VIŢA DE VIE. Vitis vinifera Fam. Vitaceae.

VIŢA DE VIE.

Vitis vinifera Fam. Vitaceae.

Denumiri populare: acrid, aguridariu, aguridă, aghie, auă, corană, cornurată, gie, halângar, hălângi, jiţă de jie, labruscă, lăuruşcă, poamă, răluşcă, vie, viţă.

În tradiţia popular&# 333o1414d 259;: în Dobrogea se fierbea viţa de vie până se obţinea un lichid galben, care se strecura şi apoi se vopsea în galben bumbacul.

Seva care se scurgea primăvara se folosea la durerile şi afecţiunile oculare.

Ceaiul din ciorchine se lua pentru durerile de cap şi curăţirea stomacului.

Seva se mai folosea la răni. Se picura sau chiar se spălau rănile cu sevă.

În boli de urechi tot sevă se picura călduţă.

Din tescovină, boz şi ovăz se făceau băi contra reumatismului.

Cu vin se fierbeau o serie de plante pentru a se folosi ca leacuri.

Cu oţet de vin se frecţionau bolnavii de friguri, răceli, dureri, etc.

Compoziţia chimică a strugurilor: zahăr fermentabil, cremă de tartru, acid tartric liber, acid malic, alţi acizi organici în funcţie de sol. Materii azotate, acizi volatili, tanin, ulei, potasiu, mangan, calciu, magneziu, sodiu, siliciu, acid fosforic, iod, arsen. Strugurele negru conţine un pigment-enociaina care este socotit un tonic. Vitaminele: A,B1,B2, B3, B5, B6, B9, C, E, substanţe protectoare vasculare şi a acuităţii vizuale

Proprietăţi: foarte digest, energic muscular şi nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent şi decongestionant, răcoritor, colagog, diuretic, laxativ, antiputrid, reduce cantitatea de colesterol, elimină acidul uric, ajută în cazul cancerului.

Frunzele: astringente, cicatrizante, capilar protectoare, antihemoragice, tonice venoase, tonifiante ale pielii.

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: Afecţiunile inimii (controlează nivelul colesterolului şi îl împiedică să se depună pe pereţii arterelor, anemie, astenie, azotemie, bronşită, cancer (antitumoral), constipaţie, convalescenţă, congestia ficatului şi splinei, dermatoze, demineralizare, eczeme, edeme, enterită, febră, furunculoză, gută, hipertensiune, litiaze, nefrite, obezitate, pletoră, retenţie urinară, reumatism, senectute, surmenaj, sporturi de rezistenţă, stări acute, temperamente biloase şi sangvine, tulburări digestive, varice.

Preparare:

-Frunze proaspete se strivesc şi se pun pe răni cu scopul vindecării acestora. Se pot pune aşa cum sunt sau în unele cazuri se ung cu ulei.

-Frunze proaspete 4-6 frunze se mărunţesc şi se fierb în 250 ml apă timp de 15 minute. Se strecoară şi se beau zilnic 3-4 căni în afecţiunile inimii, diaree, enterocolite, etc.

-Frunze proaspete se vor mărunţi şi se pun 50 g în 250 ml alcool alimentar de 70˚. Se ţin timp de 15 zile apoi se strecoară. Se consumă câte o linguriţă de 3 ori pe zi în afecţiunile inimii şi probleme de circulaţie.

-Suc din viţa de vie se strânge primăvara după tăiere şi se poate picura în ochi la fiecare ochi câte 2-3 picături, în diferite afecţiuni. De asemenea se poate lua intern câte o linguriţă de 3 ori pe zi în cure de lungă durată. Pentru a se păstra mai mult timp în cazul în care se foloseşte intern se poate puţin alcool alimentar peste acest suc şi se ţine la rece.

-Struguri consumaţi în cure de câte 1 kg pe zi pentru slăbire sau alte afecţiuni.

-Suc de struguri intern în toate afecţiunile în funcţie de toleranţă şi posibilităţi.

-Stafidele se trec prin maşina de tocat apoi se amestecă cu miere 1/1 şi tot atâta suc de lămâie. Se va lua din acest preparat câte o linguriţă o săptămână, apoi se vor lua încă 2 săptămâni 2 linguriţe, şi apoi în final ultima săptămână cu 1 linguriţă de stafide cu miere pe zi. Se indică în cazurile de constipaţie, dereglări digestive şi aproape toate cazurile de avitaminoză, creştere sau chiar în boli grave.

-Extern suc de struguri, diferite preparate cu vin, frunze aplicaţii, suc din viţă de vie, se pot face de asemenea unguente, uleiuri şi multe alte preparate. Se foloseşte mult şi în cosmetică.