Teste grila - Cardiologie

1.            CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui:

A.     Cardiomiopatie dilatativa

B.     Cardiomiopatie hipertrofica

C.     Cardiomiopatie restrictiva

D.     Infarct miocardic

E.      Miocardita difuza

2.            CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stînga cu diminuarea volumului sistolic:

A.     Cardiomiopatie dilatativa

B.     Cardiomiopatie hipertrofica

C.     Cardiomiopatie restrictiva

D.     Infarct miocardic

E.      Miocardita

3.            CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice în urma fibrozei  accentuate:

A.     Cardiomiopatie dilatativa

B.     Cardiomiopatie hipertrofica

C.     Cardiomiopatie restrictiva

D.     Infarct miocardic

E.      Miocardita

4.            CS. Principala veriga patogenetica în dezvoltarea cordului pulmonar cronic este:

A.     Hipertensiunea arteriala

B.     Hipotensiunea arteriala

C.     Hipertensiunea pulmonara

D.     Cresterea presiunii venoase

E.      Nici una din aceste variante

5.            CS. Profilaхia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta în urmatoarele, cu exceptia:

A.     Reducerii intervalului  de debut  a infarctului miocardic acut-spitalizare

B.     Aplicarii terapiei trombolitice cât mai precoce

C.     Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritm

D.     Corectiei dereglarilor volumului de sânge circulant

E.      Administrarii de agenti vasopresori

6.            CS. În socul cardiogen, Dopamina în doze mici nu provoaca:

A.     Dilatarea arterelor coronariene

B.     Dilatarea arterelor cerebrale

C.     Dilatarea arterelor renale

D.     Stimularea receptorilor dopaminergici

E.      Stimularea  alfa receptorilor

7.            CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stânga:

A.     Tusea

B.     Hemoptizia

C.     Dispneea

D.     Astenia

E.      Respiratia Cheyne-Stokes

8.            CS. Ce  simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa:

A.     Cianoza rece si generalizata

B.     Edeme generalizate

C.     Icter

D.     Hipertensiunea arteriala

E.      Hipertensiunea venoasa

9.            CS. Pentru  insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic:

A.     Turgescenta jugularelor

B.     Accentuarea pulsatiei arterelor carotide

C.     Accentuarea pulsatiei arterelor femurale

D.     Absenta pulsatiei pe arterele radiale

E.      Pulsatia venelor membrelor inferioare

10.        CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHA

A.     Tahicardia

B.     Dispneea

C.     Bradicardia

D.     Astenia

E.      Tusea

11.        CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica în capilarele pulmonare:

A.     Analgezice opioidee

B.     Diuretice

C.     Adrenomimetice

D.     Bronholitice

E.      Antiinflamatoare nesteroidene

12.        CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale:

A.     Stenoza aortica

B.     Hipertensiunea arteriala

C.     Ateroscleroza coronariana

D.     Cardiomiopatia hipertrofica

E.      Hipertireoidia

13.        CS. Localizarea tipica a durerii anginoase

A.     Precordial

B.     Epigastru

C.     Retrosternal

D.     Interscapular

E.      Umarul stâng

14.        CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma în acces de angina pectorala este:

A.     Unda P bifazica

B.     Modificarile segmentului ST

C.     Unda P negativa

D.     Modificarile segmentului PQ

E.      Modificarile complexului QRS

15.        CS. Nu este contraindicatie absoluta a efectuarii testului de efort, în caz de:

A.     Infarct miocardic acut

B.     Angina pectorala instabila

C.     Hipertensiune arteriala sistemica

D.     Endocardita infectioasa

E.      Tulburari severe de ritm cardiac

16.        CS. Creatinfosfochinaza, în infarctul miocardic acut se majoreaza:

A.     La 2 ore de la debut, atinge un maxim la 12 ore si revine la normal în 1-2 zile

B.     La 4-8 ore de la debut , atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal în 3-5 zile

C.     La 8-10 ore de la debut, atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal în 5-7 zile

D.     La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la normal în 2 zile

E.      Creste la 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2ore si revine la normal în 2 zile

17.        CS. Cea mai efectiva metoda a înlaturarii durerii în infarct miocardic acut este:

A.     Administrarea nitratilor

B.     Analgezice neopioidee

C.     Anagezice opioide

D.     Neuroleptanalgezia

E.      Administrarea beta-adrenoblocantelor

18.        CS. Hipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a  valorilor tensiunii arteriale sistolice si diastolice mai mult de:

A.     130/80mmHg

B.     140/90mmHg

C.     150/100mmHg

D.     160/100mmHg

E.      155/110mmHg

19.        CS. Valorile tensiunei arteriale sistolice 160-179 mmHg si tensiunei arteriale diastolice 100-109 mmHg sunt caracteristice pentru:

A.     Hipertensiunea arteriala gradul I

B.     Hipertensiunea arteriala gradul II

C.     Hipertensiunea arteriala gradul III

D.     Hipertensiune arteriala sistolica izolata

E.      Distonie nerovegetativa de tip hipertonic

20.        CS. Care este efectul advers,  specific furosemidului, administrat pe termen lung în tratamentul hipertensiunei arteriale:

A.     Manifestari alergice

B.     Vasculite

C.     Nefrita interstitiala

D.     Ginecomastie

E.      Diminuarea libidoului

21.        CS. Numiti afirmativ ce nu se refera la pericard: 

A.     Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimii

B.     Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecine

C.     Limitarea dilatarii acute a cordului

D.     Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a celor doi ventriculi

E.      Functia de pompa

22.        CS. La bolnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategia tratamentului prezinta:

A.     Valvuloplastia cu balon;

B.     Tratamentul cu anticoagulante;

C.     Restrictia de sare si administrarea diureticelor;

D.     Comisurotomia pe cord închis;

E.      Comisurotomia pe cord deschis;

23.        CS.  Simptomul cel mai frecvent în clinica miocarditei de orice etiologie este:

A.     Dispneea;

B.     Cardialgia;

C.     Palpitatiile;

D.     Sincopa;

E.      Fatigabilitatea

24.        CS. Debutul reumatismului articular acut apare:

A.     La 1-5 saptamâni de la o infectie  streptococica faringiana

B.     La 1-2 zile dupa supraraciala fara legatura cu infectia

C.     La 2­-3 luni dupa gripa

D.     La 1 an de la începutul manifestarilor sindromului articular

E.      La 2-3 ani dupa herpesul suportat

25.        CS. Manifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeaza prin:

A.     Caracterul "migrator" al poliartritei

B.     Afectarea asimetrica a articulatiilor mari

C.     Afectarea simetrica a articulatiilor mici

D.     Durata durerilor  mai mult de 4 saptamâni

E.      Durata durerilor pe parcursul a 2-3 luni

26.        CS. Reumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin:

A.     Leucocitoza neutrofila;

B.     Anemia hipocroma;

C.     VSH 60-80 mm/ora;

D.     Leucopenia moderata;

E.      Micsorarea titrelor ASL-O; ASK, ASG.

27.        CS. Valorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor:

A.     Nu reflecta gradul de activitate al reumatismului

B.     Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismului

C.     Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptococici

D.     Nu se modifica în dinamica

E.      Nu este criteriu de diagnostic

28.        CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul I este:

A.     Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.

B.     Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.

C.     Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular  (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 min

D.     Lipsa unor complexe ventriculare QRST

E.      Devierea axei electrice cordului spre stânga

29.        CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul II este:

A.     Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.

B.     Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec.

C.     Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular  (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min

D.     Decaderea unor impulsuri atriale, în timp ce celelalte sunt conduse

E.      Devierea axei electrice cordului spre stânga

30.        CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III este:

A.     Prelungirea  intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.

B.     Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.

C.     Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular  (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min

D.     Lipsa unor complexe ventriculare QRST

E.      Devierea axei electrice cordului spre stânga

31.        CS. Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadiene prezinta:

A.     Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

B.     Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

C.     Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor în conditii normale

D.     Angina poate fi prezenta si în repaos

E.      Angina lipseste

32.        CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II conform clasificarii canadiene prezinta:

A.     Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

B.     Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

C.     Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor în conditii normale

D.     Angina poate fi prezenta si în repaos

E.      Angina lipseste

33.        CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III conform clasificarii canadiene prezinta:

A.     Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

B.     Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

C.     Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor în conditii normale

D.     Angina poate fi prezenta si în repaos

E.      Angina lipseste

34.    CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV conform clasificarii canadiene prezinta:

A.     Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

B.     Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

C.     Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor în conditii normale

D.     Angina poate fi prezenta si în repaos

E.      Angina lipseste

35.    CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru tahicardie supraventriculara paroxistica:

A.     Ritmul cordului regulat, 90 batai/min

B.     Ritmul cordului regulat, 120 batai/min

C.     Ritmul cordului regulat, 220 batai/min

D.     Ritmul cordului neregulat

E.      Deficit de puls

36.  CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul tahicardiei sinusale în insuficienta cardiaca:

A.     Aminofilina

B.     Propranololul

C.     Digoxina

D.     Verapamilul

E.      Dopamina

37.  CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de tahicardie si  suprasolicitarea atriului stâng:

A.     Digoxina

B.     Hidroclorotiazida

C.     Furosemida

D.     Propranalolul

E.      Aminofilina

38.  CS. În ce forme de blocuri se intâlneste puls aritmic:

A.     Bloc atrio-ventricular gradul I

B.     Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz I

C.     Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1

D.     Bloc atrio-ventricular complet

E.      Bloc de ramura stânga fasciculul His

39.  CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatie dilatativa sunt:

A.     Întotdeauna normale

B.     Întotdeauna deplasate

C.     Deplasate spre stânga

D.     Deplasate spre dreapta

E.      Pot fi atât majorate cât si normale

40.  CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatia hipertrofica:

A.     Întotdeauna normale

B.     Întotdeauna majorate

C.     Majorate spre stânga

D.     Majorate spre dreapta

E.      Pot fi atât majorate cât si normale

41.  CS. Care este metoda de baza în diagnosticul cardiomiopatiilor:

A.     Electrocardiografia

B.     Investigatiile de laborator

C.     Fonocardiografia

D.     Ecocardiografia

E.      Radiografia toracelui

42.  CS. Pentru hipertensiunea arteriala  esentiala este caracteristica:

A.     Prezenta anamnezei ereditare

B.     Lipsa anamnezei ereditare

C.     Tabagismul

D.     Actvitatea fizica sporita

E.      Modul sedentar de viata

43.  CS. Crize frecvente de hipertensiune arteriala sunt caracteristice pentru:

A.     Hipertensiunea arteriala esentiala

B.     Pielonefrita cronica

C.     Glomerulonefrita cronica

D.     Feocromocitom

E.      Hipertensiunea  renovasculara

44.  CS. Hipertensiunea arteriala în glomerulonefrita cronica este cauzata de:

A.     Insuficienta coronariana cronica

B.     Infarctul miocardic

C.     Ictusul cerebral

D.     Insuficienta cronica cardiaca

E.      Insuficienta cronica renala

45.  CS. Modificarile vaselor retiniene sunt caracteristice pentru:

A.     Hipertensiunea arteriala

B.     Pielonefrita cronica

C.     Glomerulonefrita cronica

D.     Hipertensiunea renovasculara

E.      Schimbarile sunt identice pentru toate formele de hipertensiune arteriala

46.  CS. Aortografia este o metoda pretioasa de cercetare în urmatorul tip de hipertensiune arteriala:

A.     Hipertensiunea arteriala esentiala

B.     Pielonefrita cronica

C.     Glomerulonefrita cronica

D.     Hipertensiunea renovasculara

E.      Tireotoxicoza

47.        CS. Tensiunea diastolica în hipertensiunea arteriala la vârstnici poate fi:

A.     Mai mica decât 80 mmHg

B.     Mai mica decât 85 mmHg.

C.     Mai mica decât 90 mmHg.

D.     Mai mica decât 95 mmHg.

E.      Mai mica decât 100 mmHg.

48.        CS. Tensiunea sistolica în hipertensiunea arteriala la vârstnici poate fi:

A.     Egala sau mai mare decât 140 mmHg.

B.     Egala sau mai mare decât 150 mmHg.

C.     Egala sau mai mare decât 160 mmHg.

D.     Egala sau mai mare decât 170 mmHg.

E.      Egala sau mai mare decât 180 mmHg.

49.  CS. În stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este:

A.     Accentuat

B.     Nu e schimbat

C.     Dedublat datorita ejectiei scazute a ventriculului stâng

D.     Diminuat

E.      Dedublat la efort fizic

50.  CS. În insuficienta mitrala pronuntata precoce se determina:

A.     Majorarea ventriculului stâng, apoi a atriului stâng

B.     Majorarea atriului stâng, apoi a ventriculului stâng

C.     Majorarea atriului drept, apoi a ventricului drept

D.     Majorarea ventricului drept, apoi a atriului drept

E.      Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stâng

51.  CS. Deplasarea socului apexian spre stânga în insuficienta valvulei mitrale e  cauzata de:

A.     Dilatarea si hipertrofia ventricului stâng

B.     Dilatarea si hipertrofia atriului stâng 

C.     Dilatarea si hipertrofia atriului stâng si  ventricului stâng

D.     Dilatarea si hipertrofia ventricului drept

E.      Dilatarea si hipertrofia atriului drept

52.  CS. Numiti diametrul normal al atriului stâng conform datelor ecocardiografice:

A.     20-30 mm

B.     30-40 mm

C.     50-60 mm

D.     70-80 mm

E.      80-100 mm

53.  CS. În stenoza mitrala la palparea regiunii precordiale se poate determina:

A.     socul apexian neschimbat

B.     Devierea socului apexian spre stânga

C.     Freamatul sistolic

D.     Freamatul diastolic

E.      Freamatul sistolic si diastolic în acelasi timp

54.  CS. Primul simptom al stenozei mitrale este:

A.     Edemul periferic

B.     Durere în cavitatea abdominala cauzata de majorarea ficatului

C.     Palpitatiile

D.     Dispnea

E.      Durere în regiunea cordului

55.  CS. La bolnavii cu insuficienta mitrala socul apexian se determina:

A.     În spatiul intercostal IV

B.     În spatiul intercostal V

C.     În spatiul intercostal VI

D.     În spatiul intercostal VI si deplasat spre stânga

E.      În spatiul intercostal VI si deplasat spre dreapta

56.  CS. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este:

A.     Ateroscleroza

B.     Endocardita septica

C.     Reumatismul articular acut

D.     Poate fi congenitala

E.      Degenerativa

57.  CS. La bolnavii cu stenoza mitrala zgomotul II pe artera pulmonara este:

A.     Atenuata

B.     Nu se determina

C.     Accentuata

D.     Nu este modificat

E.      Se asculta zgomotul II accentuat si suflu diastolic de insuficienta pulmonara.

58.  CS.  Caracteristica  electrocardiogramei în stenoza mitrala:

A.     Modificarea undei P (cresterea duratei si forma crestata)

B.     Majorarea duratei complexului QRS

C.     Majorarea duratei complexului Q-T

D.     Largirea undei R mai mult de 0,12 sec.

E.      Aplatizarea undei T

59.  CS. În insuficienta mitrala, suflul sistolic:

A.     Însoteste tremorul diastolic

B.     Intensitatea maxima e la baza cordului

C.     Intensitatea maxima e în zona tricuspidala

D.     Intensitatea maxima e în zona pulmonarei

E.      Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex si iradiere în regiunea axiala

60.  CS. În stenoza mitrala freamatul diastolic:

A.     Se determina frecvent

B.     De obicei nu se determina

C.     Se determina la apex

D.     Se determina la artera pulmonara

E.      Se determina la aorta

61.  CS. Clacmentul de deschidere al valvulei mitrale în stenoza mitrala asociata:

A.     Întotdeauna se pastreaza

B.     Frecvent nu se pastreaza

C.     Are tendinta spre accentuare

D.     Însoteste zgomotul II accentuat

E.      Se aude mai bine la apex

62.  CS. În stenoza mitrala asociata presiunea în capilarele pulmonare si artera pulmonara poate fi:

A.     Mult mai înalta decât în stenoza mitrala "izolata"

B.     Mult mai înalta decât în stenoza mitrala pronuntata

C.     Mai joasa decât în stenoza mitrala pronuntata

D.     La fel ca si în stenoza mitrala pronuntata

E.      Nu depinde de gradul stenozei

63.  CS. Simptomatica auscultativa caracteristica pentru defectul septului atrial:

A.     Suflu protodiastolic în spatiile intercostale II-IV pe marginea stânga a sternului este determinata de stenoza

B.     Suflu protodiastolic în spatiile intercostale III-IV pe marginea stânga a sternului

C.     Suflu protodiastolic în spatiile intercostale III pe marginea stânga a sternului este determinata de schimbarile functionale ale valvulelor arterei pulmonare

D.     Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenoza organica a orificiului tricuspidal

E.      Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal în spatiul III-IV, generat de defect

64.  CS. Selectati particularitatea hemodinamicii în canalul arterial deschis:

A.     La un diametru mic si o presiune normala în artera pulmonara ejectia sângelui din aorta în trunchiul pulmonar are loc numai în timpul sistolei

B.     La un diametru mic si presiune normala în artera pulmonara fluxul de sânge din aorta în trunchiul pulmonar are loc numai în timpul diastolei

C.     La un diametru mic si presiune normala în artera pulmonara fluxul de sînge din aorta în trunchiul pulmonar are loc în timpul sistolei si diastolei

D.     La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara înalta fluxul arterio-venos a sângelui se pastreaza ca si în parametrii normali

E.      La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara înalta nu apare insuficienta ventriculului stâng si insuficienta cardiaca congestiva

65.  CS.   Etiologia miocarditelor infectioase de regula este:

A.     Virala

B.     Streptococica

C.     Pneumococica

D.     Stafilococica

E.      Fungica

66.  CS. Pentru miocardite este caracteristica:

A.     Hipotensiune arteriala

B.     Tensiune arteriala labila cu tendinta spre hipertensiune

C.     Hipertensiune arteriala moderata

D.     Hipertensiune arteriala severa

E.      Hipertensiune arteriala izolat sistolica

67.  CS. Limitele cordului în miocardite percutor si radiologic se manifesta prin:

A.     Permanent normale

B.     Permanent majorate

C.     Pot fi majorate sau normale

D.     Deplasate spre stânga

E.      Deplasate spre dreapta

68.  CS. Miocardita se caracterizeaza prin:

A.     Date de laborator clinic în limitele normei

B.     Teste pozitive ale activitatii procesului inflamator

C.     Teste negative ale activitatii procesului inflamator

D.     Schimbari vizibile radiologice

E.      Aceste schimbari sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice diagnosticului de miocardita

69.  CS. Baza tratamentului antiinflamator contemporan în miocardite consta în utilizarea:

A.     Aminohinolone

B.     Glucocorticoizi

C.     Preparate antiinflamatorii nesteroidiene

D.     Preparate ce amelioreaza metabolismul miocardului

E.      Preparate de potasiu

70.  CS. Corticoterapia poate agrava evolutia miocarditelor în primele doua saptamâni dupa debut si majora mortalitatea în cazul:

A.     Cardiomegaliei pronuntate

B.     Insuficientei cardiace de staza

C.     Tulburarilor severe de conducere

D.     Miocarditelor provocate de infectie virala

E.      Tahiaritmiilor atriale

71.  CS. În miocardite se utilizeazâ corticoterapia în doze:

A.     Mici

B.     Moderate

C.     Mari

D.     Pulsterapia

E.      Nici un raspuns nu e corect

72.  CS. Ce substanta antiinflamatorie nesteroidiena nu se recomanda în combinare cu prednisolona (din cauza scaderii pe fond de prednisolona a concentratiei remediilor antiinflamatorii nesteroidiene în sânge):

A.     Acidul acetilsalicilic

B.     Indometacina

C.     Diclofenacul

D.     Ibuprofena

E.      Piroxicamul

73.  CS. Ce mecanism se afla la baza tendintei de aparitie a efectelor toxice în tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace:

A.     Pierderea de catre cardiomiocite a calciului

B.     Pierderea de catre cardiomiocite a potasiului

C.     Retentia natriului în organism

D.     Eliminarea natriului din oragnism

E.      Efectul toxic asupra cardiomiocitelor

74.  CS. Pentru tratamentul insuficientei cardiace în miocardite e preferabil de administrat glicozide cardiace:

A.     Cu actiune scurta, în doze mici

B.     Cu actiune prelungita

C.     Per oral

D.     In doze medii

E.      In doze majore

75.  CS. Dimensiunile cordului în cazurile aritmiilor cardiace pot fi:

A.     Întotdeauna normale

B.     Întotdeauna marite

C.     Majorate spre stânga

D.     Majorate spre dreapta

E.      Pot fi atât marite cât si normale

76.  CS. Selectati afirmatia, ce nu este o complicatie mecanica ale infarctului miocardic acut (IMA):

A.     Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent în IMA intins, cu unda Q

B.     Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficientei cardiace severe, fara ca auscultatia cardiaca sa se modifice

C.     Disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui liber miocardic

D.     Ecocardiografia doppler color este utila în diagnosticul diferential dintre ruptura septului intraventricular si insuficienta mitrala severa

E.      Balonul de contrapulsatie intraaortic poate stabiliza temporar din punct de vedere hemodinamic pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa

77.  CS. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin:

A.     Absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara

B.     Raluri de staza la bazele pulmonare

C.     Prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ventriculara dreapta

D.     Edem pulmonar acut

E.      soc cardiogen

78.  CS. Selectati afirmatia ce nu corespunde tratamentului medicamentos în infarctul miocardic acut (IMA):

A.     La debutul IMA , aspirina în doze 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala

B.     Este bine sa se evite administrarea nitratilor în IMA de ventricul drept

C.     Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati în IMA si insuficienta cardiaca

D.     Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati în IMA si bloc de ramura stânga a f. Hiss

E.      Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina în IMA

79.  CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de betablocante, administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPŢIA:

A.     Scad mortalitatea globala

B.     Previn infarctul repetat

C.     Previn moartea subita

D.     Beta-blocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct

E.      Istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie

80.  CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara în infarctul miocardic acut, cu EXCEPŢIA:

A.     Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate

B.     Beta-blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii

C.     Antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina în tratamentul pe termen lung

D.     Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca

E.       Limitarea factorilor de risc ai aterosclerozei

81.  CS. Creatinfosfokinaza totala creste în urmatoarele afectiuni, cu EXCEPŢIA:

A.     Boli musculare si traumatisme musculare

B.     Cardioversie electrica

C.     Hipotiroidism

D.     Pancreatita acuta

E.      Atacul vascular cerebral

82.  CS. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de:

A.     Durere

B.     Palpitatii

C.     Jena precordiala

D.     Întepaturi precordiale

E.      Lesin

83.  CS. Cea mai frecventa modalitate imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de:

A.     Ecocardiografia bidimensionala

B.     Ecocardiografia unidimensionala

C.     Rezonanta magnetica nucleara

D.     Tomografia computerizata

E.      Ventriculografia radioizotopica

84.  CS. Un element esential în tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut îl reprezinta:

A.     Digoxinul

B.     Chinidina

C.     Lidocaina

D.     Diltiazemul

E.      Acidul acetilsalicilic

85.  CS. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de:

A.     Morfina

B.     Paracetamol

C.     Ibuprofen

D.     Diclofenac

E.      Indometacina

86.  CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilatia ventriculara în infarctul miocardic acut apar în:

A.     Primele 24 ore

B.     Primele 3 zile

C.     Prima saptamâna

D.     În prima luna

E.      În primele 3 luni

87.  CS. Care este agentul antiplachetar standard în infarctul miocardic acut?

A.     Dipiridamolul

B.     Ticlopidina

C.     Acidul acetilsalicilic

D.     Clopidogrelul

E.      Antiinflamatoriile nesteroidiene

88.  CS. Morfina administrata în controlul durerii din infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPŢIA:

A.     Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata în IMA

B.     Poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic

C.     Scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale constituie contraindicatiii pentru folosirea morfinei

D.     Are efect vagotonic si poate cauza bradicardia

E.      Staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala

89.  CS. Despre insuficienta de pompa în infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarate urmatoarele, cu EXCEPŢIA:

A.     Reprezinta principala cauza de deces în spital

B.     Se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice

C.     Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si  Z4

D.     Nu se coreleaza cu mortalitatea precoce

E.      Se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva

90.  CS. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:

A.     Istoric de hemoragie cerebrovasculara în urma cu 10 ani

B.     Diateza hemoragica cunoscuta

C.     Accident vascular nehemoragic în ultimul an

D.     Suspiciune la disectie de aorta

E.      Hemoragii interne active

91.  CS. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:

A.     Reactie alergica la streptokinaza

B.     Hipotensiune arteriala

C.     Fibrilatie ventriculara

D.     Hemoragie

E.      Hipertensiune arteriala

92.  CS.  Selectati  efectul caracteristic dopaminei:

A.     La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativ

B.     Nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa

C.     La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitiv

D.     Reprezinta un preparat beta-adrenoblocant

E.      La doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic

93.  CS. Ocluzia trombotica a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este declansata de:

A.     Eliberarea de oxid nitric

B.     Fisurarea, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom

C.     Dezvoltarea unui aneurism

D.     Eliberarea de prostaglandina E2

E.      Eliberarea de endotelina

94.  CS. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:

A.     Este eliberata în sânge doar în câteva ore de la debutul infarctului miocardic

B.     Este foarte specifica pentru diagnostic

C.     Nivelurile ei pot ramâne crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic

D.     Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor

E.      Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI)

95.  CS. Durerea anginoasa din infarct miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza în urmatoarele zone, cu EXCEPŢIA:

A.     Epigastru

B.     Brate, bilateral

C.     Umarul stâng

D.     Mandibula

E.      Regiunea hipogastrica

96.  CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica, constând din bradicarie si/sau hipotensiune atriala are o incidenta de pâna la 50% la bolnavii cu:

A.     IMA anterior

B.     IMA inferior

C.     IMA asociat cu fibrilatie atriala

D.     IMA asociat cu tahicardie ventriculara

E.      IMA antero - septal

97.  CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, poate fi considerat drept:

A.     Infarct cu unda Q

B.     Infarct transmural

C.     Infarct non transmural

D.     Infarct non - Q

E.      Nici un raspuns corect

98.  CS. Tratamentul anticoagulant cu heparina în infarctul miocardic acut (IMA)este controlat si ajustat în functie de:

A.     Timpul de trombina

B.     Timpul partial de tromboplastina activat

C.     Indice de protrombina

D.     Timp Quick

E.      Timp de sângerare

99.  CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu intervalul P-Q mai mare de:

A.     0,12 s

B.     0,14 s

C.     0,16 s

D.     0,18 s

E.      0,20 s

100.    CS. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de:

A.     Cardioversia electrica

B.     Terapia cu propranolol i.v.

C.     Terapia cu verapamil i.v.

D.     Terapia cu adenozina i.v.

E.      Terapia cu lidocaina i.v

101.    CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:

A.     Lidocaina

B.     Verapamil

C.     Captopril

D.     Izoprenalina

E.      Cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)

102.    CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:

A.     Digoxina

B.     Chinidina

C.     Amiodarona

D.     Electrocardioversia cu energie mica

E.      Electrostimularea overdrive

103.    CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal daca:

A.     Complexul QRS are 0,14 s.

B.     Frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min

C.     Nu creste la efort

D.     Nu creste la atropina

E.      Ritmul de scapare este instabil

104.    CS. Cel mai eficient medicament în tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:

A.     Propranololul

B.     Digoxina

C.     Procainamida

D.     Adenozina

E.      Verapamilul

105.    CS. Suspendarea fibrilatiei atriale se datoreaza:

A.     Revenirii la ritmul sinusal

B.     Blocului  atrioventricular complet

C.     Tahicardiei jonctionale

D.     Tahicardiei ventriculare

E.      Blocului sino-atrial

106.    CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa:

A.     I A

B.     I B

C.     I C

D.     II

E.      III

107.    CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) sistolica cu presiune pulsativa marita prin volum bataie cardiac crescut apare în urmatoarele conditii etiologice cu exceptia uneia:

A.     Tireotoxicoza

B.     Insuficienta mitrala

C.     Fistula arteriovenoasa

D.     Insuficienta aortica

E.      Canal arterial persistent

108.    CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) secundara renala din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una:

A.     Secretie în exces de renina

B.     Hipokaliemie

C.     Hipersecretie de aldosteron

D.     Functie renala normala

E.      Activitate plasmatica a reninei scazuta

109.    CS. Numiti masurile terapeutice ce nu produc efect fetotoхic  la o pacienta gravida hipertensiva:

A.     Ganglioplegie

B.     Diuretice

C.     Metildopa

D.     Nitroprusiatul de sodiu

E.      Inhibitorii enzimei de conversie

110.    CS. Care dintre urmatorii factori de risc nu poseda prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:

A.     Sexul feminin

B.     Fumatul

C.     Diabetul zaharat

D.     Consumul exagerat de alcool

E.      Vârsta tânara

111.    CS. Diureticele tiazidice provoaca ca reactii secundare frecvente, cu o exceptie:

A.     Hiperpotasemie

B.     Hiperuricemie

C.     Hiperglicemie

D.     Hipercolesterolemie

E.      Hipocalciemie

112.    CS. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tusea sau angioedem:

A.     Captopril

B.     Enalapril

C.     Fosinopril

D.     Lisinopril

E.      Losartan

113.    CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt urmatoarele:

A.     Durerile apar în repaus

B.     Accesele dureroase sunt mai prelungite

C.     Durerile au un caracter mai intens

D.     Raspunsul la Nitroglicerina este mai putin efectiv

E.      Raspunsul la Nitroglicerina este imediat

114.    CM. În insuficienta cardio-circulatorie, activarea neuroumorala are urmatorul efect:

A.     Vasoconstrictie sistemica cu cresterea postsarcinii

B.     Retentie hidrosalina

C.     Tahicardie

D.     Excretie scazuta a ionilor de potasiu

E.      Vasodilatatie sistemica

115.    CM. Asupra carei cavitati a inimii-compresia externa în tamponada cardiaca este mai marcata:

A.     Asupra atriului drept

B.     Asupra ventriculului drept

C.     Asupra atriului stâng

D.     Asupra ventriculului stâng

E.      Asupra tuturor cavitatilor inimii uniform

116.    CM. Care este cea mai des întâlnita cauza a pericarditei constrictive:

A.     Neoplasme

B.     Boli ale tesutului conjunctiv

C.     Infarct miocardic acut

D.     Cardiomiopatii

E.      Tuberculoza

117.    CM. socul cardiogen la persoanele în vârsta se caracterizeaza prin urmatoarele:

A.     Cresterea brusca a tensiunii arteriale

B.     Infarctul are adesea o extindere limitata

C.     Are evolutie grava

D.     Mortalitate înalta (80%)

E.      Se instaleaza la 2-3 zile de la debutul infarctului

118.    CM. Numiti  terapia combinata în angina pectorala cel mai frecvent folosita:

A.     Combinatia nitrati si blocante de calciu

B.     Combinatia nitrati si beta blocante

C.     Combinatia beta blocante si blocante de calciu

D.     Combinatia nitrati, beta blocante, blocante de calciu

E.      Nici una din ele

119.    CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut:

A.     În majoritatea cazurilor e localizata retrosternal

B.     Iradierea durerii în umarul sau membrul superior stâng

C.     Caracterul durerii este de constrângere, apasare

D.     Durata durerii e de zeci de minute, ore

E.      Durerea cedeaza la Nitroglicerina sau la analgetice neopioide

120.    CM. Ameliorarea contractilitatii miocardului se obtine prin urmatoarele:

A.     Scaderea volumului sangelui circulant

B.     Scaderea presarcinii

C.     Scaderea postsarcinii

D.     Cresterea tonusului vascular

E.      Ameliorarea functiei ficatului

121.    CM. Examenul paraclinic în insuficienta cardiaca  include:

A.     Examenul radiologic al cutiei toracice

B.     Electrocardiografia

C.     Ecocardiografia

D.     Spirografia

E.      Angiografia pulmonara

122.    CM. Care sunt complicatiile pericarditei acute?

A.     Tamponada cardiaca

B.     Revarsat pericardic cronic

C.     Staza venoasa superioara

D.     Insuficienta respiratorie

E.      Insuficienta renala

123.    CM. Evolutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de:

A.     Boala de baza, care a determinat hipertensiunea pulmonara

B.     Gradul hipertensiunii pulmonare

C.     Elementele de reversibilitate ale afectiunilor pulmonare si ale hipertensiunii pulmonare

D.      Gradul insuficientei respiratorie

E.      Hipertensiunea arteriala sistemica

124.    CM. Pentru angina pectorala Prinzmetal este caracteristic:

A.     Accesul de durere apare mai frecvent noaptea

B.     Reactii vegetative pe fondalul sindromului algic

C.     Accesele sunt însotite de aritmii, uneori de sincopa

D.     Sindromul algic absent

E.      Lipsa schimbarilor electrocardiografice în timpul accesului

125.    CM. Numiti posibilele simptoame asociate durerii anginoase:

A.     Dispnee

B.     Transpiratii

C.     Sincopa

D.     Dureri în rebordul costal drept

E.      Voma

126.    CM. Enumerati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune ischemica subendocardica:

A.     Subdenivelarea segmentului ST

B.     Supradenivelarea segmentului ST

C.     Unde T negative sau bifazice

D.     Unde T pozitive

E.      Devierea a ei cordului spre stânga

127.    CM. Numiti efectele beta blocantilor:

A.     Reducerea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii

B.     Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort

C.     Majorarea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii

D.     Majorarea constrictiei coronare la efort

E.      Scaderea duratei diastolei

128.    CM. Ce schimbari sunt caracteristice pentru analiza generala de sânge în pericardita purulenta?:

A.     Leucocitoza

B.     Leucopenia

C.     VSH crescut

D.     Limfocitoza

E.      Euzinofilia

129.    CM. Cele mai frecvent întâlnite simptoame în clinica stenozei mitrale sunt:

A.     Dispneea;

B.     Hemoptiziile;

C.     Emboliile arteriale;

D.     Tusea

E.      Dureri în rebordul costal stâng

130.    CM. Care semne din cele enumarate mai jos sunt cele mai caracteristice în evolutia clinica a insuficientei mitrale:

A.     Dispnea la efort;

B.     Ortopnea;

C.      Dispnea paroxistica nocturna

D.     Hemoptiziile

E.      Emboliile periferice

131.    CM. Strategia de tratament a insuficientei mitrale usoare si moderate consta în:

A.     Reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite;

B.     Profilaxia endocarditei infectioase

C.     Terapia cu tonicardiace;

D.     Terapia cu vasodilatatoare;

E.      Tratamentul chirurgical.

132.    CM. Cele mai frecvente complicatii, ce apar în prolapsul valvulei mitrale sunt:

A.     Insuficienta mitrala

B.     Endocardita infectioasa

C.     Tulburarile grave de ritm

D.     Moartea subita

E.      Infarctul miocardic acut

133.    CM. Semiologia clinica caracteristica stenozei aortice cuprinde:

A.     Dispneea

B.     Angina pectorala de tip clasic la efort

C.     Sincopa la efort

D.     Hemoptiziile

E.      Astenia

134.    CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortica se indica în:

A.      Aparitia anginei pectorale

B.      Aparitia sincopelor la efort

C.      Aparia insuficientei cardiace congestive

D.      La orice bolnav cu stenoza aortica asimptomatica

E.       Aparitia semnelor endocarditei infectioase

135.    CM. Selectati cele mai rar întâlnite simptoame în clinica insuficientei aortale:

A.     Sincope

B.     Dureri abdominale

C.     Cefalee

D.     Angina pectorala

E.      Hemoptizia

136.    CM. Numiti factorii fiziopatologici în dezvoltarea  socului cardiogen sunt:

A.     Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40%

B.     Hipovolemia

C.     Tulburari electrolitice

D.     Cresterea activitatii simpatice

E.      Modificari ale microcirculatiei în organe

137.    CM. Caracterizati durerea în angina pectorala stabila:

A.     Se manifesta prin aparitia acceselor 

B.     Nu cedeaza la nitroglicerina

C.     Este similara în timpul acceselor

D.     Difera de la un acces la altul

E.      Dureaza mai mult de 10-15 minute

138.    CM. Numiti elementele caracteristice pentru durerea anginoasa?:

A.     Localizarea

B.     Iradierea

C.     Durata

D.     Frecventa acceselor

E.      Neeficacitatea nitroglicerinei

139.    CM. Prin examinarea cordului în hipertensiunea arteriala se observa:

A.     Grade variate de cardiomegalie (predominant a ventricolului stâng)

B.     Accentul zgomotului II pe aorta

C.     Suflu sistolic la apex

D.     Suflu diastolic la apex

E.      Pulsatie diastolica a ventriculului drept

140.    CM. Mecanismul renal în hipertensiunea arteriala include:

A.     Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

B.     Reducerea excretiei de sodiu

C.     Majorarea secretiei reninei

D.     Micsorarea secretiei prostaglandinei E₂

E.      Eliminarea intensa sodica si hidrica.

141.    CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt:

A.     Tensiunea arteriala diastolica mai mult de 130 mm Hg

B.     Hemoragii si/sau limforagii retiniene, edem papilar

C.     Insuficienta renala progresiva

D.     Raspuns bun la tratament

E.      Lipsa insuficientei cardiace

142.    CM. Examenul obiectiv al cordului în cord pulmonar cronic releva:

A.     Pulsatia sistolica a ventriculului drept în regiunea epigastrica

B.     Zgomotul II înalt si dedublarea lui în "punctul" arterei pulmonare

C.     Suflu diastolic Graham-Still în "punctul" arterei pulmonare

D.     Suflu sistolic la apex

E.      Accentuarea zgomotului I la apex

143.    CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite în tratamentul cordului pulmonar cronic?:

A.     Bronhodilatare

B.     Vasodilatatie pulmonara

C.     Stimularea centrului respirator

D.     Reducerea tahicardiei

E.      Vasoconstrictie sistemica

144.    CM. În infarctul miocardic acut (IMA) Lidocaina este indicata:

A.     Eхrasistole ventriculare frecvente

B.     Extrasistole ventriculare de clasa Lown 3-5

C.     Prezenta unui epizod de tahicardie ventriculara în anamntza

D.     La bradicardie pronuntata

E.      Se administreaza profilactic la toti bolnavii cu IMA

145.    CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt:

A.     Antecedente familiare

B.     Aportul alimentar de sare majorat

C.     Obezitatea

D.     Consumul de cafea, tabagismul

E.      Eforturile fizice exceptionale

146.    CM. Marcati elementele clinice de hipertensiune arteriala (HTA) renovasculara:

A.     Debutul unei (HTA) severe la tineri sau dupa 50 ani

B.     Deteriorarea rapida a functiei renale la un hipertensiv

C.     Durerea si suflurile lombare aparute în contextul unei HTA

D.     Sporirea brusca a valorilor tensionale în pofida tratamentului triplu adecvat;

E.      Sporirea predominanta a valorilor tensionale sistolice;

147.    CM. Simptoame si semne clinice de feocromocitom:

A.     Hipertensiune paroxistica

B.     Hipertensiune persistenta

C.     Hipotensiune ortostatica

D.     Polidipsie, poliurie

E.      Convulsii

148.    CM. Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente în feohromocitom sunt:                                                                                                                                                                                                     

A.     Alfa blocantele neselective

B.     Alfa blocantele selective

C.     Labetalolul

D.     Betablocantele

E.      Antagonistii de calciu

149.    CM. Indicati preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arteriala:

A.     Contraceptivele orale

B.     Glucocorticoizi

C.     Antidepresive

D.     Preparate de brom

E.      Preparate de potasiu

150.    CM. La bolnavii compensati cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala pot fi utile:

A.     Glicozidele cardiace

B.     Betablocantii

C.     Anticoagulantele

D.     Valvuloplastia cu balon;

E.      Comisurotomia pe cord deschis;

151.    CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt:

A.     Suflu telesistolic la apex

B.     Insuficienta mitrala la Doppler-ecocardiografie

C.     Unde T negative în derivatiile III, AVF sau V5,V6 la elecrtocardiograma

D.     Anomalii ale cutei toracice, hipomastie

E.      Dispnee, vertij, sincope

152.    CM.  Tratamentul miocarditelor include:

A.     Antiinflamatoare nesteroidiene

B.     Terapia antibacteriana a agentului infectios

C.     Medicatia imunosupresiva

D.     Medicatia insuficientei renale

E.      Medicatia insuficientei hepatice

153.    CM. Complicatiile miocarditelor sunt:

A.     Decesul

B.     Insuficienta cardiaca

C.     Aparitia aritmiilor

D.     Insuficienta renala

E.      Insuficienta respiratorie

154.    CM. Optiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopatice sunt:

A.     Transplant de cord

B.     Inhibitori ai enzimei de conversie

C.     Nitrati

D.     Diuretice

E.      Clonidina

155.    CM. În patogenia aterosclerozei o importanta majora au:

A.     Colesterolul

B.     Trigliceridele

C.     Lipoproteidele

D.     Protrombina

E.      Ureea

156.    CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice:

A.     Moarte subita

B.     Angina pectorala

C.     Infarctul miocardic acut

D.     Aritmiile cardiace

E.      Ictusul cerebral ischemic

157.    CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt:

A.     Unda P înalta si ascutita în derivatiile II, III, aVF

B.     Axa electrica verticala si devierea spre dreapta

C.     Complexul QRS dilatat de tip RSR¹ înV1,V2

D.     Unda S adânca în V1,V2,V3

E.      Subdenivelarea segmentului S-T si unda T inversata în derivatiile II, III, aVF, V1-V2

158.    CM. Selectati cei mai caracteristici factori etiologici ai aritmiilor:

A.     Procese inflamatorii ale miocardului

B.     Dereglari ale circulatiei coronariene

C.     Miocardioscleroza

D.     Tireotoxicoza

E.      Cerebrastenia posttraumatica

159.    CM. Selectati aritmiile pentru care este caracteristica accelerarea de ritm:

A.     Tahicardia sinusala

B.     Tahicardia supraventriculara paroxistica

C.     Tahicardia ventriculara paroxistica

D.     Fibrilatia atriala

E.      Sindromul Frederik

160.    CM. Selectati acuzele bolnavilor cu dereglari de ritm:

A.     Palpitatii

B.     Iregularitatea ritmului cardiac

C.     Slabiciune generala

D.     Voma

E.      Perosis

161.    CM. Zgomotele cardiace în aritmii pot fi:

A.     De sonoritate crescuta

B.     De sonoritate variabila

C.     Zgomotul I la apex diminuat

D.     Accentuarea zgomotului II la aorta

E.      Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara

162.    CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru  tahicardie ventriculara paroxistica:

A.     Ritm cardiac regulat, 250 batai/min

B.     Ritm cardiac regulat, 170 batai/min

C.     Deficit de puls

D.     Complexul QRS dilatat

E.      Complexul QRS normal

163.    CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice (ECG), posibile în fibrilatia atriala:

A.     Ritm cardiac accelerat

B.     Distanta R-R pe ECG variabila

C.     Undele P lipsesc

D.     Undele P se înregistreaza

E.      Se determina undele F

164.    CM. Determinati semnele clinice si  electrocardiografice, caracteristice pentru fluterul atrial:

A.     Ritm cardiac neregulat

B.     Ritm cardiac regulat

C.     Undele atriale au forma de dinti de ferestrau în unele deviatii

D.     Tratamentul medicamentos este mai efectiv, decât în fibrilatie atriala

E.      Undele P se înregistreaza

165.    CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile în fibrilatia atriala pe fon de stenoza mitrala:

A.     Unda P înalta si ascutita în deviatiile I, II, AVF

B.     Devierea axei electrice spre dreapta

C.     Devierea axei electrice spre stânga

D.     Suflul presistolic se pastreaza

E.      Suflul presistolic dispare

166.    CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile în fibrilatia atriala de etiologie aterosclerotica:

A.     Suflu sistolic la aorta

B.     Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara

C.     R_v6>R_v4

D.     Tensiunea sistolica înalta si cea diastolica joasa la persoane de vârsta înaintata

E.      Unda S adânca în V5, V6

167.    CM. Selectati cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusale de etiologie neurogena:

A.     Corvalol

B.     Rezerpina

C.     Propranolol

D.     Digoxin

E.      Aminofilina

168.    CM. Selectati cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale în insuficienta cardiaca:

A.     Aminofilina

B.     Metoprololul

C.     Digoxina

D.     Verapamilul

E.      Dopamina

169.    CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice supraventriculare:

A.     Verapamil

B.     Digoxin

C.     Lidocain

D.     Novocainamid

E.      Propranolol

170.    CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice ventriculare:

A.     Digoxin

B.     Lidocain

C.     Propranolol

D.     Procainamid

E.      Verapamil

171.    CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea fibrilatiei atriale, forma paroxistica:

A.     Isosorbiddinitrat

B.     Verapamil

C.     Digoxin

D.     Novocainamid

E.      Propranolol

172.    CM. Selectati preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilatie atriala:

A.     Digoxin

B.     Propranolol

C.     Amiodaron

D.     Chinidin

E.      Aminofilina

173.    CM. Selectati datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricular complet:

A.     Zgomotul I la apex diminuat

B.     Zgomotul I la apex accentuat

C.     Suflu sistolic la apex

D.     Sonoritate variabila a zgomotului I la contractile ritmice ale ventriculelor

E.      Zgomotul clacant Strajesko

174.    CM. Selectati preparatele optimale pentru ajutor de urgenta în bloc atrioventricular de tip proximal, ce complica evolutia infarctului miocardic acut:

A.     Digoxin

B.     Atropin

C.     Isoprenalina

D.     Hidrocortison

E.      Prednisolon

175.    CM. Selectati metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet cronic de tip proximal:

A.     Isoprenalina

B.     Hidrocortison

C.     Electrostimularea permanenta a cordului

D.     Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace

E.      Lidocain

176.    CM. Selectati metode optimale pentru ajutor de urgenta în bloc atrioventricular acut complet de tip distal:

A.     Propranolol

B.     Verapamil

C.     Dobutamina

D.     Hidrocortison

E.      Electrostimularea temporara a cordului

177.    CM. Numiti semnele clinice si electrocardiografice (ECG), caracteristice pentru blocade intraventriculare:

A.     Zgomotul I la apex accentuat

B.     Zgomotul I la apex dedublat

C.     Complexul ventricular pe ECG neschimbat

D.     Complexul ventricular deformat, dilatat

E.      Intervalul P-Q majorat

178.    CM. Tactica posibila si remediile tratamentului blocadelor picioruselor fasciculului His:

A.     Tratamentul maladiei de baza

B.     Electrostimulare a cordului

C.     Glocozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace

D.     Verapamil

E.      Propranolol

179.    CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardii paroxismale supraventriculare si ventriculare:

A.     Debut acut

B.     Debut treptat

C.     Puls ritmic cu frecventa mai mica de 140 batai/min

D.     Puls ritmic, cu frecventa mai mare de 140 batai/min

E.      Puls aritmic frecvent

180.    CM. Cum se deosebeste blocul atrioventricular complet distal (jos) de cel proximal. Prezentati semnele caracteristice pentru blocul distal:

A.     Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes mai frecvent este mentionata

B.     Hemodinamica progresiv se înrautateste

C.     Tratamentul medicamentos efectiv

D.     Tratamentul medicamentos este neefectiv

E.      Tratamentul cu atropina efectiv

181.    CM. Ce semne ne vorbesc în favoarea hipertensiunii arteriale?:

A.     Diminuarea zgomotului I la apex

B.     Tip hipertensiv al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

C.     Tip distonic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

D.     Tip astenic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

E.      Ereditate agravata

182.    CM. Care din unitatile nozologice enumerate se refera la cardiomiopatii:

A.     Cardiomiopatia dilatativa

B.     Stenoza subaortala idiopatica

C.     Cardiomiopatia hipertrofica

D.     Cardiopatia ischemica

E.      Cardiomiopatia dishormonala

183.    CM. Care factori etiologici sunt caracteristici pentru cardiomiopatiile secundare:

A.     Inflamatie

B.     Maladii endocrine

C.     Intoxicatii

D.     Hipovitaminoze

E.      Sedentarismul

184.    CM. Numiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative:

A.     Infectie virala

B.     Alcool

C.     Supraefort fizic

D.     Emotii negative

E.      Dilatare varicoasa a venelor membrelor inferioare

185.    CM. Cele mai frecvent întâlnite tulburari de ritm si conducere în cardiomiopatia dilatativa sunt:

A.     Fibrilatia atriala

B.     Extrasistolia ventriculara frecventa

C.     Tahicardia ventriculara paroxistica

D.     Blocurile ventriculare

E.      Ritmul si conductibilitatea cordului nu sunt alterate

186.    CM. Enumerati semnele auscultative în cardiomiopatia dilatativa

A.     Suflu sistolic la apex

B.     Suflu sistolic pe aorta

C.     Suflu sistolic la artera pulmonara

D.     Ritm protodiastolic de galop

E.      Accentuarea zgomotului II pe aorta

187.    CM. Enumerati semnele auscultative în cardiomiopatia hipertrofica obstructiva:

A.     Suflu sistolic la apex

B.     Suflu sistolic la marginea stânga a sternului

C.     Suflurile lipsesc

D.     Suflu sistolic pe aorta

E.      Suflu sistolic la artera pulmonara

188.    CM. Mentionati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru cardiomiopatii:

A.     Tahiaritmii

B.     Ritmul cardiac nu e dereglat

C.     Deformarea complexului QRS

D.     Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct)

E.      Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului

189.    CM. Mentionati indicii ecocardiografici în cardiomiopatia dilatativa:

A.     Dilatarea tuturor cavitatilor cardiace

B.     Dilatarea ventriculului stâng

C.     Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura pestelui"

D.     Stenoza valvulei aortale

E.      Insuficienta mitrala

190.    CM. Numiti cauzele principale ale decesului în cardiomiopatii:

A.     Fiblilatia ventriculara

B.     Insuficienta cardiaca progresiva

C.     Tromboembolia

D.     Hemoragiile pulmonare

E.      Hemoragiile gastrointestinale

191.    CM. Care afectiuni ale miocardului au pronostic favorabil si tratament efectiv:

A.     Cardiomiopatia alcoolica

B.     Cardiomiopatia dishormonala

C.     Cardiomiopatia dilatativa

D.     Cardiomiopatia hipertrofica

E.      Cardiomiopatia restrictiva

192.    CM. Ce preparate se indica în tratamentul insuficientei cardiace provenita din cardiomiopatie dilatativa:

A.     Glicozide cardiace

B.     Diuretice

C.     Nitrati

D.     Metilxantine

E.      Inhibitori ai enzimei de conversie

193.    CM. Selectati actiunile glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului:

A.     Maresc contractilitatea

B.     Micsoreaza contractilitatea

C.     Maresc excitabilitatea

D.     Micsoreaza excitabilitatea

E.      Micsoreaza conductibilitatea

194.    CM. Actiunea glicozizilor cardiaci în caz  de supradozare asupra functiei cordului:

A.     Maresc contractilitatea

B.     Micsoreaza contractilitatea

C.     Brusc maresc excitabilitatea

D.     Brusc micsoreaza excitabilitatea

E.      Brusc micsoreaza conductibilitatea

195.    CM. Care este actiunea beta-blocantelor asupra cordului:

A.     Micsoreaza automatismului

B.     Maresc automatismul

C.     Micsoreaza conductibilitatea

D.     Maresc conductibilitatea

E.      Micsoreaza excitabilitatea

196.    CM. Cum actioneaza nitratii asupra hemodinamicii:

A.     Micsoreaza tonusul venelor

B.     Maresc tonusul venelor

C.     Micsoreaza tonusul arterelor

D.     Maresc tonusul arterelor

E.      Maresc tonusul arteriolelor

197.    CM. Numiti afectiunile în care exista afinitate marita fata de glicozizii cardiaci si este posibila intoxicatia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate:

A.     Cord pulmonar cronic

B.     Cardiomiopatie ischemica

C.     Cardiomiopatie inflamatorie

D.     Miocardita acuta

E.      Cardiomiopatii restrictive

198.    CM. Care sunt manipularile profilactice în cardiomiopatii:

A.     Excluderea alcoolului

B.     Excluderea tabagismului

C.     Respectarea regimului strict la pat

D.     Practicarea sportului

E.      Depistarea precoce a dereglarilor de ritm cardiac "fara cauza"

199.    CM. Ajutorul de urgenta în intoxicatii cu glicozizii cardiaci consta în:

A.     Anularea glicozizilor cardiace

B.     Micsorarea dozelor glicozidelor cardiace

C.     Administrarea preparatelor de potasiu

D.     Administrarea preparatelor de calciu

E.      Administrarea unitiolului

200.    CM. Care simptoame vorbesc despre cardiomiopatia dilatativa:

A.     Cardiomegalia în lipsa simptoamelor viciului cardiac, hipertensiunii arteriale si cardiopatiei ischemice

B.     Cresterea presiunii telediastolice în ventriculul stâng

C.     Scaderea presiunii telediastolice în ventriculul stâng

D.     Micsorarea vadita a fractiei de ejectie a ventriculului stâng

E.      Majorarea fractiei de ejectie a ventriculului stâng

201.    CM. Care simptoame vorbesc despre stenoza subaortala idiopatica hipertrofica:

A.     Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la sportivi

B.     Suflu sistolic la apex si punctul Botkin

C.     Hipertrofia septului intraventricular la ecocardiografie

D.     Suflu sistolic pe artera pulmonara

E.      Hipertrofia venriculului drept la ecocardigrafie

202.    CM. Evolutia maligna a hipertensiunii arteriale (HTA) se stabileste în caz de:

A.     HTA esentiala

B.     HTA simptomatica

C.     Tensiune arteriala diastolica mai înalta de 130 mmHg

D.     Retinopatie hipertensiva de gradul III sau IV

E.      Retinopatie hipertensiva de gradul I sau II

203.    CM. In patogenia hipertensiunii arteriale în pielonefrita cronica se implica:

A.     Schimbari organice ale arterelor renale

B.     Edem inflamatoriu al interstitiului renal

C.     Infiltratia interstitiului renal

D.     Dilatarea bazinetelor si calicelor renale

E.      Procesele inflamatorii în caile urinare

204.    CM. Hipertensiunea arteriala în pielonefrita cronica este:

A.     Asociata cu edeme

B.     Asociata cu leucociturie

C.     Creste în timpul acutizarii pielonefritei

D.     În timpul acutizarii pielonefritei se micsoreaza

E.      Poate sa devina maligna

205.    CM. Hipertensiunea arteriala  este de sindromul urinar în urmatoarele maladii:

A.     Hipertensiune renovasculara

B.     Nefropatia gravidelor

C.     Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)

D.     Pielonefrita cronica

E.      Glomerulonefrita cronica

206.    CM. Proteinurie înalta poate fi în urmatoarele patologii:

A.     Coarctatia aortei

B.     Glomerulonefrita cronica

C.     Nefroscleroza diabetica

D.     Nefropatia gravidelor

E.      Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)

207.    CM. Evolutia hipertensiunii renovasculare se caracterizeaza prin:

A.     Labilitate

B.     Stabilitate

C.     Rezistenta la terapia medicamentoasa

D.     Pusee hipertensive frecvente

E.      Pusee hipertensive rare

208.    CM. Pentru hipertensiunea renovasculara e caracteristic:

A.     Suflu sistolic asupra arterelor renale

B.     Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renale

C.     Lipsa unor simptoame fizicale

D.     Hipertensiune arteriala refractera la tripla asociere medicamentoasa

E.      Suflu sistolic la apex

209.    CM. Suflu epigastric în hipertensiunea renovasculara poate sa nu se ausculte:

A.     În obezitate

B.     Muschii abdominali dezvoltati excesiv

C.     Meteorism

D.     În grade mici de stenoza

E.      În grad moderat de stenoza

210.    CM. Factori de baza ce duc la majorarea tensiunii arteriale la batrîni:

A.     Scaderea relativa a frecventei contractiilor cardiace

B.     Schimbari în sistemul capilar

C.     Cresterea rezistentei  aortei sclerozate

D.     Cresterea rezistentei vaselor mari sclerozate

E.      Schimbari în sistemele umorale presoare si  depresoare

211.    CM. Tensiunea diastolica în hipertensiunea  arteriala  la batrîni poate fi:

A.     Normala

B.     Scazuta

C.     Majorata pentru scurt timp

D.     Permanent majorata

E.      Permanent scazuta

212.    CM. Particularitatile pulsului si tensiunii arteriale în hipertensiunea arteriala la batrîni:

A.     Înalt

B.     Frecvent

C.     Încetinit

D.     Tensiune de puls înalta

E.      Tensiune de puls joasa

213.    CM. Mentionati factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficientei valvulei aortale:

A.     Endocardita reumatica

B.     Sifilisul

C.     Ateroscleroza

D.     Anevrism disecant de aorta

E.      Miocarditele

214.    CM. Volumul fluxului retrograd în insuficienta valvulei aortale depinde de:

A.     Suprafata orificiului

B.     Durata sistolei

C.     Durata diastolei

D.     Gradientul tensiunii în aorta si ventriculul stâng în timpul diastolei

E.      Gradientul tensiunii în aorta si ventriculul stâng în timpul sistolei

215.    CM. Sindromul algic în insuficienta aortala:

A.     Dureaza scurt timp

B.     Poate dura ore

C.     Durerea strict localizata

D.     Nitroglicerina are actiune analgetica slaba

E.      Narcoticele juguleaza bine durerea

216.    CM. Numiti simptomatica auscultativa posibila în insuficienta valvulei aortale:

A.     Zgomotul I la apex accentuat

B.     Zgomotul I la apex diminuat

C.     Zgomotul II pe aorta accentuat la etiologie reumatismala

D.     Zgomotul II pe aorta diminuat în etiologie reumatismala

E.      Zgomotul II pe aorta diminuat în etiologie sifilitica

217.    CM. Mentionati caracteristicile auscultative ale suflului pe aorta în insuficienta valvulei aortale:

A.     Se ausculta suflu diastolic

B.     Se ausculta suflu sistolic si diastolic

C.     Suflu diastolic urmeaza dupa zgomotul II

D.     Suflu diastolic urmeaza dupa un interval anumit dupa zgomotul II

E.      Suflu diastolic se accentueaza la sfârsitul diastolei

218.    CM. Determinati zonele auscultative în care se propaga suflul  pe aorta în insuficienta valvulei aortale:

A.     Pe vasele gâtului

B.     În spatiul interscapular

C.     În punctul Botkin-Erb

D.     La baza procesului xifoid

E.      În regiunea apexului cardiac

219.    CM. Suflul determinat pe aorta în insuficienta valvulei aortale se ausculta mai bine:

A.     În pozitie orizontala

B.     În pozitie verticala

C.     În pozitie verticala cu mâinile ridicate

D.     La inspiratie

E.      La expiratie

220.    CM. Prezentati caracteristica tremorului sistolic, ce se determina la bolnavii cu stenoza istmului aortal:

A.     Se determina în regiunea apexului cardiac

B.     Se determina în spatiul intercostal II pe dreapta

C.     Se determina în spatiul intercostal II pe stânga

D.     Se determina pe mijlocul sternului la nivelul spatiului intercostal II

E.      Se determina pe vasele gâtului

221.    CM. Prezentati caracteristica suflului sistolic în stenoza aortala:

A.     Linistit nu dureaza mult, nu e brutal

B.     Tare, îndelungat, de tembru brutal

C.     Se intensifica la retinerea respiratiei la expir

D.     Se intensifica în tahiaritmii

E.      Se intensifica în emfizem pulmonar

222.    CM. Mentionati caracteristicile pulsului si tensiunii arteriale în stenoza aortala:

A.     Pulsul înalt

B.     Puls de amplitudine mica

C.     Puls frecvent

D.     Pulsul creste încet

E.      Pulsul descreste încet

223.    CM. Mentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal:

A.     Ritm sinusal

B.     Fibrilatia atriala se întâlneste rar

C.     Ritm nesinusal

D.     Hipertrofia ventriculului stâng

E.      Hipertrofia atriului stâng

224.    CM. Mentionati factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale combinate (insuficienta aortala si stenoza istmului aortal):

A.     Endocardita septica

B.     Ateroscleroza

C.     Reumatismul

D.     Sifilisul

E.      Anevrismul disecant de aorta

225.    CM. Semnele, ce caracterizeaza miocardita Abramov-Fidler sunt:

A.     Insuficienta cardiaca progresiva grava rezistenta la tratament

B.     Insuficienta cardiaca grava, însa bine curabila

C.     Lipsa cardiomegaliei

D.     Cardiomegalie pronuntata

E.      Lipsa dereglarilor serioase de ritm si conductibilitate

226.    CM. Simptoamele si criteriile Asociatiei Cardiologilor din New York de diagnostic ale miocarditelor:

A.     Acuze la cardialgii si  palpitatii

B.     Fatigabilitate

C.     Subfebrilitate

D.     Tahicardie sinusala

E.      Diminuarea zgomotului I

227.    CM. Schimbarile electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt:

A.     Dinamica pozitiva pe parcursul zilelor

B.     Dinamica pozitiva pe parcursul saptamânilor

C.     Dinamica lipseste

D.     Lipsa dereglarilor repolarizarii în efectuarea testelor cu B-blocante si clorura de potasiu

E.      Lipsa reactiei pe electrocardiograma în efectuarea testelor farmacologice

228.    CM. În ce constau dereglarile de repolarizare pe electrocartdiograma în miocardite:

A.     Scaderea amplitudei undei T

B.     Undele T bifazice

C.     Unda T negativa

D.     Unda T nu este supusa schimbarilor

E.      Subdenivelarea segmentului ST

229.    CM. Care sunt schimbarile electrocardiografice (ECG) caracteristice pentru miocardite:

A.     Dereglarea repolarizarii ventriculare

B.     Aritmii si blocade

C.     Modificarea complexului QRS, deformarea lui

D.     Scaderea voltajului ECG

E.      ECG fara modificari patologice

230.    CM. Simptomatica auscultativa a miocarditelor:

A.     Ritm de galop

B.     Sufluri sistolice în toate punctele auscultative

C.     Suflu sistolic pe aorta

D.     Tonul deschiderii valvulei mitrale

E.      Suflu sistolic la apex

231.    CM. Pulsul în miocardite poate fi:

A.     Alternant

B.     Mic

C.     Accelerat

D.     Aritmic, conform tipului extrasistolelor

E.      Neschimbat

232.    CM. La pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente:

A.     Fentolamina

B.     Metildopa

C.     Rezerpina

D.     Guanetidina

E.      Furosemidul

233.    CM. Selectati betoadrenoblocante selective:

A.     Timolol

B.     Atenolol

C.     Metoprolol

D.     Labetolol

E.      Acebutolol

234.    CM. Selectati preparatele antihipertenzive cu actiune centrala:

A.     Clonidina

B.     Guanitidina

C.     Guanfacina

D.     Doxazosina

E.      Metildopa

235.    CM. Care din urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiunea arteriala  secundara:

A.     Porfiria intermitenta acuta

B.     Periarterita nodoasa

C.     Hipocalciemia

D.     Acromegalia

E.      Boala renala polichistica

236.    CM. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare în sindromul Cushing:

A.     Determinarea metanefrinelor urinare/24h

B.     Determinarea catecolaminelor urinare/24h

C.     Testul de supresie nocturna cu dexametazona (determinarea matinala a cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta)

D.     Determinarea catecolaminelor plasmatice

E.      Determinarea cortizolului în urina/24h

237.    CM. Gradul III în clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizeaza prin:

A.     Raport diametrului arteriolar - venos 1:2

B.     Prezenta de exudate

C.     Prezenta de hemoragii

D.     Prezenta de edem papilar

E.      Depresiuni sau proeminete ale venei

238.    CM. Selectati preparate blocante ai canalelor de calciu, subgrupul dihidropiridine:

A.     Amlodipina

B.     Diltiazemul

C.     Verapamilul

D.     Nifedipina

E.      Felodipina

239.    CM.   Numiti preparatele medicamentoase de prima linie în hipertensiunea arteriala:

A.     Enalaprilul

B.     Atenololul

C.     Diltiazemul

D.     Pentamina

E.      Hidralazina

240.    CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?

A.     Fumatul

B.     Consumul de cafea

C.     Consumul exagerat de alcool

D.     Obezitatea

E.      Vârsta înaintata

241.    CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?

A.     Presiunea diastolica persistenta >115mmHg

B.     Consumul exagerat de alcool

C.     Sexul masculin

D.     Insuficienta cardiaca congestiva

E.      Vîrsta înaintata

242.    CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau exista precautii în administrarea lor în urmatoarele afectiuni:

A.     Diabet zaharat

B.     Hiperuricemie

C.     Hiperaldosteronism primar

D.     Feocromocitom

E.      Ulcer peptic

243.    CM. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot încetini conducerea atrioventriculara ?

A.     Nifedipina

B.     Felodipina

C.     Amlodipina

D.     Diltiazemul

E.      Verapamilul

244.    CM. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata în tratamentul hipertensiunii arteriale?:

A.     Enalapril

B.     Nitroprusiat

C.     Diazoxid

D.     Trimetafan

E.      Rezerpina

245.    CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale maligne au o actiune mai latenta:

A.     Enalapril

B.     Amlodipina

C.     Nitroglicerina

D.     Nifedipina-retardata

E.      Captopril

246.    CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii maligne au forme medicamentoase pentru administrare orala:

A.     Nitroprusiatul de sodiu

B.     Diazoxidul

C.     Trimetafanul

D.     Hidralazina

E.      Labetalol

247.    CM. Care din urmatoarele medicamente se pot administra în hipertensiunea arteriala la gravide?

A.     Metildopa

B.     Hidralazina

C.     Losartan

D.     Nitroprusiatul de sodiu

E.      Captopril

248.    CM. Selectati preparatele medicamentoase ce prezinta inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II:

A.     Fosinopril

B.     Lisinopril

C.     Quinapril

D.     Isradipina

E.      Losartan

249.    CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:

A.     Tumoare unilaterala de suprarenala

B.     Hiperplazie a suprarenalelor bilaterala

C.     Tumoare a aparatului juxtaglomerular

D.     Tumoare de ganglioni simpatici

E.      Tumoare de hipofiza

250.    CM. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin:

A.     Hipertensiune arteriala severa

B.     Tulburari ale constientei

C.     Retinopatie cu edem papilar

D.     Edem pulmonar acut

E.      Afectarea functiei renale

Cardiologie

1.            А

2.            B   

3.            С

4.            C

5.            E

6.            Е

7.            С

8.            D

9.            A

10.        B

11.        B

12.        C

13.        C

14.        B

15.        C

16.        B

17.        D

18.        B

19.        B

20.        C

21.        E

22.        C

23.        A

24.        A

25.        A

26.        A

27.        B

28.        A

29.        D

30.        C

31.        A

32.        B

33.        C

34.        D

35.        C

36.        C

37.        D

38.        B

39.        B

40.        E

41.        D

42.        A

43.        D

44.        E

45.        E

46.        D

47.        C

48.        A

49.        D

50.        B

51.        A

52.        B

53.        D

54.        D

55.        D

56.        C

57.        C

58.        A

59.        E

60.        C

61.        B

62.        C

63.        E

64.        C

65.        A

66.        A

67.        C

68.        E

69.        C

70.        D

71.        В

72.        A

73.        B

74.        A

75.        E

76.        B

77.        D

78.        E

79.        E

80.        C

81.        D

82.        A

83.        A

84.        E

85.        A

86.        A

87.        C

88.        C

89.        D

90.        B

91.        D

92.        C

93.        B

94.        A

95.        E

96.        B

97.        D

98.        B

99.        E

100.    A

101.    E

102.    B

103.    B

104.    C

105.    B

106.    C

107.    B

108.    E

109.    C

110.    A

111.    E

112.    E

113.    А,В,С,Е

114.    A, B, C

115.    A, B

116.    A, B, E

117.    B, C, D, E

118.    А,B 

119.    A, B, C, D

120.    A, B, C

121.    A, B, C

122.    A, B, C

123.    A, B, C, D

124.    A, B, C

125.    A, B, C

126.    A, C

127.    A, B

128.    A, C

129.    A, B, C

130.    A, B, C

131.    A, B

132.    A, B, C

133.    A, B, C

134.    A, B, C

135.    A, B, C

136.    A, B

137.    A, C

138.    A, B, C, D

139.    A, B, C

140.    A, B, C

141.    A, B, C

142.    A, B, C

143.    A, B, C

144.    A, B, C

145.    A, B, C, D

146.    A, B, C

147.    A, B, C

148.    A, B, C

149.    A, B, C

150.    A, B, C

151.    A, B, C

152.    A, B, C

153.    A, B, C

154.    A, B, C, D

155.    A, B, C

156.    A, B, C, D

157.    A, B, C, D

158.    A, B, C, D

159.    A, B, C, D

160.    A, B, C

161.    A, B, C

162.    A, B, D

163.    A, B, C, E

164.    A, B, C

165.    B, E

166.    A, C, D

167.    A, B, C

168.    B, C

169.    A, D, E

170.    B, D

171.    B, C, D, E

172.    A, B, C, D

173.    D, E

174.    А, C

175.    A, C

176.    C,  E

177.    B, D

178.    A, C

179.    A, D

180.    A, B, D

181.    B, E

182.    A, B, C

183.    A, B, C, D

184.    A, B

185.    A, B, C, D

186.    A, D

187.    A, B

188.    A, C, D, E

189.    A, E

190.    A, B, C

191.    A, B

192.    A, B, C, E

193.    A, C, E

194.     C, E

195.    A, C, E

196.     A, C

197.    C, D, E

198.    A, B, D, E

199.    A, C, E

200.    A, B, D

201.    A, B, C

202.    B, C, D

203.    A, B, C

204.    A, B, C, E

205.    B, D, E

206.    B, C, D

207.    B, C, D

208.    B, C, D

209.    A, B, C, D

210.    C, D, E

211.    A, B, C

212.    A, B, D

213.    A, B, C, D

214.    A, C, D

215.    B, C, D

216.    B, D

217.    A, B, C

218.    A, C, E

219.    B, C, E

220.    A, B, E

221.    B, C

222.    B, D, E

223.    A, B, D

224.    A, B, C

225.    A, D

226.    D, E

227.    B, E

228.    A, B, C, E

229.    A, B, C, D

230.    A, E

231.    A, B, C, D

232.    B, C, D

233.    B, C,Е

234.    A, C, E

235.    A, B, D, E

236.    C, E

237.    B, C

238.    A, D, E

239.    A, B, C

240.    A, C, D

241.    A, B, C, D

242.    A, B, C

243.    D, E

244.    B, C, D

245.    A,  D

246.    D, E

247.    A, B

248.    A, B, C

249.    A, B

250.    A, B, C