PROIECT DIDACTIC BIOLOGIE - CLASA A 6-a

PROIECT DIDACTIC

Data: 15.03.2007

Clasa: a VI-a

Obiectul: Biologie

Tema: Reptile - serpi,soparle

Tipul lectiei:  predare-invatare

Timp de lucru: 50'

Obiectiv fundamental: Insusirea de catre elevi a principalelor particularitati de structura si functie ale reptilelor, in vederea intelegerii corelatiei dintre alcatuirea externa si interna si mediul de viata.

Obiective operationale:

1. sa observe si sa determine principalele caractere ale alcatuirii externe si interne, determinate de mediul de viata terestru;

2. sa observe si sa distinga partile componente ale organismului,in corelatie cu modul de hranire, la serpi;

3. sa enumere si sa recunoasca diferiti serpi si soparle.

4. sa evidentieze caracterele de superioritate ale reptilelor, fata de amfibieni;

 

Strategii didactice:

a) resurse procedurale: invatare prin descoperire, observatia dirijata,conversatie euristica, problematizare, explicatie.

b) resurse materiale:

- pentru fiecare elev: fisa de lucru, plansa serpi, soparle( xeroxate)

- pentru grupe de elevi: planse vacuumate, atlas zoologic, preparate in lichid ( soparla, inima si plamanii in seria vertebratelor)

- pentru intreaga clasa: planse proiectate pe tabla interactiva, material biologic ( un sarpe, o soparla), schelet de sarpe.

 

Moduri de lucru cu elevii: frontal, individual si combinat.

Surse de informare:

1. Manual cls. a VI- a - Aglaia Ionel,Zoe Partin

2. Atlas zoologic

3. Metodica predarii biologiei - Iordache Ion

4. Ghid de evaluare si examinare- Ed. Dramis,2001

5. Ghid metodologic - Ministerul Educatiei si Cercetarii 747g61h

Desfasurarea lectiei:

 

1. Moment organizatoric- 2' ( prezenta elevilor, stabilirea grupelor de lucru ).

2. Verificarea cunostintelor din lectia anterioara: Amfibieni - caractere generale, se va face ca o paralela pe masura ce se predau notiunile noi.

( intrucat testul aplicat la finalul lectiei va cuprinde atat amfibienii cat si reptilele care se predau).

3. Captarea atentiei : prezentarea materialui ( sarpe, soparla omorate in prealabil prin asfixiere).

 Pe tabla sunt proiectate obiectivele lectiei, precum si cerintele prevazute in fisele de lucru ale elevilor.

 Elevii primesc fisele de lucru si sunt solicitati sa rezolve sarcinile de lucru, ce vor reprezenta punctul de plecare pentru predarea noilor cunostinte: Reptile- serpi, soparle.

4. Predarea noilor cunostinte se realizeaza pe baza raspunsurilor oferite de elevi in fisele de lucru, pe baza cunostintelor generale ale acestora privind reptilele si utilizandu-se materialul didactic aferent.Fiecare etapa a lectiei va fi insotita si de proiectia pe tabla interactiva a unor imagini care sa sporeasca gradul de intelegere a cunostintelor. ( 25')

Schema lectiei

Reptile ( serpi,soparle)

1. Sarpele de casa

 Mediul de viata- terestru

 Alcatuirea corpului: cap, trunchi, nu are  membre. Forma cilindrica.

  Corpul este acoperit de solzi cornosi ce il protejeaza de uscaciune. Temperatura corpului - variabila.

 Deplasarea - prin tarare, miscari ondulatorii datorate muschilor laterali.

 Hranirea - carnivor, inghite animale mai mari ca el ( cu circumferinta mai mare), fara a le mesteca( nu are receptori gustativi).

 Sarpele poate inghiti  prada intreaga datorita urmatoarelor adaptari:

 - mandibula ( maxilarul inferior) are doua parti unite printr-un ligament elastic- ce permite deschiderea laterala a gurii;

- osul patrat, prin care se articuleaza mandibula cu craniul se ridica pe verticala ( in repaus sta orizontal)- permitand deschiderea larga a gurii de sus in jos;

- dintii conici si ascutiti sunt indreptati spre fundul gurii,impiedicand iesirea prazii;

- glandele salivare, secreta o cantitate mare de saliva inlesnind inghitirea;

- lipseste sternul- nu au cutie toracica ;

-peretii stomacului si intestinului sunt foarte elastici,permitand inaintarea prazii.

                                  

Respiratia - pulmonara ( serpii au un singur plaman).

Inmultirea - prin oua protejate de coaja, depuse pe uscat si clocite la soare. Fecundatia- interna. Din oua ies puii, care pentru a  creste naparlesc periodic.

 Exemple de serpi:

 Serpi veninosi din tara noastra: vipera si vipera cu corn

 Serpi veninosi din ale zone geografice: cobra regala,  sarpele cu clopotei (crotal)

 Serpi constrictori ( isi omoara prada prin sufocare): pitonul, anaconda, sarpele boa.

 Cel mai lung sarpe - anaconda (7-10m)- Brazilia

 

 

 

 

2. Soparla cenusie

Alcatuirea corpului:

- cap triunghiular, mic;

- trunchi acoperit de solzi, terminat cu o coada ( care se poate desprinde in caz de pericol si se regenereaza ).

- patru membre scurte, dispuse lateral

Hranirea - cu insecte, rame, paiajeni

Celelalte functii sunt aceleasi ca la serpi.

Respiratia - pulmonara

Inmultirea - oua

5. Fixarea cunostintelor - se realizeaza prin completarea de catre elevi a fiselor de evaluare: 15' ( test de evaluare formativa)

 

FISA DE LUCRU - REPTILE (soparla, sarpele)

Cls a VI- a

Timp de lucru pe grupe de trei elevi : 5'

1. . Pe baza desenelor din manual si a planselor de pe masa de lucru, comparati si precizati partile corpului la serpi si soparle.

Sarpele de casa:                                            Soparla verde:

2 . Raspundeti la urmatorele intrebari, folosindu-va de plansele xeroxate de pe masa de lucru:

 Comparati pielea amfibienilor cu a reptilelor. Ce constatati?

 Prin ce respira reptilele?

 Prin ce se inmultesc reptilele?

Profesor, Condurache Daniela

Liceul cu progam sportiv,Iasi                         

 

PROIECT DIDACTIC

Data: 15.03.2007

Clasa: a VII-a

Obiectul: Biologie

Tema: ANATOMIA APARATULUI CIRCULATOR

Tipul lectiei : Mixta ( AEL)

Timp de lucru : 50'

Obiectivul  fundamental : evidentierea particularitatilor anatomice si  structurale ale inimii si vaselor de sange  in vederea intelegerii corelatiei dintre structura si functiile acestora.  

Obiective operationale:

1. sa-si formeze deprinderi si priceperi de munca independenta;

2. sa identifice camerele inimii si vasele de sange;

4. sa inteleaga rolul inimii de pompa aspiro-respingatoare a sangelui;

5. sa evidentieze straturile inimii si in special miocardul.

Strategia didactica:

Resurse materiale: calculatoare, videoproiector, mulajul inimii, inimi de porc, lupe.

Resurse procedurale: invatarea programata, observatia dirijata, conversatia euristica, problematizarea,explicatia

Modalitati de lucru cu elevii : - individual si frontal.

Surse de informare folosite:

1. Manual - cls. a VII- a,  Florica Macovei, Floarea Dobran,Ed. Teora

2. Metodica predarii biolopgiei- Iordache Ion

3. Ghid metodologic de aplicare a programei de Biologie, Ministerul Educatiei si cercetarii,

4. Atlas anatomic

5. Softul educational AEL.

Desfasurarea lectiei: Lectia se va desfasura in sistem AEL. In paralel cu prezentarea secventelor lectiei ( care sunt alese de profesor si trimise pe monitoarele elevilor), profesorul utilizeaza materialul didactic aferent pentru a spori gradul de insusire al cunostintelor.

1. Moment organizatoric:( notarea absentelor, verificarea conturilor in AEL ale elevilor) 2'

2.Verificarea cunostintelor: Mediul intern - 10'

Elevii sunt solicitati sa raspunda urmatoarelor cerinte:

a) Care sunt componentele mediului intern?

b) Enumerati elementele figurate ale sangelui si precizati rolul lor.

c) Descrieti posibilitatile de transfuzie intre grupele sangvine.

3.  Etapa fundamentala : captarea atentiei: - prezentarea materialului stimul (inimi de porc, mulajul inimii, proiectarea obiectivelor lectiei).

 Elevii sunt solicitati sa deschida calculatoarele si sa astepte primirea secventelor lectiei.

Schema lectiei:

Anatomia sistemului circulator

 Sistemul circulator cuprinde : - inima

                                                     - vase de sange: artere,

                                                                                capilare

                                                                                vene

Inima:- organ situat in cutia toracica intre cei doi plamani;

               - organ musculos si cavitar;

  a) Alcatuirea inimii - din patru camere: doua atrii ( sus) si doua ventricule (jos)

 Atriul drept  este separat de atriul stang prin peretele interatrial.

 Ventriculul drept este separat de ventriculul stang prin peretele interventricular.

 Prin partea stanga a inimii circula sange oxigenat, iar prin partea dreapta - sange neoxigenat.

 Atriile comunica cu ventriculele prin orificii atrio-ventriculare prevazute cu valve( bicuspida - in stanga si tricuspida- in dreapta) sustinute de corzi tendinoase, prinse de miocard.

b) Structura inimii : - Pericard ( la exterior - un sac cu pereti dubli)

                                   - Miocard ( muschiul inimii - mai gros in ventricule, in special Vs)

                                   - Endocard ( foita interna).

VASELE DE SANGE:

1. Arterele:

- vase de calibru mare, cu peretii elastici;

- duc sangele de la inima ( din ventricule) la tesuturi si organe.

- la baza arterelor  aorta si pulmonara sunt valvule semilunare, ce impiedica intoarcerea sangelui in ventricule.

Principalele artere:

a) artera aorta - duce oxigen din venticulul stang la tesuturi;

                          - din ea de desprind: artere care iriga inima, capul , organele cutiei toracice, abdomen si membre.

b) artera pulmonara ( dreapta si stanga) - duce dioxid de carbon din ventriculul drept la plamani.

2. Capilare - cele mai subtiri vase, cu peretele format dintr-un singur strat de celule;

                   - fac legatura intre arteriole si venule;

                   - permit schimbul de substante intre sange si tesuturi.

3. Venele - aduc sangele din corp la inima , in atrii, din tesuturi

Principale vene:

a) vene cave- 2 ( superioara si inferioara)- aduc dioxid de carbon in atriul drept, de la tesuturi

b) vene pulmonare ( 4 )- aduc oxigen de la plamani in atriul stang

 4. Fixarea cunostintelor- 5'

 Elevii sunt solicitati sa prezinte alcatuirea inimii pe mulaj.( evaluare orala)

FISA DE OBSERVATIE INDEPENDENTA

Inima-sectiune

Numele elevului:

Clasa:

                            FISA DE EVALUARE  FORMATIVA

Anatomia sistemului circulator

Cls a VII-a

1 pct. din oficiu

Timp de lucru - 15'          

n    1. Noteaza denumirea  camerelor inimii si a vaselor de sange pe desenul din fisa de evaluare. (5pct)

 2.Completati pe sageti denumirea vaselor de sange si gazele transportate:   (4 pct)

a) circulatia mare  :

inima (Vs) ------------ tesuturi -----------------inima (Ad)

b) circulatia mica:

inima ( Vd) ------------------ plamani ---------------inima (As) -

Numele elevului:

Clasa:

FISA DE EVALUARE FORMATIVA

Anatomia sistemului circulator

Cls a VII-a

1pct. din oficiu

Timp de lucru - 15'

I. Alegeti raspunsurile corecte ( 3p.)

 1. Inima este alcatuita din patru camere din care:

a) atriile comunica intre ele

b) atriul drept comunica cu ventriculul drept

c) ventriculele comunica intre ele

d) atriul stang comunica cu ventriculul stang

2. Arterele au urmatoarele caracteristici:

a) sunt vase de dimensiuni medii

b) sunt cele mai mari vase

c) duc sangele de la inima spre organe

d) aduc sangele la inima de la organe

II. Asociati notiunile:( 2p.)

1. globule albe                                            a) hematii

2. partea stanga a inimii                           b) dioxid de carbon

3. globule rosii                                            c) oxigen

4. partea dreapta a inimii                         d) leucocite

III. Completati spatiile libere: ( 2p.)

Grupele sangvine sunt:, A II , ..,AB IV.

Venele cave aduc sange cu dioxid de carbon in 

Venele pulmonare aduc sange cu.. in atriul stang.

IV. Reprezenati inima si notati denumirea camerelor.( 2p.)

Profesor Condurache Daniela

Liceul cu program Sportiv

PROIECT DE TENNOLOGIE DIDACTICA

DATA: 15.03.2007

CLASA: a IX- a

OBIECTUL: Biologie

SUBIECTUL: Regnul Protiste

TIPUL LECTIEI: recapitulare- sistematizare

TIMP: 50'

 Obiectiv fundamental: Reorganizarea cunostintelor elevilor intr-un context nou in vederea descoperirii si intelegerii caracterelor comune ale Protistelor, pentru a le deosebi de Regnul Monera.

 Obiective operationale:  Se stabileste si precizeaza ce trebuie sa stie si sa faca elevii pe parcursul si la sfarsitul lectiei. La sfarsitul activitatii, elevii trebuie sa fie capabili sa realizeze urmatoarele:

·        Sa clasifice diferite specii de protiste dupa caracterele lor generale;

·        Sa utilizeze corect terminologia stiintifica pentru incadrarea sistematica;

·        Sa explice importanta dar si efectele negative ale unor protiste.

·        Sa evidentieze superioritatea Regnului Protista fata de Regnul Monera

Strategia didactica:

Resurse procedurale:

³    Conversatia, observatia, algoritmizarea, comparatia, problematizarea, demonstratia, expunerea;

 

Resurse materiale:

·        Manual, atlase botanice, atlase zoologice, planse, referate, tabel recapitulativ

·        Videoproiectare - prezentare power-point

Modalitati de lucru cu elevii:

2   Pe grupe

2   Frontal

2   Combinat

Resurse de specialitate consultate:

¯    Programa scolara;

¯    Metodica predarii biologiei- Ion Iordache

¯    Biologie, manual- Mohan Gh.,Corneanu G.,Ardelean A., Ed.Corint, 1999.

¯    Atlas zoologic.

¯    Atlas botanic

Evenimentele lectiei

1.Moment organizatoric- prezenta elevilor, impartirea materialului 3'

2. Etapa fundamentala - timp: 47'.

     Prezentarea sarcinilor de invatare si conducerea procesului didactic:

        Elevii au fost anuntati ora anterioara ca urmeaza o lectie de recapitulare si sistematizare. Elevii sunt informati ca recapitularea

" Regnului Protiste", se va face prin impartirea acestora in:

·        protiste asemanatoare cu plantele, ( I )

·        protiste asemanatoare cu animalele  ( II )

·        protiste asemanatoare cu fungii. ( III )

 

  Elevii sunt impartiti in trei grupe si fiecare va prezenta, in urma tragerii la sorti un anumit grup de Protiste.

  Profesorul va dirija lectia prin intrebarile adresate si proiectare planselor necesare. Elevii pot face completari la raspunsurile date de colegii din alt grup.

TIMP	EVENIMENTELE INSTRUIRII	ACTIVITATEA ELEVILOR	ORGANIZAREA ACTIVITATII
2'	Elevilor li se prezinta planul de recapitulare pe tabla si materialele didactice.	Observa planul de reca-pitulare si plansele proiec-tate.	Activitate frontala
3'	O1. Captarea atentiei elevilor spre prima problema de recapitulat; sunt pusi sa defineasca Protistele si sa le clasifice.	Pe baza cunostintelor acumulate elevii definesc si clasifica Protistele, folosind materialele expuse.	Activitate combinata.
6'	O2. Punerea elevilor in situatia de a enumera si explica caracteristicele algelor verzi.	Observa plansele cu alge verzi si precizeaza alca-tuirea acestora, modul de hranire, inmultire si importanta lor.	Activitate pe echipe
4'	O3. Se cere elevilor sa prezinte alcatuirea algelor brune si sa evidentieze superioritatea acestora fata de algele verzi.	Observa plansa cu algele brune si precizeaza carac-terele specifice acestei increngaturi.	Activitate pe echipe
3'	O4. Elevii sunt solicitati sa prezinte caracterele generale ale Rhodo-phytelor.	Pe baza planselor proietate elevii raspund cerintelor.	Activitate pe echipe.
5'	O5. Punerea elevilor in situatia de a extrage caracterele comune algelor, pentru a le diferentia de restul Protistelor.	Pe baza raspunsurilor anterioare elevii sistema-tizeaza caracterele generale ale algelor.	Activitate combinata.
2'	O6. Este pusa intrebarea referitoare la alte Protiste ase-manatoare cu plantele,in afara de alge.	Elevii trebuie sa precizeze ca si Euglena verde este asemanatoare cu plantele .	Activitate combinata.
4'	O7. Li se cere elevilor sa prezinte componentele celulare ale Euglenei verzi si sa explice importanta ei pentru evolutia lumii vii.	Pe baza plansei proiectate sau de pe masa de lucru, elevii explica rolul compo-nentelor celulare si impor-tanta Euglenei.	Activitate pe echipe.
3'	O8. A doua grupa de elevi va trebui sa enumere Protistele asemana-toare cu Fungii si sa treaca apoi la prezentarea caracterelor generale ale acestui grup de Protiste.	Utilizand plansele elevii extrag carateristicile Oo-mycetelor si Myxomyce-telor.	Activitate pe echipe.
7'	O9. Se cere celei de-a treia grupe de elevi sa enumere Protistele asema-natoare cu animale si sa le carac-terizeze pe fiecare in parte.	Elevii folosesc atlasul, plan-sele si caracterizeaza Increngatura Protozoare, insistand asupra fiecarei clase, iar in final precizeaza aspectele comune ale acestor Protiste.	Activitate pe echipe.
8'	O10. Punerea elevilor in situatia de a sistematiza caracterele generale ale Protistelor ,care vor fi notate pe tabla si in caietele lor , ca shema a lectiei recapitulative. In final vor trebui sa precizeze de ce Protistele sunt superioare Regn-ului Monera.	Pe baza discutiilor din timpul orei elevii vor extrage caracterele gene-rale ale Protistelor si le vor nota pe caiet, in timp ce profesorul le noteaza pe tabla.	Activitate combinata.

Schema lectiei:

 

Caracterele generale ale protistelor:

Organisme unicelulare sau pluricelulare, solitare sau coloniale, ( la majoritatea aparatul vegetativ este un tal ).

Clasificarea protistelor:

1. Protiste asemanatoare cu plantele: Flagelate si alge

2. Protiste asemanatoare cu animalele: Protozoare

3. Protiste asemanatoare cu fungii: Oomicete

  Nutritie: a)autotrofa-algele,

b)heterotrofa- oomicete si protozoare,

c) mixotrofa- euglena verde

  Reproducere:

a) asexuata: diviziune, spori

b) sexuata: izogamie, heterogamie, oogamie, conjugare,

heterogametangiogamie.

Importanta protistelor:

- algele acvatice reprezinta o componenta a fitoplanctonului;

- algele sunt folosite la fabricarea hartiei ,in industria farmaceutica, sau in agricultura ca ingrasaminte;

- protozoarele compun zooplanctonul;

-  multe protiste sunt parazite, producand boli grave la animale si om.

3. Etapa finala: Esentializarea si generalizarea continutului stiintific analizat  si aprecierea raspunsurilor date de cele trei grupe de elevi ce vor fi notati corespunzator.

1. Ce sunt protistele? Organisme eucariote, unicelulare,solitare, pluricelulare,coloniale. 2. Unde traiesc ele? In mediul acvatic,terestru-locuri umede,organismele vii-parazite.  3. Care sunt protistele asemanatoare cu plantele? ? Algele si Euglena verde    Cum se numeste corpul algelor? Tal     Cum se hranesc algele? Autotrof, facand fotosinteza.    Dati exemple?Alge rosii: Ceramium rubrum, alge brune-Fucus,  alge verzi: - unicelulare libere - verzeala zidurilor; -  unicelulare coloniale - volvox aureus; - pluricelulare: filamentoase: matasea-broastei, lana-broastei.  De ce se numesc asa? Pentru ca au in corpul lor pigmenti care le dau aceasta culoare. Cele rosii- ficoeritrina, verzi- clorofila, brune- fucoxantina.  Cum se pot inmulti algele?  Asexuat ( diviziune ) si sexuat ( cojugare, izogamie,heterogamie)    Care sunt caracteisticile euglenei? Unicelulara, acvatica, are cromatofori.  Ce mai are carateristic? Flagelul .  Cum se hraneste? Ziua-fotosinteza; noaptea-heterotrof.   4.  Ce protiste asemanatoare cu animalele cunoasteti?    Protozoare: amiba, parameciul, plasmodiul malariei  Ce are caracteristic amiba?  Pseudopode=picioruse false. La ce-i folosesc? Digestie-fagocitoza si deplasare-diapedeza. Parameciul face parte din? Ciliate.  Care sunt caracteristicile lui?Are:gura celulara=citostom, citoproct=anus celular,vacuole contractile=rol excretor,doi nuclei ( mare,mic ).  Cine produce boala somnului? Tripanosoma ,care traieste parazit in sangele omului Cine o transmite?Musca tete. Ce parazit traieste in canalele ficatului?Giardia  (Lamblia) intestinalis Din ce filum face parte? Flagelate  Sporozoare : Plasmodiul malariei. Unde traieste?In globulele rosii ale omului=malaria Cum se transmite? Prin femela tantarului Anofel. 5. Care sunt protistele asemanatoare cu fungii? Oomicetele. Ce fel de protiste sunt? Parazite terestre care ataca plantele( daunatoare ), saprofite acvatice ( ex. Saprolegnia) Ex: Plasmopara viticola-mana vitei de vie