Aparatul digestiv reprezintă totalitatea organelor care participă
la realizarea digestiei şi este format dintr-un tub ce se întinde de la
cavitatea bucală la anus
Aparatul digestiv, recunoscut şi ca prima barieră de apărare
a organismului împotriva bolilor, poate prezenta afecţiuni acute sau
cronice, provocate de diferite cauze, boli ce pot cuprinde unul sau mai multe
organe componente. Aceste afecţiuni pot fi funcţionale sau organice.
Astfel, se pot deosebi boli ale esofagului, stomacului, duodenului,
intestinului subţire şi intestinului gros. O serie de afecţiuni
digestive pot constitui reacţii ale dereglării altor structuri sau
organe, cum ar fi: ficat, colecist, glande, sistem nervos, renal etc. Un
tratament corect presupune eliminarea cauzelor care produc perturbarea.
O mare parte din afecţiunile aparatului digestiv beneficiază de tratamente
reflexoterapeutice, însoţite obligatoriu de un regim igieno-dietetic
adecvat. Se cuvine să menţionăm aici că primul element
digestiv de apărare al organismului împotriva componentelor toxice
ingerate este intestinul subţire.
Zonele reflexe ale organelor tubului digestiv sunt dispuse în tălpi,
după cum urmează ;
•zonele stomac, duoden - se
găsesc în ambele tălpi, dedesubtul degetului mare, pe bolta
plantară.
•zona intestin subţire - se
găseşte în ambele tălpi, în mijloc, spre interior, deasupra
călcâielor.
•zona intestin gros (colonul) -
este divizată în:
- colon ascendent;
- colon transversal;
- colon descendent;
- colon sigmoid.
Zona colonului ascendent: este proiectată în talpa piciorului drept,
în partea externă de deasupra călcâiului, 5-7 cm în sus.
Zona colonului transversal: porneşte de unde se termină colonul
ascendent şi traversează orizontal talpa dreaptă, până la
marginea ei interioară, continuându-se la acelaşi nivel orizontal în
talpa stângă, până la marginea exterioară a tălpii stângi.
Zona colonului descendent: se continuă în talpa stângă, de la
capătul colonului transversal, în jos, 5-7 cm.
Zona colonului sigmoid : formează un S în talpa stângă,
terminându-se sub zona de proiecţie a vezicii urinare, unde se
găseşte punctul reflex pentru rect şi anus.
Zona reflexă pentru hemoroizi,
constipaţie se găseşte în gamba piciorului stâng deasupra
maleolei interne, între tendonul lui Achile şi muşchi, pe o distanţă
de 10-15 cm în sus.
3.1. Gastritele
Acute sau cronice, gastritele sunt afecţiuni inflamatorii ale mucoasei
stomacului. Există o varietate de factori capabili să producă
boala:
1)Factori infecţioşi:
virali, bacterieni (toxiinfecţii alimentare, enterocolite
infecţioase), micotici (candida - cel mai frecvent);
2)Factori chimici:
- exogeni (medicamente, substanţe toxice, alcooli
- endogeni (uremie, acidocetoză).
3)Factori fizici: iradiere ;
4)Factori mecanici;
5)Factori alergici (sensibilitate
la medicamente);
Gastritele acute apar în urma unor agresiuni ocazionale, iar cele cronice datorită
acţiunii repetate şi prelungite a unora dintre factorii
amintiţi.
Simptomatologie: dureri în regiunea epigastrică, accentuate după
mese bogate, balonări postprandiale, gust neplăcut, greaţă,
regurgitări, uneori vărsături şi diaree, în gastritele
hiperacide creşte cantitatea de acid clorhidric.
Din stomac,apar
arsuri în regiunea epigastrului şi pe traiectul esofagului.
Tratamentul
reflexoterapeutic urmăreşte îmbunătăţirea
circulaţiei mucoasei gastricepentru refacerea ei, anihilarea unora din
aceşti factori, cu rol în producerea acestei boli. Rezistenţa
organismului va creşte prin masarea zonelor limfatice şi
îmbunătăţirea circulaţiei generale. Este indicată
masarea zonelor renale pentru influenţarea unor factori endogeni (uremia
). Combaterea factorilor alergici se va realiza prin masarea zonelor glandelor
suprarenale,stimulând astfel creşterea cantităţii de cortizon.
Schemă de masaj
•zona stomac - 5-10 minute la
fiecare picior;
•zona glandelor suprarenale - 3
minute la fiecare picior;
•zona rinichi-uretere-vezică
- 5 minute la fiecare picior;
•zona vezicii biliare - 3 minute.
în faza acută se vor efectua 2-3 şedinţe/zi, iar în faza
cronică l şedinţă/zi. După aproximativ 8-10
şedinţe, simptomatologia clinică se atenuează, dispărând
pe parcursul a circa 20-25 de şedinţe.Se vacontinua 2-3 luni cu 1-2 şedinţe pe săptămână
pentru întreţinere. este favorabil în peste 90% din cazuri, mai ales când şedinţele
de masaj sunt combinate cu regimuri igieno-dietetice corespunzătoare,
ceaiuri şi pansamente gastrice naturale.
Reţetă pentru
protecţia mucoasei gastrice;
2 linguri de caimac de lapte se bat bine cu 2 gălbenuşuri şi
cu 2 linguri de miere de albine, până se face o cremă. Se ia de 3
ori/zi, cu o jumătate de oră înainte de mesele principale. Nu se va
consuma alcool, carne prăjită de porc, condimente şi orice alte
elemente iritante pentru tubul digestiv; confortul psihic este absolut necesar
şi în dereglările tubului digestiv.
Ceaiuri (cu concentraţie redusă):
• iarbă-mare (Rhizoma cum radicibus inulae), tătăneasă
(Symphtum offîcinale), iarba-tâlharului (Betonica officinalis),
(Micelis muralis), sunătoare (Hypericum perforatum), gălbenele
(Flores calendulae). Se pot folosi fiecare din aceste plante sub
formă de infuzie, 1 linguriţă de plantă la o cană de
250 de ml de apă clocotită sau decoct. Plantele pot fi utilizate
şi în combinaţii.
După tratamentul prin reflexoterapie, este recomandat mersul
desculţ pe pietre ude sau rouă, evitarea stresului, autosugestie (
prin gânduri pozitive şi credinţă de vindecare). Este absolut
necesară evitarea factorilor care cauzează boala.
3.2. Ulcerul gastro-duodenal
Ulcerul duodenal sunt leziuni ale peretelui stomacului, lui cauzate de
secreţia gastrică de acid şi pepsină de foarte multe ori
datorate şi bilei anormale secretate de ficat. Simptomatologia este
complexă: durere arsuri, vărsături, flatulenţă, diaree
sau constipaţie anxietate Sindromul dispeptic dureros respectă periodicitatea
sezonieră (primăvara şi toamna mai ales în ulcerul duodenal,
greţurile şi vărsăturile predomină în ulcerul gastric.
S-a constatat că majoritatea ulcerelor se datorează în principal
secreţiei de bilă anormală.
Reflexoterapia urmăreşte îndepărtarea durerii, închiderea ulceraţiei,
prevenirearecurenţelor şi a complicaţiilor. Zonele
reflexe ale stomacului şi duodenului înulcer sunt extrem de sensibile, la fel şi zonele plexului solar
plasate în mijlocul tălpii,sub
pernuţe, plexul solar reprezentând o componentă importantă
sistemuluinervosvegetativce coordoneazăactivitatea
organelor interne. Uneori, în zona reflexă stomac sau duoden, descoperim o
masă dură de dimensiunea unei alune, extrem de dureroasă la
masaj.
Schemă de masaj
•zona stomac-duoden - 5-10 minute
la fiecare picior;
•zona plex solar - 3 minute la
fiecare picior;
•zona vezică biliară -
5 minute ;
•zone suprarenale, renale,
uretere, vezică - 5 minute la fiecarepicior.
•zona sistem limfatic - 2 minute
fiecare punct.
în faza acută a bolii se pot efectua 1-2 şedinţe pe zi, în
faza cronică 1 şedinţe pe zi sau chiar la 2 zile, timp de aproximativ
6-8 săptămâni, prima etapă incluzând obligatoriu : odihnă
la pat, eliminarea sosurilor, condimentelor, băuturilor alcoolice,
alimentelor prăjite, bulionului de roşii, crudităţilor
şi, în general, a alimentelor care îi produc bolnavului dureri şi
balonări, greţuri vărsături.
Pentru protecţie gastrică, în afară de ceaiuri, sunt
recomandate următoarelereţete
naturiste:
Reţeta 1: 200 de fire de pătlagină (Planlago lanceoleta), când i-a
dat spicul şi 3 kg morcovi (Daucus carota) raşi se pun la
fiert într-un vas (să nu clocotească) cu apă cât cuprinde (4-5
ore). Se strecoară zeama şi se pune din nou la fiert cu 2 kg de miere
de albine (de preferat mierea din luna mai). Se fierbe până când
rămân 2 litri. Se ia timp de 14 zile câte o lingură, cu o
jumătate de oră înainte de mese. Se face o pauză de 5-7 zile
şi se poate repeta.
Reţeta 2 : 100 de grame de ceară de albine, 100 de grame
răşină de brad (Aetheroleum abieti) şi 100 de grame
de unt proaspăt se amestecă şi se încălzesc
într-un vas acoperit. Când preparatul s-a omogenizat, se ia de pe foc
şi se dă la rece. Apoi se prepară pastile de mărimea
boabelor de mazăre şi se iau 4-6 pastiluţe pe stomacul gol, cu
15-20 de minute înainte de mesele principale
Reţeta 3 : cu nuci (Jiiglans regia), în lunile mai-iunie (când nucile încep
să facă coajă albă) curăţăm coaja verde de
deasupra, iar restul conţinutului se rade şi se pune în borcanele
astfel: un rând de nuci, un rând de zahăr. Borcanele se închid ermetic
şi se lasă la căldură 10-14 zile. Se iau din acest preparat
2 - 3linguriţe cu 15-20 de minute înaintea meselor principale.
Bolnavii vor continua masajul energetic (automasaj) la palme şi
tălpi,2
ori/săptămână, la următoarele puncte reflexe : stomac,
vezică biliară, plex solarSunt valabile şi recomandările de
la cap. 3.1. „Gastritele". Urmândtoate
cele indicate mai sus, ulcerele se tratează în peste 75-80% din cazuri
fărămedicamente sau
intervenţii chirurgicale.
Diareea, consecinţă a mai multor cauze, este un sindrom
clinico-coprologic, caracterizat prin emisia de scaune frecvente, neformate, cu
resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate. Clinic, apare sindromul
carenţial: scăderea ponderală (în greutate), paliditate, astenie
(oboseală), reducerea capacităţii de efort, depresiune
psihică, hipotensiune arterială. Examenul de laborator poate indica:
hipocalcemie, hipopotasemie, hiponatremie (calciu, potasiu şi natriu
scăzute), acidoză metabolică, ajungându-se până la
deficienţe hormonale. Cauze mai frecvente în declanşarea bolii sunt:
nevroze (diareea emoţională), endocrine (persoanele hipertiroidiene),
alergii la medicamente sau alimente, intoxicaţii, descărcări bruşte
de fiere, insuficienţă pancreatică (cu scaune grăsoase),
inflamaţii intestinale, cauze microbiene sau virotice etc.
Obiectivele terapeutice nespecifice, comune de altfel şi altor
enteropatii, sunt:încetinirea
tranzitului, stimularea mucoprotecţiei, stoparea procesului inflamator,
corectarea deficienţelor nutriţionale. Diareile cronice (de
lungă durată) beneficiază de tratament reflexoterapeutic.
Regimul alimentar trebuie respectat în raport cu tipul diareii (de
fermentaţie sau de putrefacţie), deci depinde de afecţiunea în
cadrul căreia apare sindromul diareic. La testarea zonelor reflexe ale
intestinului subţire, gros, zona hemoroizi, acestea sunt deosebit de
sensibile. De asemenea, sunt sensibile şi zonele corespunzătoare
următoarelor organe: tiroidă, pancreas, vezică biliară,
plex solar, în raport cu factorii care au produs sindromul diareic.
Schemă de masaj
•zonele intestin subţire - 5
minute în fiecare talpă;
•zonele intestin gros (în sensul
de evacuare) - 5-10 minute;
•sistem limfatic - 2-3 minute în
fiecare punct;
•zonele organelor care
cauzează diareea:
-vezică biliară - 5 minute;
-pancreas - 3 minute ;
-tiroidă - 3 minute ;
- plex solar - 3 minute de
fiecare parte.
Se va efectua o şedinţă pe zi sau o şedinţă
la 2 zile, timp de 4-6 săptămâni, în unele cazuri diareile dispar
chiar după 10-15 şedinţe, însă este necesară
continuarea lor pentru a preveni recidiva.
Ceaiuri:
-o jumătate de litru de ceai
din coajă de ceapă (Allium cepa) pe zi, obţinut dintr-un
pumn de coji de ceapă, fierte 10 minute într-un litru de apă.
-infuzie din frunze de afine (foliu.ni Vaccinium myrtillus L.) sau fructe de afine (Fructus
Vaccinium myrtillus L.), l linguriţă de plantă la o
cană de apă.
-ceai de urzici (Unica dioica),
30 de grame de tulpini fierte într-un litru de apă.
1)evacuări intestinale la
intervale mai mari de 48 de ore;
2)scaune de consistenţă
crescută ;
3)evacuări incomplete, în
cantităţi reduse, datorită dereglării tranzitului
intestinal.
Constipaţia este o boală plurifactorială.
Cauze
-sedentarism (lipsa de
mişcare);
-endocrine (hipotiroidism);
-alimentare (alimente uscate, mese
reduse);
,-leziuni ale tubului digestiv (hemoroizi, fisuri
anale, rectite, ulcerul gastro--duodenal);
-tumori intestinale;
-obişnuinţa (schimbarea
mediului în care trăim, pudoarea, comoditatea);
-neurofuncţionale
(constipaţie spastică).
Tratamentul complex ţine cont în primul rând de alimentaţie
(bogată în legume şi fructe, lichide), activitate fizică şi
antrenarea musculaturii abdominale. Tratamentul prin reflexoterapie
vizează dezvoltarea unei bune circulaţii în zona intestinală,
creşterea tonusului intestinal, dispariţia inflamaţiilor locale,
ameliorarea sau tratarea hemoroizilor, fisurilor anale, stimularea glandei
tiroide când constipaţia este de cauză endocrină.
în caz de constipaţie, zonele reflexe ale intestinului gros şi
îndeosebi cele ano-rectale sunt sensibile, uneori extrem de dureroase la
apăsare.
De regulă, constipaţiile sunt uşor tratabile prin
reflexoterapie, dar descoperirea cauzei şi tratarea prin masaj a
organului respectiv sunt obligatorii.
•zona reflexă a organului
care cauzează boala - 10 minute.
Şedinţele se vor efectua 1-2 ori/zi, în primă fază,
apoi se continuă cu o şedinţă pe zi, până când dispare
constipaţia. Uneori constipaţia dispare după 5-8
şedinţe. De cele mai multe ori sunt necesare 15-20 şedinţe.
Sunt indicate folosirea „mantalei spaniole", băile reci, mersul
desculţ, gimnastica abdominală etc. (vezi capitolul „Alte mijloace de
întărire a organismului").
Remedii naturiste: Se va bea o ceaşcă de zeamă de varză
murată (moare) pe stomacul gol sau o ceaşcă de compot de prune
uscate. Este indicată evitarea laxativelor sau clismelor evacuatorii.
Sunt tulburări ale actului defecării, având ca simptome durerea
sub formă de tenesme în zona rectului şi a anusului, în partea
stângă a abdomenului. Sindromul rectal şi sindromul anal pot
apărea izolat sau împreună. Sindromul rectal este caracterizat prin
false senzaţii de defecare. Durerile pot iradia în colon sau uneori în
organele genitale şi anus.
Sindromul anal se caracterizează în general prin durere în anus,
tenesme, uneori scurgeri de sânge sau secreţii seroase şi purulente.
Simtomatologia este dată de procesele inflamatorii situate în zona
sigmoidiană şi rectală. Prin masarea zonelor reflexe colon
signoid, respectiv rect, serezolvă
starea inflamatorie. Este necesară şi stimularea zonelor limfatice
corp inferior, cu scopul de a stopa infecţia locală prin stimularea
anticorpilor,
Rezultate foarte bune se obţin prin masarea:
•zonei reflexe, respectiv colon sigmoid, anus, rect - 10-15 minute;
•zonei glande limfatice corp
inferior - 5 minute la fiecare picior;
•zonei hemoroizi - 5 minute,
Simptomele se ameliorează după aproximativ 5-7 zile şi
dispar după 15-20 şedinţe. După ieşirea din
criză, băile reci la şezut vor contribui la dezvoltarea unei
bune circulaţii sangvine şi limfatice şi normalizarea
tranzitului prin instalarea peristaltismului intestinal normal.
3.6. Apendicitele
Apendicita este inflamarea apendicelui cecal.
Semne clinice : dureri sub formă de arsură în fosa iliacă
dreaptă (aproape de stinghie), după un efort la mers sau la 5-6 ore
după mese, greţuri matinale (dimineaţa) sau postalimentare,
uneori vărsături, diaree ce alternează cu constipaţia. De
asemenea, apar semne de neuroastenie şi fenomene vegetative
(transpiraţii, palpitaţii, extremităţi reci).
ATENŢIE!Dacă durerea din
fosa iliacă dreaptă este puternică, bolnavul trebuie îndrumat de
urgenţă la medicul chirurg.
Prin reflexoterapie se urmăreşte descongestionarea apendicelui
inflamat şi reluarea normală a circulaţiei sangvine şi
limfatice în zona respectivă, în peste 95% din cazuri apendicitele
subacute şi cronice răspund favorabil la tratamentul
reflexoterapeutic.
Se va masa de 1-2 ori pe zi, timp de 10 minute, zona reflexă pentru
apendice, zonă care se găseşte în talpa dreaptă, în
călcâi, în dreptul degetului 4 spre degetul 5. De asemenea, se va masa 5
minute fiecare zonă limfatică corp inferior.
Pentru zona reflexă a apendicelui, masajul se va face cu
forţă pentru că această zonă este situată într-un
loc mai dur din talpă.
După 5-8 şedinţe zona apendicelui devine suportabilă la
masaj, iar simptomele se atenuează foarte mult, uneori chiar dispar. Se
vor face 15-20 de şedinţe, apoi pentru întreţinere 1-2
şedinţe pe săptămână timp de o lună.
3.7. Enterocolitele croniceSunt afecţiuni ale intestinului, cu
scaune frecvente şi moi, deosebindu-se de diaree prin prezenţa
mucusului, puroiului şi sângelui şi absenţa alimentelor
nedigerate din scaun.
Cauze:
- insuficienţe
pancreatice saubiliare;
- intoleranţa faţă de lapte, alimente alergizante,
medicamente;
- parazitozele intestinale ;
- exacerbarea florei intestinale de fermentaţie sau putrefacţie;
- constipaţiile de lungă durată şi folosirea în exces a
laxativelor.
-zonă reflexă intestin
subţire - 3 minute la fiecare picior;
-zonă reflexă intestin
gros - 5 minute în punctele sensibile;
-zonă reflexă rect,
hemoroizi - 3 minute ;
-zonă reflexă
vezică biliară - 5 minute;
-zonă reflexă pancreas -
3 minute;
-zonă reflexă sistem
limfatic corp inferior - 3 minute la fiecare picior.
Concomitent cu un regim alimentar adecvat, reflexoterapia poate avea
rezultate bune în enterocolite în proporţie de peste 85% din cazuri.
Majoritatea enterocolitelor răspund la tratamente după 8-10
şedinţe, dar este necesară continuarea lor până la 15-20 de
şedinţe, uneori chiar mai mult.
Un tratament naturist eficient este apa cu tărâţe de grâu.
O mână de tărâţe de grâu la 1 l de apă rece se
amestecă şi se lasă 8-10 ore, apoi se strecoară apa prin
tifon. Se bea cu înghiţituri mici. Se vor elimina din consum alimentele
şi medicamentele care pot produce enterocolite.
PLANŞE :
Document Info
Accesari:
3921
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
