Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal

1.   Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal.

- pentru activitatea permanenta a muschilor respiratori si ai inimii

- pentru contractiile voluntare si involuntare a muschilor striati si netezi

-  pentru activitatea de secretie si excretie

-  pentru mentinerea constanta a temperaturii corpului

- pentru sinteza de substante in vederea refacerii uzurii si a cresterii organismului

2. Consumul energetic al organismului: actiunea dinamica specifica, activitatea musculara.

-   este activitatea cu cel mai mare consum de energie

-   energia consumata creste cu activitatea depusa

3.   Factorii care conditioneaza consumul energetic al organismului: varsta, climatul, cresterea, sarcina, alaptarea.

-  varsta: copii si adolescentii au un metabolosmul bazal mai crescut decat la adulti pentru ca sinteza substantelor organice noi si termoloza este mai intensa deoarece ei fac multa miscare

-  climatul: frigul intensifica cresterea consumului metabolosmului bazal, mai ales la copii

-  cresterea:

- sarcina: datorita dezvoltarii fatului, a placentei si a anexelor sale, precum si dezvoltarea mase corporale a mamei nevoile energetice cresc cu 20-25%; in I trim 150 Kcal/zi, iar in alII-lea si al III-lea trim 350 Kcal/zi

-  alaptarea: in aceasta perioada creste consumul energetic cu 10-20%  (750 Kcal/zi) datorita efortului organismului pentru secretiei si preparea laptelui

4.    Proteine: clasificare.

Dupa compozitia chimica:

-  proteine simple: protamine si histone

prolamine si glutenine

albumine

globuline

scleroproteine

-  proteine conjugate: fosfoproteine: cazeina din lapte, vitelina din galbenusul de ou

glicoproteine

lipoproteine

cromoproteine: Hb, mioglobina, citocromii, peroxidaza, rodopsina

metaloproteine: siderofilina, hemosiderofilina, anhidraza carbonica cu Zn

nucleoproteine cu rol in diviziunea celulara

Dupa forma moleculelor:

- globulare: albuminele

globulinele

histonele

protaminele

prolaminele

- fibrilare: colagenul

elastina

fibrinogenul

miozina

actina

keratina

tropomiozina

Dupa continutul in aminoacizi esentiali:

- proteine cu valoare biologica superioara:

- contin toti aminoacizii esentiali organismului, in cantitatile necesare

- sunt cele mai bune pentru a asigura cresterea copiilor si de a mentine sanatatea la adulti

- proteine de origine animala : carne, preparate din carne, peste, oua branza

- proteine cu valoare biologica medie:

- contin toti aminoacizii esentiali dar unii in cantitate mai mica numeti aminoacizi limitanti

- proteine de origine vegetala: legumele proaspete si uscate, fructe, cereale; aminoacidul limitativ este lizina in cereale, in fasole metionina

- proteine cu valoare biologica inferioara: carora le lipsesc unul sau mai multi aminoacizi esentiali: zeina, proteina principala din porumb este saraca in triptofan, colagenul din tesuturile animale este lipsit de triptofan si sarac in metionina, lizina, treonina.

5.    Rolul proteinelor in organism.

- contribuie la organizarea subcelulara a materiei vii, formand matricea

- in transportul oxigenului

- in secretii endo- si exocrine

- in contractii musculare

- in geneza si transmiterea influxului nervos

- rol esential catalitic si enzimatic

- de mentinere constanta a pH-ului prin sistemul tampon

- rol energetic

- in mecanismul de detoxifiere, de rezistenta fata de noxele chimice

- imunoglobulinele

- componentii complexului si factorii coagularii

  6.    Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor.

- proteine cu valoare biologica superioara:

- contin toti aminoacizii esentiali organismului, in cantitatile necesare

- sunt cele mai bune pentru a asigura cresterea copiilor si de a mentine sanatatea la adulti

- proteine de origine animala : carne, preparate din carne, peste, oua branza

- proteine cu valoare biologica medie:

- contin toti aminoacizii esentiali dar unii in cantitate mai mica numeti aminoacizi limitanti

- proteine de origine vegetala: legumele proaspete si uscate, fructe, cereale; aminoacidul limitativ este lizina in cereale, in fasole metionina

- proteine cu valoare biologica inferioara: carora le lipsesc unul sau mai multi aminoacizi esentiali: zeina, proteina principala din porumb este saraca in triptofan, colagenul din tesuturile animale este lipsit de triptofan si sarac in metionina, lizina, treonina.

  7.    Necesarul de proteine al organismului si sursele.

necesarul: - este in functie de activitate pentru consumul de energie ce depaseste metabolosmul bazal

-  pentru mentinerea unui bilant azotat echilibrat

- pentru adult este nevoie de 1,2-1,5g/Kgcorp/zi, iar pt copil si adolescent necesarul 111j97b este mai mare

- se obtine print-un consum echilibrat de alimente de origine animala (branza, carne, peste, oua si lapte) si vegetala (legume, orez, cacao, peste  si paine integrala)

surse: - alimente de origine animala (branza, carne, peste, oua si lapte) si vegetala (legume, orez, cacao, peste  si paine integrala)

  8.    Lipidele: clasificare.

- simple: acizii grasi, trigliceridele, de origine animala (colesterol) si vegetala (sitosterol, stigmasterol), ergosterol

-  complexe: fosfolipidele si sfingolipidele ( sfingomieline, gangliozide si cerebrozide)

  9.    Rolul lipidelor in organism.

- producerea de energie

-  antisoc, protejand organele vitale

-  captuseste tegumentele, izoleaza organul

-  rol plastic deoarece intra in structura membranelor celulare

-  rol in asigurarea aportului de vitamine cum ar fi A, D, E si K

-  favorizeaza dezvoltarea organelor tinere

-  scade nivelul colesterolului

-  rol in reactia de oxido-reducere

-  stimuleaza activitatea unor enzime

-  stimuleaza  contractia cailor biliare

- micsoreaza motilitatea gastrica

-  este precursor al prostlanglandinelor datorita acidului arahidonic

-  colesterolul: -  este materie prima pentru hormonii sexuali

-  la nivel tegumentelor se transforma in vitamina D

-  intra in structura celulelor cerebrale si a celulelor nervoase

10.    Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat.

necesarul:  -  la adultii sedentari 0,7-1 g/Kg corp/zi

  - la persoanele care depun efort fizic 1-1,5 g/Kg corp/zi

  - la copii  si adolescenti 2 g/Kg corp/zi

efectele consumului neadegvat: - determina dislipidemiante si aterosclerotice, obezitate, insuficienta hepatica si afectiuni ale cailor biliare

surse: - creier, galbenus de ou, maruntaie si unt

11.    Glucidele: clasificare.

- monozaharide

- dizaharide

- polizaharide

12.    Glucidele: rolul in organism si efectele carentei

rol: -  sunt principalele surse de energie

-  tonic pentru celulele hepatice

- scade riscul imbolnavirilor cardiace

- scade consumul energetic

- actioneaza cand contractia musculara beste intensa si apare hipoxia

- intra in structura heperinei, a SN, a acizilor nucleici, a imunopolizaharidelor

- dand senzatia de satietate

- stimuleaza musculatura tranzitului intestinal

- mecanism de detoxifiere prin reactia de acetilare

- previne infectia apendicelui

carenta: - lipsa glucidelor duce la aparitia constipatiei, colitelor spastice, hemoroizi, cancer de colon

- apar tulburari in metabolism

-genereaza acidoza care detremina suferinta SNC, cresterea metabolismului aminoacidic si eliminarea prin urina a Ca si potasiu

prezenta lor si efectele nefavorabile: - poate agrava afectiunile inflamatorii sau iritative ale tubului digestiv cum ar fi gastrite, ulcere, enterocolite, duodenite, colite de fermentatie

- favorizeaza volvusul de colon

excesul - determina diaree  si deshidratare, tulburand absorbtia Fe si Ca si a vit A

necesarul: - 6-8g/Kgcorp/zi

surse: - zaharul, dulciurile, legumele si fructele, cerealele, paine, paste fainoase, malai, gris

13.    Fibrele alimentare: rolul in organism si efectele consumului neadecvat.

rol: - acceleraza tranzitul, formeaza geluri ce intarzie golirea gastrica si intestinala

 - inglobeaza produsii de secretie si de descuamare a tubului digestiv, substantele organice, microorganismele

 -  scade coeficientul de absorbtie al substantelor nutritive

 - constituie in colon un substrat favorabil pentru dezvoltarea florei de fernentatie ce ajuta la sinteza vitaminelor din complexul B

efectele consumului neadecvat: - pot agrava afectiunile inflamatorii sau iritative ale tubului digestiv, gastrite, ulcere, duodenite, enterite, colite de fermentatie

- favorizeaza volvusul de colon

-cresterea incidentei constipatiei, diverticuloza colonului, colite spastice, hemoroizi,cancer de colon

necesarul: 15-25g

14.    Calciul: rol in nutritie si efectele carentei.

rol: - intra in compozitia scheletului si a dintilor

- participa la mecanismul contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare

- impreuna cu Mg diminua excitabilitatea neuromusculara

- are actiune sedativa si antispastica asupra SNC

- partticipa la mentinerea echilibrului acido-bazic

- intervine in coagularea sangelui, prin catalizarea transformarii protrombinei in trombina

- activeaza un numar de enzime necesare digestiei

- activeaza factorul intinsec al lui Castle si ajuta la absorbtia vitaminei B12

- are actiune antialergica si este antidot in intoxicatiile cu Pb si Hg

carente: - la copii determina rahitism, spasmofilie, tetanie si convulsii la copii febrili, iar la adulti osteoporoza

15.    Calciul: necesarul organismului si sursele alimentare.

necesarul: - la copii de 0-12 ani 1.2g/zi sau 700-1.200mg/zi

 - la adolescenti 1.000-1.500 mg/zi sau 14-18 ani la baieti 1.4g/zi, iar la fete 1.3g/zi

 - la femei in a II-a jumatate de sarcina si alaptare 1.500-2.000mg/zi

 - la femeile peste 50 de ani 1.500mg/zi

surse: - lapte120mg/l, branza 200mg-1.000mg/100g

- conserva de peste in sos tomat in care solubiliueaza Ca din oase, datorita mediului acid

- legumele si fructele contin cantitati mici, iar derivatele din cereale si carnea sunt sarace

16.    Magneziul: rol in nutritie si efectele carentei.

rol:- in transferul de energie

- se absoarbe in priportie de 25-65%, restul trece in scaun

carente: - apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii

17.    Magneziul: ratie si sursele alimentare.

necesarul: - pentru barbati 350mg/zi si 300mg/zi pentru femei   sau 200-300 mg/zi la adulti

 - in sarcina si alaptare 450mg/zi

 - la copii 0-1 an 40-70mg/zi, la cei parescolari 150mg/zi, si la scolari 250 mg/zi

 surse: - legumele verzi (salata, spanac, urzici, ceapa verde, patrunjel, marar) precum si toate alimentele cu exceptia zaharului si a grasimilor

18.    Fierul: absorbtie si eliminare.

absorbtie: - se realizeaza in duoden si in prima parte a jejunului, iar in cantitati mai mici in stomac si ileon

- din carne se absoarbe 23%, iar din legume, vegetale, cereale, oua si peste se absoarbe foarte putin

eliminare: - prin hemoragii

necesarul: - la barbati 10-15 mg/zi

 - la femei 15-25 mg/zi

 - la copii 7-12 mg/zi

 - la adolescenti 13-18 mg/zi

 - in ultimul trimestru de sarcina 20-40 mg /zi

19.    Fierul: rolul in nutritie si efectele carentei.

rol: - ajuta la transportul O2 la tesuturi prin Hb, iar in muschi prin mioglobina

- prin reactia de oxido-reducere datorita trecerii din Fe feric in Fe feros, care este reactie reversibila esentiala in procesul de oxidare a unor substante, in metabolismul intermediar si de reducere in sinteza unor molecule

carente: - anemie hipocroma microcitara

surse: - carne si derivate din carne, viscere, peste contin mult Fe, cereale, fructe si vegetale contin putin Fe

20.    Vitamina A: rolul in nutritie si efectele carentei.

rol:     - la cresterea osoasa si formarea zmaltului dentar

- la buna functionare a ficatului, a tiroidei si a altor organe

- in mentinerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

- in functionarea SN, a imunitatii si a hematopoezei

- mentinerea functiei de reproducere

- contoleaza diferentierea celulara si la mentinerea integritatii celulelor epiteliale

- reduce incidenta cancerului

- in perceptia luminii la nivel retinei si mentinerea sanatatii corneei

carenta: - scaderea vit A in organism determina scaderea vederii nocturne si afectarea corneei

- determina moartea embrionului, a avortului, nasterea unor copii cu malformatii congenitale

- deremina aparitia cirozei, a icterului, de asemenea determina afectarea mucoaselor respiratorii si a tegumentului

- lipsa vit A in celulele epiteliale determina cheratinizarea

- lipsa vit A scade imunitatea

21.    Vitamina A: necesarul zilnic si sursele alimentare.

necesarul: - la femei este de 4,000 U.I

- la barbatiu 5,000 U.I

- la femeile gravide si care alapteaza 6,000-8,000 U.I

- la copii si adolescenti 1,00-2500 U.I, in functie de greutate

surse vitamina A: - lapte gras, branzeturi, peste gras, ficat, galbenus de ou, morcov, rosii, ardei gras, sfecla rosie, gogosari, porumbul galben, caise, piersici, capsuni, bananele, pepenele galben

22.    Vitamina D: rolul in nutritie si efectele carentei.

rol:   - favorizeaza absorbtia Ca si a P la nivel intestinal, facand mucoasa intestinala mai permeabila pentru aceste substante

- ajuta la absorbtia Ca in oase

- elibereaza P din compusii organici

- ajuta la formarea complexului Ca-P care este precursor mineral al osului

carente: - detremina osteoporoza la adulti si rahitism la copii

- hipotonie musculara, intarziere in cresterea staturo-ponderala, transpiratii, spasmpofilie, tendinta la covulsii in stari febrile

23.    Vitamina D: necesarul zilnic si sursele alimentare.

necesarul: - la adlti 100U.I/zi

- la femeia gravida 600 U.I/zi, iar in timpul alaptarii 600-800 U.I/zi

- la sugar si copii mici 400U.I /zi; in cazul alim artificiale si expunere limitata la soare 800 U.I /zi

- la copii peste 7 ani si adolescentii 100-200 U.I/zi

surse: - in pestele gras si uleiul de peste, galbenusul de ou, ficatul de vita, unt si branzeturi grase

24.    Vitamina E: rolul in nutritie si efectele carentei.

rol: - asigura troficitatea sistemului muscular

- in mentinerea acizilor grasi esentiali in stare neoxidata

- protejeaza membranele olveolelor pulmonare de actiunea O2

- protejeaza globulele rosii si albe de hemoliza

-mentine integritatea ap genital si functia de reproducere

- in protectia hepatica

- intervine in sinteza ac nucleici, in eritropoeza

- rol anticancerigen

- previne imbolnavirea celulelor

- previne ateroscleroza

- in metabolismul proteinelor in sinteza hemului

carente: - peroxizi

- scade cantitatea de retinol in ficat

surse: - uleiuri vegetale, legume cu frunze verzi, lapte, unt, oua, ficat, cereale

necesarul: - la adult si copii 5-10mg/zi si poate creste pana la 20-30mg daca regimul este bogat in grasimi nesaturate

25.    Vitamina K: rolul in nutritie si efectele carentei.

rol: -in coagularea sangelui

- intervine in formarea trombinei

- intervine in oxido-reducerea tisulara si fosforilarea oxidativa

carenta: - deficienta primara apare doar la copii

- deficienta secundara apare in obstructii biliare, malabsorbtii, in boli hepatice

surse: - legumele verzi: spanac, salata, marar, ceapa, varza, conopida, ficat, carne, galbenbusul de ou

necesarul: - 2 mg/zi

26.    Vitamina B1: rolul in nutritie si sursele alimentare.

rol: -intervine in metabolismul intermediar al hidrocarbonatelor, al glucidelor

- constituie cofactorul unor enzime

- produce decarboxilarea acudului piruvic

- joaca rol important in transmiterea influxului nervos la nivelul SN

surse: - carne, lapte, oua, cereale, drojdia de bere, legumele

carenta:- oboseala, instabilitate afectiva, inapetenta, constipatie, crampe musculare, tahicardie, paralizii, hipertensiune arteriala

necesarul: - la adult 0,4 mg/1.000kcal totale si 0.6 mg/1.000kcal nelipidice

- la copii  si femeile in perioada de maternitate 0.6 mg/1.000kcal

27.    Vitamina B2: rolul in nutritie, ratia si sursele alimentare.

rol:- este indinspensabila oricarei celule

- se implica in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor

 - intra in reactii de oxido-reducere si formeaza enzime ce oxideaza aminoacizii

ratie: - este recomandat 0,6 mg/1,000kcal

- in sarcina si alaptare este de 2,5-3mg/zi

- in cazul in care avem hipertiroidism, febra, stres si trat medicamentos se creste necesarul de vit B2

surse: - ficat si rinichi de vita, lapte si branza, drojdia de bere, oua, peste, soia, mazarea uscata si varza

carenta: - fisurarea comisurii buzei (zabaluta)

- limba este depapilata si are culoare rosie

- apar modificari ale tegumentelor, dermatita seboreica a fetei si scotala sau vulvara

- leziuni ale corneei

- vindecare deficitara

- diaree

- anemia normocitara-normocroma

28.    Vitamina B6: rolul in nutritie si efectele carentei.

rol: - esterifica cu ac fosforic intervenind in reactiile enzimatice, de transaminare, decarboxilare, dezaminare si transsulfurare a acizilor aminti

 - este esentiala pentru metab proteinelor

 - in sinteza porfirinelor

 - transforma unh aminoacid triptofan in vitamina PP

 - favorizeaza asimilarea glucidelor

 - favorizeaza actiunea acizilor grasi  de prevenire a aterosclerozei

carenta: - asteni, cefalee, insomnie, anemie, depresie, parestezii

necesarul: - la adult 2 mg/zi

 - in sarcina si alaptare 2.5mg/zi

 - la copii 0.5-2 mg/zi

surse: -ficat, carne, cereale, legume si fructe

29.    Vitamina B12: rolul in nutritie si efectele carentei.

rol: - participa la metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor, acizilor nucleici si acidului folic (vitamina B9)

- ajuta la functionare normala a tuturor celulelor, in special a celor din maduva osoasa pentru sinteza ADN-ului, a SN si a tractului gastro-intestinal

carenta: - anemie microcitara, leucopenie, trombocitopenie, tulburari digestive si tulburari neurologice

necesarul: - la adulti 2-3 μg/zi

 - in sarcina si lactatie 5-6 μg/zi

 - la copil 1-2 μg/zi

surse: - ficat si in cantitati mifci se gaseste in produsele de origine animala

30.    Vitamina C: rolul in nutritie si efectele carentei.

rol: - participa la reactiilor de oxido-reducere tisulara, mentine in stare redusa glutationul, protejeaza de oxidare vitaminele A, E si cele din complexul B

- trece trece Fe trivalent in bivalent

- participa la sinteza hormonilor steroidici corticosuprarenalieni

- inhiba cresterea tumorilor maligne

- protejeaza inpotriva efectelor stresului

- influenteaza producerea si mentinerea colagenului la nivel tesutului conjunctiv din oase, dinti, piele, tendoane si endoteliu capilar

carenta: - la sugar apar hemoragii gingivale, subcutanate sau subperiostale, echimoze, epistaxis, dureri la presiune pe oase

- la adult arar astenie, dureri musculare, hemoragii gingivale si rezistenta redusa fata de infectii bacteriene si virale, fata de poluantii chimici ai mediului ambiant

necesarul: - la copii si adolescenti 20 mg/zi

 - la adulti 30 mg/zi

surse: - fructe si legume, in frunze, radacini, tuberculi si fructe

31.    Vitamina PP: rolul in nutritie, ratia si sursele alimentare.

rol: - participa la reactii de oxidoreducere prin transferul H de la un substrat la altul si la enzime

- elibereaza energie si formeaza molecule de ATP

vitamina PP - rol esential in metab glucidelor, lipidelor, proteinelor si alcoolului etilic

- previne apritia pelagrei si a anemiei

carenta: - determina pelagra (dermatoza, diare, insomnie, depresie, tulburari de comportament, oboseala, cefalee si anorexie) si anemie

necesarul: - la adult 16-20 mg/zi

 - in sarcina si munci grele 23 mg/zi

surse: - ficat, carne si preparate din carne, peste, lapte, branzeturi si oua, legume, fructe cerealele cu exceptia porumbului

32.    Laptele: compozitia chimica si valoarea nutritiva a laptelui de vaca.

compozitia chimica: - contine proteine: - cazeina, labferment, pepsina, lactalbumina, lactoglobulina

- contine glucide: - lactoza

- contine lipide: - fosfolipide si colesterol

- substante minerale Ca, Mg, Na, K si putin Fe

- vitaminele liposolubile A, E si putin D, si hidrosolubile B2, B6 si B12

- lecitina

valoare nutritiva: -  determina cresterea si dezvoltarea mineralizarii scheletului si dintilor

- are actiune antirahitica la copii si decalcifianta la adulti

- branzeturile contin 25-35% proteine si 16-40% lipide, sunt cea mai importanta sursa alimentara de Ca, vitamina A si D

- lactoza favorizeaza dezvoltarea florei microbiene intestinale cu rol in sinteza unor vitamine din complexul B, iar produsele lactate acide si branzeturile sunt o sursa importanta de vitamine B datorita bacteriilor si mucegaiurilor pe care le contin

- majoritatea proteinelor din lapte sunt reprezentate de cazeina, o fosfoproteina care are capacitatea de a precipita la un anumit pH care precipita prin acidifiere sau cu ajutorul enzimelor din care rezulta branzet

- proteina din lapte are toti aminoacizii esentiali in cantitatile necesare, fiind o proteina importanta pentru procesul de crestere si dezvoltare, de asemenea pentru mentinerea sanatatii

33.    Laptele: necesarul zilnic.

- 0 -1 an 1l/zi

- 12 ani 500 ml/zi

- adolescenti 500 ml/zi

- adulti 250 ml/zi

- varstnici 500 ml/zi

- mediul toxic + perioada de maternitate 500 ml/zi

- produse lactate acide 250 ml/zi

- branzeturi 20-60 g/zi

34.    Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva.

compozitia chimica:

- proteine: colagen, elastina, sarac in aminoacizi esentiali (lizina)

- lipide: colesterolul in creier, acizi grasi saturati mai mult in carnrea de vita si oaie

- glucide: glicogenul muscular este transformat in acid lactic dupa sacrificare animalului

- elemente minerale: -  viscarele din carnea de vita contine Fe

  - carnea de vita mai contine P si K in cantitate mai mare decat Na si Ca

  - carnea de peste contine fluor, iodul se gaseste la pestii de apa sarata

  - in conserva de peste in sos tomat se solubiliueaza Ca din oase, datorita mediului acid

- vitaminele: - carnea de porc contine vitamina B1, in ficat, plaman, rinichi si carnea grasa se gaseste vitamina A si D

- in carnea imbibata in sange se gaseste acidul folic si acidul ascorbic in cantitati reduse

- carnea contine aminoacizi esentiali, vitamine si Fe, care participa la formarea Hb

valoare nutritiva: -proteinele din carne intervin in procesul de aparare a organismului

- carnea contine Fe care participa la formarea Hb avand actiune antianemica

- carnea stimuleaza activitatea nervoasa superioara si imbunatateste capacitatea de munca a omului

- in carnea prajita se gasesc creatinina, ureea, bazele purinice, ce determina cresterea secretiei gastrice si pancreatice care asigura o buna digestie

- carnea consumata in cantitate mare determina constipatie prin hipotonie intestinala datorita substantelor neabsorbite si poate accentua procesul de putrefactie in colon, cu aparitia unor substante daunatoare, amoniac, amine, hidrogen sulfurat,indol

35.    Ouale: valoarea nutritiva si consumul zilnic.

valoare nutritiva: - contin tirozina, fosfoproteine, albumine, lecitina, acizi grasi nesaturati, Fe care se absoarbe putin, Ca ~30 mg/ou, colesterol 250 mg

- galbenusul contine vitamina A si grasimi emulsionate fiind colecistokinetic

- oul este un aliment indispensabil pentru copil si femei in perioada maternitatii datorita continutului bogat in proteine, fosfolipide, vitamina A, biotina (vitamina H), colina, fosfor si Fe

- se recomanda consumul de oua in diete de curatare: gastrite hiperacide,  ulcer gastric, stari posthepatice, dupa traumatisme in timpul refacerii tesuturilor

- datorita continutului bogat de lecitina, vitamine din comlexul B si proteine este recomandat celor care sufera de neuroastenie, surmenaj si cei slab dezvoltati

- pentru ca nu contine lipide este indicat in cura de slabire a obezilor si a celor cu nefrita

consum zilnic: - la sugar galbenusul in amestec cu piure de legume se administreaza din luna a IV-a

- pescolarii pot consuma ½  de ou/zi

- scolarii si adolescentii 1 ou/zi

- la femeia gravida se recomanda 3-4 oua/saptamana, iar in perioada de lactatie 1 ou/zi

- la adult 6-7 oua/saptamana

- la varstnici 2-4 oua/saptamana

36.    Legumele: compozitia si valoarea nutritiva.

compozitia: - apa, glucide, monozaharide reprezentate de glucoza, fructoza, zaharoza mai ales in sfecla de zahar, sorboza si unele legume

- inulina in gulii, napi, papadie, pectinele in produsele horticole, gumele si mucilagiile din coarja pomilor

- lipide, lizina, glicoizi, alcaloizi, proteine: legumina in mazare si linte, faseolina in fasole, glicina in soia

- acizi organici esentiali, vitamine A, C, B, beta-caroten, acidului folic, provitamina D2, vitamina K, enzime si substante minerale

valoarea nutritiva: - sunt surse importante de elemente minerale, vitamina A, oligoelemente,

- acizi organici si sarurile lor sunt indicate pentru activitati musculare intense

- zarzavaturile contin vitamina C

- polizaharidele nedigerabile ajuta la eliminare bolului alimentar

- au rol apetisant datorita gustului, aromei si culorii atragatoare

- usturoiul, ceapa, hreanul, morcovul, merele si afinile inhiba dezvoltarea unor microorganisme aflate in tractul intestinal

37.    Fructele: compozitia chimica si necesarul zilnic.

compozitia: - monozaharide reprezentate de glucoza, fructoza, sorboza din sucul de mere, cirese, gumele si mucilagiile din fructele cu samburi

- acizi organici esentiali, vitamine C, B, E, beta-caroten, acidului folic, glicoizi

- lipide cu rol plastic din alune, nuci

- sunt bogate in celuloza si substante pectice, formand geluri

- saruri minerale: K, Ca. Mg, P, Fe

necesarul: - la copii - 1-6 ani     415-780                               ratia: - copii: 20 - 250g

- 7-12 ani  950-1.100                                       - adult: 300 - 350g

 - la adolescenti - baieti 1.200-1.320                              - batrani: 200g

  - fete    1.060

 - la adulti - barbati 20-40 ani  1.160-1.050

41-65 ani    970-1.590

- femei 20-40 ani 970-1.050

41-60ani  870-1.000

 - la batrani 680-760

38.    Cerealele: compozitia chimica a bobului de grau.

prezinta: - invelis care contine: minerale P, Ca, Mg, complexul de vitamine B, proteine, mucilagii, gume, lignine

- miez care contine: amidon, proteine, minerale si vitamine

- germene care contin lipide, proteine, vitamina E si unele vitamine din complexul B, saruri minerale, enzime si tiamina

39.    Poluarea aerului: surse de poluare.

- naturale: - eroziunea solului, eruptii vulcanice, incendii, polenul si descompunerea naturala a materiilor organice

- artificiale: - transporturi prin poluare cu plumb

- procese de combustie prin oxizi de sulf, azot si carbon, aldehide, hidrocarburi, funingine si pulberi

- procese industriale prin poluare din metalurgia feroasa si neferoasa, industria materialelor de constructii, a petrolului si industria chimica

 

40.    Clasificarea poluantilor atmosferici dupa efectul principal asupra sanatatii.

- de natura chimica: - poluanti iritanti

 - poluanti asfixianti

 - poluanti toxici

 - poluanti cancerigeni

 - poluanti fibrozanti

-de natura biologica: - flora microbiana

  - poluanti alergizanti

- de natura fizica: - poluare sonora

41.    Poluanti iritanti: actiunea cronica asupra organismului.

- modificari functionale actioneaza asupra secretiei mucoasei prin exacerbare sau reducerea sa, si a cililor vibratili prin reducerea miscarii sau chiar a anumarii ei

- modificari morfologice prin hipotrofia glandelor mucoase si hipoplazia celulelor caliciforme la nivelul cailor respiratorii

- favorizeaza aparitia bolile aparatului respirator: astm, bronsita cronica, emfizem pulmonar

42.   Poluantii asfixianti: actiunea asupra organismului.

- efecte acute la 2-10% prin blocarea Hb cand apare hipoxia, tulburari senzoriale si psihimotorii, la 10-20% apare cefalee, modificari ale rimului cardiac si respirator, iar in intoxicatii grave 20-40% apare cefalee intensa, greturi, ameteli, tulburari semzoriale, pierderea cunostintei la 40% sau chiar moartea la 60%

- efecte cronice prin oboseala, cefalee, iritabilitate, ameteli, perturbari ale somnului, alterari miocardice, chiar infarct de miocard, prin modificarea enzimelor si a permeabilitatii vasculare favorizeaza depunerea de ateroame pe peretele vascular, iar prin stradbaterea barierei feto-placentare actioneaza asupra embrionului si fatului determinand malformatii congenitale

43.   Poluantii alergizanti: tipuri si actiunea asupra organismului.

- de natura vegetala: polenul de la plopi, tei salcam au efect puternic in martie-mai, inul, canepa, bumbacul, tutunul, praful de lemn, fainurile, gume vegetale determinand astm, rinita alergica, dermatita alergica

- de natra animala: fragmente de peri din blanuri, descuamari epidermice, fulgi determinand astm, rinita alergica, dermatita alergica

- de natura industriala: substantele chimice precum beriliul, cobaltul, fibrele de azbest determina reactii pulmonare fibroase; formaldehida, dioxidul de sulf au efecte alergice de mica intensitate, iar mercurul si compusii sai care determina manifestari alergice respiratorii sau la nivelul tegumentelor

- praful din casa care este un alergen mixt: fulgi, peri, scuame de animale, fibre de bumbac, lana, in, fragmente de mucegai, bacterii si acarieni

44.   Poluantii cancerigeni din aerul atmosferic.

- substantele anorganice: plumb, cadmiu, crom, beriliu, siliciu, azbest

- tutunul

- pesticide organice

- hidrocarburi policiclice aromate: benzacridina

- amine organice: hidrazina, fuxina

- explozii

- anestezici volatili

45.   Flora microbiana a aerului.

- aerul nu are flora microbiana proprie fata de sol, vegetatie, apa

- provine din flora saprofita (nepatogena) proprie apei, solului si vegetatiei la care se adauga flora microbiana (patogena) de la om si animale din tuse, stranut, secretii, sputa numita si flora mezofila si contine virusuri, bacterii aerobe si anaerobe, levuri, micete.

46.   Contaminarea aerului: formele de existenta a germenilor microbieni in aer.

- cu importanta igienico-sanitara este flora microbiana de la om si animale care se dezvolta la 36ºC, pentru ca reprezinta etiologie a bolilor cu transmitere aeriana

47.   Contaminarea aerului: rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase.

- prin picaturi Pflüge care contin virusuri, bacterii si micete, eliminate prin tuse, stranut, vorbit sau cantat care se sedimenteaza imediat pe suprafete si obiecte contaminandule

- nuclei de picatura sunt o cale de transmitere mai riscanta decat picaturile Pfüge deoarece raman in atmosfera timp indelungat ore sau chiar zile

- praful bacterian este format din picaturi Pfüge, nuclei de picatura si/sau produse patologice care se depune pe suprafete si obiecte, care poate fi adus iar in aer prin maturat, scuturatul lenjeriei, paturilor si covoarelor sau prin prelucrarea lanei, a blanurilor de la animalele sanatoase sau bolnave.

48.   Contaminarea aerului: masuri de combatere si profilaxie.

- ventilatie: -  prin care se asigura aer de buna calitate in spatiile inchise

- in spitale ventilatia trebuie sa fie foarte buna, cu usa si geamul deschis timp de 15 min, utilizarea aerului conditionat sau alt sistem de ventilatie pentru a reduce gradul de contaminare a aerului

- curatenie:- indepartarea microorganismelor, prafului bacterian si substantelor organice de pe suprafete prin spalare cu apa carda si detergent, stergere umeda folosind soltii cu detergenti, aspirare umeda si periere sau frecare

- deratizare, indepartarea mustelor

- folosirea circuitului pentru lenjerie curata separat de cea murdara, separarea actelor medicale septice de cele aseptice, circuit separat pentru personalul medical, bolnavi si vizitatori

- dezinfectie: - prin metode ce urmaresc distrugerea formelor biologice patogene, a celor vegetative in scopul prevenirii infectiilor si a bolilor transmisibile

- se face dupa curatenie - prin metode fizice prin temperaturi inalte pentru lenjerie si vesela, ultraviolete pentru aer in sali de operatii, boxe, in saloane cu persoane in coma

- prin metode chimice: cloraminare, var cloros, hipoclorit, formol, propilen glicol

- se face selectat conform microorganismelor ce urmeaza a fi distruse.

49.   Sursele de apa potabila: caracterizare.

- apa atmosferica

- apa meteorica din precipitatii, ploaie si zapada

- apa de suprafata, curgatoare si statatoare

- apa de profunzime, freatica si de adancime

50.   Boli bacteriene transmise prin apa.

- febra tifoida si paratifoida

- dizenteria

- gastroenterite

- enterocolite si enterite

- infectii cutanate

- holera

- leptosiroza

- tuberculoza

- salmonela

51.   Boli virale transmise prin apa.

- poliomielita

- hepatita virala A

- conjunctivele de bazin si infectii oculare

- meningite

- infectii respiratorii, faringita veziculara

- eruptii cutanate

- diaree, febra

- farigite, infectii respiratorii

- miocardita si anomalii cardiace congenitale

52.   Poluarea apei cu nitrati.

- antrenati de apa din soluri intens mineralizate de origine naturala

- patrunderea in apa din slouri intens poluate cu reziduuri organice care se pot mineraliza pana la forma de nitrati in sol, de unde sunt preluati de apa, sai in apa

- antrenati de apa din solurile intens tratate cu ingrasaminte pe baza de azot

53.   Tratarea apei in scop potabil.

- sedimentare simpla si cu coagulare

- filtrare cu filtre lente si rapide

- dezinfectie prin metode chimice: clorurare, ozonizare, prin metode fizice: radiatii ultraviolete, radiatii ionizante, ultrasunete

- depurizare

- deferenizare

- indepartarea gazelor dizolvate in exces

- corectarea gustului si mirosului apei

54.   Termoreglarea fizica.

- radiatia prin eliberarea energiei corporale catre obiectele inconjuratoare

- convectia incalzirea straturilor de aer din jurul corpului, prin inlocuirea lor periodica

- conductia este pierderea de caldura prin contact direct cu obiectele inconjuratoare, cu obiecte care au temperaturi mai mici

- evaporarea este energia termica consumata pentru transpiratia tegumentelor

55.   Termoreglarea chimica.

- se realizeaza in hipotalamus care apara organismul prin cresterea de caldura si prin mecanisme fiziologicecare reduc pierderile de caldura

56.   Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra organismului.

- temperatura este foarte importanta pentru procesul de termoreglare a omului, influienteaza caracterul climatic al unor zone ca si morbiditatea,

- cand e cald se produce vasodilatatie periferica, insotita de cresterea  activitatii cardiace, scaderea tensiunii arteriale, apar afectiuni digestive, cresterea temperaturii cutanate, apare sudoratia, dezechilibru mineral reprezentat de sete, oboseala, contractii musculare; soc termic manifestat prin cefalee, ameteala, respiratii superficiale, scade TA si temperatura centrala creste

- cand e frig se produce vasoconstrictie prin ingustarea lumenului vaselor, sangele este luat din periferie, scaderea temperaturii cutanate, reflex de ghemuire, degeraturi, dureri articulare si musculare, nevralgii, scade rezistenta la infectii si determina afectiuni respiratorii, apare hipotermia

57.   Locuinta - amplasarea, orientarea, materialele de constructie, planificarea interioara.

- amplasare la distante mari de sursele de poluare, pe teren putin inclinat in care apele nu baltesc, sol sa nu fie argilos, subsol si relief, nu se vor utiliza terenurile in care au fost ingropate reziduuri, instabile

- orientarea se face la S si S-E pentru ca razele soarelui sa patrunda direct in incapere

- materiale de constructii trebuie sa fie termoizolante, hidroizolante si fonoizolante, rezistenta, intretinere usoara

- planificare interioara trebuie sa tinem cont de comoditate, confort si asigurarea starii de igiena, iar numar de camere trebuie sa fie in functie de numar de locuitori, mai mare cu o camera

58.   Boli generate de locuinta insalubra.

- lipsa radiatiilor luminoase si ultraviolete determina: boli respiratorii, gripa, rujeola, scarlatina, varicela, difteria, tusea convulsiva, meningita, rahitism si tulburari de vedere

-umezeala si frigul determina: rinita, rinofaringita, boli reumatismale si cardiovasculare

-lipsa instalatiilor tehnico-sanitare determina: boli infectioase digestive: toxi infectii alimentare, salmonela, dizenteria, hepatita epidemica, oxiuraza, teniaza, giardioza; prin intermediul rozatoarelor se transmite leptospiroza, pesta, trichineloza

-supraaglomerarea determina transmiterea tunerculozei

59.   Factorii mediului intern: factori materni care influenteaza dezvoltarea copiilor si tinerilor.

- deficiente morfologice ale mamei: malformatii ale bazinului, a uterului, compresiune asupra sarcinii prin tumori uterine

- tulburari ale mamei in timpul sarcinii, mai ales in primele  luni, cand pot aparea tiroidia si diabetul, iar

 

Factorii mediului intern

 tratamentul cu hormoni poate duce la fetopati si enbtiopati

- reducerea cantitatii de O2 necesar pentru dezvoltarea embrio-fetala apare in afectiuni pulmonare, cardio-vasculare, ale placentei, anemie.

- administrarea de medicamente interzise in sarcina, mai ales in primele 3 luni pot aparea malformatii si tulburari de dezvoltare a fatului

- boli infectioase ale mamei pot constitui un important factor de risc virusul rubeolic, varicela, herpetic, poliomielitic, care contactate de mama in perioada sarcinii constituie un risc foarte grav pentru fat

- tulburari de nutritie ale mamei si expunerea ei la actiunea nociva a substantelor chimice toxice din mediu, a radiatiilor afecteaza dezvoltarea embrio-fetala

60.   Factorii mediului intern: factori individuali ce influenteaza dezvoltarea copiilor si tinerilor.

- factori genetici determina procesul de osificare al cartilagiilor de crestere, capacitatile de adaptare diferentiate pe sexe, precum si ritmul individual de crestere

-  factori metabolici stau la baza fenomenelor de crestere ce pot fi perturbati genetic

- factori endocrini: hipotalamusul, hipofiza anterioara, tiroida, suprarenalele si pancreasul influenteaza cresterea staturo-ponderala, maturatia scheletului, cresterea oaselor in lungime si grosime, urmat de oprirea cresterii prin inchiderea cartilagiilor de conjugare, aparitia pubertatii, dezvoltarea dentitiei, intelectuala, a masei musculare

61.   Factorii mediului extern care influenteaza dezvoltarea copiilor si tinerilor.

- factori economico-sociali: - alimentatia e mai complexa in mediul urban decat rural

-urbanizarea este mai buna pentru dezvoltare in mediul urban decat rural

-nivelul de instruire al parintilor, numar de nasteri, rangul copilului si nivelul economico-social al familiei

- relatiile interumane, mai ales cele psiho-afective dintre mama si copil, ca si cele dintre membrii familiei si acestia cu copilul

-conditii de locuit corespunzatoare sunt favorabile procesului de crestere si dezvoltare

-activitatea este o conditie de baza pentru dezvoltarea morfologica si perfectionarea functilor organismului

-supra aglomerarea si mediul toxic, fumatul influenteaza negativ procesul de crestere

62.   Legile dezvoltarii copiilor si tinerilor.

-ritmul de crestere si dezvoltare scade cu varsta astfel:

-in perioada de nou nascut, sugar si copil mic ritmul este viu

-in perioada primilor ani ritmul fata de perioada anterioara este mai redus

-intre 3-10 ani ritmul este mai lent

-in perioada de pre pubertate si pubertate, 10-15 ani, cresterea este intensa

-intre 16-17 ani la fete ritmul se reduce, iar pentru baieti la 18-19 ani

-intre 22-25 ani cresterea inceteaza.

-  ritmul dezvoltarii nu este uniform datorita variatiei in functie de varsta, in functie de perioada de crestere a greutatii si a taliei, cand copilul creste in inaltime nu mai creste in greutate si invers

- ritmul dezvoltarii diferitelor tesuturi, organe, sisteme, aparate precum si a unor segmente corporale:

-in primul an creierul are 70% din greutatea sa finala

-in primii 5 ani SN se dezvoltarea intens, iar dezvoltarea musculaturii este lenta

-dupa 11-12 ani se dezvolta tesutul glandular gonadic

-copilul mic are capul mare, picioare scurte, trup relativ lung, iar  adultul capul mic, membre inferioare lungi si trunchiul relativ scurt

Corpul poate fi impartit in 8 segmente:

- la nou nascut capul reprezinta 2/8, iar la adult 1/8

- lungimea membrelor inferioare la nou nascut 3/8, iar la adult 4/8

Schimbarea acestor proportii in perioada de crestere semnifica aparitia unor dezechilibre in procesul de crestere sub influenta unor factori ce modifica organe, cum ar fi tiroida determinand hipotiroidism

- dezvoltarea fiecarui tesut sau organ se face in stransa legatura cu dezvoltarea tuturor tesuturilor si organelor in crestere. Dezvoltarea SNC (creier) normala  coordoneaza direct si prin intermediul sistemului endocrin si cel umoral, intregul proces de dezvoltarea a organismului, de asemenea SN sonditioneaza dezvoltarea organelor de simt care la randul lor participa la dezvoltarea SNC

- dezvoltarea fizica a celor 2 sexe are proprietati diferite:

- la nastere inaltimea si greutatea fetelor este mai mica decat la baieti

- dezvoltarea osoasa este mai precoce la fete decat la baieti

- curba de dezvoltarea a cresterii staturale si ponderale a celor 2 sexe este diferita, la fete in perioada prepubertala si inceputul adolescentei cresterea taliei si greutatii este mai mare decat la baieti. Capacitatea efortului fizic si de lucru este predominant mai mare la baieti. Aceste diferente sunt conditionate geneti si influentate de mediul extern care pot avea efecte pozitive sau negative

- lege cresterii accelerate in care talia mai mult decat greutatea a cunoscut o crestere permanenta fapt care face o diferenta distincta intre talia tinerii de acum si stra stramosii lor este mai mare decat atunci. Este o lege naturala in care factorii externi influenteaza anumite persoane intr-o masura semnificativa.

 

- 125 mg Ca/100 ml lapte

- 200 mgCa/100g branza proaspata

- 500 mg Ca/100g telemea

- 700 mgCa/100g cascaval si branza burduf

- 1.000 mg Ca/100g swaitzer