Definitii: Diagnosticul calitatii, Analiza previzionala, Panul calitatii

Definitia 4

Diagnosticul calitatii reprezinta o examinare metodica a tuturor proceselor interprinderii, cu implicatii asupra calitatii produselorpe care le realizeaza.

Aceasta examinare se face în scopul evaluării performanţelor întreprinderii în domeniul calităţii, în raport 626n135g cu rezultatele obţinute într-o anumiţăjperioadă sau comparativ cu performantele concurenţilor.

Eficacitatea diagnosticului calităţii depinde foarte mult de competenţa persoanelor care-l efectuează şi de metodologia utilizată. Se recomandă de aceea ca întreprinderea să apeleze la experţi cu o foarte bună pregătire şi experienţă în domeniu.

Definitia 5

Analiza previzionala este o analiza efectuata pentru evaluarea evolutiei probabile a perfomantelor interprinderii in domeniul calitatii, in conditiile modificarilor de mediu preconizate

În această analiză pot fi luate în considerare următoarele elemente:

apariţia în perspectivă a unui nou concurent sau dispariţia altuia;

apariţia unui nou furnizor de materii prime sau materiale cu care se aprovizionează întreprinderea;

perfectarea în perspectivă apropiată a unor noi contracte importante cu clienţii actuali sau cu clienţi noi;

lansarea iminentă pe piaţă a unui produs nou de către concurenţi, similar cu cel realizat de întreprindere sau care ar putea fi un substituent.

Pentru asigurarea eficienţei activităţilor de planificare, se impune fundamentarea riguroasă a obiectivelor referitoare la calitatea produselor şi proceselor întreprinderii.

Punctul de plecare îl reprezintă în acest sens identificarea cerinţelor clienţilor prin studii de marketing, cerinţe care trebuie transpuse cât mai exact în caracteristici de calitate a produselor, cuprinse în specificaţiile tehnice.

După stabilirea obiectivelor referitoare la calitate, sunt elaborate planurile calităţii.

Definitia 6

Panul calitatii este un document care prevede practicile , resursele , activitatile si responsabilitatile stabilite pentru realizarea obiectivelor calitatii.

Planul calităţii poate să facă parte dintr-un plan mai generat al întreprinderii sau poate fi elaborat pentru anumite produse sau procese (mai ales în cazul unor modificări sernnificative ale produselor sau proceselor existente sau în cazul introducerii unora

2.3.2. Organizarea activităţilor referitoare la calitate

Pentru realizarea eficientă a obiectivelor stabilite prin planificare, este necesară organizarea corespunzătoare a tuturor activităţilor referitoare la calitate.

Definiţia 7

Organizarea activităţilor referitoare,1a. calitate priveşte determinarea structurii organizatorice, definirea responsabilităţilor, alocarea resurselor şi aplicarea metodelor care vor permite realizarea obiectivelor stabilite.

a) Evoluţia sistemelor de organizare a activităţilor referitoare la calitate

  In acord cu schimbările apărute sub impactul progresului tehnic în producţia şi comercializarea mărfurilor, au intervenit modificări în ceea ce priveşte structura organizatorică aferentă funcţiunii „calitate" a întreprinderii.

  Pe măsura dezvoltării atelierelor manufacturiere, coordonatorul producţiei (maistrul) a preluat sarcina de control al produselor. Cu timpul, activităţile de control nu au mai putut fi acoperite de maiştri, fiind încredinţate unor „ inspectori", aflaţi în subordinea lor directă. Inspecţia a devenit din ce în ce mai mult o problemă tehnică, presupunând o calificare specială.

în condiţiile producţiei de serie mare, activităţile de inspecţie pe fluxul tehnologic au devenit mai complexe. Pentru asigurarea desfăşurării lor corespun­zătoare, a fost înfiinţat un compartiment de control al calităţii, condus de un inspector-şef subordonat şefului producţiei (fig. 2.4).

Corespunzător diversificării activităţilor efectuate de compartimentul de control al calităţii, în cadrul acestuia au fost create ulterior unităţi funcţionale distincte, cu atribuţii specifice: proiectarea încercărilor, laboratoare de metrologie, inspecţia proceselor tehnologice, asistenţă tehnică etc.

Către sfârşitul anilor '50, anumite ramuri industriale (în special industria aerospaţială, a calculatoarelor etc.) au fost puse în faţa unor cerinţe noi privind realizarea unor produse cu o fiabilitate ridicată.