PROIECT DE LECŢIE

scoala: scoala Generala cu clasele I - VIII Sîntamarie-Orlea

Propunator: prof. Vucescu Monica

Data:

Disciplina: Limba si literatura româna

Clasa: a VIII-a

Unitatea de învatare: Romanul

Subiectul lectiei: Baltagul, de M. Sadoveanu - compozitia; subiectul romanului; momentele principale ale

                                                                                    subiectului; imaginea vietii pastorilor, cu obiceiuri si traditii

                                                                                     în strânsa legatura cu ciclurile naturii; elementele folclorice;

                                                                              lectura citatelor ilustrative.

Tipul lectiei: De însusire a noilor cunostinte

DEMERSUL DIDACTIC

1.      MOTIVAŢIA:  este o lectie valoroasa din perspectiva metodelor activ - participative, în sprijinul dezvoltarii interesului pentru lectura si a gustului estetic; lectia se sprijina pe priceperile si deprinderile deja formate în decodarea mesajului artistic si urmareste, în principal, perfectionarea continua a capacitatii de comunicare prin valorificarea notiunilor însusite si de investigare a unui text literar.

2.      OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivitatii literar - artistice a elevilor, cu referire speciala asupra universului operei epice în proza.

3.      OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.1 sa  înteleaga semnificatia generala a mesajului oral, sesizând progresia si coerenta ideilor exprimate;

1.7 sa manifeste toleranta fata de opiniile diferite exprimate de interlocutori si sa ia o atitudine critica fata

      de argumentele ascultate;

2.1   sa construiasca un discurs oral pe o tema data;

2.5 sa capteze atentia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;

3.1 sa interpreteze un text literar, facând corelatii între nivelurile fonetic, lexical, morfologic si semantic;

3.3 sa identifice valori etice si culturale într-un text, exprimându-si impresiile si preferintele;

4.1 sa elaboreze texte apartinând diverselor stiluri functionale, adaptând redactarea la situatia de  comunicare si la partener.

4.      OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 - sa cunoasca modul în care M. Sadoveanu reconstituie structuri sociale ce apartin unui mod arhaic de

         viata, cu profiluri umane determinate de acestea;

O2 - sa identifice partile componente ale romanului: întâmplarea narata, etapele naratiunii;

O3 - sa interpreteze viziunea autorului asupra universului rural;

O4 - sa stabileasca analogii cu balada populara Miorita pentru a ilustra prelucrarea creatoare a mitului

         mioritic realizata de M. Sadoveanu;

O5 - sa recunoasca personajele si sa realizeze o scurta caracterizare a lor;

O6 - sa-si delimiteze propriile convingeri morale în raport cu lumea înfatisata;

O7 - sa evidentieze modurile de expunere folosite de autor;

O8 - sa recunoasca procedeele artistice;

O9 - sa defineasca  viziunea, suspansul si romanul;

5.      CONŢINUTURI UTILIZATE: Definitie, caracteristici, sentimente, continut de idei, tipuri umane, realizare artistica.

6.      CONDIŢII PREALABILE:

- clasa la nivel mediu;

- elevii poseda capacitatea de a aborda un text literar;

- elevii vor lucra pe grupe compacte si vor expune rezultatele produselor lor.

7.      EVALUAREA: - elevii completeaza fisele de munca independenta, cadranul si ciorchinele. 20320w2213u

8.      RESURSELE sI MANAGEMENTUL TIMPULUI

A.      Resurse materiale: Limba si literatura româna - manual clasa a VIII-a, Al. Crisan, S. Dobra, F. Sânmihaian, Ed. Humanitas Educational, Bucuresti, p.132-153; Limba româna - caietul elevului clasa a VIII-a, Al. Crisan, S. Dobra, F. Sânmihaian, Ed. Humanitas Educational, 2005, Bucuresti, p.146-160; Baltagul, M. Sadoveanu, E.P.L., 1969, Bucuresti, p. 5-126; fise de lucru.

B.     Resurse de timp: - timpul de desfasurare: 8 ore

9.      METODE sI PROCEDEE: conversatia, expunerea, lectura explicativa, spargerea ghetii (gândirea critica), brainstorming - ul, reflectia, gândirea activa, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gândirea critica), munca independenta, metoda calendar (povestirea în lant).

SCENARIU DIDACTIC

ORA I

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii îsi pregatesc manualele si caietele).

II. Reactualizarea cunostintelor ( balada populara Miorta) si dirijarea noii învatari.

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, citindu-se doua variante de compunere. Oral, se accentueaza anumite caracteristici ale operei.

Paralel cu verificarea temei, se face controlul cunostintelor teoretice cu ajutorul urmatoarelor itemuri:

Ø      Care este motivul si conflictul baladei?( doi ciobani pun la cale uciderea celui de-al treilea pentru a-i lua oile)

Ø      Ce element predomina în balada?( elementul miraculos)

Ø      Cum caracterizati personajul feminin?( femeie singura, îndurerata de pierderea fiului)

Ø      Care este reperul temporal si spatial prezentat?(naratiunea este imprecisa, fiind asemanatoare timpului

                                                                                    si spatiului specific basmului)

Ø      Ce este alegoria?(reprezinta substituirea unei imagini cu alta, în virtutea unor asemanari sau corespondente dintre ele)

III. Prezentarea noului continut

            Se cere elevilor sa numeasca ce opere din creatia sadoveniana au citit.( raspunsuri posibile: Dumbrava minunata, Domnu Trandafir, Iapa lui Voda, s.a.)

            Se comunica elevilor ca astazi se începe studierea romanului Baltagul de M. Sadoveanu. Se citeste apoi, marturisirea Profirei Sadoveanu cu privire la elaborarea romanului Baltagul si li se cere elevilor sa explice faptul ca aceasta capodopera a fost scrisa totusi numai în zece zile.

IV. Prezentarea sarcinilor de învatare si obtinerea performantei

            Se face de catre profesor si de catre elevi lectura expresiva a fragmentelor din manual, dupa care prin metoda brainstorming-ului se realizeaza o sinteza a celor întelese din textul citit, folosind urmatoarele itemuri:

• Ce nareaza autorul? ( întâmplari)
• Ce ne  prezinta în roman?( se prezinta oameni într-un anumit spatiu, acela  al muntilor Moldovei. Se comunica

                                                 elevilor ca acest spatiu începuse sa-i fie cunoscut autorului, înca din 1906 si ca

                                                           devenise unul din izvoarele  inspiratiei sale, viata oierilor fiindu-i bine cunoscuta.)

·        Care este, pe scurt, firul epic al romanului?

                        ( Vitoria Lipan îsi asteapta sotul plecat de prea mult timp, la Dorna sa cumpere oi. Vazând ca nu se mai întoarce se hotaraste sa plece în cautarea lui împreuna cu fiul ei Gheorghita. Pentru plecare face o serie întreaga de preparative gospodaresti si religioase. Reface apoi drumul pâna la Dorna, ia contact cu alti oameni si alte feluri de societati decât cea cu care era familiara si pâna la urma, ajutata si de prietenii pe care si-i face pe drum îsi gaseste sotul mort într-o râpa, dar descopera totodata si faptasii crimei, pedepsindu-i pentru fapta nelegiuita prin aceeasi arma ce au folosit-o si ei, însa, spre deosebire, în legitima aparare.).

·        Ce asemanari si deosebiri observati între balada populara Miorta si romanul Baltagul?

                      ( au acelasi motiv si conflict; daca în balada predomina miraculosul, în roman predomina realul; spre deosebire de personajul feminin al baladei, în roman acesta este puternic, energic, hotarât sa razbune moartea celui drag; spatiul din Baltagul este bine conturat, la fel si timpul poate fi dedus din evenimente)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum îsi îndeplinesc sarcinile de învatare.

IX. Asigurarea transferului

Se alcatuiesc saisprezece grupe de câte doi elevi. Fiecarei grupe i se va repartiza de catre profesor unul din capitolele romanului Baltagul. Grupele vor face lectura respectivelor capitole. Fiecare membru al grupei va alcatui planul simplu de idei al capitolului dat.

ORA a II-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii îsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - firul epic, timp si spatiu ).

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi elevii fiecarei grupe sa citeasca planul simplu de idei realizat, iar în acelasi timp profesorul corecteaza si noteaza pe tabla planul de idei. Ceilalti elevi urmaresc si îsi noteaza pe caiete planul de idei de pe tabla.

Se cere fiecarei grupe sa rezume în cel mult zece rânduri capitolul studiat.

IV.Prezentarea sarcinilor de învatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre firul epic, timpul si spatiul romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 144 si se vor folosi itemurile:

Ø      Care sunt momentele subiectului? Raspunzând la întrebare se va realiza pe tabla si în caiete urmatoarea schema:

1. situatia initiala (expozitiunea) - cap. I-III -cunoastem satul de munte cu toate caracteristicile sale, facem

                                                                               cunostinta cu câteva dintre personaje si abia se schiteaza

                                                                               trasaturile Vitoriei Lipan

2. cauza care declanseaza

actiunea (intriga)                     - cap. IV-VI -dominata de tensiunea asteptarii, a incertitudinilor, a

                                                                           consultarilor si a preparativelor pentru plecare

3.  desfasurarea actiunii        - cap. VII-XIII -liniara, simpla, prezinta drumul parcurs de Vitoria si Gheorghita

                                                                            pâna în momentul descoperirii adevarului. Sunt prezentate:

                                                                            nunta, botezul, înmormântarea, cu toate datinile fixate de

                                                                            veacuri.

4. rezolvarea situatiei dificile

      (punctul culminant)            - cap. XIV-XVI -dramatica, în care dominanta este savârsirea actului justitiar,

                                                                                 pe baza normelor morale ale poporului si cu respectarea

                                                                                 datinilor acestuia

5.situatia finala( deznodamântul) - cap. XVI- o prezinta pe Vitoria care ia frâiele gospodariei în mâinile sale

                                                                              si începe rânduiala dupa datina strabuna.         

Ø      Care este prima referire temporara din text si ce moment al actiunii marcheaza ea?

                                 ( Vitoria(.)stând singura pe prispa, în lumina de toamna(.). .s-acu  Sfântu-Andrei

                                           era aproape.)

Ø      Ce rol au indicii temporali în text? Notati astfel de secvente si comentati-le.

                                 (toamna - târgul de oi de la Dorna; Sf. Andrei - momentul când Vitoria îsi da seama

                                         ca  întârzierea sotului este suspecta; înaintea sarbatorilor de iarna- întoarcerea lui

                                        Gheorghita acasa; Boboteaza - plecarea la Piatra-Neamt si la manastirea Bistrita;

                                         27 februarie - începe împlinirea hotarârii; 10 martie - plecarea spre Dorna; "luna

                                         lui martisor", "soarele îsi slobozise iarasi puterile" - gasirea câinelui, certitudinea

                                         crimei;  "Drumul se curatise de ape si se zvânta.(.) pamântul se ochise bine si

                                         înverzeau pajisti" - gasirea lui Nechifor în  râpa;  primavara, pe vremea postului mare

-         praznicul;  la praznic, la asfintitul soarelui -- demascarea criminalului; " Catra

 Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" -  popasul celor trei ciobani la ultima Dorna).                                                    

Ø     Comentati modul în care este realizata descrierea satului la începutul capitolului I.

                                      (imagine panoramica, generala dar foarte clara datorita  micilor amanunte: sat risipit pe

                                               sub padurea de brad, "cu casute sindrilite între garduri de razlogi")

Ø     Care este traseul parcurs de cele doua personaje?

                                      (Bicaz®Calugareni®Farcasa®Borca®Cruci®tinutul Dornelor®Vatra Dornei®

                                               întoarcerea la Borca si reluarea cautarilor®Borca®Sabasa®muntele Stânisoara®Suha®

                                               satul Doi Meri®si întoarcerea în Sabasa)

Ø     Comentati modul de descriere a tinuturilor Dornei referindu-va la elementele descrise, atmosfera surprinsa, impresia de ansamblu.

                                       (elemente descrise - oameni curati, "cu aprindere si patima"; spatiul Dornelor: "numai

                                                pâraie, numai muntisori cu brazi, tapsanuri si asezari de sate", cu "drum de dezghetat

                                                cu pâraie sub omat"; atmosfera surprinsa - "oameni veseli, petrecareti care-si traiesc

                                                zilele ca si cum ar fi ultima din aceasta viata"; )

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum îsi îndeplinesc sarcinile de învatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, rezumarea întregului roman în maximum o pagina.

ORA a III-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii îsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - lumea descrisa: oameni si

                                                                                                                                  obiceiuri; experiente initiatice).

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi câtiva elevi sa citeasca rezumatul realizat, iar ceilalti îsi verifica rezumatele, facând corecturile necesare.

IV.Prezentarea sarcinilor de învatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre lumea descrisa: oameni si obiceiuri; experientele initiatice din romanul Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 146 si se vor folosi itemurile urmatoare realizându-se totodata pe tabla si în caiete o schema:

Ø      Cum sunt prezentati oamenii de la munte? Faceti referire la capitolele I si X.

                                              ( Muntenii sunt: - oameni simpli, linistiti, împacati cu soarta lor

                                       -  iuti si nestatornici ca apele

                                       -   rabdatori în suferinti

                                       -  fara griji în bucurii

                                       -  ferindu-se de oamenii de la câmpii

                                       -  le plac dragostea, betia si datinile

Ø      Cum sunt prezentati oamenii de la oras? Comparati felul de a fi a oamenilor de la tara si de la oras.

                                 ( orânduiti ierarhic, oamenii de la oras par a fi mai bine organizati, dar tot spre

                                          deosebire de cei de la tara sunt mult mai "înghesuiti" si par a nu avea linistea

                                          si libertatea acestora)

Ø     Comentati modul în care obiceiurile si traditiile populare ordoneaza viata oamenilor de la tara, referindu-va la capitolul V.

                                      (înaintea sarbatorilor de iarna ciobanii urca la casele lor lasând treburile oieritului

                                               rezolvate pâna în primavara, iar oile la stâna din vale, sarbatorile de iarna implica o

                                               multime de traditii capra, calutul, urarile; la boboteaza, preotul sfinteste fântânile,

                                               izvoarele si toate apele; Vitoria tine post 12 vineri, iar în cea de-a saptea merge la

                                               manastirea Bistritei; Minodora se intereseaza de horele ce se joaca la vale, în locul

                                               unde ierneaza oile; etc.)

Ø     Comentati cele trei evenimente esentiale ale existentei, referindu-va la ritualul specific fiecarei ceremonii, atmosfera tipica si se4mnificatia fiecaruia.

                                      (ritualul specific - botezul -Vitoria întâlneste la Borca o "cumetrie", fiind invitata mai

mult fara voie decât cu, pune "rodin sub perna un costei de bucatele de zahar si pe fruntea crestinului celui nou o hârtie de douazeci de lei", respectând întocmai datina cu care era învatata; nunta- o întâlneste la Cruci, aici mireasa si drustele au flori în par, nevestele poarta "numai catrinti si bonditi", vorniceii le ies înainte pentru a-i invita, le ofera sa bea în cinstea mirilor, amenintându-i cu pistoalele de nu le intra în voie, iscusita Vitoria face o urare foarte frumoasa miresei; înmormântarea - gasindu-l pe mort, aprinde lumânari si privegheaza în asteptarea autoritatilor la capatâiul acestuia, îl îngroapa apoi dupa datina oferind fiecaruia la iesirea din cimitir " un sfert de pâne s-un paharel de rachiu", apoi împarte coliva si invita oamenii la praznic, unde gateste dupa datina postului, dar ofera bautura aleasa;  atmosfera tipica - daca la nunta si la botez oamenii petrec, fiind veseli, primitori si foarte galagiosi, la înmormântare desi se strâng la praznic, nu se veselesc, fiind linistiti; semnificatia - fiecare dintre ele marcheaza un moment important în viata omului, reprezentând un ciclu ritualic crestinesc dupa care se ghideaza oamenii.)

Ø     Comentati secventele care marcheaza  momentele-cheie în maturizarea lui Gheorghita.

                                       (din vorbele mamei sale Gheorghita a înteles ca seninatatea copilariei si bucuriile ei s-au spulberat si de acum el va fi sprijinul casei, si desi cunostea deja mestesugul oieritului cu toate rânduielile sale, s-ar mai fi bucurat de copilarie si de vremea petrecuta cu tinerii din sat, vorbind despre fete; din lumea de la oras sau din spusele  oamenilor el nu prea întelege nimic, neobservând multe din cele vazute sau întelese de Vitoria, însa toata aceasta însiruire de evenimente la care participa  îl maturizeaza fara a-si da seama ce se petrece cu el.)

Ø     Ce rol are Vitoria în acest proces de maturizare?

                                       (are rol de ghid, încurajându-l si îndrumându-l mereu spre ceea ce trebuia înfaptuit)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum îsi îndeplinesc sarcinile de învatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, rezolvarea exercitiului 5, din manual de la pagina 147.

ORA a IV-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii îsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - personajele).

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi câtiva elevi sa citeasca tema, iar ceilalti urmarind pe propriile caiete si facând corecturile necesare.

IV.Prezentarea sarcinilor de învatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre personajul principal romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 148 si se vor folosi itemurile urmatoare realizându-se totodata pe tabla si în caiete o schema:

Ø       Care sunt modalitatile de caracterizare ale Vitoriei Lipan întâlnite în roman?

VITORIA LIPAN  - personajul principal al romanului - descinde din mitul mioritic

·         Caracterizare directa - facuta de autor, de alte personaje sau autocaracterizare

Trasaturi fizice - "Ochii ei caprii, în care parca se rasfrângea lumina castanie a parului, erau dusi departe (.)

                              Acei ochi aprigi si înca tineri cautau zari necunoscute."

Trasaturi morale -munteanca de la Magura Tarcaului, are viata grea ca femeile de la munte, uneori "stau

                                vaduve înainte de vreme, ca dânsa"; plina de "gânduri", de "patima si de durere", "ea se

                                socotea moarta ca si omul ei care nu era lânga dânsa"

·         Caracterizare indirecta - rezultata din faptele, comportamentul, gândurile si framântarile personajului; mediul în care traieste

Trasaturi fizice - statea vinerea "fara hrana, fara apa, fara cuvânt, cu broboada cernita peste gura" - imagine

                             a durerii

Trasaturi morale -personaj îndurerat ce-si urmeaza neobosita drumul destinului, pastratoare a datinii strabune,

                               crede în visele premonitorii, tenace, dârza, inteligenta - ea reconstituie scena crimei în cel

                               mai mic detaliu, traieste un puternic zbucium interior, sotie iubitoare îsi cunoaste foarte bine

                               sotul, iscusita, cu spirit practic, se pricepe a-si orândui treburile gospodaresti, are

                               capacitatea de a învinge greutatile ivite în cale; prenumele ei semnifica biruinta, fiind "un

                         Hamlet feminin"- asa cum o caracteriza G. Calinescu

V. Evaluarea performantei

Se solicita elevilor rezolvarea testului de evaluare ANEXA 1, având timp de lucru 15 minute.

VI. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum îsi îndeplinesc sarcinile de învatare.

VII. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea caracterizarii Vitoriei Lipan.

ORA a V-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii îsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - personajele).

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi câtiva elevi sa citeasca tema, iar ceilalti urmarind pe propriile caiete si facând corecturile necesare. Se solicita elevilor rezolvarea testului de evaluare ANEXA 2, având timp de lucru 15 minute.

IV.Prezentarea sarcinilor de învatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre personajele secundare ale romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 148-149 si se vor folosi itemurile urmatoare realizându-se totodata pe tabla si în caiete o schema:

Ø      Cum este prezentat Nechifor Lipan?

NECHIFOR LIPAN  - personajul absent al romanului- descinde din mitul mioritic 

·          Caracterizare directa - facuta de autor, de alte personaje sau autocaracterizare

Trasaturi fizice - omul cu caciula brumarie si cojoc de miel negru, calare pe un cal tintat în frunte

Trasaturi morale -"vrednic român" si nepasator în fata primejdiilor, avea mestesug la vorba, harnic, tinea în

                                 buna rânduiala stânele si ciobanii, era mândru

·         Caracterizare indirecta - rezultata din faptele, comportamentul, gândurile si framântarile personajului; mediul în care traieste

Trasaturi fizice - barbat matur, cu mustata neagra si ochii "cu sprâncene aplecate", îndesat si spatos, om

                             puternic

Trasaturi morale - iubitor de viata si de petreceri, darnic si generos, curajos si neînfricat, are dimensiunile unui

                             erou de balada - imaginea în care se apara de atacatori în noapte.

Ø      Cum este prezentat Gheorghita Lipan?

GHEORGHIŢĂ LIPAN  - personaj secundar al romanului

·          Caracterizare directa - facuta de autor, de alte personaje sau autocaracterizare

Trasaturi fizice - avea saptesprezece ani, era un flacau sprâncenat, cu ochii caprii, ca ai Vitoriei, cu zâmbet

                             frumos "ca de fata", si "abia începuse sa-i înfiereze mustata", purta chimir nou si o bundita

                             înflorata

·         Caracterizare indirecta - rezultata din faptele, comportamentul, gândurile si framântarile personajului; mediul în care traieste

                      Trasaturi morale - nu e vorbaret, dar e explicit; este deja initiat în tainele oieritului; ager la minte, stiutor de

                                                      carte, dovedeste sensibilitate, respect filial si credinta în Dumnezeu; fire meditativa,

                                                      retraieste nostalgic amintirea copilariei, trece se maturizeaza, receptiv la nou, dar fara a

                                                      ignora traditia.

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum îsi îndeplinesc sarcinile de învatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea caracterizarii lui Nechifor Lipan.

ORA a VI-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii îsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - structuri narative, modurile de

                                                                                                                                  expunere, tensiune dramatica si

                                                                                                                                  suspans, viziunea).

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi câtiva elevi sa citeasca tema, iar ceilalti urmarind pe propriile caiete si facând corecturile necesare.

IV.Prezentarea sarcinilor de învatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre structuri narative, modurile de expunere, tensiune dramatica si suspans si viziunea romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 150-152 si se vor folosi itemurile urmatoare, realizându-se totodata pe tabla si în caiete o schema:

Ø      Textul începe cu o secventa retrospectiva, în care Vitoria îsi aminteste o poveste spusa de sotul ei la diverse petreceri. Discutati modul în care aceasta secventa este inserata în firul narativ si rolul plasarii ei la începutul romanului.

                                                  ( rolul secventei este de a evidentia ca personajul Nechifor Lipan este absent si de

                                                    a ajuta la crearea aurei sale legendare. Pornind de la povestea lui Nechifor se

                                                    trece la prezentarea personajului principal al romanului, aflat în strânsa

                                                    legatura cu acesta, fiind vorba de sotia sa credincioasa.)

RETROSPECTIVA este procedeul prin care un moment anterior este adus în prezentul naratiunii. Cel mai adesea retrospectiva se realizeaza prin rememorarea sau evocarea de catre narator sau de catre un personaj a unor evenimente/întâmplari din trecut.

Ø      Care este modul de expunere predominant în text si ce alte moduri se mai întâlnesc?

                                          (modul de expunere predominant este naratiunea, care se îmbina cu dialogul,

                                                    cu pasajele descriptive si cu monologul interior.)

Ø      Comentati felul în care se realizeaza suspansul în roman si în special în ultimul capitol.

                                           ( suspansul începe o data cu întârzierea lui Nechifor Lipan si creste trepat în

                                                      ritmul accentuarii nelinistii Vitoriei, care-l considera mort, dar spera sa-l

                                                      gaseasca viu si atinge punctul sau culminant, în ultimul capitol, când Vitoria

                                                      îl încolteste pe Calistrat Bogza.)

SUSPANSUL este o traire a cititorului, ascultatorului sau a spectatorului, care asteapta plin de emotie o evolutie sau o finalizare dramatica a actiunii. Emotia asteptarii, curiozitatea si efectul de surpriza tin treaz interesul publicului. Joaca un rol important în literatura de aventuri, politista sau stiintifico-fantastica.

Ø      Cine relateaza întâmplarile din romanul Baltagul?

                                          (atât naratorul, cât si personajele)

Ø      În unele scurte pasaje din text un personaj devine narator. Comentati din acest punct de vedere rolul reconstituirii faptelor povestita de Vitoria la praznic.

                                                   ( reconstituirea faptelor,  pe care Vitoria o realizeaza în timpul praznicului, are

                                                     rolul de a creste tensiunea dramatica si de a restrânge perspectiva asupra

                                                     evenimentelor)

VIZIUNEA se refera la perceperea lumii prezentate în roman de catre un subiect care este narator sau personaj. Omniscienta este un tip de perspectiva narativa în care naratorul are o perceptie ilimitata - el cunoaste totul despre lumea pe care o prezinta, dar si despre framântarile interioare ale personajelor.

ROMANUL este o specie a genului epic în proza, cu o actiune mai complicata si de mai mare întindere decât a celorlalte specii epice în proza, desfasurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase.

Ø      Discutati Baltagul în comparatie cu Miorita, referindu-va la dimensiunea textului, numarul personajelor, complexitatea personajelor, felul actiunii (simpla/complexa), detalierea naratiunii, complexitatea lumii descrise.

                                           (dimensiunea mult mai mare a textului, cuprinzând XVI capitole; spre deosebire de balada Miorita unde exista cinci personaje - cei trei ciobanei, mioara nazdravana si maicuta - în roman personajele sunt mult mai numeroase si mult mai bine conturate în ce priveste portretul moral, actiunea este complexa, dezvoltata pe mai multe planuri, naratiunea este detaliata prezentând o multime de alte fapte pe lânga cele principale si întreaga lume prezentata este realizata complex, aratând diverse aspecte sociale, mentalitati si atitudini diferite de la o zona la alta, zugravind în toata complexitatea ei o epoca, pe când în balada apar doar doua fapte, cel al crimei si cel al cautarii de catre maicuta.)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum îsi îndeplinesc sarcinile de învatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se alcatuiesc patru grupe de elevi, carora li se va repartiza de catre profesor  una din urmatoarele argumentari privind romanul Baltagul :· roman monografic · roman mitic · roman initiatic · roman politist. Fiecare membru al grupei va aduce argumente pro sau contra acestor interpretari. Se vor da explicatiile minime necesare.

ORA a VII-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii îsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - interpretarea textului).

Se verifica cunostintele dobândite, executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, printr-un test de evaluare, în care fiecare elev al grupei va scrie argumentarea la care a fost repartizat, având timp de lucru 20 minute.

IV.Prezentarea sarcinilor de învatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre structuri narative, modurile de expunere, tensiune dramatica si suspans si viziunea romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 153 si se vor folosi itemurile urmatoare, realizându-se totodata pe tabla si în caiete o schema:

Ø      Care este semnificatia motivului calatoriei în  romanul Baltagul? Alegeti din urmatoarele motive si argumentati: cautarea adevarului, dorinta de schimbare interioara, o confruntare cu noi universuri, dorinta de cunoastere, cautarea nemuririi, nevoia de noi experiente, o aventura/o cercetare, initierea în tainele universului.

                                                  (motivul cautarii adevarului)

Ø      Vitoria este sigura ca sotul ei a fost ucis. Care este scopul calatoriei sale: prinderea si pedepsirea ucigasilor, aflarea adevarului, înfaptuirea justitiei, razbunarea, descoperirea cauzelor omorului, împlinirea datinilor crestine?

                                          ( Vitoria pleaca mai întâi în cautarea adevarului, apoi cauta împlinirea justitiei

                                                     prin prinderea si pedepsirea faptasilor si în final împlinirea datinilor crestine.)

Ø      Comentati semnificatia ce o are calatoria pentru fiecare din cele doua personaje.

                                           ( Vitoria cunoaste lumea de jos si cealalta lume a orasului, careia i se adapteaza

                                                      cu usurinta,  iar Gheorghita se maturizeaza, dobândind experienta si initiindu-

                                                      se în tainele vietii.)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum îsi îndeplinesc sarcinile de învatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea integrala a comentariului la romanul Baltagul, de M. Sadoveanu.

ORA a VIII-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii îsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - interpretarea textului).

Se verifica cunostintele dobândite, executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi câtiva elevi sa citeasca comentariul realizat, iar ceilalti îsi verifica propriile comentarii, facând corecturi, daca sunt  necesare.

IV. Obtinerea performantei

Astazi vom discuta testele de evaluare date în ora precedenta, realizând corecturile necesare si completând tabelele de pe tabla, pe care elevii si le noteaza în caiete. ANEXA 3. Pentru aceasta se folosesc urmatoarele itemuri:

Ø      Care sunt trasaturile romanului monografic?

                                                  (totul are un aer patriarhal; trasaturile esentiale ale oamenilor de la munte; îsi desfasoara viata în

                                                         functie  de anotimpuri; satul, organiz. gospodariei si relatiile din familie au o anumita traditie;

                                                         perceptia  asupra oamenilor de la oras ;obiceiurile si traditiile de pe valea Tarcaului)

Ø      Care sunt trasaturile romanului mitic?

                                                        (preia si dezvolta motivele principale din balada Miorita; balada - crima ipotetica / roman - crima

                                                         îndeplinita;  personajul feminin în cautarea celui disparut; motivul calatoriei se completeaza cu cel al

                                                         cautarii adevarului;  latura mitica a romanului se îmbina cu latura realista;.)

Ø      Care sunt trasaturile romanului initiatic?

                                                        (romanul formarii unei personalitati;  înfatiseaza maturizarea lui Gheorghita; disparitia tatalui îl pune în

                                                         situatii, ce-i marcheaza devenirea; rolul Vitoriei în maturizarea lui Gheorghita; experienta fundamentala

                                                         a Vitoriei)

Ø      Care sunt trasaturile romanului politist?

                                              (este politist pentru ca se ocupa cu rezolvarea unei crime; cautarea adevarului este planificata si

                                                          urmarita riguros; refacerea traseului parcurs de Nechifor Lipan; culegerea informatiilor; rezolvarea

                                                          crimei; importanta baltagului)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum îsi îndeplinesc sarcinile de învatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, urmatorul exercitiu:

Argumentati ce anume v-a placut în romanul Baltagul, de M. Sadoveanu si ce v-a plictisit sau vi s-a parut neinteresant în acelasi roman?

ANEXA 1 - TEST DE EVALUARE

Comentati atitudinea Vitoriei Lipan referindu-va la confruntarea dintre traditie si inovatie, asa cum reiese din replica finala a romanului:

            "- Vina încoace, Gheorghita, vorbi ea, trezita din nou de griji multe. Vezi de tesala caii, dupa moda noua care am aflat-o aici, si-i întareste cu orz, caci drumurile înca nu ni s-au sfârsit. Facem cu domnu Toma toate socotelile si-i platim cinstit, multamindu-i frumos. Platim preotilor, oamenilor care s-au ostenit si tuturora. Pe urma, stam si ne odihnim trei zile, dupa care facem parastasul întâi tatalui tau. Îndata ne încalaram si ne ducem la apa Prutului la stefanesti, ca sa cunoastem turma de la Rarau. Socot ca mergând cu spor, pe vreme buna, ne putem întoarce iar aici în Sabasa, ca sa facem parastasul de noua zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca sa vorbim cu baciul Alexa si sa ne alcatuim cu el pentru întoarcerea oilor catra munti, unde avem tocmita pasunea de vara. La patruzeci de zile vom fi iar aici si vom ruga pe domnu Toma si pe parintele sa ne ajute a împlini datoria de patruzeci de zile. Atuncea  om face praznic mai bun, cu carne de miel de la turma cea noua. Om aduce atuncea de la manastirea Varaticului si pe sora-ta Minodora, ca sa cunoasca mormântul. s-apoi dupa aceea ne-om întoarce iar la Magura, ca sa luam de coada toate câte am lasat. Iar pe sora-ta sa stii ca nici c-un chip nu ma pot învoi ca s-o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor."

ANEXA 2  - TEST DE EVALUARE

Cititi urmatoarele opinii critice:

a)       Vitoria e un Hamlet feminin care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare si, când dovada s-a facut, da drumul razbunarii.(.)Obiectia ce se poate face: prea multa îndârjire din partea unei femei.

                                                                                           (G. Calinescu, Istoria literaturii române de la origini pâna în prezent)

b)       Baltagul este (.) o epopee (.) în care sufletul tenace si aprig de munteanca al Vitoriei Lipan nu pregeta nicio oboseala pâna nu da de firul întâmplarilor si maiestria d-lui Mihail Sadoveanu sta într-aceea ca a conturat în trasaturi omenesti, dar fara nicio slabiciune acest aspru caracter, de o vointa aproape salbateca, aproape neomeneasca.

                                                                                               (Perpessicius, Opere, vol. IV, Mentiuni critice)

c)       Vitoria are stofa întreprinzatoare a burghezului, simtul lui practic, lipsa de prejudecati, e nereligioasa, vicleana si rea.

                                                                                                (N. Manolescu, Arca lui Noe)

Aratati care din aceste puncte de vedere este mai apropiat de al vostru. Argumentati-va raspunsul. Alegeti din fiecare un singur element / o singura trasatura care vi se pare ca sintetizeaza cel mai sugestiv portretul personajului.

ANEXA 3 - Baltagul, de M. Sadoveanu

            METODA CADRANELOR

                        CADRANUL I                                                                                                        CADRANUL II

Sarcina Grupei I - Romanul monografic			Sarcina Grupei II- Romanul mitic
Trasaturile satului si a oamenilor de la munte	-totul are un aer patriarhal; - trasaturile esentiale ale oamenilor de la munte; - îsi desfasoara viata în functie de anotimpuri; - satul, organiz. gospodariei si relatiile din familie au o anumita traditie; - perceptia asupra oamenilor de la oras; - obiceiurile si traditiile de pe valea Tarcaului	-prin organizarea gospodariei, prin relatiile dintre membri familiei si ai comunitatii satesti, prin obiceiuri si traditii. - umbla domol, ostenesc zi si noapte în tacere, asezarile lor se afla în locuri strâmte, între stânci de piatra; Dumnezeu le-a harazit sa se bucure de petreceri si de frumusetea si de dragostea sotiilor. - plecarea/întoarcerea turmelor de la iernat; practica si alte meserii "cu toporul sau cu cata" -satul e "risipit prin râpi, cu casute sindrilite.", are crâsma si biserica, gospodaria se alcatuieste dupa modelul arhaic; femeia trebuie sa se supuna puterii barbatului ei, baiatul sa devina sprijinul familiei, iar fata sa fie gospodina si sa se marite dupa voia parinteasca. - lume ordonata dupa reguli si ierarhii -sarbatorile, horele, femeile în vârsta se cer sfat preotului, botezul, nunta, înmormântarea se fac dupa datina strabuna.	Trasaturile mitice ale romanului	- preia si dezvolta motivele principale din balada Miorita; - balada - crima ipotetica / roman - crima îndeplinita; - personajul feminin în cautarea celui disparut; -motivul calatoriei se completeaza cu cel al cautarii adevarului; -latura mitica a romanului se îmbina cu latura realista;	- motivul existentei pastorale, al transhumantei, al animalului credincios si motivul complotului; - la fel ca în balada doi ciobani planuiesc o crima împotriva celui de-al treilea, cu scopul de a-l jefui, însa în roman o si înfaptuiesc; -în balada, mama este cea care-si cauta persoana îndragita, iar în roman sotia acestuia. - cautarea adevarului implica un drum sinuos, unde personajele sunt supuse,  asemenea basmelor, unor probe ale labirintului, primesc ajutoare, se confrunta cu dusmani, drumul e presarat de semne cosmice, elementelor naturii  sau fenomenele anotimpurilor; -având ca moto doua versuri din Miorita este incontestabila apartenenta mitica, dar aceasta se îmbina cu realul.

CADRANUL III                                                                                                     CADRANUL IV

Sarcina Grupei III- Romanul initiatic			Sarcina Grupei IV- Romanul politist
Trasaturile initiatice ale romanului	- romanul formarii unei personalitati; - înfatiseaza maturizarea lui Gheorghita; - disparitia tatalui îl pune în situatii, ce-i marcheaza devenirea - rolul Vitoriei în maturizarea lui Gheorghita -experienta fundamentala a Vitoriei	- este initiatic pentru ca partial se ocupa de transformarile launtrice ale personajelor; -traind în munte avusese o copilarie lipsita de griji; iese brusc din copilarie pentru a intra în lumea adultilor; treptat devine flacau si merge la joc unde se întâlneste cu tinerii de seama sa. -este supus unor adevarate probe: lupta cu troianul, înfruntarea strainului, priveghiul, înfaptuirea dreptatii - rol hotarâtor în initierea în tainele vietii -parcurge calea spre o lume necunoscuta - paraseste spatiul familiar al satului pentru a patrunde în lumea orasului; contactul cu lumea noua - confruntarea traditie/inovatie -este dificil, dar reuseste prin inteligenta si dârzenie sa reuseasca -dupa trecerea si rezolvarea încercarilor se întoarce la preocuparile anterioare.	Trasaturile politiste ale romanului	-este politist pentru ca se ocupa cu rezolvarea unei crime     -cautarea adevarului este planificata si urmarita riguros -refacerea traseului parcurs de Nechifor Lipan -culegerea informatiilor - rezolvarea crimei; importanta baltagului	- cautarea adevarului este plina de suspans, apar situatii neprevazute, carora cei doi eroi trebuie sa le faca fata; întreprinzatoare si prevazatoare e Vitoria e constienta de pericolele care-i pândesc pe drum -Vitoria orânduieste totul cu o abilitate si cu o exactitate de invidiat; -merge întrebând din om în om si astfel afla traseul parcurs de sotul ei, traseu pe care îl reia cu perseverenta de unde i s-a pierdut urma;  gasirea indiciilor - a câinelui, a clopoteilor, etc. - culege cu abilitate informatii de la cei din jur, dovedind o mare pricepere în descifrarea sufletului oamenilor; îsi foloseste pentru aceasta stapânirea de sine si o inteligenta iesita din comun, pe care si-o manifesta în diferite împrejurari -gasirea lui Nechifor, pedepsirea faptasilor cu aceeasi arma cu care s-a savârsit crima

NARAŢIUNE

SCOPUL: DE A LE ÎNDEPĂRTA

ANEXA 3