Tehnica procedeelor de masaj

Tehnica procedeelor de masaj

În funcţie de efectele asupra organismului procedeele de masaj au fost împărţite în:

1.     Principale (fundamentale)

2.     Secundare (sau ajutătoare) de completare a efectelor celor principale

Procedeele principale n 212y2416c u pot lipsi din nici o şedinţă de masaj. În funcţie de specificul fiecărei regiuni, zone, le putem aplica pe toate sau doar pe unele dintre ele.

În funcţie de profunzimea structurilor anatomice asupra cărora se acţionează metodic se folosesc:

1.     Netezirea sau efleurage

2.     Fricţiunea

3.     Frământatul sau petrisajul

4.     Tapotamentul sau baterea

5.     Vibraţiile

NETEZIREA

Definiţie:

Se adresează tegumentelor şi constă în alunecări ritmice şi uşoare executate cu diferite părţi ale mâinilor în sensul circulaţiei de întoarcere (venoase şi limfatice).

Mişcarea constă în acţiunea de împingere şi tragere a mâinilor cu o anumită apăsare în funcţie de scopul urmărit.

Clasificarea netezirilor:

1.     Când acţionăm superficial se fac neteziri cu vârful degetelor, cu faţa palmară sau cu cea dorsală. Presiunea manevrelor va fi răsfrântă strică asupra pielii.

2.     Când acţionăm mai profund avem neteziri cu marginea cubitală, cu rădăcina mâinii, cu pumnul palmar sau cubital. În timpul netezirilor intensitatea apăsărilor va alterna ritmic şi la distanţe egale pentru a nu stânjenii circulaţia din artere.

A. Din punct de vedere al modului de lucru al mâinilor avem:

-         neteziri simultane

-         neteziri alternative

B. Din punct de vedere al direcţiei netezirilor:

-         pe direcţie longitudinală a segmentului:

§        simultane lungi

§        alternative lungi

-         pe direcţie oblică:

§        simultane medii

§        alternative medii

-         pe direcţie transversală:

§        simultane scurte

§        alternative scurte

Manevrele lungi pierd din viteză şi presiune în timp ce manevrele scurte devin din ce în ce mai rapide, au ritm vioi şi presiune crescută.

C. Din punct de vedere metodic.

- netezire introductivă

- netezire finală (de încheiere)

Netezirea introductivă are loc în orice şedinţă, orice regiune, segment sau zonă.

Tipuri:

1.     simultane lungi

2.     alternative lungi

3.     simultane medii

4.     alternative medii

5.     simultane scurte

6.     alternative scurte

Ritmul şi intensitatea manevrelor vor creşte în mod treptat, deoarece se urmăreşte obţinerea încălzirii subiectului pentru următoarele tehnici şi obţinerea acomodării subiectului cu maseurul.

Netezirea finală. Succesiunea manevrelor este invers ca la cea introductivă. Manevrele vor scădea treptat în ritm şi intensitate.

Sensul netezirilor este pentru membre de la segmentul distal la cel proximal.

D. Din punct de vedere al specificului regiunii avem:

- neteziri pentru regiuni cu pilozitate crescută – hipertricoză, neteziri în perie cu degetele în semiflexie

- neteziri pentru regiuni liniare (tendoane, degete), neteziri în cleşte

- Neteziri pentru segmentele circulare, tronconice (braţe, gambe, antebraţe), neteziri în brăţară sau inel, se realizează sacadat. Se prinde segmentul în priză circulară cu policele unul înaintea celuilalt şi se deplasează cu o mişcare sacadată.