Programa scolara pentru clasele primare

Însusirea corecta a limbii materne de catre elevi se rasfrânge asupra întregului proces de formare si dezvoltare intelectuala. Nivelul învatarii depinde de modul cum elevii si-au format capacitatile de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea-lectura), precum si cel de exprimare orala si scrisa.

Didactica Limbii si Literaturii Române este o disciplina pedagogica a carei esenta provine din didactica generala, denumita si teoria instruirii. Ea reprezinta o didactica speciala, ce studiaza modalitatile specifice prin care conceptele teoriei instruirii se aplica în cazul învatarii Limbii si Literaturii Române. Ea este o generalizare a experintei pozitive dobândite în timp, studiata stiintific, investigata pe cale experimentala si are datoria de a formula raspunsuri la întrebari de tipul: Care sunt obiectivele (finalitatile) studiului acestei discipline în învatamântul primar?, Care sunt continuturile prin care se pot realiza aceste obiective?, Cum se desfasoara procesul didactic în succesiunea secventelor principale: predare-învatare-evaluare?. Metodica activitatii de transmitere de cunostinte (metodica instruirii) ofera raspunsuri la întrebarile: Cum sa proiectam demersul didactic?, Cum sa anticipam etapele si actiunile de realizare a predarii?.

Programa scolara, ca parte a Curriculumului[1] National (CN) cuprinde: nota de prezentare, obiectivele cadru, obiectivele de referinta, exemple de activitati de învatare, continuturile, standardele nationale de performanta însotite de criteriile de evaluare a calitatii procesului de învatamânt. Ca element central în realizarea proiectarii didactice, programa nu este o tabla de materii a manualului, ci un document reglator care stabileste obiective (tintele ce urmeaza a fi atinse prin intermediul activitatii didactice). Ea se citeste pe orizontala în succesiunea urmatoare de momente: Obiectiv cadru ↔ obiective de referinta ↔ continuturi ↔ activitati de învatare.

În programa scolara, fiecarui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinta. Atingerea obiectivelor de referinta se realizeaza cu ajutorul continuturilor, prezentate în ultima parte a programei. Învatatorul/ profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de învatare recomandate de programa sau poate propune alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Nota de prezentare descrie parcursul obiectului de studiu respectiv, argumenteaza structura didactica adoptata si sintetizeaza o serie de recomandari considerate semnificative de autorii Programei.

Obiectivele cadru au un grad înalt de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei pe parcursul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele învatarii si urmaresc progresia elevului în formarea de capacitati si achizitia de cunostinte, de la un an de studiu la altul. Acest mod de a concepe obiectivele cadru si de referinta are avantajul ca:

• ofera o imagine sintetica asupra domeniului de cunoastere modelat prin intermediul didacticii obiectului de învatamânt avut în vedere,
• asigura evidentierea unei dezvoltari progresive în achizitia de competente de la un an de studiu la altul,
• reprezinta un instrument conceptual care, utilizat corect la nivelul evaluarii, ofera o harta clara a evolutiei capacitatilor copilului si posibilitatea stimularii acelor deprinderi care au fost insuficient formate si dezvoltate,
• creeaza premisele pentru deplasarea accentelor în activitatea didactica de pe transmiterea de informatii pe aspectele formative ale predarii-învatarii.

Activitatile de învatare propun modalitati de organizare a activitatii în clasa.

Continuturile sunt mijloace prin care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si de referinta. Unitatile de continut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu alte domenii constitutive ale diferitelor obiecte de studiu.

Aplicarea programelor scolare

Noile Programe scolare sunt orientate spre elev, înteles ca partener alaturi de profesor si ceilalti agenti educationali în procesul de obtinere a competentelor si deprinderilor ce îi vor asigura succesul în viata de zi cu zi.

Diferenta dintre didactica traditionala si cea actuala consta în modul de concepere si organizare a situatiilor de învatare, dirijate în primul caz si autonome în cel de-al doilea. Orice strategie este legitima sau ilegitima potrivit unor circumstante. Profesorul trebuie sa selectioneze si sa varieze metode, alegând strategii adecvate.

Manualele alternative constituie o necesitate impusa de strategiile actuale ale instruirii scolare. Ele permit profesorului si elevului sa-si puna în aplicare aptitudinile creatoare, sa ofere interpretari alternative si deschise, bazate pe întelegere si explicatie si o atitudine critica.

Curriculum la decizia scolii (CDS) reprezinta dreptul unei institutii de învatamânt de a lua decizii asupra unui segment din CN, dând posibilitatea definirii unor trasee particulare de învatare a elevilor

Tipuri de CDS: curriculum aprofundat, extins, optional (la nivelul ariei curriculare, al disciplinei, mai multe arii curriculare).

Programa de optional cuprinde: argument, obiective de referinta si activitatile de învatare, lista de continuturi, modalitati de evaluare. bibliografie.

Curriculum scolar la decizia scolii, CDS, în învatamântul obligatoriu

Conform OMEC nr. 3638/2001, în schema orara a fiecarui elev din învatamântul obligatoriu trebuie sa existe minimum o ora de optional. Limba si Literatura Româna nu dispune de o plaja orara, CDs  poate avea numai ore de optional. Acestea presupun elaborarea unei programe specifice si notarea într-o rubrica noua în catalog.

Unitatea de învatare (unitate de instruire, unitate instructionala) este o structura didactica deschisa si flexibila, cu urmatoarele caracteristici: 1. determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta, 2. este unitara din punctul de vedere al tematicii, 2. se desfasoara sistematic si cotinuu pe o perioada de timp, 3. se finalizeaza prin evaluare. Identificarea unei unitati de învatare se face prin tema acesteia, ce cuprinde enunturi legate de analiza scopurilor învatarii, formulari originale, preluate din lista de continuturi ale programei si din manual.

Lectura personalizata a programelor scolare este un concept central al proiectarii didactice ce exprima dreptul profesorului/ învatatorului si al autorului de manual de a lua decizii asupra modalitatilor considerate optime în cresterea calitatii procesului de învatamânt, raspunderea personala pentru a asigura elevilor un parcurs scolar individualizat, în functie de conditii si cerinte concrete. NCN accentueaza faptul ca documentele de proiectare didactica sunt documente administrative care asociaza într-un mod personalizat elementele programei - obiective de referinta, continuturi, activitati de învatare - cu alocarea de resurse (metodologice, temporale si materiale) considerate optime de catre profesor pe parcursul unui an scolar..

Activitatile de învatare se construiesc pe baza corelarilor dintre obiectivele de referinta si continuturile prevazute prin programa. Ele presupun orientarea catre un anumit scop, redat prin tema activitatii. În proiectul unitatii de învatare, învatatorul/ profesorul alatura fiecarei activitati acele resurse pe care le considera necesare pentru conceperea strategiei si realizarea demersului didactic. În momentul propunerii spre rezolvare, activitatile de învatare se transpun într-o forma de comunicare inteligibila vârstei elevilor.

Resursele cuprind elementele pentru buna desfasurare a activitatilor de învatare. În functie de propria viziune, profesorul mentioneaza în aceasta rubrica forme de organizare a clasei (tipuri de interactiuni a resurselor umane), mijloace de învatamânt, alocarea de timp precum si orice alte elemente pe care le considera utile în derularea scenariului didactic. În conditiile noului curriculum, lectura programei si a manualelor nu mai este în mod obligatoriu liniara. Programa trebuie parcursa în mod necesar de catre toti si se pliaza ca si manualele unei citiri personale si adaptate. Asupra continuturilor programei învatatorul/ profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unitatilor de învatare pe care le-a stabilit. Asupra unor unitati sau elemente de continut din manual, învatatorul/ profesorul poate interveni în diferite moduri - adaptare, înlocuire, omitere, adaugare - sau poate utiliza alte materiale-suport, conform algoritmului sugerat prin schema urmatoare:

Nu                                    Continutul manualului este adecvat?                 Da                            Utilizare

            Modalitati de interventie asupra unor unitati si elemente de continut din manual

Adaptare                                Înlocuire                             Omitere                                    Adaugare

Tendinte moderne ale învatamântului primar

Clasele primare reprezinta componenta cea mai stabila a învatamântului, în general, fiind si cea mai veche sub raport istoric, lor revenindu-le dintotdeauna sarcina primei alfabetizari.

1. Astazi, cele  patru clase primare interfereaza cu alte nivele de învatare:

·        Ciclul curricular de Achizitii fundamentale, alcatuit din grupa pregatitoare la gradinita si clasele I si a II-a,

·        Ciclul de dezvoltare caruia îi corespund clasele a II-a si a IV-a ale scolii.

Interferentele cu gradinita si gimnaziul au menirea sa asigure continuitatea obiectivelor, selectarea continuturilor si alegerea tehnologiilor didactice adecvate. Continuitatea între gradinita si scoala primara se face mai întâi prin cunoasterea temeinica a achizitiilor legate de capacitatea copilului de a comunica oral si de calitatea auzului fonematic (capacitatea de a pronunta si percepe, auditiv, corect sunetele). Se au în vedere activitatile speciale (sub forma de joc) cerute de programa, posibilitatile copiilor de a mânui corect instrumentele de scris (de desenat), de a-si coordona corect miscarile mâinii în vederea trasarii de contururi si elemente grafice din componenta literelor.

Dintre obiectivele de referinta ale activitatii în gradinita enumeram: pronuntia, articularea, perceperea cu claritate, exactitate, expresivitate si siguranta a tuturor sunetelor si grupurilor de sunete, a silabelor precum si a cuvintelor în propozitie. Programa de gradinita are si alte obiective, printre care: dezvoltarea auzului fonematic, sporirea capacitatii de diferentiere perceptiv-fonetica a cuvintelor în vorbirea rostita, constientizarea exprimarii proprii, sub raport fonematic.

2. O alta inovatie o reprezinta promovarea în învatamântul nostru a modelului comunicativ-functional menit a structura elevilor competente de comunicare. Manualele alternative permit personalizarea obiectivelor formative si informative ale învatarii pentru fiecare elev în parte, în calitate de subiect al procesului de instruire.

3. Componenta evaluarii a devenit esentiala. Astazi învatam ceva pentru a obtine deprinderi si aptitudini care sa ne serveasca la o mai buna întelegere a aspiratiilor si dorintelor noastre, la împlinirea cât mai eficienta a rolului si rostului nostru în societate.

Întrebari

1.      Definiti Didactica Limbii si Literaturii Române.

2.      Enumerati elementele componente ale Programei scolare. Numiti zece caracteristici ale strategiilor didactice actuale.

3.      Definiti Curriculum-ul la Decizia scolii (CDS).

Test

I.                    Bifati raspunsul corect:

1. Obiectivele cadru au:

a) un grad înalt de generalitate

b) specifica rezultatele asteptate de învatatori

c) propun modalitati de organizare a activitatii didactice

     2.  Strategiile didactice moderne presupun ca elevul:

a) încearca sa retina si sa reproduca ideile auzite în clasa

b) coopereaza cu profesorul în rezolvarea sarcinilor scolare

c) exprima puncte de vedere personale

d) realizeaza un schimb de idei cu ceilalti

     3. CDs este de mai multe feluri:

a) aprofundat

b) extins

c) optional la nivelul disciplinei

d) optional la nivelul ariei curriculare

e) simplu

II       1. Numiti cele patru momente, succesive, pe orizontala ale Programei      scolare

............................................................................................................

2. Exemplificati si definiti o unitate de învatare specifica studiului Limbii si Literaturii Române.

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................