisarea transparent, pelicula trebuie sa fie transparenta, fara pete sau zone opalescente, iar la finisarea opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata.

Grosimea peliculei, de minim 25 jam, trebuie sa fie uniforma si aderenta pe întreaga suprafata.

Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta în desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport.

Rezistentele minime la solicitarile fizice, chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate în tabelul 1.

·        verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat, urmarindu-se dimensiunile prevazute în desenul tehnic;

·        verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control, asezata pe cant, în sensul lungimii, latimii si al diagonalei, masurându-se sageata maxima, iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana;

Conditiile de admisibilitate a finisajelor

Tabel nr. 1

Caracteristica

U.M.

Normal

Superior

Înalt

Rezistenta la apa

ore

1

6

24

Rezistenta la grasimi

ore

24

24

24

Rezistenta la alcool 50%

ore

-

1

16

Rezistenta la cafea

ore

-

1

16

Rezistenta la acetona

min.

-

-

2

Rezistenta la surse fierbinti uscate

°C

85

85

Rezistenta la surse fierbinti umede

°C

85

Rezistenta la soc termic

cicluri

10

15

15

Rezistenta la zgâriere

-

HB

2 HB

4 HB

 (Sursa: STAS 6009-86 - Mobilier din lemn, Finisare transparenta si opaca- Conditii tehnice generale de calitate)

Conditiile de admisibilitate a finisajelor:

·        verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizându-se sertarul la 2/3 din lungime. Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare în sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm;

·        determinarea rezistentei sertarelor la încercarea statica se realizeaza prin dispunerea în interiorul sertarului închis a trei greutati, dispuse egal pe toata suprafata sertarului;

·        determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul în exterior,  cu o anumita forta,  neadmitându-se desprinderea butoanelor, mânerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund;

·        verificarea stabilitatii piesei de mobila în planul de asezare (picioare si soclu în acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa, împingându-se mobila în doua directii perpendiculare;

·        determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc), urmarindu-se rezistenta asamblarii;

·        determinarea rezistentei la oboseala prin împingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (având picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative, urmarindu-se rezistenta asamblarilor;

·        determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire vertical se face prin închideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise;

·        determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare, care sa acopere întreaga suprafata a usii;

·        determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti, iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare, din exterior catre interior, urmarindu-se rezistenta asamblarii si a încleierii;

·        determinarea rezistentei politelor la încercarea statica si dinamica.

Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pâna la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare, depozitare si transport.

Ambalarea mobilei se poate realiza în ambalaje din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea, 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL), din carton ondulat si din hârtie speciala: tip sulfit, rezistenta, acoperita cu parafina si polimeri sintetici, bituminata sau de matase.

Subansamblurile glisante (sertare, polite, pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hârtie, carton si trebuie închise sau fixate astfel încât sa fie imobilizate în timpul manipularii si al transportului.

Elementele demontabile care ies în afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate în interiorul mobilierului sau ambalate separat în hârtie de ambalaj sau carton ondulat si introduse în pungi textile sau de polietilena.

Placile de la mobilier trebuie protejate cu hârtie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata.

Colturile, muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare.

Accesoriile metalice trebuie introduse în pungi sau pachete, imobilizate în interiorul lazilor, iar componentele fragile (cristale, oglinzi, geamuri, mânere de sticla, de portelan) trebuie sa fie ambalate în aceeasi lada sau în lazi separate.

Depozitarea mobilei se realizeaza în încaperi închise, pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici. Pe timpul depozitarii, mobila trebuie ferita de: praf, schimbari bruste de temperatura, uscaciune, curenti puternici de aer, actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice.

Stivuirea trebuie sa se faca astfel încât piesele de mobila sa nu se zgârie prin frecare între ele sau sa se deterioreze.

Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa între 10-35°C pentru o perioada de depozitare de pâna la 15 zile si între 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile, iar umiditatea relativa a aerului - 40-70%.

Transportul se face cu mijloace de transport curate, acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei, pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si cel manipulator sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila.

CAPITOLUL II. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂsURATĂ DE S.C. MOBREAL DIVERS S.R.L.

   II.1   Scurt istoric

Valenii de Munte este asezarea urbana cea mai însemnata din partea de nord-est a judetului Prahova, care a îndeplinit de-a lungul existentei sale functii importante:

- capitala de judet, vama, târg,centru politic al raionului Teleajen si cetate de cultura.

Localitatea se întinde pe o lungime de mai bine de 5 km, pe Valea Teleajenului, pe DN 1A Bucuresti-Ploiesti-Brasov, la 98 km de capitala, la 29 km de Ploiesti si la 87 km sud-est de Brasov.

Zona este cunoscuta pentru potentialul sau în domeniul industriei lemnului si derivate din acestea.Competitia dintre firmele ce activeaza în acest domeniu este strânsa, toate încercând sa satisfaca pe cât posibil mai bine cerintele clientilor, "sa cucereasca" din ce în ce mai multe piete de desfacere.

Firma analizata aici, a reusit sa se afirme si a capatat teren în fata unor alte firme cu renume si vechime.

Societatea S.C. Mobreal Divers S.R.L. a fost înfiintata în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata în 1998 în baza actului constitutiv sub nr. 987/20.05.2002 si este platitoare de TVA de la înfiintare.Activitatea principala o reprezinta productia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614).Societatea desfasoara si alte activitati,respectiv intermediere în comertul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare.

Statul firmei este cel de societate cu raspundere limitata.Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala care integreaza în functionarea ei elemente împrumutate atât de la persoane cât si de la societati pe capitaluri.

Societatea cu raspundere limitata este larg raspândita si folosita ca forma de organizare a societatilor comerciale mixte.

Contractul de societate al firmei se numeste, în baza prevederilor legale, dupa 1998, act constitutiv.Cum societatea S.C. Mobreal Divers S.R.L. a fost înfiintata în 2002, vom enumera câteva din articolele actului constitutiv:

-  Articolul 1: denumirea societatii;

Denumirea societatii va fi aceea de "Mobreal Divers" si va fi însotita obligatoriu de forma de societate cu raspundere limitata S.R.L., de numarul de ordine în registrul comertului, capitalul social si sediul societatii.

-  Articolul 2: sediul societatii;

Sediul societatii este în orasul Valenii de Munte, str. Cuza Voda, nr. 45, judetul Prahova, conform contractului de închiriere nr.32, 13 mai 2002, încheiat cu S.C. Agromec S.A.Societatea va putea înfiinta sucursale si filiale în orice localitate din tara, cu respectarea Legii 31/1990 republicata, privind înmatricularea în registrul comertului din judetele unde vor functiona.

S.C. Mobreal Divers S.R.L. îsi înfiinteaza puncte de lucru în comuna Drajna conform contractului de subînchiriere din 10 mai 2002.

 

-  Articolul 3: forma juridica;

Forma juridica a societatii va fi aceea de societate cu raspundere limitata, se constituie si va functiona în conformitate cu legislatia din România si cu prezentul act constitutiv.

-  Articolul 4: durata societatii;

Societatea se constituie pe o perioada nelimitata începându-si activitatea de la data înmatricularii în registrul comertului.Societatea poate furniza si cu alte societati dar cu respectarea prevederilor legale.

-  Articolul 5: obiectul de activitate;

S.C. Mobreal Divers S.R.L. va avea urmatoarele obiecte de activitate:

     - fasonarea si finisarea sticlei;

     - productia altor tipuri de mobilier;

     - confectionarea tâmplariei de aluminiu;

     - confectionarea tâmplariei de PVC;

     - confectionarea geam termopan;

     - intermediere în comertul cu produse diverse.

-  Articolul 6: capitalul social;

Capitalul social este de 50000 ron lei, împartit în 20 de parti sociale a câte 2500 ron lei fiecare.

-  Articolul 7:

Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute de lege.

-  Articolul 9:

În caz de deces, partile sociale pot fi transmise pe cale legala sau testamentara.

-  Articolul 10: conducerea si administrarea societatii

Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor, care va fi constituita si va functiona conform legii 31/1990, republicata S.C. Mobreal Divers S.R.L. va fi administrata si reprezentata de unicul asociat Florea Gabriel.

-  Articolul 13: participarea la beneficii si pierderi;

Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual.

-  Articolul 15: activitatea societatii;

Exercitiul economico-financiar începe la 01.01 si se încheie la data de 31.12 al fiecarui an.Primul exercitiu economico-financiar începe la data constituirii societatii, respectiv la data înregistrarii în registrul comertului.

-  Articolul 16: bilantul;

Bilantul societatii este întocmit de administrarea acesteia.Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual.Plata cotelor de beneficii catre asociat se va face numai dupa aprobarea bilantului si verificarea acestuia de catre organele fiscale.În caz de pierdere unicul asociat are obligatia sa analizeze cauzele si sa stabileasca masurile corespunzatoare pentru redresarea situatiei.

-  Articolul 17: drepturile si obligatiile personalului angajat;

Nivelul salariilor pentru personalul angajat se stabileste de catre administratie prin negociere, cu respectarea limitei minime prevazute de lege.

-  Articolul 18: dizolvarea si lichidarea societatii

Urmatoarele situatii pot duce la dizolvarea societatii:

- imposibilitatea realizarii obiectelor de activitate;

- pierderile de capital sub limita minima prevazuta de lege pentru existenta       societatii cu raspundere limitata, daca adunarea generala nu decide completarea acestuia;

- hotarârea adunarii generale;

- declararea nulitatii societatii;

- în alte cazuri prevazute de lege;

- incapacitatea.

II.2   Prezentarea obiectului de activitate al firmei

În actul constitutiv al societatii, obiectul de activitate al firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. este:

201 2010- prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului

202 2020- fabricarea de produse stratificate din lemn

203 2030- fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie pentru constructii

361 3611- productia de scaune

361 3612- productia mobilierului pentru birou si magazine

361 3613- productia mobilierului pentru bucatarii

361 3614- productia altor tipuri de mobilier

511 5113- intermedieri în comertul cu material lemnos si de constructii

511 5115- intermedieri în comertul cu mobila

511 5119- intermedieri în comertul cu produse diverse,etc.

S.C.Mobreal Divers S.R.L. produce pe baza de comenzi, în cazul mobilei, geamului si tâmplariei.Pentru mobila, firma primeste comenzi de la persoane fizice si juridice dar are si un magazin de desfacere si prezentare la Câmpina.Aprovizionare cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S.C. Gess S.A Scaieni, un producator foarte puternic, cunoscut în întreaga tara.De la firma Kavico Impex S.R.L. Ploiesti, societatea cumpara coala de PAL.

Furnizor de bare de aluminiu este firma Euro Bussines.S.C. Mobreal Divers S.R.L. se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S.R.L., iar accesoriile pentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.R.L. Bucuresti sau Acording Group Bucuresti.

II.3   Prezentarea resurselor firmei

S.C. Mobreal Divers S.R.L. este o societate relativ nou înfiintata.Resursele societatii sunt foarte importante pentru dezvoltarea acesteia sunt concretizate în resurse:

         - resurse umane;

         - resurse materiale;

         - resurse financiare.

 Resurse umane

Resursele umane se refera la salariatii societatii care lucreaza efectiv în unitate si care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor unitatii, prin punerea în valoare si utilizarea rationala a celorlalte resurse.

Probleme principale ale managementului companiei în legatura cu resursele umane sunt:

-  atragerea si angajarea unui numar de salariati corespunzator nevoilor companiei;

-  asigurarea salarizarii corespunzator fiecarui lucrator;

-  asigurarea mobilizarii salariatilor;

-  stimularea capacitatii salariatilor;

Personalul societatii este alcatuit din 20 de angajati dintre care:

           - 13 lucreaza în compartimentul productie: 3 în hala taiere PAL, 3 în hala de taiere aluminiu si PVC, 4 în sectia de tâmplarie si fabricare termopan si 3 la asamblarea si prezentarea mobilei.

           - 3 îsi desfasoara activitatea în compartimentul economic, respectiv 1 secretara si 2 contabile.

           - 4 angajati activeaza în compartimentul comercial.

Echipa de lucru este formata din persoane tinere (sau cu spirit tânar)  si dinamice, cu idei inovatoare.

Asigurarea competivitatii microeconomice se bazeaza si pe managementul carierelor care, în sens general, se refera la:

  -  evaluarea riguroasa a capacitatii fiecarui salariat si a aptitudinilor sale în vederea unei eventuale promovari;

  -  reafectarea personalului pe alte posturi, în functie de competentele si rezultatele reevaluarilor;

 -  optimizarea ansamblului procedurilor anterioare printr-o buna gestiune a efectivului de personal.

Formarea constituie un mijloc esential pentru a facilita evolutia comportamentului si competentei salariatilor.

Evaluarea furnizeaza informatii importante atât pentru deciziile de recompensare-sanctionare, promovare-retrogradare, formare, cât si pentru deciziile strategice care vizeaza extinderea relatiilor firmei pe piete noi de desfacere.La firma studiata, se practica evaluarea generala, prin notatie, apreciere globala,apreciere functionala.

Resurse materiale

S.C. Mobreal Divers S.R.L. este acum proprietara cladirilor în care îsi desfasoara activitatea:

     -  birouri,facilitati auxiliare- 400 m˛;

     -  depozite- 225 m˛;

Societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori.Aprovizionarea cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S.C. Gess S.A. Scaieni, un producator foarte puternic, cunoscut în întreaga tara.De la Kavico Impex S.R.L. Ploiesti societatea cumpara coala de PAL.Furnizor de bare de aluminiu este fima Euro Bussines.S.C. Mobreal Divers se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S.R.L., iar accesoriilepentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.R.L. sau Acording Group Bucuresti.

Resurse financiare

Resursele financiare sunt reprezentate prin disponibilitatile banesti în numerar si conturi bancare, aflate la dispozitia firmei.

Societatea se bucura de autonomie în cazul investitiilor, hotarând singura cu privire la investitiile ce urmeaza a fi realizate, potrivit obiectului sau de activitate, indiferent de modul în care sunt finantate:

-  din surse proprii;

-  din credite bancare.

Relatia întreprindere-piata

Activitatea firmei se desfasoara într-un mediu ambiant instabil, caracterizat printr-o concurenta puternica.

Principala componenta a mediului ambiant în care o firma apare atât în calitate de producator cât si de consumator, este piata.În relatia complexa firma-mediu, în general, respectiv firma-piata, în particular, pot fi subliniate urmatoarele aspecte:

a. Studiul pietei constituie premisa, punctul de plecare în activitatea întreprinderii.Mecanismul pietei reprezinta pentru firma moderna, terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente;

b. În fluxul aprovizionare-productie-desfacere, primul stadiu si ultimul reflecta legatura firmei cu piata;

c. Succesiunea logica în fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere.Se va fundamenta initial planul de desfacere, apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie, care vor asigura realizarea programelor de desfacere;

d. Orientarea activitatii firmei catre obiectivele prioritare, cum sunt:

- satisfacerea în conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite;

- cresterea rentabilitatii si a eficientei economice, pe baza sporirii vânzarilor totale si a profitului unitar realizat pe seama fiecarui produs.

Tabel nr.2; sursa : informatii de la firma

Piata de desfacere

Piata de aprovizionare

clienti;

intermediari;

concurenti

furnizori de materii prime (lemn, sticla);

furnizori de echipamente

banca

persoane fizice

firma ( prin anunturi publicitare );

persoane în cautarea unui loc de munca

Piata financiara

Piata fortei de munca

  

Orice întreprinzator trebuie sa includa în planul sau de afaceri un studiu de piata pentru a vedea daca exista o piata pentru produsele si serviciile oferite, daca acestea vor fi livrate la momentul oportun, la preturi care îl pot satisface pe client, dar care sa asigure profit.

Firma îsi face cunoscute produsele atât prin intermediul angajatilor cât si prin intermediul mass-media si internet.

Târgurile si expozitiile întregesc imaginea de ansamblu precum si capacitatea de reprezentare pe piata atât din punct de vedere al constantei în aparitii precum si ca paleta de produse.Fiecare târg sau expozitie lanseaza un produs într-o maniera aparte tinând cont si de paleta de produse atent polarizata în spatiul de expunere.Alte mijloace de promovare ar fi: expozitii, simpozioane, cataloage, pliante, birouri.

Pe întreaga perioada de desfasurare a activitatii sale, firma s-a impus prin calitatea produselor si a serviciilor, pastrând totodata relatii strânse de colaborare cu partenerii sai de afaceri:

·        S.C. Gess S.R.L Scaieni-unul dintre cei mai mari producatori de geam din tara;

·        S.C. Fogott Com Trans S.R.L Covasna;

·        S.C. Vicu S.R.L Filipestii de Târg;

·        S.C. Micki Company S.R.L. Iasi;

·        S.C. Romglass S.R.L. Brasov.

        II.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale

Concurenta este acerba în toate domeniile de activitate ale firmei.Calitatea este un concept pe re, probabil, toate firmele din domeniu, încearca sa îl aplice.În dubla ipostaza a firmelor de cumparator si vânzator firmele îsi plaseaza competitia dintre ele în doua planuri:

- pe de o parte ele îsi disputa furnizorii, prestatorii de servicii, disponibilitatile de forta de munca iar pe de alta parte îsi disputa clientii , urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii în asigurarea resurselor si în plasarea produselor proprii pe piata.

Realizarea obiectivelor companiei este conditionata si de asigurarea ordinii si disciplinei în munca, care sa se realizeze prin respectarea de catre fiecare salariat a tuturor legilor si actelor normative în vigoare si  a Regulamentului de Ordine Interioara. Obiectivele definesc scopl si însasi ratiunea existentei firmei, iar realizarea lor este în functie de sporirea adaptabilitatii si flexibilitatii firmei în raport cu mediul ambiant.În acest context se impune promovarea unui management anticipativ, prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor, în perspectiva, ale pietei.O firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si cucerirea de noi piete.

Obiectivele trebuie sa întruneasca anumite caracteristici:

·        sa fie realiste;

·        sa fie mobilizatoare;

·        sa fie usor de înteles;

·        sa fie stimulatoare.

Societatea S.C. Mobreal Divers S.R.L. desfasoara în prezent o activitate eficienta si profitabila, obiectivele ei pe termen mediu si lung fiind:

- asigurarea unui nivel ridicat de calificare si instruire a personalului;

- asigurarea unui nivel tehnic si calitativ al produselor si serviciilor, corespunzator cerintelor clientilor;

- implicarea managementului;

- realizarea cifrei de afaceri stabilita, adica 440964.87. ron în anul 2004 fata de anul 2003 când cifra de afaceri era de 267877.68  ron;

- largirea pietei de desfacere.

 Functiunile întreprinderii

1. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a întreprinderii

Firma( întreprinderea) îsi desfasoara activitatea productiva într-un anumit cadru organizatoric.Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe, ce se pot grupa în anumite functiuni, care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze la solicitarile mediului, sa evolueze eficient si sa dezvolte continuu.

Evolutia conceptului de functiune a fost influentata, în principal, de doi factori:

- progresul tehnic, ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii întreprinderii;

-  sistemul socio-economic în cadrul caruia a fost definit si aplicat.

La proiectarea functiunilor întreprinderii se va tine seama de o serie de criterii cum sunt:

a. Criteriul identitatii activitatilor grupate într-o functiune;

b.      Criteriul de complementaritate, care cere gruparea într-o functiune a unor activitati între care se afla relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate;

c. Criteriul convergentei care cere gruparea într-o functiune a unor activitati diferite, orientate însa spre realizarea acelorasi obiective.

Pentru o întreprindere moderna se pot defini cinci functiuni de baza:

1.      cercetare-dezvoltare;

2.      comerciala;

3.      de productie;

4.      financiar-contabila;

5.      de personal.

1.1 Functiunea de cercetare-dezvoltare

Aceasta cuprinde activitatile prin care se studiaza, se concepe, se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic, tehnologic si organizatoric al întreprinderii.Astazi, aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii atât teoretice cât si practice, ea integrând activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate în:

- activitati de conceptie, care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor, a serviciilor, a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora;

-  activitati de organizare a conducerii, productiei si a muncii.

Pentru realizarea acestei functiuni întreprinderea efectueaza studii, elaboreaza documentatii si proiecte pentru dezvoltarea produselor, pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie, introducerea unor noi tehnologii de fabricatie; ea organizeaza activitatea de inventii-inovatii, aplica în productie si urmareste rezultatul valorificarii cercetarii proprii sau a celei efectuate de institute specializate; ea asigura pe lânga acestea, informarea, documentarea tehnico-stiintifica.

Cercetarea stiintifica poate fi fundamentala si aplicativa.În realizarea functiunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc mai multe optiuni ale firmei:

·        firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru a-si spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie;

·        firma poate aborda o cercetare strategica, cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetare-dezvoltare aplicabile, compatibile cu activitatea sa pentru a impulsiona cercetarea aplicativa;

·        firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate;

·        firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know-how, prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica;

·        firma poate investi în echipament de proces sau alte input-uri intermediare, care încorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme.

1.2 Functiunea comerciala

Cuprinde un ansamblu de activitati vizând aprovizionarea tehnico-materiala, desfacerea produselor, comertul exterior si cooperarea economica internationala, ele fiind grupate în trei componente:

1.    marketing;

2.       aprovizionare;

3.       desfacere.

Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe, a necesitatilor si comportamentului consumatorilor, cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vânzarilor.Activitatea de marketing se concretizeaza într-o serie de functii, cum sunt:

a.                      Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum.Prin aceasta se urmareste prospectarea atât a pietelor prezente, cât si a celor potentiale, studierea nevoilor solvabile, a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumului

b.                      Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului.Aceasta presupune promovarea spiritului novator în întreaga activitate  a întreprinderii, astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri, perfectionarea frmelor de distributie si comercializare, diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii întreprinderii de adaptare rapida, operativa si activa pe piata.

c.                      Functia de crestere a eficientei economice.Aceasta se asigura prin realizarea, dupa caz, a unor elemente de fundamentare

( informatii, criterii de evaluare, de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii.

Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru:

·        cercetare de piata;

·        cercetarea produsului;

·        cercetarea pretului;

·        cercetarea distributiei;

·        cercetarea promotionala.

În prezent, marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv, cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice, pentru adaptarea la constrângerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale.

Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a întregului proces de productie, influenteaza direct calitatea produselor fabricate.

În domeniul aprovizionarii tehnico-materiale, managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati, cum sunt:

-         calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate;

-         contractarea furnizorilor, negocierea si încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale;

-         calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie;

-         fundamentarea normelor de consum de materiale;

-         inventarierea activelor circulante depozitate;

-         efectuarea operatiunilor de primire, receptie cantitativa si calitativa, precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare;

-         organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului.

În mod corespunzator, în domeniul desfacerii si în cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati, cum sunt:

-         prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti;

-         încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate;

-         rezolvarea reclamatiilor clientilor;

-         participarea la licitatii;

-         asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate, în cantitatea si calitatea negociata cu clientii;

-         calculul marimii stocurilor de produse finite;

-         participarea la diferite târguri, expozitii în tara si strainatate.

Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare întreprindere îsi desfasoara procesele economico-sociale în corelatie cu alte unitati economice.

1.3 Functiunea de productie

Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este specializata firma.

Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital, munca, stabilindu-se o anumita relatie între cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute, potrivit functiei:

P = f ( T, K)

unde:

P- productia

T-munca

K-capitalul

Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor, activitatile incluse în functiunea de productie se împart în:

-         activitati de pregatire a productiei;

-         activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor.

Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica- produs nou asimilat, produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta.Din acest considerent, aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare, fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni întreprinse în cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare.

Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite.

Volumul activitatilor incluse în functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care:

-         profilul întreprinderii;

-         înzestrarea tehnica;

-         caracteristicile materiilor prime, ale materialelor;

-         complexitatea produselor fabricate.

Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a modului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati, precum si de întelegerea conditiilor în care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie.Scopul productiei îl constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate, cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia întreprinderii.

O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei, a utilajelor, a utilitatilor, a standadelor de calitate, a normelor de consum si tinând seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului.

1.4 Functiunea financiar-contabila

Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de întreprindere.În functie de obiectivele urmarite, aceasta functiune cuprinde:

a.Evidenta contabila financiara, care are drept scop înregistrarea si raportarea activelor, pasivelor, veniturilor si cheltuielilor întreprinderii.Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic.Informatiile financiare se comunica, de regula, prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative în forma si continutul reglementat prin lege în vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor.

b.Evidenta fiscala.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor în concordanta cu legile fiscale.Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila, respectând legile fiscale.Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara.

c.Organizarea interna a evidentei contabile.Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte:

- asigurarea securitatii activelor;

- asigurarea calitatii, fiabilitatii datelor contabile;

- asigurarea eficientei operationale.

Elaborarea schemei  organizatorice a sistemului contabil.Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta, cuprinzând structura conturilor si metodelor de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuala, fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri.

d.Contabilitatea manageriala.Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii întreprinderii, în primul rând prin analiza manageriala a pretului de cost.Aceasta componenta cuprinde activitati cu un însemnat rol de control si de actiune corectiva.

1.5 Functiunea de personal

Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice, cum sunt:

- determinarea necesarului de forta de munca;

- recrutarea, selectia, angajarea, evaluarea performantelor în munca si promovarea personalului;

- organizarea perfectionarii, pregatirii profesionale a salariatilor;

- stabilirea sistemului de salarizare, aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor;

- efectuarea de studii pentru îmbunatatirea climatului organizational si motivational în cadrul firmei;

- îmbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii.

În organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure în permanenta un echilibru între interesele salariatilor, obiectivele si rezultatele firmei.

În concluzie, functiunile identificate au caracter teoretic, în practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan.

Toate aceste functiuni se afla într-o strânsa interdependenta, se întrepatrund si se completeaza reciproc, formând sistemul organizarii procesuale a întreprinderii.

Fig.11  Mecanismul functionarii întreprinderii; sursa: informatii de la firma

Interdependenta functiunilor întreprinderii

Fig.12-Interdependenta functiunilor întreprinderii; sursa :informatii de la firma;

F1

Oval: A1


F1- functiunea de cercetare-dezvoltare;

F2- functiunea comerciala;

A1- o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare;

A2- o activitate din cadrul functiunii comerciale.

Daca în cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari), atunci va aparea un efect nedorit si în desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente), nu se va realiza produsul (mobila, fereastra termopan) în timp util, nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor.Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce în continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala), adica se stagneaza procesul de desfacere, de livrare a produselor.

Este posibila si influenta inversa, adica, dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de materii prime).

Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic, în consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor.

În aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta în a întrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei.Pe lânga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare în lant.

Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce în continuare dereglari în F3 (neplata salariilor) si încetarea functiunii F5 (procesele de productie).

II.5 Prezentarea structurii de management

În ansamblul ei, structura organizatorica are doua componente:

1.structura functionala(de conducere);

2.structura operationala(de productie si conceptie).

Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice, economice, comerciale, administrative, modul de constituire si grupare a acestora, precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie.

În cazul S.C. Mobreal Divers S.R.L., structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie, financiar si comercial.

La proiectarea structurii operationale se are în vedere o serie de factori cu influenta tehnica, sociala.Dintre acestia cei mai importanti sunt:

-         volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata;

-         formele si nivelul specializarii si cooperarii;

-         specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat;

-         zona de amplasare a întreprinderii.

Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate, în sectiile productiei de baza, dupa care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit tip de produs.

Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei, favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca, favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie, îmbunatatirea conducerii operative a acestora.

Produsele firmei sunt de trei tipuri:

-         mobila din PAL melaminat;

-         tâmplarie PVC;

-         tâmplarie aluminiu.

Hala de prelucrare a acestora sunt:

-         hala de asamblare si prezentare mobila;

-         hala pentru tâmplarie si fabricare termopan;

-         hala de taiere PAL;

-         hala de taiere aluminiu si PVC, ionizare geamuri( ocazional ).

Primele doua hale sunt hale de baza, iar celelalte doua sunt auxiliare.

Firma se aprovizioneaza cu geam de la S.C. Gess S.R.L.În procesul de productie acesta trece prin mai multe faze.Initial geamul este spalat si uscat cu ajutorul unei masini de spalat.În functie de preferintele clientului geamul se ionizeaza, sau nu, în hala de ionizare.Se prind apoi doua foi de geam cu ajutorul unei baghete.Pentru a nu se face condens, urmeaza un proces de tratare.Pentru aceasta se foloseste o substanta numita hotix si o sita moleculara- silicagel sau bobite de silicon.Termopanul astfel obtinut este transportat catre client cu una din cele trei masini autoutilitare ce asigura transportul pentru toate produsele firmei.Pentru tâmplaria de aluminiu, se folosesc bare de aluminiu.Acestea se taie la lungimea dorita si se asambleaza în functie de preferintele clientului.Operatiile sunt aceleasi si pentru tâmplaria executata din PVC.Mobila se executa din PAL melaminat.Acesta se achizitioneaza de la furnizori sub forma de coala în culori variate: nuante de lemn rosu, albastru, galben, negru.Se face o diagrama de taiere în functie de modelul ce urmeaza a fi realizat si se taie în hala de taiere PAL.

Pentru asamblare, specialistii au grija sa pastreze fibra materialului pe verticala pentru aspect.Accesoriile,(ca mânere sau bare de sustinere), sunt din metal sau plastic.Mobila se executa pe comanda, dar exista si modele pentru prezentare expuse într-una din halele firmei, sau în magazinul de desfacere si prezentare din Câmpina.

Distributia  de geam de la S.C. Gess S.R.L., catre firme din Vaslui, Bacau, Vrancea se face cu ajutorul a trei camioane.

II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei

Aprecierea structurii organizatorice se face prin analiza mai multor factori care influenteaza situatia existenta a firmei: strategia de dezvoltare a firmei, dimensiunile societatii, calitatea resurselor umane folosite, statutul firmei, complexitatea productiei.

Organizarea activitatii în cadrul societatii S.C. Mobreal Divers S.R.L. se face prin stabilirea unei structuri organizatorice care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale ( existenta unei organigrame ), repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca, cu precizarea atributiilor si raspunderilor, elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnico-economic de serviciu de catre salariati sunt competenta administratiei.

Relatiile de serviciu între salariatii societatii sunt relatii de autoritate administrativa si relatii de autoritate operativa.

Relatiile de autoritate operativa cuprind mai multe nivele de organizarece se subordoneaza între ele în conducerea companiei si se stabilesc prin deciziile adunarii generale.

sefii raspund de legalitatea si temeinicia dispozitiilor date si de consecintele acestor dispozitii.

Transmiterea dispozitiilor legale de autoritatea ierarhica se face  prin sefii ierarhici directi.seful ierarhic superior poate transmite dispozitiile în caz de urgenta si nemijlocit, iar cel care a primit dispozitiile este obligat sa-si informeze seful ierarhic direct.

Orice sef ierarhic, la orice nivel, este obligat sa aduca la cunostinta sefului ierarhic superior orice abatere, de orice natura sau orice neregula pe care o constata în sarcina personalului din compartiment privind exercitarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu aprobate de conducerea companiei.S.C. Mobreal Divers S.R.L. are organizata evidenta contabila analitica si sintetica pentru toate elementele patrimoniale folosind tehnica de calcul în prelucrarea datelor, concomitent cu perfectionarea pregatirii profesionale a personalului de executie financiar-contabila la locul de munca al fiecaruia.

Se asigura conducerea corecta si la zi a contabilitatii cu respectarea regulilor si metodelor contabile prevazute de reglementarli în vigoare.

Masuri de perfectionare a structurii organizatorice

Crearea si asigurarea posturilor cu lucratori capabili si care doresc sa le ocupe constituie un obiectiv al organizarii ( functia staffing ).Obiectivul principal al organizarii- asigurarea sarcinilor stabilite prin plan- se axeaza pe un sistem modern de conducere ( leading ) în care motivarea si stilul managerial joaca un rol esential.

Gruparea activitatilor si a lucrarilor ce realizeaza aceste activitati pe compartimente operationale ( ateliere, sectii ) si compartimente functionale ( birouri, servicii, directii ) face obiectul departamentarii.

Numarul de compartimente si natura lor depinde de un numar mare de factori, motiv pentru care nu se poate vorbi de un model unic.Astfel, sarcinile ce sunt de îndeplinit, tehnica folosita, calitatea lucratorilor, întregul context legat atât de mediul intern cât si de cel extern sunt factori determinanti.Oricum, este esential ca aceasta departamentare sa tina seama de obiectivul principal care este eficienta si eficacitatea modelului ales, respectiv integrarea organizarii în conceptul managementului dinamic si eficient.În acest scop, gruparea trebuie facuta prin prisma sinergizarii resurselor umane si materiale disponibile.

Prezentarea componenetelor structurale organizatorice

Organizarea presupune identificarea fortei de munca, fundamentarea numericului, adica evaluarea cantitativa dar si calitativa prin recrutarea, selectarea, plasarea si planificarea carierelor, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite de întreprindere.

În cadrul societatii Mobreal Divers S.R.L., exista 3 compartimente functionale:

-         productie;

-         economic;

-         comercial.

Compartimentele operationale sunt halele de baza si cele auxiliare în care au loc procese de productie.Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: postul, functia si compartimentul.

A.Postul

Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica, fiecare post caracterizându-se printr-un ansamblu de obiective si sarcini care pun în evidenta utilitatea lui ( concretizarea în descrierea postului ) si printr-o serie de cerinte privind studiile, experienta si calitatile personale necesare ocupantului pentru a îndeplini în conditii optime sarcinile.

În cadrul societatii S.C Mobreal Divers S.R.L., datorita implicit si activitatii pe care o desfasoara, ocuparea postului implica aptitudini si calitati din partea personalului muncitor.Ocupantii postului trebuie sa îsi dovedeasca competenta sau autoritatea formala, în functie de postul ocupat, având o raspundere si o responsabilitate pentru efectuarea sarcinilor si îndeplinirea obiectivelor nelimitate.

 În cadrul firmei trebuie sa existe o concordanta dinamica între obiectivele ce revin titularului unui post si sarcinile, competentele si responsabilitatile ce le imprima postul.În cadrul S.C. Mobreal Divers S.R.L. exista spre exemplu posturi precum: contabil, casier, inginer, tehnician, etc.Principalele trasaturi ale postului sunt:

- obiectivele postului ce justifica ratiunea înfiintarii si functionarii lui; sarcina este un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala si este efectuata de regula de o singura persoana;

- atributia este ansamblul sarcinilor precis conturate care sunt executate periodic sau continuu de salariatii cu cunostinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice.

Posturile se caracterizeaza prin:

1.      autoritatea formala este limita în care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale;

2.      competenta profesionala este nivelul de pregatire, experienta, prestigiul profesional care permit realizarea obiectivelor individuale si implicit ale celor fundamentale si derivate ale firmei;

3.      responsabilitatea este obligatia titularului postului de a îndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului;

B.Functia

Functia reprezinta ansamblul sarcinilor de un anumit fel ce trebuie îndeplinite, în mod regulat si organizat, de un salariat al unitatii.

În cadrul functiei sunt incluse si componentele si responsabilitatile ce revin salariatilor întreprinderii.

Ea constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii.

În functie de toate acestea, în cadrul întreprinderii se deosebesc doua tipuri principale de functii:

-         de conducere;

-         de executie.

Functia de conducere detine o pondere însemnata datorita importantei si dificultatii obiectivelor ce stau în fata aparatului de conducere a întreprinderii si datorita complexitatii activitatii mai larga de competente, responsabilitate si  de autoritate în legatura cu obiectivele unitatii sau colectivelor conduse.

Functiei de conducere îi sunt specifice atributii de coordonare a activitatii unui numar de executanti, de organizare, dispozitie si control.

Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale, limitate, printr-o sfera restrânsa a competentei titularului, printr-o reducere a responsabilitatii fata de activitatea proprie.

Sarcinile specifice functiei de executie sunt cele de producere nemijlocita a bunurilor, de executare de lucrari  sau prestare de servicii, sarcini care nu implica luarea de decizii privind munca altor persoane, ci concentrarea eforturilor celor ce îndeplinesc aceste functii numai asupra propriei activitati.

Managerul general- are în sarcina urmatoarele atributii:

·        organizeaza conducerea procesului de productie;

·        raspunde la îndeplinirea productiei conform  contractelor;

·        introduce în fabricatie produse si tehnologii noi;

·        largeste profilul de fabricatie cu acordul consiliului;

·        stabileste masurile pentru îmbunatatirea conditiilor de munca;

·        raspunde de asigurarea calitatii productiei;

·        urmareste îndeplinirea la termen a obligatiilor contractuale.

Managerul general are competenta deplina si decide pentru:

·        retehnologizarea proceselor de productie;

·        valorificarea superioara a materiilor prime si a materialelor.

C.Compartimentul de munca

În cadrul firmei analizate întâlnim tipul de compartiment complex.Acesta este compartimentul în care se grupeaza sub autoritate unica fie mai multe compartimente elementare, fie compartimentele complementare si executantii nemijlociti.

De exemplu în cazul firmei S.C.Mobreal Divers S.R.L. se afla directorul general cu subordonatii manageri: director financiar, dorector comercial si director de productie.

Executantii directi din subordinea managerului financiar sunt:

-         serviciul contabil;

-         serviciul secretariat.

D.Nivelul ierarhic

Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice ( directii, sectii, ateliere ) plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vârf al firmei.

N.I.= 3 în cazul firmei analizate de noi în studiul de caz.Acest numar este influentat de dimensiunea firmei.

E.Ponderea ierarhica

Numita si aria de control, aceasta reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si în mod eficient de un manager.

Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice atât în ceea ce priveste numarul de compartimente cât si numarul de trepte ierarhice.

P.E.= 3

F.Relatii organizatorice

Sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice (functii, postul, compartimente) instituite prin reglementari oficiale, reflectând legaturile ce se stabilesc între activitatile primare (post, functii) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice.Acestea pot fi grupate:

-         ierarhice;

-         functionale;

-         de stat major;

-         de cooperare;

-         de control;

-         de reprezentare.

În studiul de caz întâlnim relatii ierarhice, sunt legaturi de autoritate stabilite între manageri si executanti, între sefi si subordonati, se concretizeaza în dispozitii transmise în sens descendent si rapoarte efective cu sens de circulatie ascendent.

Un alt tip de relatie este cea de reprezentare.Aceasta se stabileste între managerii de nivel superior si reprezentantii unor organizatii profesionale, sindicale sau persoane fizice si juridice din afara acesteia.

II.7 Documente organizatorice specifice, întocmite de firma

( organigrama )

Organigrama este o reprezentare grafica a modului de structurare  formala a organizatiei, redând o parte din componentele structurii si anume: compartimente, niveluri ierarhice, relatii organizatorice, ponderea ierarhica.Ea reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei.Din punct de vedere al sferei de cuprindere, pot fi organigrame generale si partiale.Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele, pot fi organigrame piramidale, circulare, orientate de la stânga la dreapta, etc.

Fig.13 Organigrama firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L.

Sursa: informatii de la firma

CAPITOLUL III. GAMA SORTIMENTALĂ A

S.C. MOBREAL DIVERS S.R.L

 III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila

Dintre tipurile de mobila, în cele grupate dupa stil si destinatie se regasesc, într-un fel sau altul, caracteristicile esentiale ale sortimentelor de mobila care se comercializeaza în prezent în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L.

Mobila stil

Mobila stil, sau inspirata dupa stilurile istorice, este deosebit de apreciata pe piata interna si externa. Stilul cuprinde totalitatea mijloacelor de expresie ce se manifesta în continut si forma, comune arhitecturii, sculpturii si altor domenii ale artei, într-o anumita epoca, extinse si asupra mobilierului si decoratiunilor interioare.

Aparitia  si evolutia diferitelor stiluri pe parcursul devoltarii societatii omenesti a fost determinata de anumite conditii social-istorice. Trecerea de la un stil la altul s-a facut lent prin existenta unor perioade în care elemente ale vechilor stiluri au coexistat cu noile stiluri, de aceea existenta unui stil nu poate fi perfect delimitata în timp. De asemenea, stilurile nou aparute într-o anumita perioada au preluat unele particularitati ale stilurilor anterioare, unele apelând chiar la stilurile antichitatii (stilul clasic grec si roman).

Mobila stil se realizeaza astazi pe baza cunoasterii stilurilor artistice, în corelatie cu necesitatile omului modern, cu noile tehnologii. Piesele de mobila trebuie sa pastreze linia arhitecturala a stilului, ornamentele, decoratiile si culorile specifice dar constructia, dimensiunile si compartimentarea sa fie adaptate conditiilor actuale de executie si utilizare.

Dintre stilurile artistice care stau la baza proiectarii si executiei mobilei stil din productia de mobila din tara noastra sunt : stilul Renasterii, Baroc, Regence, Rococo si stilurile clasice (Ludovic al XVI, Sheraton, Biedermeyer).

S.C. Mobreal Divers S.R.L. recomanda pentru acest stil dormitorul FLORENŢA :

Fig.14  Dormitorul Florenta

Sursa: informatii  de la firma

- dulap 4 usi sau 3 usi, noptiera, comoda, rama oglinda, pat dublu, culoare: maro, dimensiuni: L x l x H mm, material: PAL furniruit cu furnir de paltin, lemn masiv de paltin, pret 5.550,00 lei.

Optional:

- dulap 3 usi Florenta;

- toaleta cu oglinzi pliabile Florenta;

- oferta valabila doar în magazinele Câmpina si Valeni în limita stocului disponibil. Produsele la oferta nu se comercializeaza pe componente.

Componente-pret:

·        Toaleta cu oglinzi pliabile FLORENŢA 1.510,00 Lei;

·        Rama-Oglinda FLORENŢA (700x25x840mm) 150,00 Lei;

·        Pat FLORENŢA (1660x2095x1060mm) 1.340,00 Lei;

·        Noptiera FLORENŢA (540x400x615mm) 380,00 Lei;

·        Dulap 4 usi FLORENŢA (2145x660x2260mm) 3.130,00 Lei;

·        Dulap 3 usi FLORENŢA (1630x660x2260mm) 2.520,00 Lei;

·        Comoda FLORENŢA (1320x505x875mm) 980,00 Lei.

Mobila stil rustic

Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar fiecarei zone sau regiuni nefiind acceptate în alte regiuni. Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice se pastreaza si în prezent, proiectantii de mobila încercând sa le adapteze functiunilor moderne. De regula acest tip de mobilier se realizeaza în unitati mici de flexibilitate mare în schimbarea productiei si unde se cunosc particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului respectiv.

Acest stil de mobila este executat din lemn masiv, cu un mod de asamblare simplu, cu ornamentatii de inspiratie populara (incrustatii, sculptura), cu finisaj îngrijit.

Din produsele firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. în aceasta categorie se încadreaza dormitorul Luci:

Fig.15 Dormitorul Luci

Sursa: www.imagini.ro

Este executata în stil rustic francez, realizat din stejar partial masiv, finisaj patinat, culoare de maro, din  stejar, pret- 4.150,00 lei.

Componente:

·        dulap 4 usi si 1 sertar;

·         pat 1400x2000mm;

·         noptiere 1 usa si 1 sertar;

·        comoda 4 sertare.

Mobila moderna

Se cacterizeaza prin linii si forme simple, fara decoratiuni realizata mai ales din  elemente modulate (tipizate), adaptabila unor functii multiple si diferite, dupa necesitatea si preferintelor utilizatorilor.

Mobila moderna se obtine din semifabricate din lemn obisnuit , ameliorat sau înnobilat, în serii mari, în conditiile mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie, ceea ce determina o productivitate marita si implicit o reducere a cheltuielilor de productie care se reflecta în pretul de vânzare mai redus decât al mobilei realizata în stilurile istorice. Cerintele functionale, economice si estetice sunt deopotriva luate în consideratie la realizarea mobilei moderne.

Mobila contemporana are la baza principiul unei noi activitati de proiectare (design) si realizare a marfurilor, care consta într-o concordanta deplina între elementele de ordin tehnic, functional, estetic si economic.

Mobila moderna este altfel construita si dimensionata încât sa aiba un grad (indice) de ocupare a spatiului cât mai redus corespunzator spatiului din sectiunea de apartament careia îi este destinata. Pentru aceasta sunt preferate în general piesele de mobila de dimensiuni reduse, putine la numar, realizate din elemente modulate, functionale, cu forme geometrice simple, cu posibilitati multiple de aranjare.

Principalele tendinte care se desprind în realizarea si comercializarea mobilei moderne sunt:

- mobila combinata, mobilierul escmontabil, mobila adaptabila si mobila din elemente tipizate.

Mobila combinata este tipul de mobilier în care obiectele de cele mai multe forme, dimensiuni si functii îsi gasesc locul potrivit într-o piesa mica, compartimentata în mod practic si rational, în asa fel încât, sa se realizeze o maxima economie de spatiu si efect estetic deosebit. Acest gen de mobilier se confectioneaza din elemente tipizate, care se pot combina dupa necesitati. Structura este formata din panouri, pe care se aseaza rafturi, sertare, casete de marimi diferite. În acest fel se realizeaza variante multiple de combinari, dupa preferinte si necesitati, dar în acelasi timp se constituie într-un ansamblu cu o structura unitara.

Mobilerul escmontabil se gaseste la majoritatea tipurilor de mobila moderna. Scaunele si fotoliile pliante sunt foarte variate ca forma si dimensiuni. Ele pot fi din tuburi de aluminiu articulate si cu pânza (în diferite culori si desene, pentru camping) sau cu schelet din lemn si cu material textil sau stofa, pentru interioare pretentioase, folosite  ca rezerva pentru diferite ocazii.

Mesele pliante sunt executate din elementele metalice sau din lemn, cu picioarele în forma de X, si cu un blat care se strânge în 2 sau 3 parti. Mesele juxtapuse sunt altfel dimensionate încât intra una în alta, ocupând un spatiu minim. Paturi juxtapuse pot glisa unul într-altul, în asa fel încât ocupa locul unui singur pat. Sunt prevazute cu picioare rabatabile sau pliante. Paturile pliante sunt din tuburi metalice si pânza care se pot strânge complet si pastra într-un dulap sau nisa.

Mobila adptabila se caracterizeaza prin functionalitate multipla, datorita posibilitatilor de transformare dupa necesitati. Aceasta solutie este foarte buna pentru ca sa se poata adapta în lungime (paturile) sau înaltime (scaune, taburete, mese, birouri), în functie de necesitati. De asemenea, mobilierul  adaptabil se utilizeaza fecvent în sufrageriile moderne, mai ales mesele care se maresc si se micsoreaza dupa necesitati. Sunt sisteme de reglare pe verticala sau pe orizontala  sau mixte (de reglare simultana pe orizontala sau pe verticala).

Mobila din elemente tipizate, modulate prezinta urmatoarele avantaje:

- piesele se pot folosi separat sau se pot grupa si include în asamblul existent;

- prin modificarea pozitiilor pieselor modulate se poate obtine o mare varietate în aspectul camerelor, dupa dorinta sau dupa necesitatile care se modifica în timp;

- majoritatea pieselor de mobilier tipizate sunt multifunctionale si se pot completa în timp dupa necesitati.

Pentru amenajarea locuintei, se prefera piesele de mobilier aspectuoase, dar mai putin costisitoare, confectionate din placi de PAL sau MDF.  În sufragerie, se prefera ca mobila sa ocupe  cât mai putin spatiu.

Datorita cresterii pietei constructiilor, toate ramurile conexe ale acesteia cunosc cresteri în vânzari. Ca stil, mobilierul modern domina în preferintele românilor în momentul în care se amenajeaza o locuinta, fata de cel clasic, cu piese din lemn masiv. "Stilul modern" se bucura de cea mai mare cautare, urmat mai apoi de cel clasic. Spre exemplu, zona de vest a tarii prefera mai degraba "mobilierul clasic", afirma reprezentantii companiei S.C. Mobreal Divers S.R.L., producator de mobila. Pe lânga faptul ca acest gen de mobilier este mai ieftin, fiind confectionat din placi de PAL si MDF, se lucreaza si mai repede, clientul intrând mai repede în posesie.

Mobilierul se poate comanda dupa dimensiunile oricarei camere, comparativ cu mobila confectionata din lemn masiv, care este recomandata în functie de locul disponibil. Materialele din care se face mobila cel mai repede si mai ieftin sunt PAL-ul si MDF-ul. "Pretul unei mobile din lemn masiv poate fi de pâna la 10 ori mai mare decât în cazul acestora"[19], a precizat Adrian Iovescu, director general la Accent Architecture. Mobilierul modern este asociat deseori cu insertii din alte materiale. "Mobilierul din PAL si MDF are adeseori insertii din metal sau din sticla"[20], mai spun cei de la S.C. Mobreal Divers S.R.L. Dormitoarele moderne presupun mobilier cât mai putin. Mobilierul, de asemenea, trebuie sa aiba linii si forme cât mai drepte. Dormitoarele moderne nu difera ca numar de piese de cele clasice. Un dormitor modern prevede un pat si o comoda de televizor pentru a ramâne cât mai mult spatiu. Hainele pot fi asezate în spatii special amenajate, zidite în pereti, înalte de jos pâna în tavanul încaperii. Rezultatul: mai mult spatiu pentru locatar. Pe suprafetele care permit, ideal ar fi ca din dormitor sa se amenajeze o mica încapere închisa, unde dulapurile sunt fara usa, care sa serveasca drept dressing. Patul trebuie sa fie cât mai generos, mai primitor, uneori având proiectata un fel de arcada deasupra, cu spoturi de lumina. Pentru ca o familie petrece mult timp în bucatarie, aceasta trebuie sa fie dotata în asa fel încât sa fie cât mai primitoare. Mobila se poate face la comanda, în functie de dimensiunile camerei.

 Bucatariile moderne înseamna mobilier cu fronturi pline, mate sau lucioase, cu usi din sticla sablata si cu rama din aluminiu.Bucatarie moderna mai înseamna o accesorizare corespunzatoare. Aceasta trebuie sa fie dotata cu scurgator de vase, cos jolly pentru sticle, cosuri metalice diverse, mai arata reprezentantii S.C. Mobreal Divers S.R.L. care propun bucataria FLORA :

Fig.16 Bucataria Flora

Sursa: www.imagini.ro

-         corpuri superioare si inferioare, sertare, dulapuri, usi pline si sticla sablata;

-          interior compartimentat cu polite, culoare: maron, dimensiuni: L 3000 x l 570 x H 750/1192 mm;

-          material: PAL furniruit tei, fag (structura) + lemn masiv tei, fag; blat 28mm , Pret: 4.120,00 Lei.


            La amenajarea livingului se poarta stilul casual.Este absolut necesara combinarea atât a stilului bibliotecii, cât si a canapelelor si masutelor de cafea sau decorative, precizeaza designerii de la S.C Mobreal Divers S.R.L. Pe de alta parte, designerii de interior spun ca biblioteca, acolo unde spatiul permite, poate fi mutata în birou.

Pentru ca la moda este crearea unui loc de dinning în living, aceasta încapere este considerata locul de siesta în care se vor relua discutiile întrerupte în momentul luarii mesei. Livingul va trebui dotat cu canapea relaxanta, din piele sau stofa, si cu fotolii. Din aceasta camera nu va lipsi televizorul, în ultimul timp fiind  preferat cel cu plasma. Pentru mobilarea livingului se pot folosi rafturi confectionate din rigips, care vor lua locul mai vechii biblioteci.Majoritatea clientilor prefera acest gen de rafturi, dar sunt si clienti care prefera în continuare biblioteca, adaugând ca într-o amenajare cel mai mare rol îl are proprietarul.

Mobilierul de hol trebuie sa tina seama de stilul de mobilier adoptat în locuinta, mai ales de cel aflat cu deschidere catre pozitia holului. Se mai tine cont de coloristica, de spatiile destinate intrarii sau trecerilor. Acestea fiind mai înguste, se vor folosi culori mai deschise. Holul trebuie mobilat astfel încât sa satisfaca necesitatea familiei. Pe hol trebuie sa se gaseasca un dulap de pantofi, cuier, dulap cu bara de haine, etajere mici si chiar sertare. Holul trebuie mobilat astfel încât depozitarea hainelor si a obiectelor la intrare sa denote ordonare.

        III.2 Structura sistemului calitatii

Conducerea întreprinderii este cea care raspunde de implementarea sistemului calitatii. În acest scop trebuie, mai întâi, definite si documentate activitatile care contribuie, direct sau indirect, la realizarea calitatii.

Este necesar, apoi, sa fie definite responsabilitatile generale si specifice în domeniul calitatii, precum si responsabilitatile si autoritatea delegata pentru fiecare activitate cu incidenta asupra calitatii.

O importanta deosebita o prezinta definirea clara a masurilor de tinere sub control si de coordonare a interferentelor între activitati.În organizarea unui sistem al calitatii bine structurat si eficace, accentul trebuie pus pe identificarea problemelor referitoare la calitate si pe implementarea de actiuni preventive sau corective, astfel încât sa se evite repetarea deficientelor în procesele urmatoare.

  Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda întocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale, pe total ansamblu lucrare.

  Designul cerut de client, culoarea PAL-ului, culoarea vopselei, folia, trebuie, de asemenea sa corespunda întocmai cu comanda.

 

III.3 Verificarea calitatii

Marimea nivelului de calitate al produselor realizate de firma S.C. Mobreal Divers S.R.L.  se poate cuantifica în cadrul aceleiasi clase de produse sau pentru clase de produse similare, dar întotdeauna numai pentru acelasi tip de produs de mobilier (camera de zi, dormitor, camera de tineret, bucatarie).

Clasa de calitate a unui produs este data de categoria sociala a consumatorului careia i se adreseaza produsul. Un produs de mobilier se adreseaza unei anumite clase sociale de consumatori prin pretul de achizitie al produsului, care este în corelatie directa cu nivelul de calitate al produselor. Din acest punct de vedere , în functie de nivelul de trai al consumatorilor din tara, pot exista:

·        produse de lux, destinate unei paturi sociale bogate, caracterizata de finisaje înalte, materiale scumpe si deficitare, functionare multipla si sofisticata, executie manuala cu multe intarsii, picturi pe lemn si sculpturi;

·        produse de mobilier obisnuite destinate unei calse sociale de mijloc;

·        produse rebutate, cu defecte grave de fabricatie recunoscute explicit de catre firma producatoare sau realizate din materiale refolosibile sau reciclabile, produse realizate pentru o patura sociala saraca.

Calitatea mobilei este asigurata prin verificarile care se fac la producator începând cu faza de proiectare si continuând cu receptia materiilor prime, si apoi pe fazele de obtinere pâna la produsul finit, pentru a evita aparitia defectelor ascunse si aparente.

În sfera circulatiei marfurilor verificarile calitative se fac asupra materiilor prime si a materialelor, asupra modului de executie si asmblare, precum si asupra finisajului.

Verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor se face pentru a identifica natura acestora si prezenta defectelor naturale si de prelucrare pe lemnul masiv, pe semifabricatele din lemn ameliorat si înnobilat. Se verifica prezenta defectelor datorate modului de executie si asamblare cum sunt: descleierea elementelor, asimetria desenului furnirului pe suprafata unor piese de mobilier, urme de hârtie gumata si de adeziv, exfolieri de furnir, suprapuneri de furnir, pete de clei, usi si sertare montate gresit, lipsa planeitatii unor piese, montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice.

Defectele de finisare se pot datora urmatoarelor cauze: lustruire neuniforma, scurgeri de lac, pelicule desprinse, pete sub pelicula transparenta.

Categoriile de defecte prezentate mai sus, reprezinta aproximativ 75 % din totalul defectelor ce pot aparea la verificarea calitatii mobilei, restul fiind defecte care se datoreaza operatiilor de manipulare , transport si depozitare, care afecteaza, în general, starea suprafetei (lovituri, zgârieturi), precum si rezistenta încleierii subansamblelor.

Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse ale acestora cu urmatoarele specificatii: marca S.C. Mobreal Divers S.R.L. (emblema/localitate), tipul, seria, anul fabricatiei, viza controlului de calitate si numarul standardului sau al normei tehnice.

Ambalarea mobilei se face în conformitate cu prevederile standardului dupa unul din cele sase sisteme, de la simplu la complex, notate cu litere. Astfel A în hârtie, B în carton ondulat, C în hârtie si carton ondulat, D în hârtie sau carton si stelaj de lemn, E cu hârtie si lazi de PFL pe rame si sipci de lemn si G în hârtie si lazi de carton ondulat.

Transportul se face cu mjloace special amenajate, acoperite, sau cu vagoane de cale ferata, în care mobila se aseaza în asa fel încât sa se poata evita degradarea ca urmare a socurilor mecanice.

Depozitarea mobilei se face în încaperi închise, uscate si curate, fara variatii mari de temperatura (10-30° C  ) si de umiditate relativa a aerului (40-47 %); se evita actiunea directa a razelor soarelui.

III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii

Standardul ISO 900 clarifica conceptele referitoare la calitate, relatiile dintre ele,  contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO 9000, în cele doua scopuri principale:

·        asigurarea externa a calitatii (ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003);

·        asigurarea interna a calitatii (ISO 9004).

Standardul prevede, de asemenea, conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat, evaluarea precontractuala si pregatirea contractului.

Fig.17 Standardele ISO 9000 utilizate în verificarea calitatii; Sursa: www.standarde.ro

Potrivit acestui standard, activitatile întreprinderii se realizeaza printr-o " retea de procese" a carui structura este, adesea, deosebit de complexa. Întreprinderea trebuie sa identifice, sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interferentelor lor, astfel încât sa poata obtine si îmbunatati permanent calitatea produselor. Aceasta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza familia de standarde internationale ISO 9000.

Standardele ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii, în vederea demonstrarii de catre furnizorii  aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si în scopul evaluarii acestei aptitudini de catre clienti sau o terta parte. Aceste cerinte nu se substituie, ci sunt complementare celor prevazute în specificatiile produselor.

În cazul întrepriderilor care desfasoara activitati într-un domeniu reglementat, cerintele din standardele mentionate sunt considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii.

Standardul ISO 9004 descrie toate elementele cu ajutorul carora poate fi dezvoltat si implementat un sistem al calitatii, adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii. El serveste pentru optimizarea ansamblului proceselor întreprinderii, referitoare la calitate. Nu este destinat pentru utilizari în situatii contractuale, reglementate sau în scopul certificarii si nu reprezinta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003. De asemenea, nu este un standard de referinta pentru auditul sistemului calitatii, în scopul certificarii acestuia.

III.5 Asigurarea interna a calitatii

Pentru realizarea obiectivelor pe care le-a propus în domeniul calitatii,conducerea firmei  S.C. Mobreal Divers S.R.L. recomanda ca întreprinderea sa îsi dezvolte si sa îsi implementeze un sistem al calitatii, structurat si adaptat tipului specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza, tinând seama si de considerentele referitoare la beneficii, costuri si riscuri.

Sistemul calitatii trebuie sa dea încrederea corespunzatoare ca:

·        sistemul este bine înteles, implementat si aplicat;

·        produsele satisfac în mod real nevoile si asteptarile clientilor;

·        au fost luate în considerare cerintele societatii;

·        accentul este pus pe prevenirea problemelor si nu pe corectarea lor.

Sistemul calitatii implica toate etapele ciclului vietii produselor si ale proceselor, începând cu identificarea nevoilor pietei, pâna la satisfacerea finala a cerintelor. Aceste etape sunt sugerate de spirala calitatii, model conceptual al activitatii interdependente cu incidenta asupra calitatii, în intreaga desfasurare a traiectoriei produsului.

 Standardul ISO 9004 recomanda ca, în cadrul acestor activitati, întreprinderea sa puna accentul pe marketing si proiectare, deosebit de importante pentru:determinarea si definirea nevoilor clientului, a cerintelor acestuia referitoare la produs; elaborarea proiectelor care sa permita realizarea produselor, potrivit specificatiilor, la un cost optim.

III.6 Asigurarea calitatii prin control

Asigurarea prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru. În aceasta perioada au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii. Aceste teorii s-au regasit atât în principiile de manangement, cât si în organizarea activitatilor din întreprindere, concretizându-se în: descompunerea procesului de realizare a produsului în operatii elementare, limitarea responsabilitatilor, specializarea unitatilor functionale.

Fig.18 Asigurarea calitatii prin control; Sursa: informatii de la firma

A  rezultat astfel separarea celor care iau decizii într-o întreprindere, de cei care le executa si cei care controleaza îndeplinirea lor.

Calitatea este asigurata, în principal, prin controlul final al componentelor, respectiv al produselor, urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare. Atentia era concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului, urmarindu-se verificarea "post-proces" a conformitatii cu specificatiile. Prin asigurarea calitatii se intelegea deci, respectarea acestor specificatii.

III.7 Metode statistice

Asigurarea calitatii prin metode statistice în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. presupune utilizarea "fisei de control statistic al calitatii."

  

Fig.19 Fisa de control statistic al calitatii; sursa: informatii de la firma.

CAPITOLUL IV.DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII CALITĂŢII  PRODUSELOR

IV.1 Linii principale de actiune

Pentru cresterea calitatii produselor pot fi folosite urmatoarele cai principale:

·        perfectionarea conceptiei tehnologice si constructive a produselor;

·        folosirea unor procese tehnologice avansate si perfectionarea celor existente;

·        elaborarea unei documentatii tehnice cât mai bine pusa la punct astfel ca prin respectarea ei sa se realizeze calitatea ceruta;

·        folosirea unor materii prime si materiale de calitate superioara, prin documentatia de proiectare si tehnologica;

·        îmbunatatirea starii de functionare a utilajelor si sculelor printr-un control sistematic asupra starii si un sistem adecvat de întretinere si reparatii;

·        ridicarea calificarii personalului din întreprinderi si în special cel implicat în conceptia si realizarea produselor;

·        asigurarea unei cointeresari materiale a lucratorilor si întarirea raspunderii materiale;

·        introducerea unor materiale moderne de organizare a productiei si a muncii, asigurarea unei fabricatii ritmice a produselor, aprovizionarea la timp cu materii prime, îmbunatatirea organizarii desfacerii productiei, ambalarea si transportarea produselor conform prevederilor;

·        elaborarea de norme de calitate si urmarirea respectarii lor pe toate etapele si fazele procesului de productie;

·        întarirea si îmbunatatirea în mod sistematic a compartimentului de organizare a controlului tehnic de calitate ca si a celorlalte compartimente de proiectare constructiva sau tehnologica.

Pentru analiza acestor cai de crestere a calitatii trebuie abordata corelatia calitate-eficienta economica, adica relatia dintre efortul pentru realizarea calitatii (costuri) si efectele economico-financiare care se obtin (venituri).

Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza favorabil indicatorii de rezultate, respectiv indicatorii valorici ai productiei si indicatorii de eficienta economica stabiliti ca raport între efect si efort.

Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza indicatorii valorici ai productiei prin preturile de vânzare, în dublu sens:

1. prin cresterea pretului de vânzare, deoarece produsele de calitate superioara se vor vinde pe piata la preturi mai ridicate în cadrul sistemului de concurenta;

2. prin cresterea volumului desfacerilor, deoarece produsele de calitate au o cerere mai mare pe piata.

Efectele favorabile asupra situatiei financiare a întreprinderii determinata de cresterea nivelului calitativ al productiei se explica prin sporirea volumului încasarilor care creeaza un disponibil suplimentar în contul de decontare al întreprinderii, ceea ce determina un grad de solvabilitate sporit. În acest mod se consolideaza echilibrul financiar, întreprinderea având posibilitatea îndeplinirii la timp a obligatiilor fata de terti, banci, actionari, bugetul de stat si nu va mai fi obligata sa plateasca penalitati si dobânzi majorate care sa-i micsoreze profitul (sau sa-i creasca pierderea).

În vederea îmbunatatirii procesului de asigurare a calitatii productiei la S.C. Mobreal Divers S.R.L.se propun urmatoarele masuri:

·        obtinerea de la furnizori a materiilor prime si semifabricatelor de calitate superioara în conformitate cu specificatiile produsului;

·        adoptarea de noi tehnologii care sa asigure o calitate mai buna a produselor fabricate;

·        intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei concretizata în cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri de calitate, în paralel cu reducerea acestora din urma;

·        utilizarea unei documentatii actualizate la termen;

·        mentinerea stadiului de functionare a sistemului de management al calitatii în conformitate cu ISO 9001;

·        instruirea permanenta a personalului;

·        asigurarea cu materii prime si semifabricate de calitate superioara.

IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor

Având în vedere implicatiile negative pe care le-ar putea avea folosirea unor materii prime si semifabricate de calitate inferioara (lemn, pal, elemente de asamblare a mobilei) asupra calitatii produsului finit se impune luarea urmatoarelor masuri:

·        Selectarea furnizorilor pe baza unor criterii clar definite în functie de:

-         calitatea produselor livrate;

-         existenta unui sistem de management al calitatii certificate.

·        Întarirea masurilor de control la receptia produselor furnizate;

·        Identificarea neconformitatilor produselor aprovizionate si izolarea acestora în spatii adecvate pentru prevenirea utilizarii lor neintentionat.

Aplicarea masurii  determina, de exemplu, în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC   urmatoarele efecte asupra indicatorilor de calitate.

Tab.3 Calitatea în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC; Sursa: informatii de la firma

CANTITATE de

tâmplarie din PVC si AL ( usi, ferestre, pereti cortina, usi culisante )

( buc.)

PREŢ

 ( euro )

VALOAREA PRODUCŢIEI

(euro)

ÎNAINTE DE APLI-

CARE A MĂSU-RII

DUPĂ APLI-CARE A MĂSU-RII

ÎNAINTE DE APLICA-RE A MĂSURII

DUPĂ APLICARE A MĂSURII

ÎNAINTE DE APLICARE A MĂSURII

DUPĂ APLICARE A MĂSURII

I

278

356

200

198

53600

65450

II

225

212

195

180

48875

47160

III

199

180

180

170

39820

37600

TOTAL

702

748

575

548

142295

150210

Modificarea coeficientului echivalentei tehnice:

Tab.4 Structura productiei de tâmplarie PVC  si PAL; sursa: informatii de la firma

Structura productiei de tâmplarie PVC  si PAL (%)

Indicele de echivalenta

Productia echivalenta Qe

( Euro)

înainte

dupa

înainte

dupa

45

65

1

53600

65450

30

25

0.77

42700

41020

25

10

0.65

30500

29550

100

100

-

126800

136020

Coeficientul echivalentei tehnice înainte de aplicarea masurii:

e0  =  =  = 0.891

Coeficientul echivalentei tehnice dupa aplicarea masurii:

 = =  = 0.905

I =   =  = 1.01 ≈ 101%

>e0   rezulta o situatie favorabila deoarece coeficientul echivalentei tehnice se apropie de valoarea 1 (calitatea I).

Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor

Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit, societatea S.C.  Mobreal Divers S.R.L. a hotarât modernizarea tehnologiei existente.

Acest lucru presupune:

-  achizitionarea unor echipamente mai performante;

Avantajele achizitionarii acestor echipamente performante constau în:

Achizitionarea echipamentelor mai performante ar ajuta foarte mult la executarea unor operatii mai complexe de fabricare a mobilei iar echipamentul TRUMATIC 200R ar ajuta la executarea unor operatii mai complexe de gaurire, stantare, ambutisare precum si a unor produse cu configuratii foarte complexe.

Efectul economic al acestor masuri este reducerea numarului de defecte în exploatare, obtinerea unor componente superioare sub raport calitativ si implicit îmbunatatirea calitatii produsului finit.

În urma aplicarii acestei masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de reducerea volumului productiei rebutate în urmatorul tabel.

                                   

Tab.5 Volumul productiei rebutate; sursa: informatii de la firma

                                                           

MARTIE 2006

Situatia înainte de aplicarea masurii (euro)

Situatia dupa aplicarea masurii

(euro)

Productie fabricata

57255

59989

Productie rebutata

1000

850

                                                             

Scade ponderea productiei rebutate în totalul productiei fabricata de la 0.017% la 0.014%, adica cu 0,003% fata de situatia initiala.

Creste  valoarea productiei buna fabricata, cu 2734 euro  ( de la 57255 la 59989).

Scaderea volumului productiei rebutate atrage dupa sine reducerea costurilor înregistrate din rebuturi si materiale irosite ca în  urmatorul tabel:

Tab.6 Costuri din rebuturi; sursa: informatii de la firma

                                                                                                           

MARTIE 2006

Situatia înainte de aplicarea masurii

( euro )

Situatia dupa aplicarea masurii

( euro )

Cost înregistrat din rebuturi si materiale irosite

1700

1200

                                          

    Din tabel reiese scaderea  costurile înregistrate din rebuturi cu 500 euro.

Efecte asupra indicatorilor economico-financiari:

·        creste valoarea productiei cu 2735 euro;

·        creste productivitatea muncii;

·        creste cifra de afaceri, volumul vânzarilor.

IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor

Plecând de la premiza ca este mai ieftin sa previi un defect al produsului fabricat decât sa suporti cheltuielile datorate defectului respectiv si repercutat în final în respingerea produselor de catre beneficiar, se urmareste de catre întreprindere cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate, în paralel cu scaderea acestora din urma.

Ca urmare a aplicarii acestor masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de costurile referitoare la calitate conform datelor din urmatorul tabel:

Tab.7 Costuri referitoare la calitate; sursa: informatii de la firma

INDICATORI

ÎNAINTE DE APLICAREA MĂSURI (euro)

DUPĂ APLICAREA MĂSURI

(euro)

COSTURI DE PREVENIRE

256600

271280

1.Cheltuieli pentru ridicarea calificarii personalului de executie si control

1500

1450

2.Cheltuieli pentru dotarea întreprinderii cu utilaje de manipulare mecanica si containere

250000

265000

3.Cheltuieli cu elaborarea planurilor de control

200

180

4. Cheltuieli pentru mecanizarea si automatizarea unor operatii  manuale în procesul de productie si control

1000

950

5. Cheltuieli pentru depozitarea produselor finite

3000

2900

6. Cheltuieli pentru ambalaje de protectie a produselor finite

900

800

COSTURI DE IDENTIFICARE

76728

78760

1. Cheltuieli cu receptia materiilor prime si materialelor

75000

77000

2. Cheltuieli pentru controlul procesului tehnologic

1428

1440

3.Cheltuieli pentru controlul periodic al produselor finite

300

320

COSTURI DE DEFECTARE

2000

1725

1. Rebuturi si materiale irosite

1000

850

2. Cheltuieli cu produsele remediate

250

195

3. Valoarea pierderilor din nerespectarea clauzelor contractuale

4. Cheltuieli cu manipulari, ambalari, transporturi duble

750

680

COSTUL TOTAL AL CALITĂŢII

335328

331665

Efectele aplicarii masurii:

·        creste ponderea costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate de la 76.52% la 80.79% (cu 14680 euro);

·        creste ponderea costurilor de identificare a defectelor de  la 22.88% la 23.74% (cu 2032 euro);

·        scade ponderea costurilor de defectare de la 0.59% la 0.52% (cu 275 euro fata de situatia initiala);

·        scade costul total al calitatii cu 3663 euro.

IV.4  Diagrama Pareto

Economistul italian Vilfredo Pareto, este autorul unui principiu care îi poarta numele si care poate fi enuntat astfel: "urmarind performanta unui grup de persoane sau obiecte se constata adesea ca un numar mic dintre acestea prezinta o importanta mare, în timp ce restul au o importanta redusa". Acest principiu a fost folosit de M. D. Lorenz, la proiectarea unei diagrame (care în mod eronat poarta denumirea diagrama Pareto) prin care a vizualizat distributia neuniforma a bogatiei nationale. El a observat ca în Anglia secolului al XIX-lea, 20% din populatie detinea în jur de 80% din avutia nationala.

Principiul este important pentru studierea problemelor legate de calitate, întrucât cea mai mare parte a costurilor noncalitatii înregistrate într-o organizatie se datoreaza, în general, unui numar mic de cauze speciale.

Referitor la acest principiu, Juran considera ca în domeniul calitatii acesta actioneaza astfel: "... pierderile nu sunt niciodata uniform distribuite pe caracteristici de calitate. Întodeauna neuniformitatea distributiei pierderilor este de asa natura încât un procent redus, respectiv  acele caracteristici de calitate care au o importanta vitala, detine o pondere importanta în totalul pierderilor referitoare la calitate"[21]. În baza acestor constatari Juran a folosit diagrama Pareto în Japonia, pentru stabilirea prioritatilor întru-un studiu de ameliorare a calitatii si a productivitatii.

Diagrama Pareto este o reprezentare grafica a unor date (în cazul meu a cauzelor defectelor), cu scopul de a ajuta echipa de lucru sa-si ierarhizeze obiectivele în functie de importanta acordata. Este o metoda grafica de analiza si evaluare care scoate în evidenta importanta relativa a diferitelor informatii de care dispunem.

Diagrama Pareto permite aprofundarea semnificatiei acestor informatii si prin trasarea de diagrame succesive.

Analiza Pareto porneste de la ideea ca efectele negative, pierderile, nu sunt proportionale cu cauzele care le-au produs, nu sunt uniform distribuite; în general, 20% din actiuni determina

1.      80% din pierderi, neconformitati.

Diagrama Pareto aplicata în domeniul calitatii indica principalele locuri de interventie asupra cauzelor care produc defectiunile cele mai frecvente sau costurile cele mai mari, de aceea se mai numeste si A, B, C ca fiind o ordine de abordare a problemelor.

Este o reprezentare grafica în care cauzele problemelor sunt ordonate dupa importanta lor (numar de defecte generate, costuri ale calitatii). Prin reprezentarea grafica se pun în evidenta cauzele determinante ca sprijin pentru luarea unor decizii. Analiza Pareto nu se refera la masuratori ci la atribute. Ea se refera la aspectul calitativ al fenomenului studiat.

În cadrul întreprinderi S.C.Mobreal Divers S.R.L.,  în sectia A1,  pe  linia de prelucrare- asamblare, s-a constatat aparitia urmatoarelor defecte la masinile unelte, în cursul lunii mai 2006.

Fig.20 Tipuri de defecte; sursa: informatii de la firma, www. referate.ro

Metode de prevenire a defectelor:

1.      ÎMBUNĂTĂŢIRE CONTINUĂ

În întreprindere  îmbunatatirea QMS-ului acopera urmatoarele aspecte:

·        Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor corective;

·        Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor preventive;

·        Îmbunatatirea ca rezultat al analizarii datelor;

·        Îmbunatatirea ca rezultat al noilor investitii.

   2.ACŢIUNI CORECTIVE

Actiunile corective se aplica în scopul eliminarii neconformitatilor aparute. În acest sens,  întreprinderea a elaborat si mentine procedura PSC - FMG - 05, "Actiuni corective", care acopera:

·        analiza neconformitatilor, inclusiv reclamatiile clientilor;

·        determinarea cauzelor producerii neconformitatilor;

·        evaluarea actiunilor corective necesare;

·        determinarea si implementarea actiunilor corective;

·        analiza actiunilor corective întreprinse si determinarea eficacitatii lor;

·        înregistrarea rezultatelor analizei.

3.  ACŢIUNI PREVENTIVE

În scopul înlaturarii neconformitatilor posibile, întreprinderea  a elaborat si mentine procedura  "Actiuni preventive", care acopera:

·        determinarea cauzelor posibilelor neconformitati;

·        evaluarea necesarului pentru actiunile preventive;

·        determinarea actiunilor preventive;

·        implementarea actiunilor preventive;

·        analiza actiunilor preventive întreprinse si determinarea eficacitatii lor;

·        înregistrarea actiunilor preventive.

IV.5  Utilizarea unei documentatii utilizate la termen

Probleme legate de sistemul calitatii sunt actualizate simestrial la nivelul managementului la cel mai înalt nivel (Directorul general împreuna cu directorii de fabrica).

Utilizarea unei documentatii actualizata  la termen conduce la eliminarea din start a neconformitatilor dintre cerintele si asteptarile clientilor si produsele oferite de S.C.Mobreal Divers S.R.L.

Prin aplicarea acestei masuri se estimeaza o scadere a cheltuielilor cu rebuturile si remedierile prin utilizarea unor neconcordante de ordin tehnic.

Codificarea documentelor QMS în cadrul firmei S.C. FIBEC METALGLASS se realizeaza astfel:

Codificarea documentelor QMS este realizata si tinuta sub control de Responsabilul MQ pe organizatie, precum si de  personalul elaborator, cu respectarea regulilor de codificare.

Codul documentelor sistemului de management al calitatii este format din initialele documentului,  ale organizatiei, precum si dintr-un grup de doua cifre.

Modul cum  se  realizeaza  codificarea pentru diferite  tipuri de  documente este urmatorul:

1. Pentru Manualul Calitatii:

                                                     MC - FMG - XX

 

în care:

MC - FMG -  reprezinta initialele de la Manualul  Calitatii si initialele firmei;

XX - reprezinta numarul editiei în vigoare, de la 01 ...

              

              2. Pentru procedurile de sistem :

                                  

                                                             PSC - FMG - XX 

                     în care :

- PSC - FMG - reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei;

-  XX   - reprezinta numarul de ordine a procedurii , de la 01 ...

               

 

       3.  Pentru procedurile de lucru :

                        

PL- FMG-XX

                      

                   în care:

 -   PL -FMG - reprezinta initialele de la  procedura de lucru si initialele organizatiei;

 -   XX      - reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru, de la 01 ...   

                       

4. Pentru instructiunile de lucru si specificatii tehnice:        

                                                  IL( ST) - FMG -XX

                                                                       

                     în care:

 

 

 -   IL(ST) - FMG - reprezinta initialele de la instructiune de lucru (specificatie tehnica si initialele organizatiei;

 -    XX     -  au aceeasi semnificatie ca la procedurile de lucru.

                  

                  5. Pentru formulare, etichete si registre:

                                                             F- FMG-XX

                                                             E - FMG - XXX

                                                                      R - FMG - XXX

                                                                    

                         

                   în care:

F, E, R - FMG - reprezinta initialele de la formular, eticheta, registru si initialele  organizatiei;

XXX   - numarul de ordine al F, E, R în cadrul documentului de care apartine, de la 01....

      

      

        IV.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000

La începutul anului  S.C Mobreal Divers S.R.L. a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001.

Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale, obiectiv pe care societatea îl prevedea pentru a doua jumatate a anului. Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 în 6 luni.

ISO 9001/2000 ajuta firma:

·        Sa demonstreze clientilor si partilor interesate ca procesele de realizare a produselor si serviciilor sunt tinute sub control si sa garanteze executia unor produse de buna calitate;

·        Ajuta la formularea unor strategii si politici adecvate cerintelor pietei actuale precum si la stabilirea unor obiective coerente si realiste;

·        Obtinerea unor rezultate mai bune în eficientizarea produselor.

 IV.7  Instruirea permanenta a personalului

Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei în domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea în întreprinderi.

Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor, dotarea cu aparatura moderna, certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001, necesita un volum tot mai mare de cunostinte, aptitudini, calitati din partea personalului.

În acest scop, societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat.

CONCLUZII si PROPUNERI

Calitatea este o categorie filozofica si exprima însusirile esentiale ale unui obiect sau serviciu care îl fac sa se distinga de toate celelalte produse, respectiv servicii similare, care au aceasi destinatie, respectiv utilizare.

Calitatea este legata de cantitate, legatura se exprima prin notiunea de masura. Masura este limita dincolo de care se schimba calitatea obiectului sau serviciului. Calitatea produselor si serviciilor este data de sinteza principalelor proprietati si caracteristici ce exprima gradul de utilizare în satisfacerea unei nevoi.

În literatura de specialitate, calitatea este definita ca fiind grad de utilitate, aptitudini de utilizare, conformitate cu cerintele, etc. În conformitate cu ISO - Organizatia Internationala de Standardizare, calitatea este definita de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs, respectiv serviciu, care îi confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate si implicite. În conformitate cu Legea calitatii, calitatea este definita de totalitatea cerintelor care asigura integral realizarea scopului în care a fost creat si comercializat.

S.C Mobreal Divers S.R.L. este o societate cu traditie româneasca, situata în orasul Valenii de Munte, la 32 km de municipiul Ploiesti si la 90 km de Bucuresti (capitala României).

            S.C. Mobreal Divers S.R.L. are acces direct la transportul rutier (prin Drumul National 1A ) si la transportul feroviar (prin statia din Valenii de Munte ) ceea ce constituie un mare avantaj referitor la posibilitatile de aprovizionare si desfacere a produselor.

Politica în domeniul calitatii si a mediului la "S.C. Mobreal Divers S.R.L.", ca parte integranta a politicii generale a organizatiei, este de a oferi produse / servicii de un înalt nivel calitativ, cât mai eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate, respectând cerintele standardelor SR EN ISO 9001/2000 precum si cerintele legale generale, sectoriale si intersectoriale.

Scopul firmei este de a preveni neconformitatile în toate fazele ce se deruleaza între

identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare, straduindu - se continuu prin îmbunatatirea performantele referitoare la calitatea si la mediul înconjurator.

Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii în concordanta cu standardul SR EN ISO 9001/2000  precum si cu legislatia în vigoare.

Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor, dotarea cu aparatura moderna, certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001, necesita un volum tot mai mare de cunostinte, aptitudini, calitati din partea personalului. În acest scop, societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat.

Din toate situatiile prezentate anterior dar si în capitolul II putem spune ca S.C Mobreal Divers S.R.L. este o întreprindere destul de profitabila, desi în anii precedenti a avut câteva schimbari în ceea ce priveste numarul de salariati care din punct de vedere cantitativ s-a modificat de la an la an. S-a studiat procesul de productie si normele de munca si s-a ajuns la concluzia ca aceste norme sunt subdimensionate iar în perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de reducere a volumului personalului, disponibilizarile facându-se treptat. Initial s-a disponibilizat personalul direct productiv, iar în perioada urmatoare s-a operat asupra personalul direct productiv.

   În ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se constata un dezechilibru între numarul celor cu studii superioare tehnice si numarul celor cu studii superioare economice. Ponderea covârsitoare a inginerilor (3%) indica o situatie nefavorabila, consecinta principala fiind nefundamentarea economica a deciziilor. Astfel se poate explica regresul firmei.

            SC Mobreal Divers S.R.L. este dotata cu echipamente performante însa fata de alte întreprinderi prezinta o oarecare ramânere în urma deoarece unele echipamente s-au uzat si necesita reparatii.

Preturile practicate de firma nu constituie un avantaj absolut deoarece tot mai multe firme din Olanda, SUA, Anglia, Germania sau chiar din Europa Centrala si de Est intra pe piata cu preturi tot mai competitive.

Un mare dezavantaj pentru S.C. Mobreal Divers S.R.L.  îl prezinta lipsa de motivare a personalului. Salariul este foarte mic în comparatie cu efortul pe care îl depun angajatii, de aceea apar mici divergente care uneori par ca nu au rezolvare.

Sursele de aprovizionare cu materii prime se afla la distante destul de mari  ceea ce prezinta un dezavantaj pentru întreprindere.

Întreprinderea a înregistrat profit permanent prezentând o usoara scadere în anul 2003 când a ajuns la 267877.68 pentru ca în anul 2005 sa se ajunga la 440964.87.

Ceea ce este specific, ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de înnoire, de schimbare. Pe masura ce creste vârsta omenirii, se reduce continuu, într-un ritm exponential, durata de viata a conceptelor, categoriilor si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor cerute de piata.

În conditiile economiei de piata, o mare atentie trebuie acordata restructurarii si modernizarii productiei.

La nivel microeconomic, restructurarea se manifesta printr-o serie de schimbari tehnologice si metodologice. Cum aceste schimbari trebuie sa porneasca de sus, ele sunt urmarite cel mai bine prin asa-zisul management al schimbarii prin care toate firmele românesti ar trebui sa treaca.

Pentru îmbunatatirea activitatii firma are nevoie de o suplimentare a spatiului productiv. Hala de asamblare si prezentare mobila ar trebui extinsa cu cel putin 10 m2 pentru a spori capacitatea de prezentare si promovare a produselor.

Hala pentru tâmplarie si hala de taiere PAL au, de asemenea nevoie de mai mult spatiu productiv.

Esentiala pentru firma este promovarea produselor si serviciilor oferite. Internetul ar putea fi o solutie eficienta în acest caz. Firma poate apela la profesionisti pentru realizarea unui site în care vizitatorii pot vedea ce ofera firma si tot aici ei îsi pot lasa sugestiile, propunerile si, de ce nu, criticile.

    De resursele umane ale firmei se ocupa în prezent, asa cum am mai spus, compartimentul contabilitate. Aici sunt întocmite statele de plata si tot aici se tine evidenta salariatilor, numeric dar si din punct de vedere al competentelor acestora. Societatea are nevoie în mod evident de un compartiment special de resurse umane.

De asemenea, se impun efectuarea unor cursuri de specializare pentru agajati, atât pentru cei cu mai multa experienta cât si pentru cei nou veniti. Mediul în care firma îsi desfasoara activitatea, impune actualizarea si îmbunatatirea continua a cunostintelor personalului calificat.

În cadrul întreprinderii S.C. Mobreal Divers S.R.L., în urma testelor efectuate as propune înfiintarea unui laborator CTC întrucât întreprinderea nu dispune de acest laborator.

Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. În acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar îndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine.

Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si,  având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit, societatea S.C.Mobreal Divers S.R.L. ar trebui sa-si  modernizeze  tehnologia existenta prin achizitionarea de noi utilaje.

 Consider ca firma S.C. Mobreal Divers S.R.L.  nu are o legatura permanenta cu clientii si furnizorii, de aceea propun înfiintarea unui compartiment relational client - furnizor, unde angajatii acestui compartiment sa poata aduna informatii referitoare la cerintele de calitate ale produselor pe care clientii le doresc cât si nemultumirile clientilor referitoare la serviciile prestate de firma, cât pentru furnizori acest compartiment sa adune date si informatii referitoare la calitatea materiilor prime oferite de acestia si de preturile de vânzare practicate.

BIBLIOGRAFIE

1.Braunstein F., Pépin J.F. - Ghid de cultura generala, Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucurejti, 1991;

2.Bustacchini G. - Ravena, mosaics, monuments and environment, Cartolibreria Salbaroli, Via Gamba, Ravena, Italia;

3.Cârstea I. si Havrilla A. - Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1962;

4.Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993;

5.Cucu N. - Mobilierul locuintei, Editura Meridiane, Bucuresti 1974;

6.Redes  Al.; Fornoga C; Pâslaru C; Paraian E.; Diamandescu E.; Brânzei S.; Olaru M. - Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice, electrice si chimice, Lito A.S.E., Bucuresti 1987;

7.Miller J. - Antichitati, o abordare mai detaliata, Editura M.A.S.T., Bucuresti;

8.Redes Al.; Fornoaga; Pâslaru C; Paraianu E. - Merceologie, Lito A.S.E., Bucuresti 1980;

9.Redes Al.; Petrescu V.; Raducanu I.; Plesea D. - Merceologie industriala, Editura Eficient, Bucuresti 1999;

10.Vassilakis   Sp.   A.   -  Crete,   history,   museums,   archaelogical sites  and monuments,  Athens,   1998;

***  Encyclopaedia Britannica 1994-2001;

*** Industrializarea lemnului în produse semifinite. Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hârtiei, Editura Tehnica, Bucuresti 1950;

*** Informatii de la firma;

*** http://www.google.ro/;

*** http://www.imagini.ro/;

*** http://www.regielive.ro/;

*** http://www.referate.ro/;

***  http://wikipedia.org;

Anexe

Bucatarii obtinute de S.C.Mobreal Divers S.R.L.

                 

Dormitoare obtinute la S.C. Mobreal Divers S.R.L.

sifoniere confectionate la S.C.Mobreal Divers S.R.L.:

                                     

Diferite piese de mobilier obtinut la S.C.Mobreal Divers S.R.L.:





[1] Encyclopaedia Britannica 1994-2001;

2 Rede Al.; Petrescu V.; Raducanu I.; Plesea D. - Merceologie industriala, Editura Eficient, Bucuresti 1999, pag. 218-220;

[3]Industrializarea lemnului în produse semifinite. Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hârtiei, Editura Tehnica, Bucuresti 1950, pag. 79-103;

[4]Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag. 337

5Redes Al.; Fornoaga; Pâslaru C; Paraianu E. - Merceologie, Lito A.S.E., Bucuresti 1980, pag. 196-198;

[6]  Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag. 354-355;

[7]  Encyclopaedia Britannica, 1994-2001;

[8] Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag. 394-404;

[9]  Cucu N. - Mobilierul locuintei, Editura Meridiane, Bucuresti 1974, pag. 11;

[10] Cârstea I. si Havrilla A. - Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1962, pag. 161;

[11] Vassilakis   Sp.   A.   -  Crete,   history,   museums,   archaelogical sites  and monuments,  Athens,   1998,
pag. 285-287;

[12] Bustacchini G. - Ravena, mosaics, monuments and environment, Cartolibreria Salbaroli, Via Gamba, Ravena, Italia, pag. 97

[13] Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag.55-63;

14 Braunstein F., Pépin J.F. - Ghid de cultura generala, Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucurejti, 1991, pag. 184-196;

[15] Miller J. - Antichitati, o abordare mai detaliata, Editura M.A.S.T., Bucuresti, pag.22-23;

[16] Cârstea I. si Havrilla A. - Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1962, pag. 233-234;

[17] Miller J. - Antichitati, o abordare mai detaliata, Editura M.A.S.T., Bucuresti, pag. 30-32;

[18] Redes  Al.; Fornoga C; Pâslaru C; Paraian E.; Diamandescu E.; Brânzei S.; Olaru M. - Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice, electrice si chimice, Lito A.S.E., Bucuresti 1987, pag. 210;

[19] Adrian Iovescu, director general la Accent Architecture

[20] Florea Gabriel, director general la S.C. Mobreal Divers S.R.L

[21] Juran- referiri în domeniul calitatii


Document Info


Accesari: 26473
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )