aditivi alimentari - e-urile - dictionar de e-uri

Mens sana in corpore sano!

Prof. chimie Nicoleta Micu, Lic. Independenta, Calafat, Dolj

Prof. fizicã Monica Stancu, Sc gen Nicolae Titulescu,Caracal,Olt

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se inþelege orice substanþã care, în mod normal, nu este consumatã ca aliment în sine ºi care nu este utilizatã ca 252k1014c ingredient alimentar caracteristic - având sau nu o valoare nutritivã, prin a cãrei adãugare intenþionatã la produsele alimentare în scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componentã a produselor alimentare respective, cu scopul de a le ameliora diverse proprietãþi: gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenþa la alterare ºi de asigura controlul aciditãþii ºi alcalinitãþii produselor.

E-urile sunt acei aditivi adãugaþi în alimente cu rol de îndulcitori, coloranþi, emulgatori, agenþi de afînare, antioxidanþi, acidifianþi,antispumanþi, emulsificatori,agenþi de gelificare, sechestranþi, staibilizatori, substanþe de îngroºare, antiaglomeranþi,substanþe-tampon, conservanþi.

Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari.

Consumul Zilnic Admis (Acceptance Daily Intake- ADI ) este cantitatea estimatã dintr-un aditiv alimentar, exprimatã în raport cu greutatea corporalã, care poate fi consumatã zilnic , pe parcursul întregii vieþi, fãrã riscuri pentru sãnãtate. Acest indice este exprimat în mg per kg corp per zi

Pentru eliminarea completã a oricãrui risc provenit din consumul conjugat al mai multor alimente pe perioada aceleiaºi zile , Doza Maximã Admisã pentru utilizarea unui aditiv alimentar într-un anumit tip de produse se stabileºte prin împãrþirea  Consumului Zilnic Admis la un factor de siguranþã de 100

Pentru confirmarea limitelor de consum sigure al aditivilor alimentari, Consumului Zilnic Admis este folosit peste tot în lume de cãtre autoritãþile de reglementare în domeniul sãnãtãþii ºi alimentaþiei: Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, Comitetul ªtiinþific pentru Alimentaþie al Comisiei europene, Autoritatea pentru Alimente ºi Medicamente a Statelor Unite

Consumului Zilnic Admis este supus unor revizuiri periodice.Rezultatele testelor sunt validate de experþi independenþi.

"E"-urile, sinonime cu otrava
Numeroase organisme internaþionale de sãnãtate au tras însã serioase semnale de alarmã cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarându-le toxice. Folosirea lor îndelungatã sau improprie poate duce, în timp, la formarea unor afecþiuni grave, care nu mai pot fi tratate.
Potrivit rapoartelor organizaþiilor internaþionale, mortalitatea în rândul populaþiei globului, cauzatã de consumul alimentelor îmbogãþite cu substanþe artificiale, se aflã pe locul al treilea, dupã consumul de droguri ºi medicamente ºi dupã accidentele de circulaþie.
Pentru a contracara publicitatea negativã din ultima vreme, unele firme au renunþat sã menþioneze denumirea codificatã a aditivilor alimentari, specificând denumirea clarã a substanþelor (ingredientelor) ce intrã în compoziþia produselor pe care le fabricã.

Mini-dicþionar de E-uri

E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit în sare, lapte praf si fãinã. Deºi se cunoaºte cã aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii ºi cã este asociat cu boala Alzheimer, este permis în România.

E210 (acidul benzoic) se adaugã la bãuturi alcoolice, produse de brutãrie, brânzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, în special la persoane dependente de medicaþie, ºi poate reacþiona, provocând hiperaciditate la copii. În  urma testãrii pe animale de laborator, a fost asociat ºi cu cancerul.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar ºi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabã; bãuturile rãcoritoare cu aroma de citrice conþin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adaugã în lapte ºi produse din carne, produse de brutãrie ºi dulciuri, este de asemenea prezent în multe medicamente; se cunoaºte cã provoacã urticarie ºi agraveaza astmul. Asociaþia consumatorilor din UE  îl considerã cancerigen, însã este permis în România.

E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii roºietice a cãrnii conservate (fãrã nitrit, hot dogs ºi bacon ar arãta gri) ºi dã o aroma caracteristicã. Adãugarea de nitriþi în alimente poate duce la formarea de cantitãþi mici de substanþe cu potenþial cancerigen, în special în bacon. Companiile care proceseazã carnea adaugã acum, pe lângã nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cãrnii justificã utilizarea nitriþilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltãrii bacteriilor producãtoare de toxinã botulinicã.

E132 (indigotina) este un colorant care se adaugã în tablete ºi capsule, îngheþatã, dulciuri, produse de patiserie, biscuiþi; poate provoca greaþã, vomã, hipertensiune arterialã, urticarie, probleme de respiraþie ºi alte reacþii alergice.

E123 (amaranthul) este obþinut din planta cu acelaºi nume; este folosit in amestecuri pentru prãjituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm, eczeme ºi hiperaciditate; în teste pe animale a provocat defecte neonatale ºi moarte fetalã.

E122 (azorubina) este un colorant roºu, obþinut din gudron, care se adaugã la dulciuri, marþipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacþii adverse la persoanele astmatice ºi la cele alergice la aspirinã. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria ºi Norvegia. Este permis în România.

E155 (brun HT) este utilizat in ciocolatã si prãjituri. Poate produce reacþii adverse la persoanele alergice la aspirinã ºi la cele astmatice. Se cunoaºte, de asemenea, cã poate produce sensibilitate dermicã. Este interzis în Danemarca, Belgia, Franþa, Germania, Elveþia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis in România.

E952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene ºi alte reacþii adverse; unele testãri au arãtat cã poate fi cancerigen; este interzis în SUA (din 1970) ºi Anglia din cauza potenþialului cancerigen. Este permis în România.

E312 (galat de dodecil) se foloseºte pentru a preveni râncezirea alimentelor grase; poate provoca iritaþie gastricã sau cutanatã; nu este permis în alimente pentru sugari ºi copii mici deoarece provoacã tulburãri hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburãri nervoase; se foloseºte în uleiuri, margarinã, unturã, sosuri de salate. Este permis in România.

E420 (sorbitol ºi sirop de sorbitol) este un îndulcitor artificial ºi umectant care se obþine din glucozã sau prin sintezã; se foloseºte în dulciuri, fructe uscate, hrana saracã în calorii, siropuri farmaceutice ºi este printre primii ºapte conservanþi utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburãri gastrice. Este permis în România.

E102 (tartrazina), colorant acceptat de legislaþia româneascã, dar interzis pentru produse alimentare în Suedia, Elveþia, Marea Britanie ºi Olanda, pentru dulciurile si produsele rãcoritoare  destinate în special copiilor. Este  periculos pentru sãnãtate, determinând deficienþe in vitamina B6 ºi zinc si chiar apariþia, în timp, a unor tumori.

Acest colorant determinã o reacþie de intoleranþã la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifestã prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpurã ºi chiar ºoc anafilactic. Persoanele alergice la aspirinã sunt alergice ºi la tartrazinã. Acest colorant se eliminã preponderent prin bilã, deci persoanele cu afecþiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sãnãtatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazinã. Consumul acestor produse determina deficienþe în vitamina B6 ºi zinc, ceea ce declanºeazã probleme mai ales femeilor. S-a constatat cã vitamina B6 este implicatã în metabolismul progesteronului, care la rândul sãu are un rol în procesarea excesului de estrogen. În acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecreþii de estrogeni) pot sã dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc.).
E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gãseºte în bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite ºi creme de brânzã. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi.

În  aceeaºi categorie face parte ºi E110, care intrã în componenþa dulciurilor (mai ales a prafurilor de budincã), colorându-le in acel galben de "apus de soare"

E330 - produce afecþiuni ale cavitãþii bucale ºi are acþiune cancerigenã puternicã. Se gãseºte in aproape toate sucurile din comerþ.

 Doza maxima admisã

APC România solicitã autoritãþilor de resort interzicerea folosirii E 102, cel puþin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat cã dozele mari de tartrazinã determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maximã admisã pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu excepþia rahatului, unde doza admisã este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, dacã un producãtor introduce in bãuturi rãcoritoare cantitatea maximã de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoanã de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maximã admisã pentru o persoanã de 30 kg este de 22,5 mg.

Asadar... efectele  negative asupra sãnãtãþii sunt:

-aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;
-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;
-aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;
-aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;
-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407;
-aditivul care distruge vitamina B12: E200.

In România, laboratoarele nu pot detecta toþi aditivii ce sunt introduºi în alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piaþã doar prin datele furnizate de producãtor. Existã astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementãrilor legale.
Totuºi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeanã au interzis o parte din "E"-uri.

Studiile de specialitate aratã cã sunt câteva produse a cãror folosire îndelungatã favorizeazã crearea unui astfel de dezechilibru în organism.

Organismul, supus la bombardamente chimice

 Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuþi pe cale sinteticã supune organismul la un adevãrat bombardament chimic care afecteazã organele interne. Pentru a se apãra, acesta ajunge sa producã anticorpi peste mãsurã, care în cele din urmã participã ºi ei la vãtãmarea organelor. În  cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabilã a sistemului imunitar ºi apariþia unor tumori maligne sau benigne.

  

Stiaþi cã:

·        Aditivii alimentari au fost folosiþi încã din antichitate?

Grecii,egiptenii si alte popoarele antice îi foloseau deoarece pãstrarea alimentelor pe o perioadã mai mare a fost întodeauna o necesitate.

Alãturi de sare, salpetru de Chile(nitratul de sodiu), salpetru de India (nitratul de potasiu; silitrã) a fost mereu utilizat pentru conservarea produselor din carne, iar coloranþi de tipul cârmâzului se utilizau pentru prepararea alimentelor aspectuoase.

·        Unii aditivi alimentari sunt obþinuþi din surse naturale : soia, porumb sau sfeclã roºie.Alþi aditivi nu existã în naturã ºi trebuie obþinuþi prin sintezã chimicã.

BIBLIOGRAFIE:

1. Ghidul siguranþei produselor alimentare.-Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor

2. Ghidul consumatorului pentru produse din industria alimentarã-Asociaþia pentru protecþia consumatorilor din România, Oficiul pentru protecþia consumatorilor din România