Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























MASAJUL REFLEXOGEN

medicina











ALTE DOCUMENTE

MEDIASTIN imagine radiologica
Dependenta medicamentoasa
Vreau sa ma apar de cancer
FIZIOPATOLOGIA INFLEMATIEI
Cordul in soc
Tipuri semiologice de facies
KLEBSIELLA
Infectii ale tesuturilor moi
REGULI DE SUBSCRIERE PENTRU PRODUSELE DE ASIGURARE DE SANATATE DE GRUP




masajul reflexogen

Un alt masaj, care se practica astazi pe scara mare în
întreaga lume, este masajul reflexogen. El consta din ma-
sarea anumitor zone, mai mari sau mai mici, de pe piele si
obtinerea la distanta, la nivelai unor organe, prin interme-
diul centrilor nervosi, amel 14514m125o iorarea functiilor anumitor or-
gane.

Reflexele (lat. re/fe*w.s=ref]ectat, rasfrânt) sunt activi-
iA|i luiuliunemnle ale sistemului nervos, prin care sunt re-
jjliile religiile existente dintre diferitele parti ale organis-
mului, nu ,-ji cele dintre organism si mediul înconjurator.
J Hossy defineste reflexul c^ fiind un raspuns rapid al
sti neturilor biologice la un stimui anume, specific si loca-
h/at eu precizie.

Reflexele sunt de dou^ categorii: neconditionate
(congenitale) si conditionate (dobândite prin repetitie). Re-
flexele pot fi cutanate, subcutanate, încrucisate, posturale,
autonome etc. în reflexul autonOm, impulsul nu ajunge
pâna la sistemul nervos centr^ fiind dirijat catre ganglio-
nii prevertebrali, de unde revjne la organele corespunza-
toare. Aceste reflexe au o valoare terapeutica recunoscuta
stiintific. Daca la nivelul acelor cai sau al centrilor ner-
vosi se produc anumite modificari, actul reflex nu mai are
loc.

si medicina clasica folo^este reflexoterapia. Câteva
exemple: introducerea piciorut sanatos într-un vas cu apa
calda, produce, pe cale reflexa, vasodilatatie la piciorul
bolnav (procedura folosita 1^ tratamentul arteriopatiiloi
cronice obliterante); apasarea blânda pe globii oculari eni

78

l


folosita de vechii clinicieni în tratamentul de urgenta al
tahicardiei paroxistice, suferinta caracterizata prin
cresterea brusca si rapida a batailor inimii la 120-220
pe minut; pentru rarirea batailor inimii, în astfel de ca-
ruri, vechii clinicieni mai foloseau si o alta metoda:
.itingerea omusorului (luetei) cu vârful degetului sau cu
coada unei linguri.

Filozoful, matematicianul si fizicianul Rene Descartes
(1596-1650) a fost primul om de stiinta care a vorbit des-
pre actele automate ale organismului uman. El spunea ca
"fiziologia trebuie înteleasa si explicata prin fenomene
mecanice", carora le-a dat numele de reflexe.

Catre anul 1860, medicii germani, Metzgers, de
Cornelius, de Miiller si Kirchberg exerseaza stimularea
unor puncte reflexe de pe piele.

în 1893 neurologul englez H. Head vorbeste, într-un
«rlicol publicat în revista Brain, de zone hiperlagice apa-
uite pe piele în anumite boli. Aceste zone sunt cunoscute
uslazi sub numele de "Zonele Head". Cam în acelasi timp,
medicul englez J. Mackenzie intuieste rapoartele reflexe
ilintre anumite organe si unele zone de pe piele, care ar
puica fi folosite în scopuri terapeutice.

întemeietorul reflexoterapiei moderne este considerat
Uiirczewski. El a folosit pentru prima data masajul digital
ni unor puncte de pe piele în scopuri terapeutice (1911).
Dupa numai sase ani, Van Veen (Haarlem) a comunicai
ir/uitate terapeutice interesante obtinute tot prin stimula-
ii-ii unor zone de pe piele.

în 1937 profesorul W. Kohlrausch observa contractura
pi-rsistenta a unor muschi, care apare în unele boli, în
.muinite zone. Prin stimularea acestor zone, cu masaj di-
Mlal, s-au obtinut rezultate surprinzatoare în foarte multe
iiiU-rinte. Despre un astfel de fenomen vorbeau si vechii
lunezi, ei denumind respectiva contractura musculara
.sfoara".

79


Mai înainte de Kohlrausch, o maseza germana, pe nu-
me Dicke, descoperise, întâmplator, masajul conjunctiv
reflexogen, despre care vom vorbi de îndata.

Principiile reflexoterapiei îsi au radacina în vechile doctri-
ne filozofice, din Egipt si nu numai. Filozofii antici vorbeau
despre asemanarile si corespondentele dintre macrocosmos si
microcosmos, enuntându-le în felul urmator: "Ce este sus
este si jos, ce este jos este si sus; totul corespunde în univers".

Bazele neurobiologice ale reflexologiei moderne (reflexo-
diagnostic si reflexoterapie) le-a pus profesorul francez de
anatomie Jean Bossy de la Facultatea de Medicina de la
Montpellier. în concluziile sale el spune: "Masajul unui
pimcl dureros de pe piele poate avea o actiune directa, ac-
(ionâiul pe o /oua, dureroasa sau nu, printr-o actiune refle-
xot>eiii1 cai e inhihil durerea îndepartata, adesea viscerala".

!>i loi Jean Mossy mai spune: "Reflexele cele mai simple,
elementare (cutanate, vasculare, osteo-artro-musculare) suni
exeeplional monosinaptice, cel mai adesea ele având trei
elemente situate în acelasi segment: un neuron aferent, senzi-
tiv (protoneron); un neuron eferent, motor (motoneuron) sau
autonom; unul sau mai multi interneuroni scurti".

în practica se folosesc mai multe feluri de masaj refle-
xogen: pe muschi, pe tesutul conjunctiv, pe talpi, picioare,
mâini, ureche, mucoasa nazala etc.

Masajul muscular reflexogen

Cel dintâi medic care a descoperit cresterea tonusului
muscular, într-o anumita zona a corpului, în cazul îmbol-
navirii unui anumit organ, a fost Mackenzie. El a descope-
rit, în timpul palparii, o contractura neobisnuita în unele
boli acute (gastrita acuta, apendicita acuta, colecistiUi
acuta), contractura care era sensibila la miscari si persista

80


p

.    t) bucata de vreme dupa vindecare. In suferintele subacute

l    i ontractura era mai putin evidenta.

l        Acelasi Mackenzie a mai observat ca suferinetele unor

fi    i'igane se manifesta prin contracturi, mereu în acelasi loc,

l       ;i de exemplu în suferintele ficatului numai între omoplat

l       i coloana vertebrala.

l           Profesorul Kohlrausch, care studia de multa vreme

acest fenomem, a reusit sa stabileasca organul bolnav si
chiar suferinta sa, în functie de localizarea contracturii
(hipertonie musculara), pe care o descoperea printr-o pal-
pare minutioasa cu vârful degetului. Dupa lungi observatii,

I

 lui Kohlrausch i-a venit ideea actionarii asupra acestor
nmtracturi prin masaj digital, în felul acesta el a obtinut
.uneliorarea câtorva suferinte. Asa a luat nastere masajul
muscular reflexogen.
S-au mai încercat si alte mijloace pentru suprimarea con-
Itacturilor musculare în anumite zone ale corpului, în scopuri
iiTapeutice. Cel mai eficient s-a dovedit masajul digital.

Masajul muscular reflexogen foloseste o serie de ma-
nevre, în functie de contractura.

- pentru o hipertonie limitata vibratii sau frictiuni
blânde, ritmice;

-  pentru o hipertonie întinsa vibratii ceva mai energice.
în foarte multe cazuri, suferinta se manifesta nu prin

hipertonie locala, caprin hipotonie (asociata cu atonia or-
ganului respectiv), în acest caz se folosesc frictiuni sau
framântari
energice, care au rolul de a stimula tonusul
irspectivelor organe.

Hipertonia musculara reflexa se întâlneste în numeroa-
.r boli: entorse, luxatii, fracturi, hernie discala, crampa
i riitorului, angiospasme, varice, ulcer varicos, dureri de cap,
lureri lombare, boli de inima, angina pectorala, traheo-bron-
ila acuta, bronsita cronica, scleroemfizem pulmonar, boli
Ic stomac, boli de ficat, boli genito-urinare, nevralgii, pa-
etc.

81



migrena


bronhii (astm)


inima


stomac


ficat
9! vezicula biliara


constipatie


Cei interesati pot practica masajul muscular reflexogen
folosindu-se de imaginile alaturate (fig. 15 si 16).

H

v

Fig. 15. Puncte cu maxima contractara musculara (dupa W. Kohlrausch)
82



Trahee


Migrena


Bronhii (Astm)

Ficat si vezicula biliara
Intestin

Rinichi


 


 


Fig. 16. Puncte cu maxima contractura musculara
(dupa W. Kohlrausch)


83



Masajul conjunctiv reflexogen

Aceasta metoda terapeutica a fost descoperita întâm-
plator în anul 1929 de catre maseza germana, Dicke.
Suferinda de arteriopatie cronica obliteranta, la unul din
membrele inferioare, ea statea mult timp în pat. Intr-una
din zile, a avut ideea de a-si masa cu vârful degetelor
câteva zone împastate de pe piele, pe care le descoperi-
se întâmplator în regiunea sacrala si pe crestele oaselor
bazinului (iliace). Dupa nenumarate zile de automasaj,
bolnava a observat aparitia unor furnicaturi la nivelul
piciorului bolnav si usoare senzatii de caldura locala.
Ulterior si-a extins masajul si în regiunea trohanteriana
(la|a externa a coapsei), prin manevre mai energice,
executate ore întregi. Dupa trei luni de automasaj ener-
gic, /linie, durerile din membrul bolnav s-au ameliorat
simtitor.

Cu/ul a facut multa vâlva în lumea medicala,
,,miraculosul" tratament fiind preluat de o clinica medicala
universitara din Fribourg, care 1-a aplicat si în alte boli:
miocardita, insuficienta coronariana, hipertensiune arteri-
ala etc. Acest masaj, denumit de medicii germani
"Bindegewebsmassage" (masaj conjunctiv) a fost folosit
ulterior în clinicile germane de pediatrie, ortopedie, neu-
rologice, ginecologie etc.

O contributie importanta la dezvoltarea masajului con-
junctiv    au    avut-o   medicii   germani    Teirich-Leube,
Kohlrausch si Kliber, ultimul publicând o lucrare de spe
cialitate, intitulata "Segmentherapie ", în care si-a prezen
tat propriile sale observatii.

Toti medicii practicieni erau convinsi ca masajul tesu-
tului conjunctiv actioneaza asupra sistemului nervos ve
getativ, obtinând, în felul acesta, ameliorarea unor tulbu

84


rari functionale ale anumitor organe. Unii dintre ei stimu-
lau zonele respective nu numai cu masaj, dar si cu alte
mijloace: caldura locala (împachetari), injectii locale cu
substante anesteziante.

La Congresul Mondial de masaj si kineziterapie, din
1959, de la Paris, Dr. Teirich-Leube a prezentat o comu-
nicare privind studiile si cercetarile sale în domeniul ma-
sajului reflex terapeutic. Cu aceasta ocazie a vorbit si des-
pre masajul lui Dicke.

Ţesutul conjunctiv, format din celule cu aceeasi struc-
lura si aceleasi functii, face legatura între tesuturi si între
acestea si organe, având, în acelasi timp, si un rol de susti-
nere. Ţesutul lax subcutanat contine fibre elastice (care îi
confera elasticitatea) si fibre colagene (care îi confera re-
/islenta).

Ţesutul conjunctiv, care se gaseste în piele, în stratul
adipos, în cartilagii, în oase, în muschi etc., reprezinta
16% din greutatea corpului, continând si 23% din apa în-
tregului organism. Functiile sale sunt reglate de sistemul
nervos si sistemul endocrin, ceea ce explica actiunea sa
n'llexogena.

în unele boli, tensiunea tesutului subcutanat creste, zo-
na respectiva devenind palpabila si chiar vizibila, din cau-
n\ retractarii pielii. Aceste modificari, mai mult sau mai
|ui|in evidente, sunt în functie de cantitatea tesutului con-
limctiv din acea zona. Ea are centrul retractat, în raport
direct cu disfunctia organului, iar periferia infiltrata. Zona
icspectiva este ferma la pipait.

Zonele tesutului conjunctiv sunt mai mult sau mai putin
vi/ibile, descoperirea lor prin palpare minutioasa depin-
/ftnd de experienta terapeutului.

Cartografiile pentru masaj conjunctiv (dupa dr.
i'eirich-Leube) sunte prezentate în fîg. 17.

85


Fig. 17. Zonele reflexogene (tesut conjunctiv), dupa H. Teirich-Leube:

1. Vezica; 2. Constipatie; 3. Intestin; 4. Menstruatie; 5. Sistem venos si

limfatic; 6. Zona hepatobiliara; 7. Inima; 8. Stomac; 9. Sistem arterial

al membrelor inferioare; 10. Hipomenoree; 11. Cap; 12. Brate

1. Zona vezicii urinare (A): retractie distincta si pal-
pabila, de marimea unei monede de 100 de lei, situata dea-
supra santului interfesier; se observa la bolnavii de cistita,

86


chiar dupa vindecare, la persoanele care se plâng de pi-
cioare reci pâna la genunchi, seara, când se duc la cul-
care.

2.     Zona constipatiei (A): retractie sub forma unei ban-
de, lata de 5-8 cm, net vizibila si palpabila, în treimea
mijlocie a osului sacrum, spre exterior. Se observa în con-
stipatie, mai ales la femei, înainte de menstruatie si la per-
soanele aflate într-o calatorie lunga.

3.     Zona intestinului (A): retractie larga, situata deasu-
pra osului sacrum, aproximativ egala cu zona menstruatiei,
foarte vizibila si net palpabila la persoanele predispuse la
diaree si digerare rapida.

4.     Zona menstruatiei (A), retractie larga între articu-
latiile sacro-iliace, la nivelul treimei superioare a osului
sacrum, net vizibila si palpabila în dismenoree.

5.     Zona sistemului venos si limfatic la nivelul gam-
belor
(B): retractie, sub forma unei bande late de aproxi-
mativ 5 cm, net vizibila si palpabila, începând de la sa-
crum spre exterior, paralel cu creasta iliaca. Se observa la
bolnavii cu varice si crampe nocturne, edeme la glezne,
dupa un stat prelungit în picioare, înainte de menstruatie
ele.

6.     Zona hepato-biliara (B):  retractie larga pe  fata
posterioara a toracelui (dreapta), vizibila si palpabila în
hepatita (în timpul bolii si dupa), tulburari functionale ale
ficatului.

7.     Zona inimii (B): retractie larga la nivelul fetei poste-
rioare a toracelui (stânga) sub omoplatul stâng, net vizibila
$i palpabila în tulburari cardiace, în insuficienta coronaria-
na.

8.     Zona stomacului (B): coincide în mare parte cu zo-
na inimii, cu exceptia unei mici portiuni situate sub spina
omoplatului, vizibila si palpabila sub forma unei retractii,
în tulbuari gastrice functionale, hiper si hipoaciditate si
ploza gastrica.

87



9. Zona sistemului arterial al membrelor inferioarea

(C): o banda subtire, bilaterala sau unilaterala, de partea
membrului afectat, pe fese, cu directie oblica, palpabila în
afectiuni arteriale spastice.

10.        Zona hipomenoreei (C): retractie vizibila la nive-
lul osului sacrum, articulatiilor sacro-iliace, feselor, în ur-
matoarele cazuri: menstruatie redusa, amenoree secundara,
organe genitale infantile s.a.

11.        Zona capului (D):poate fi descoperita în patru lo-
curi:

-   la nivelul cefei, o banda subtire, (retractie palpa-
bila);

-   pe osul sacrum, deasupra zonei vezicii (retractie
palpabila);

miic omoplati (retractie palpabila);
pi-   i-oasu-le   inferioare,   la   dreapta   si   stânga
(letiiKtn.- iui întotdeauna palpabila si vizibila).
Aceste /onc suni vi/ibile în dureri de cap cronice, mi-
grene, insomnii, iar cea de pe ceafa si în cazul comotiilor
cerebrale.

12.  Zona bratelor (D): pe omoplati cu extindere pe
muschii deltoizi, fata posterioara.

Zonele sunt palpabile si vizibile în urmatoarele sufe-
rinte: tulburari circulatorii cronice, parestezii nocturne la
nivelul bratelor, nevrite, nevralgii, tulburari trofice dupa
fracturi, crampa scriitorului etc.                                             ^

TEHNICA MASAJULUI CONJUNCTIV     n
REFLEXOGEN

Mai întâi se inspecteaza si se palpeaza zona respectiva,
cu multa rabdare, cu vârful degetelor. Pentru aprecierea
tensiunii tesuturilor din zona, se palpeaza, printr-o rulare
usoara, pliul pielii. Descoperirea acestor zone reflexogene
se face dupa o lunga practica.


Masajul consta din presiuni si frecari puternice cu vâr-
lul degetelor, manevre care produc senzatii de "smul-
gerea" pielii, de "taietura" sau "ruptura" locala.

în timpul unui astfel de masaj, pielea este usor depla-
Mita pe tesuturile subiacente, manevra respectiva produ-
când dureri foarte vii. In acelasi timp pielea se înroseste,
nc reliefeaza usor, capatând un aspect zebrat, fenomene
care persista în urmatoarele 36 de ore. Acestea, spun pro-
fesionistii, sunt reactiile normale ale masajului conjunctiv.

Cu toate ca masajul este digital, senzatiile produse dau
impresia ca manevrele respective au fost efectuate cu un-
ghia.

Dupa masaj se recomanda repaus de 1-2 ore. La înce-
putul tratamentului se face câte o sedinta pe zi, apoi la 2-3
/ile. Rezultatele sunt pozitive dupa 4-5 sedinte, mai ales
in tulburarile cronice.

Principalele indicatii

-   dureri;

-   tulburari circulatorii periferice: picioare grele, crampe
musculare, varice etc.;

-   boli cardio-respiratorii: astm bronsic, bronsite croni-
ce, unele dureri precordiale etc.;

-boli ale aparatului digestiv: stomac, ficat, pancreas,
t unstipatie, migrena;

-   boli ginecologice, menopauza;

-   boli reumatice cronice, lumbago etc.

Masajul vertebral reflexogen

O metoda terapeutica mai putin cunoscuta la noi în
(iirfi, dar foarte raspândita în America de Nord si Eu-
ii»pa de Vest, este chiroterapia. Ea mai este cunoscuta

89


si sub alte denumiri: osteoterapie, osteopatie, chiro-
practica, manipulari, medicina ortopedica si ver-
tebroterapie.

Chiroterapia (gr.Ł/ze/r=mâna; therapia=\QC\\vco) consta
din folosirea mâinilor, cu ajutorul carora terapeutul im-
prima anumite miscari unei încheieturi, în scopul amelio-
rarii sau chiar vindecarii, pe cale reflexa, a unor suferinte
locale sau la distanta. Miscarile respective sunt de mai
multe feluri: presiuni, împingeri, tractiuni, rasuciri si ma-
saje.

Manipularile respective provoaca reflexe la distanta,
care au o influenta pozitiva asupra unui organism bolnav.
Despre reflexele produse cu ocazia manipularilor verte-
hnilo s-a ocupai, la începutul secolului al XX-lea, medicul
iimoiionn A l ho n Ahrams. Foarte multe dintre efectele
lUTsini manipulari erau asemanatoare celor obtinute prin
nciipuiKiiirfl.

Ahiams a sludiat, în acelasi timp, si reflexele verte
hralo produse prin percutia cu vârful degetului a apofi
/clor spinoase sau prin exercitarea de presiuni paraver
tchralc.

Bazele reflexoterapiei vertebrale moderne (spondilo
terapie) au fost puse de Albert Abrams. Percutia apofizeloi
spinoase ale vertebrelor actioneaza asupra ganglionilor si
viscerelor corespunzatoare.

TEHNICĂ

t

Pentru întelegerea mai buna a reflexoterapiei vertebra
le, cititorul are le dispozitie cartografia maduvei spinarii si
nervilor rahidieni (fig. 18).

Stimularea locala poate fi facuta cu vârful degetului sau
prin percutia (cu marginea mâini) pe degetul aplicat pi'
vertebra. Percutiile vor fi blânde, regulate, într-un ritm dr
65 pe minut.

90


'*-


Jli


Se mai folosesc presiuni cu vârful degetelor, paraverte-
bral, unilateral sau bilateral, timp de 10 secunde, pe anu-
mite puncte.


\ x     x    -y

 

 

"cV.x--,   ~'--J
K--C >x> - -

--^-              - -

INIMĂ

 

xxs  * ---------  

 

---.;« *%"" \~\- -*.-   -   ~

c-»,T\- >*i-.v
^
.v --SX    vv^ " ""

-_-_--;;-::;;-;

BRONHII

::V%;:^:-:

 

 

--^^

:-:::: -----  

ESOFAG

- ^^s

^S                   \G-CEUAC

^>t --------  1

 

lnerva)ia motone ti
tenzitlvipieHi


Inervatia vegetativi
simpatica $i parasimpaticâ


r

Fig. 18. Topografia maduvei spinarii si nervilor rahidieni
(dupa H. Greissing si H. Preiss)

Manevrele vor fi alternate cu pauze: percutii (4-5 se-
nile), pauza de 2-3 minute, apoi presiuni paravertebrale
15 secunde).

91


CORESPONDENŢELE VERTEBRELOR CU
UNELE ORGANE, FUNCŢII, BOLI sI
ACŢIUNEA REZULTATĂ DUPĂ MANEVRELE
AMINTITE
(dupa Abrams, Leprince si van Steen):

-  Vertebrele cervicale

-prima vertebra cervicala - Atlas (C,): cap, creier,
vedere, auz, ameteli, amnezie, nevralgie faciala si
cervico-occipitala;

-a doua vertebra cervicala -Axis (C2): urechi, corzi
vocale, aritmie, excitatia glandelor suprarenale (mai ales
între C2 si C,);

-a (reia vertebra cervicala (C3): amigdale, dinti, gin-
gii. paiK'ii'ax, colnice frontala;

~u fHilrn vertebra cervicala (C4): astm bronsic,
si'U'ionnli/em pulmonar, ameliorarea respiratiei,

-  a cincea vertebra cervicala (C5): membre superioare,
tlifliiii. parali/.ia membrelor superioare, sughit;

-a sasea vertebra cervicala (C6): boala Parkinson
(reduce tremuraturile), tahicardie paroxistica, crestere;i
activiatii paratiroidelor;

-  a saptea vertebra cervicala (C7): reanimare, contrac-
tia stomacului, insuficienta hipofizara, tremuraturi, hiperti
roidie, boala Parkinson etc.

-   Vertebrele dorsale sau toracale

-prima vertebra dorsala sau toracala (D,): contractiii
ansei sigmoide, dilata pupila (percutia sa este contraindi
cata în glaucom);

-  a doua vertebra dorsala (D2): scade tensiunea arteri
ala;

-a treia vertebra dorsala (D3): contracta pilonii, sti
muleaza functiile plamânilor si plexului solar;

92


-  spatiul dintre vertebra dorsala 3 si dorsala 4: hi-

potiroidie, hipertensiune arteriala, hiperfunctia hipofi-
/ei;

-a patra vertebra dorsala (D4): dilata plamânii si
iiinelioreaza functiile sale;

-  a cincea vertebra dorsala (D5): deschide pilonii, go-
leste stomacul, relaxeaza muschii, insomnie, îmbunatateste
«c'tivitatea pancreasului;

-a sasea vertebra dorsala (D6): litiaza biliara, con-
tracta vezicula biliara;

-  a saptea vertebra dorsala (D7): evacueaza vezicula
hi l iara, boli de ovare;

-  a opta vertebra dorsala (D8): splina, rinichi, ficat;
-a noua vertebra dorsala (D9): litiaza biliara, dilata

vnnalul coledoc, stimuleaza ovarele, dismenoree;

-  a zecea vertebra dorsala (D10): cistita, celulita, ede-
me, anemie, calculi renali, guta, diabet zaharat, impotenta
itt'xuala, arterita;

-a unsprezecea vertebra dorsala (D,,): boli de intesti-
ne (combinat cu L2);

-  a douasprezecea vertebra dorsala (D12): prostata, in-
.utinenta urinara.

-   Vertebrele lombare

-prima vertebra lombara (L,): ficat, pancreas, con-
irtia portiunii ascendente a intestinului gros;

-  a doua vertebra lombara (L2): ficat, pancreas, con-
i'tia portiunii transversale a intestinului gros;

-a treia vertebra lombara (L3): contractia portiunii
scendente a intestinului gros;

-   a patra vertebra lombara (L4): contractia ansei sig-
niMide si a rectului;

-   a cincea vertebra lombara (L5): atonia vezicii urina-
"  enurezis;

93



-   Vertebrele sacrale

-prima vertebra sacrala (S,): favorizeaza erectia;

-   a doua vertebra sacrala (S2): contractia rectului;

-   a treia \ertebra sacrala (S3): hemoroizi;
-apatra vertebra sacrala (S4): hemoroizi;

-  a cincea vertebra sacrala (S5): hemoroizi, favorizea-
za erectia.

Cercetarile asupra reflexoterapiei vertebrale continua,
multe din datele mentionate fiind înca subiecte de discutii
între specialisti.

(ÎIIII) TKRAPEUTIC

Acr»ia|{k'. |K'i cutia vertebrei cervicale 7, timp de 45 de
(tcciiiuli1 (o lovilunl pe secunda), pauza doua minute; per-
cii|in vi'itehrei dorsale 5, timp de doua minute, pauza doua
iiiiiuili*. percutia vertebrei cervicale 7, timp de 45 secunde,
pau/.ft doua minute, percutia vertebrei dorsale 11, timp de
un minut.

Anemie: percutia în fiecare zi a vertebrei dorsale 10, de
trei ori câte un minut, cu pauze de un minut.

Arterita (bolnavii sa nu prezinte tulburari cardiace):
percutia vertebrei dorsale 10, un minut, de trei ori, cu pau-
ze de doua minute; manevra se executa dupa consumarea
unui litru de apa în interval de doua ore.

Astm bronsic: percutia spatiului dintre vertebrele cer-
vicale 4 si 5, de trei ori, timp de 30 secunde, cu pauze de
doua minute, presiuni în acelasi loc cu vârful degetului,
timp de doua minute.

Celulita: percutia vertebrei dorsale 10, de trei ori câte
45 de secunde, cu pauze de doua minute

Cistita: percutia vertebrei dorsale 10, de trei ori câte un
minut, cu pauze de doua minute.

94


Colica biliara: percutia vertebrelor dorsale 7 si 10.

Colita: percutia vertebrelor lombare, fiecare câte un
minut, cu pauze de doua minute.

Diabet zaharat: percutia blânda a vertebrei dorsale 10,
11 mp de 45 de secunde.

Edeme: percutia vertebrei dorsale 10, timp de un mi-
nut, de trei ori, cu pauze de 2 minute.

Guta: percutia vertebrei dorsale 10, timp de un mi-
nut, pauza 3 minute; presiuni bilaterale în dreptul verte-
brei dorsale 10, timp de 30 de secunde, pauza 3 minute,
npoi percutia vertebrei dorsale 10, timp de un minut.
Manevrele se executa 15 zile la rând, la interval de 3-4
luni. în timpul tratamentului se recomanda o cura de
ape minerale.

Hipertensiune arteriala: presiuni puternice cu vârful
unui deget de o parte si alta a coloanei vertebrale, în
ilicptul spatiului dintre vertebrele dorsale 3 si 4.

Hipotensiune arteriala: percutia usoara, timp de 30 de
rcunde, a vertebrei dorsale 5, timp de 45 de secunde, pa-
ii/it 2 minute; percutia vertebrei dorsale 7, timp de 45 de
MX-unde.

Impotenta sexuala: percutia usoara a vertebrei dorsale
10, timp-de 45 de secunde, de trei ori la rând, cu pauze de
iloua minute; percutia vertebrelor sacrate, cu pauze de do-
ua1 minute, percutia vertebrei cervicale 7, dorsale 12, lom-
bare 5, fiecare timp de 45 de secunde, ou pauze de doua
minute. Manevrele se vor executa zilnic, timp de 25 de
n Ic.

Lauzie (pentru cresterea secretiei de lapte): percutia
uTtebrelor dorsale 3 si 4, fiecare câte un minut.

Lipotimie: percutia usoara cu vârful degetului pe cea
unii proeminenta vertebra cervicala de la baza cefei

95


Litiaza biliara: percutia vertebrei dorsale 7, un minut,
pauza doua minute; percutia vertebrei dorsale 10, un mi-
nut, pauza doua minute; percutia vertebrei dorsale 11, un
minut.

Manevrele se executa zilnic, câteva luni la rând, apoi
trei saptamâni numai vertebra dorsala 7, zilnic, de trei ori
pe zi, timp de un minut.

Lumbago acut: percutia vertebrei dorsale 5, un minut,

0  lovitura pe secunda, pauza doua minute, percutia verte-
brei dorsale 10, un minut, o lovitura pe secunda, pauza
doua minute; percutia vertebrei dorsale 5, 30 secunde, o
lovitura pe secunda. Manevrele se executa zilnic, timp de

1         ^ /ile Li rând.

Menstruatie (menoragie): presiuni puternice cu vârful
ik'V.rliilin, de o parii- si alta a vertebrei dorsale 7, timp de
M) siTiimk*. pau/.l doua minute; percutia vertebrei dorsale
/. un inimii, cfite o lovitura pe secunda; presiuni puternice
ilr o parte si alta ale aceleiasi vertebre, timp de 30 secun
do.

Menstruatie dureroasa (dismenoree): percutia verte
brei dorsale 9, de trei ori câte un minut, cu pauze de 30
secunde, cu patru zile înainte de menstruatie, zilnic.

Migrena frontala: percutia vertebrei cervicale 3, de
trei ori, câte 30 secunde, pauza doua minute, apoi presiuni
bilaterale câteva secunde.

Nevralgie faciala: presiuni puternice cu vârful unui
deget, de o parte'si alta a vertebrelor cervicale l si 2.

Oboseala: masajul energic al cefei, de o parte si alta ;i
coloanei cervicale.

Retentia de urina: percutia vertebrei dorsale 8, tim|>
de 45 secunde, de trei ori pe zi, cu pauze de doua mi
nute.

Surditate: percutii usoare asupra vertebrei cervicale 7,
de câteva ori.

96


Masajul reflexogen al talpilor
si al picioarelor

Masarea unor puncte de pe talpi si picioare, în scopuri
terapeutice, este o practica foarte veche, ea aflându-se de
milenii în arsenalele terapeutice ale medicinii traditionale
din China si India, fiind preluata, din secolul al Vl-lea, si
de japonezi.

In antichitate se credea ca pe suprafata unor segmente
ale corpului, printre care si picioarele, sunt reprezentate
toate organele. Medicii vremurilor au observat ca unele
/one de proiectie devin sensibile când organul respectiv se
îmbolnaveste. De aici ideea de a fi masate cu degetul sau
t1 u alte mijloace pentru ameliorarea unor suferinte.

Masajul punctelor de pe talpi si picioare (podopunc-
Iura) se practica astazi pe scara mare în estul Asiei, meto-
ilii adoptata la jumatatea secolului trecut si de numerosi
Inapeuti naturisti din Europa si America de Nord. Un me-
rit deosebit în raspândirea acestei metode îl are specialistul
umerica, W. H. Fitzgerald, care a denumit-o zonoterapie.

în Japonia zilelor noastre exista specialisti care practi-
tfl, nu numai presopunctura talpilor si picioarelor în sco-
puri terapeutice, dar si diagnostice, specialitatea lor l'iind
cunoscuta sub denumirea de sokushindo.

în Japonia profesionistii folosesc urmatoarele zone rc-
llcxogene:

zonele Hirata: reprezentate de 12 benzi orizontale, fie-
hiiv (lind în relatie cu un anumit organ: trahee si bronsii,
plAmâni, inima, ficat, vezica biliara, splina-pancreas, stomac,
rinichi, intestin gros, intestin subtire, vezica, organe genitale.

l,a nivelul piciorului se gasesc proiectate: arborele
Nonsic, plamânii, inima, ficatul si vezicula biliara.

zonele Sokushindo, ilustrate prin cartografii precise,

rare coloana vertebrala se afla pe marginea interna a
i-ci piciorului;

zonele Shiatsu, cu 44 de puncte pe picior.

97



în China se folosesc 32 de puncte pentru podopunctura,
situate în afara meridianelor. La rândul lor, specialistii
taiwanezi folosesc 25 de puncte situate pe picior.

în SUA podopunctura a constituit obiect de studiu pentru
numerosi specialisti, printre care: Fitzgerald, Riley (cerceta-
rile sale fiind preluate de suedeza Bunice Ingham), R.A.Dale.

Fig. 19. Reprezentarea iner-

vatiei somatice si viscerale pe

fata plantara a piciorului (dupa

J. Bossy). Circuitele nervoase

ale reflexogiei piciorului

LV - Lant simpatic laterover

tebral

PC - Plex celiac
PCP - Plex cardio-pulmonar
PH - Plex hipogastric      :
PM - Plex mezenteric
PV - Lant previsceral
SS - Segmente spinale (C: cer

vicale; T: Toracice; L: lom

bare; S: sacrale; Co: coca

giene)

în Franta, J. Bossy, profesor la Facultatea de Medicinii
din Montpellier, a întocmit o schema cu reprezentare u
inervatiei somatice si viscerale pe pe talpi si circuitele net
voase ale reflexologiei piciorului (fîg. 19), si o schema cu
cartografia talpilor (fîg. 20).

Masajul talpilor picioarelor sunt folosite astazi în foarli
multe tari occidentale, în scop diagnostic si terapeutic.

98



ficat 51
Cai triere


coton drepl

intestin subtire
cac apendice


 


Drapt                                                                   stâng

Fîg. 20. Proiectia organelor pe talpi (dupa J. Bossy)



Reflexodiagnosticul consta din reperarea punctelor sen-
sibile sau chiar dureroase de pe talpi, printr-o palpare mi-
nutioasa cu vârful unui deget. Punctele sensibile semnifica
suferinta organelor proiectate în acel loc.

Reflexoîerapia consta din stimularea punctelor sensibile,
în ordinea indicata pentru fiecare boala, cu vârful degetului,
cu un instrument improvizat (betigas de lemn, cu vârful ro-
tunjit al stiloului, al unei baghete de sticla etc.). Punctele se
maseaza câteva minute pâna la disparitia durerii locale si a
granulatiilor de sub piele. Aceste manevre deblocheaza ener-
giile din corp si îmbunatatesc circulatia sângelui si obtin, pe
cale reflexa, normalizarea functiei organului respectiv.

9


Masajul se executa nu numai pe talpi, dar si la nivelul
picioarelor (fig. 21) pe o piele curata si sanatoasa (fara
bftlillmi, rani, (umori etc.).

l: ganglioni limfatici (torace si subsoara);
2: difragma; 3: sâni; 4: amigdale; 5: tâm- 28
ple;  6:   dureri  în  timpul  menstruatiei; 27
7: articulatia soldului; 8: ovare, testicule;   4
9: genunchi; 10: zona sciaticului; 11: umar; 26
12: centrul echilibrului; 13: rect (hemo- 25
roizi); 14: ganglioni limfatici (abdomen);
15: uter; 16: vagin, penis, ureter; 17: coc-
cis si sacrum;  18: vezica;  19: vertebre
lombare; 20: vertebre dorsale; 21: parati-
roide; 22:  vertebre cervicale; 23:  nas;
24: ganglioni limfatici (abdomen inferior); 24
25: canale galactofore; 26: laringe, trahee;
27: maxilar inferior; 28: maxilar superior

Fig. 21. Zonele reflexogene de pe fetele externa (a), interna (b) si su
perioara ale piciorului (c)

100


l


înainte si dupa tratament, se executa masajul blând al
talpilor, cu palma, timp de 20-30 de secunde. Pentru sufe-
rintele acute se recomanda 1-3 sedinte pe zi, durata lor
putând fi pâna la 30 de minute, iar pentru cele cronice, 2-3
sedinte pe saptamâna.

în timpul masajului bolnavul va sta culcat cu fata în sus,
iar masorul într-o pozitie cât mai comoda, asezat pe un scaun.
Iii se va concentra strict asupra masajului, alte activitati si-
multane (conversatii, privit la televizor) fiind interzise.

GHID TERAPEUTIC

în functie de afectiune pot fi masate, în ordinea specifi-
cata, zonele mentionate mai jos:

Acnee: ficat, rinichi, glande suprarenale.

Alcoolism: hipofiza, suprarenale, ficat, pancreas, tiroi-
da, glande sexuale.

Alergie: rinichi, uretere, vezica urinara, paratiroide,
iipendice.

Ameteala: cap, ficat, vezicula biliara, ureche, splina,
pancreas.

Anemie: splina, metabolism.

Angina: laringe, amigdale, cai limfatice, intestin gros,
11 cat, rinichi, vezica biliara.

Anorexie: stomac, intestin, tiroida; masaj energic al pro-
rminentei musculare de la baza degetului mare, în palma.

Artroza: suprarenale, rinichi, uretere, vezica urinara,
tiroida, paratiroide, hipofiza, pancreas si articulatia sufe-
nnda (genunchi, sold, coloana vertebrala etc.).

Astm bronsic: plex solar, rinichi, uretere, vezica urina-
u, suprarenale, paratiroide, plamâni, bronhii.

Ateroscleroza: ficat, rinichi, vezica urinara, colon, va-
t limfatice.

Bronsita acuta: bronhii, puncte limfatice, paratiroide,
nprarenale.

101


Bronsita cronica: puncte limfatice, suprarenale.

Celulita: puncte limfatice, ovare, testicule, rinichi,
uretere, vezica urinara, plex solar.

Cistita: rinichi, uretere, vezica urinara (pe aceasta zona
se va insista mai mult).

Colica biliara: ficat si vezica biliara (manevre energice).

Colita: stomac, intestine, puncte limfatice (manevre
energice).

Constipatie: stomac, intestine, rect, plex solar.

Crampe musculare: tiroida, coccis (manevre energice).

Diabet zaharat: duoden, pancreas (aici se va insista),
hipol'i/.a, tiroida, suprarenale, rinichi, ficat.

Diaree: stomac, intestine, puncte limfatice, plex solar.

Iu-/.emit: rinichi, suprarenale, uretre, vezica urinara, pa-
liitiioulc. hciii, vivic;1 biliara, colon, puncte limfatice.

l'.deine: suprarenale, rinichi, vezica urinara, inima,
|tmu ic limliilice.

l'Vhra: lnpol'i/.a, suprarenale, amigdale, splina, puncte
limladce.

Frigiditate: hipofiza, ovare, uter.

Creata: stomac.

Gripa: nas, sinus, amigdale, puncte limfatice, intestine.

Guta: suprarenale, rinichi, uretere, vezica urinara.

Guturai: cap, plamâni, bronhii, puncte limfatice, hi
pofiza (febra).

Halena: stomac, intestine.                                            >

Hemoroizi: rect, ficat, vezicula biliara.

Hipertensiune arteriala: ficat, plex solar, hipofiza. ">

Hipotensiune arteriala: pancreas, hipofiza, tiroida
plex solar, cap, apoi masajul în întregime al talpilor si
mâinilor timp de câteva secunde.

Impotenta sexuala: organe genitale, suprarenale, plex
solar.

Insomnie: masajul blând al pulpelor degetelor mari de
la picioare, în pat, seara înainte de culcare.                         :'

102


Leucoree: uter, vagin, puncte limfatice.

Litiaza biliara: ficat, vezicula biliara.

Lumbago acut: coloana vertebrala, insistând pe zona
lombara.

Mâncarimi de piele: ficat, hipofiza, tiroida, suprare-
nale, puncte limfatice.

Menopauza: hipofiza, ovare, uter.

Menstruatie (tulburari): uter, ovare.

Menstruatie dureroasa (dismenoree): ovare, uter, hi-
pofiza.

Migrena: centrul echilibrului, paratiroide, stomac, fi-
. ,it, vezicula biliara.

Nevroza: rinichi, uretere, vezica urinara, paratiroide,
cap, plex solar, hipofiza, tiroida.

Obezitate: vezi celulita.

Oboseala: rinichi, uretere, vezica, paratiroide, ficat,
suprarenale, tiroida, splina.

Orgelet: ochi, puncte limfatice.

Poliartrita reumatoida: suprarenale, rinichi, uretere,
vc/ica urinara, tiroida, paratiroide, hipofiza,

Prostatita cronica: rinichi, uretere, vezica, prostata.

Psoriazis: suprarenale, rinichi, uretere, vezica, parad-
it >ide, puncte limfatice, ficat, hipofiza, tiroida.

Ragusala: laringe, ficat, intestine, amigdale, puncte
limfatice.

Rau de calatorie: centrul echilibrului, stomac.

Rinita alergica: cap, gât, bronhii, puncte limfatice, hi-
pori/a, paratiroide.

Sinuzita: sinusuri, puncte limfatice, paratiroide.

Tuse: plamâni, puncte limfatice, paratiroide, suprare-
n.ilc, ficat, intestine.

Ulcer gastro-duodenal: stomac, duoden, plex solar.

Varice: suprarenale, rinichi, vezica, coloana lombara,
lu'iit, vezica biliara, intestine.

Zgomote în urechi: ureche (talpa din partea respectiva).

103



Masajul reflexogen al mâinilor

Ca si picioarele, mâinile prezinta numeroase zone re-
flexogene ce pot fi folosite în scopuri diagnostice si tera-
peutice. Importanta degetelor mâinilor este cu mult mai
mare decât a picioarelor, mai ales degetul mare pe care se
gasesc numeroase astfel de zone (fîg. 22). De asemenea,
pielea spatiilor interdigitale poseda zone reflexogene, ca
de exemplu cel dintre degetul mare si aratator.

Punctele sensibile sau chiar dureroase pot fi stimulate
prin masaj digital, cu pulpa degetului, sau chiar cu unghia,
timp de câteva secunde. Unii terapeuti folosesc pentru zo-
ne niiii întinse stimulari cu dintii unui pipetene sau ciupi-
teii pielii, mai ales hi vârful degetelor, cu un cârlig de rufe.

De rellexolotMa mâinilor s-au ocupat cercetatori ameri-
umi (hi/j.'eijil(l. Dale), japone/.i (Mirata, Yamamoto) si,
hmcin|eles, chiue/i. care încadreaza mâinile în micro-
sistemele de acupunctura. Un aport deosebit în aceasta
privinta l-a avut profesorul francez J. Bossy, care a întoc-
mit si o cartografie a mâinilor.

Autorii chinezi vorbesc de puncte de acupunctura pe
mâini (fata palmara si dorsala), situate în afara meridiane-
lor.

GHID TERAPEUTIC

Se vor masa, în ordinea prezentata, zonele precizate,
în functie de afectiune.

Acnee: ficat, rinichi, suprarenale.

Alcoolism: hipofiza, suprarenale, ficat, pancreas, tiroi-
da, gonade.

Alergie: rinichi, uretere, vezica urinara, paratiroide,
apendice.

Ameteala: echilibru, cap, ficat, vezicula biliara, ureche,
splia, pancreas.

104



.11


 


Flg. 22. Zonele reflexogene de pe palme (dreapta, stânga):

1: sinusuri; 2: plamân; 3: umar: 4: ficat: 5: pancreas; 6: vezicula; 7: apendice; 8: colon; 9: vezica; 10: sold; 11: ovare,
testicule; 12: ureche; 13: plex solar. 14: suprarenala; 15: rinichi; 16: hipofiza; 17: zona cerebrala; 18: glanda pineala; 19: cap;
20: gât; 21: stomac; 22: tiroida; 23: coloana vertebrala; 24: intestin subtire; 25: uter, prostata, penis; 26: inima; 27: splina.


Anemie: splina si metabolism.

Angina: laringe, amigdale, cai limfatice, intestin gros,
ficat, rinichi, vezica urinara.

Anorexie: stomac, intestin, tiroida, masaj energic al
proeminentei musculare de la baza degetului mare, în
palma.

Artroza: suprarenale, rinichi, uretere, vezica urinara,
tiroida, paratiroide, hipofiza, pancreas si articluatia bol-
nava.

Astm bronsic: plex solar, rinichi, uretere, vezica urina-
ra, suprarenale, paratiroide, plamâni, bronhii; ciupirea vâr-
I uri lor degetelor mare, aratator si mijlociu.

Alt'rosclero/a: ficat, rinichi, vezica urinara, colon,
jmiiu ic limhilKT.

llrnii>ihl iiuita: bronhii, puncte limfatice, paratiroide,
siipi.nciiiilc.

lironsitu cronica: puncte limfatice, suprarenale.

Celulita: puncte limfatice, ovare, testicule, rinichi,
uretere, vezica urinara, plex solar.

Cistita: rinichi, uretere, vezica urinara.

Colica biliara (în timpul crizei): ficat, vezicula biliara.

Colita: stomac, intestine, colon, puncte limfatice.

Constipatie: stomac, intestine, rect, plex solar.

Crampe musculare: tiroida, coccis.

Diabet zaharat: duoden, pancreas, hipofiza, tiroida,
suprarenale, rinichi, ficat.

Diaree: stomac, intestine, puncte limfatice, plex solar.

Eczema: rinichi, suprarenale, uretere, vezica, paratiroi-
de, ficat, vezicula biliara, colon, puncte limfatice.

Edeme: suprarenale, rinichi, uretere, vezica, puncte
limfatice.

Febra: hipofiza, suprarenale, amigdale, splina, puncle
limfatice.                                                                        ,*

106


Frigiditate: hipofiza, ovare, uter.

Greata: stomac, frecarea dosului mâinilor cu dintii
unui piepten, începând de la vârful degetelor.

Gripa: nas, sinus, amigdale, puncte limfatice, intestine.

Guta: suprarenale, rinichi, uretere, vezica.

Guturai: cap, plamâni, bronhii, puncte limfatice, hi-
pofiza; ciupirea vârfurilor degetelor.

Halena: stomac, intestine.

Hemoroizi: rect, ficat, vezicula biliara.

Hipertensiune arteriala: ficat, plex solar, hipofiza.

Hipotensiune arteriala: pancreas, hipofiza, tiroida,
plex solar, cap, apoi masajul în întregime al mâinilor, ca-
ic va secunde.

Impotenta sexuala: organe genitale, suprarenale.

Leucoree: uter, vagin, puncte limfatice.

Litiaza biliara: ficat, vezicula biliara.

Lumbago: coloana vertebrala, segmentul lombar.

Mâncarimi de piele: ficat, hipofiza, tiroida, suprare-
nale, puncte limfatice.

Menopauza (tulburari): hipofiza, ovare, uter.

Migrena: echilibru, paratiroide, stomac, ficat, vezicula
i'i l iara.

Oboseala: rinichi, uretere, vezica, paratiroide, ficat,
nprarenale, tiroida, splina.

Poliartrita reumatoida: suprarenale, rinichi, uretere,
c/ica, tiroida, paratiroide, articulatiile interesate.

Prostatita cronica: rinichi, uretere, vezica, prostata.

Psoriazis: suprarenale, rinichi, uretere, vezica, parati-
. ude, puncte limfatice, ficat, hipofiza, tiroida.

Kagusala: laringe, ficat, intestine, amigdale, puncte
i mi 11 atice.

Sinuzita: sinusuri, puncte limfatice, paratiroide, ciupi-
"ii vârfurilor degetelor 10 minute.

107



Surditate: presiuni puternice cu unghia pe articulatiile
degetului mic si inelar de la ambele mâini, presiuni puter-
nice cu unghia la extremitatea degetelor de la mâini, în
special pe inelar, de mai multe ori pe zi.

Tuse: plamâni, puncte limfatice, paratiroide, suprare-
nale, ficat, intestine, presiuni cu unghia pe degetul mare si
aratator.

Ulcer gastroduodenal: stomac, duoden, plex solar.

Varice: suprarenale, rinichi, uretere, vezica, coloana
lombara, ficat, vezicula biliara, intestine.

Zgomote în urechi: urechi.

/unde pre/entate sunt folosite în scopuri terapeutice
si loiiih- pu|m pentru diagnostic. Se observa ca reflexo-
Iruipiii piiliiii'loi foloseste aceleasi zone ca si reflexote-
liipia talpiloi Din acest motiv terapeutul nu le aplica
niciodata pe amândoua, în aceeasi sedinta, preferând
una din ele.

Cei mai multi prefera reflexo-diagnosticul si refle-
xo-terapia talpilor.

Masajul lingual reflexogen

Din cele mai vechi timpuri limba a fost una din oglin-
zile sanatatii omului. si astazi modificarile limbii (forma,
culoare, pete, crapaturi, rugozitati etc.) sunt elemente pre-
tioase în stabilirea unui diagnostic. Modificarile aparute pe
proiectia unui organ semnifica suferinta sa.

O mare importanta asupra acestui aspect îl acorda si
medicii homeopati, care stabilesc diagnosticul si cu ajuto
rul modificarilor descoperite pe limba.

Limba ocupa un loc important si în medicina tradiji
onala chineza. Pe fata dorsala, pe linia mediana, se gii

108


l


seste meridianul "Trei focare" si proiectia urmatoarelor
organe: rinichi, splina, inima, ficat, vezicula biliara si
plamân.

O limba este examinata prin inspectie si palpare cu vâr-
ful unui deget, spalat si badijonat cu alcool.

Pe limba se gasesc si zone reflexogene (fîg. 23) care
pot fi stimulate cu vârful degetului, prin apasari conti-
nue sau printr-un masaj circular, timp de 2-3 minute,
/onele mai mari pot fi stimulate prin apasari cu coada
unei linguri, care se aplica mai întâi pe vârful limbii,
câteva secunde, dupa care este deplasata spre regiunea
dorita.


 


SOrat

Dulce


Dreapta


Stânga


Fig. 23. Zonele reflexogene ale limbii:

l: rect; 2: sigmoid; 3: colon descendent; 4: colon transvers; 5: colon
ascendent; 6: ileon; 7: jejun; 8: duoden

109



Reflexodiagnostic

Zone usor împastate sau usor dureroase catre centrul
limbii semnifica suferinte ale mâinilor si picioarelor.

Zonele organelor proiectate pe limba, acoperite cu de-
pozite albicioase, gri, hasurate sau brazdate de mici cra-
paturi, semnfifica suferinta lor.

Reflexoterapie

Hemoroizi, menstruatie dureroasa, guturai, angina,
tuse convulsiva, bronsita acuta: presiuni cu degetul pe
linia mediana, cât mai departe posibil de vârful limbii,
timp de 2-5 minute; presiuni cu coada lingurii, câteva se-
umdc, apoi deplasare spre zona dorita (hemoroizi, tuse,
iiH-iistruatic dureroasa);

Oboseala vocala (cântareti, artisti, oratori), guturai,
gripa: se recomanda tractiunea limbii (înainte si lateral) cu
doua degete, învelite în tifon, timp de 1-2 minute, cât mai
blând posibil. Prin aceasta manevra sunt stimulate meridi-
anele care guverneaza corzile vocale, laringele si caile
respiratorii.

Masajul endonazal reflexogen

Un astfel de micromasaj reflexogen mai este cunoscut si
sub numele de simpaticoterapie, pentru ca el actioneaza, în
primul rând, asupra sistemul nervos simpatic, care este ani-
matorul, regulatorul si aparatorul organismului nostru.

în secolul XX masajul reflexogen endonazal era denu-
mit de Bonnier centroterapie. El si-a motivat termenul în
felul urmator: stimularea endonazala actioneaza asupra
centrilor bulbari, cu ajutorul carora pot fi regularizate func-
tiile perturbate. Deci, o terapie cu ajutorul unui "centru
nervos".

110


Metoda consta din micromasajul anumitor zone (fîg.
24), cu suprafete foarte mici, de pe mucoasa peretelui
lateral al foselor nazale, pe care stau atârnate cele trei
cornete: inferior (corespunde abdomenului), mijlociu
(corespunde toracelui) si superior (corespunde capului
$i gâtului), începatorii stimuleaza numai punctele situ-
ate pe acest ultim cornet (este mai usor abordabil),
cât si pe cele situate în zona anterioara a cornetului
mijlociu.

Fig. 24. Cartografia mucoasei nazale

(dupa Bonnier si Klotz Guerard):

l inima, tensiune, termoreglare; 2: organe genitale; 3: vezica urinara;
i intestine; 5: stomac; 6: anus, rect; 7: ficat, pancreas; 8: rinichi;
' gât, nas, faringe, esofag, membrul superior; 10: anxietate cu
m.inisfetari fizice (varsaturi, insomnie, ameteala, depresiune); 11: auz;
! '. oculomotricitate; 13: tonus general; 14: sciatica, membru inferior;
l S: scurgeri patologice; 16: bâlbâiala; 17: miros; 18: anxietate cu ma-
nilcstari respiratorii; 19: fata; 20: trahee, bronhii, plamâni; 21: nas;
22: vasomotricitatea fetei; 23: vedere.

111



Cornetul inferior are trei zone:

-   anterioara, care corespunde urmatoarelor zone: ab-
dominala,   pelvina,   urinara   si   genitala.   Micromasajul
punctelor de pe aceasta zona se recomanda în suferintele
vezicii urinare, în prurit anal, în hemoroizi, în tulburari de
menstruatie etc;

-   mijlocie, care corespunde plexului solar, esofagului,
stomacului, ficatului, veziculei biliare, pancreasului, intes-
tinului  subtire, intestinului gros  (colon).  Micromasajul
punctelor   din   aceasta   zona   se   foloseste   în   ulcer
gastro-duodenal, gastrite, hepatita, constipatie, diaree si
chiar diabet /aharat;

postcrioara, care corespunde ganglionului cervical
stipenoi (cu ;ic(iunc asupra ochiului de partea respectiva),
urechii mieriu- si externe, afectiunilor cerebrale (ameteli,
migrena).

La acest nivel mai exista o a patra zona (situata
anterior) cu actiune asupra astmului bronsic, emfize-
mului pulmonar, rinitei alergice etc. La sfârsitul seco-
lului al XlX-lea Hack si Hering au obtinut, prin caute -
rizarea acestei zone, ameliorarea crizelor de astm
bronsic, tusei spasmodice, spasmelor laringiene si mi-
grenei. Cu multi ani în urma, cunoscutul orelist clujean,
Mihai lubu, obtinea rezultate remarcabile la bolnavii
cu rinita alergica si astm bronsic prin cauterizarea
(metoda totusi brutala) mucoasei nazale a cornetului
inferior.

Tehnica

Cei interesati sa practice reflexoterapia endonazala au
la dispozitie cartografia mucoasei nazale si reprezentarea
endonazala a sistemului nervos cerebro-spinal si a siste-
mului nervos autonom (fîg. 25).

112                                                                               T



ganglion cervico-toracic


ganglion cervical
superior


plex cardiac
ptox pulmonar


plex mezentenc
superior


 


Fig. 25. Reprezentarea inervatiei somatice si viscerale
pe mucoasa nazala (dupa J. Bossy)

Se foloseste un betigas de lemn sau un stilet metalic,
foarte fin (confectionat din argint, aur),cu capete rotunjite
ti bine înfasurate în vata, apoi muiata într-o solutie aro-
mata. Cu acest instrument se patrunde în cornetul inferior,
In /ona respectiva, apoi se maseaza blând, timp de câteva
kci unde, punctul respectiv. Se executa 2-3 sedinte pe
.iflplamâna, pâna la obtinerea rezultatului dorit.

Manevra este nedureroasa, fiind însotita, de multe ori,

lacrimare si stranuturi. Aceasta metoda terapeutica este

ule putin folosita astazi.

Alte manevre reflexogene:

presiuni la radacina nasului, cu doua degete
i« nniribuie la cresterea atentiei si concentrarii);

frecarea nasului, cu degetele aratatoare, de jos în sus,
>|M>i a pometilor, obrajilor (ajuta digestia si activitatea in-
| .linului gros).

113


si nasul este oglinda sanatatii omului: nasul rosu, vio-
laceu, umflat în permanenta, cu venule pe suprafata sa,
semnifica tulburari serioase ale aparatului circulator; un
nas mare semnifica un tub digestiv sanatos; un nas mic si
rotund semnifica sexualitate redusa si veleitarism.

Masajul reflexogen pe ureche

O alta zona reflexogena, folosita în scopuri terapeutice,
dar si diagnostice, este pavilionul urechii. Prima sa carto-
grafie, completa, apartine medicului francez Paul Nogier,
considerai si parintele auriculo-medicinii moderne, cel ca-
re a pus ba/de teoretice si practice ale acestei metode.
Nogier u fost cel dintâi care a intuit proiectia, pe fata in-
terna a pavilionului urechii, a unui fat cu capul în jos
(fîg. 26). Tot el a întocmit si prima cartografie completa a
pavilionului urechii (fig. 27). Ulterior, J. Bossy a întocmii
reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe pavilionul
urechii (fig. 28).



Fig. 26.


l"


114



dagtte picior


organe genitale externa
anus


gonade


 


Mg. 27. Proiectia organelor pe pavilionul urechii (dupa P. Nogier)

Pe ureche sunt proiectate toate organele corpului. Sti-
area punctelor de proiectie ale organelor respective,
imn masaj cu un stilet metalic sau din sticla, subtiri, cu ace
l'i'dale, cu anumiti curenti electrici, generati de aparate
dale, poate produce ameliorarea unor suferinte: dureri
orice fel, rinita alergica, astm bronsic, migrena, insom-
etc.

Urechea este si ea oglinda sanatatii noastre: lobul in-
or bine dezvoltat înseamna o vitalitate crescuta; un lob
.rior subtire si brazdat pe centru înseamna scaderea vi-
ilatii; un lob inferior umflat si rosu semnifica o proasta
ulatie periferica, mai ales cea a limfei; o ureche rotun-

115



nerv msinos

v
nerv coccigian

segmenta spinale
. lant latero-vertebral

lant pre-vertebral


da si mare este întâlnita la persoane cu activitate intelectu-
ala intensa.

t;
f

Fig. 28. Reprezentarea inervatiei somatice si viscerale
pe pavilionul urechii (dupa J. Bossy)                  '

Manevre reflexogene la îndemâna oricui: tragerea
lobul urechii si purtarea de inele mici, stimuleaza acuit.n
vizuala; tragerea de lobul urechii mareste atentia (mani-
folosita la unii scolari); tragerea în sus a pavilionului m
chii, de partea sa superioara, creste forta membrelor im


l


116


l


rioare; tragerea înapoi, din partea mijlocie, creste forta
bratelor; ciupirea marginii pavilionului produce revi-
gorarea organismului, ca si frecarea întregului pavilion.

Masajul reflexogen se mai poate practica si pe alte
segmente ale corpului: craniu, fata, piramida nazala,
Crunte, spate, dinti etc.

Irisul, partea colorata a ochiului, este folosit, deocam-
data, numai în scopuri diagnostice.


Document Info


Accesari: 13167
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )