2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psihoindividuale, cu formarea unor comportamente independente
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi de munca
4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea in plan social
CICLUL SECUNDAR - clasele: V - X 1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psihoindividuale, cu formarea unor comportamente independente
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi de munca
4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea in plan social
CONTINUTURI
CICLUL PRIMAR
1. Organizarea si dezvoltarea motorie generala
- gesturile de baza (fundamentale ) - capacitati fizice generale (forta, viteza, amplitudine, precizie) - capacitati motrice complexe: coordonarea statica si dinamica, cu si fara control vizual - comunicarea gestuala (gesturile semnificative)
2. Cunoasterea corpului omenesc
- corpul si partile componente - schema corporala si lateralitatea - senzatiile de baza - conduite perceptiv-motrice
3. Igiena personala
- sala de baie - obiectele de toaleta - actiuni practice
4. Igiena imbracamintei si a incaltamintei
- depozitarea - intretinerea - manipularea
5. Igiena alimentara
- bucataria si sala de mese (sufrageria ) - alimente - servirea mesei si igiena spatiilor alimentare
6. Casa
- tipuri de locuinte - spatiile locuintei si utilitatea lor - mobilierul - actiuni gospodaresti
7. Cunoasterea si existenta activa in mediul
- familial : ∙ date personale ∙ relatii de familie ∙ conduite dezirabile - social : ∙ strada ∙ cartierul ∙ mijloace de transport
Exemple de modalitati si procedee de lucru
- modelaje tematice - trasee labirint - tintiri la punct fix - identificari pe planse, schite - jocuri cu mingea - constructii - copieri dupa sablon - schite grafice - jocuri tematice - exercitii aplicative pe diferite suporturi didactice - vizite si plimbari instructive
CONTINUTURI CICLUL SECUNDAR - clasele V - X
1. Organizarea si dezvoltarea motorie generala
- capacitati fizice generale (forta, viteza, amplitudine, precizie) - capacitati motrice complexe: coordonarea statica si dinamica, cu si fara control vizual - manipularea obiectelor, cu sau fara ajutorul instrumentelor, la comanda verbala sau dupa model - comunicarea gestuala (gesturile semnificative)
2. Cunoasterea corpului omenesc
- schema corporala si lateralitatea - senzatiile de baza - conduite perceptiv-motrice
3. Igiena personala
- sala de baie - obiectele de toaleta - actiuni practice
4. Igiena imbracamintei si a incaltamintei
- depozitarea - intretinerea - manipularea
5. Igiena alimentara
- bucataria si sala de mese (sufrageria) - alimente - operatii de pastrare, curatare, preparare a alimentelor - servirea mesei si igiena spatiilor alimentare
6. Casa
- tipuri de locuinte - spatiile locuintei si utilitatea lor - mobilierul - actiuni gospodaresti
7. Cunoasterea si existenta activa in mediul
- familial : ∙ date personale ∙ relatii de familie ∙ conduite dezirabile - social : ∙ strada ∙ cartierul ∙ mijloace de transport
Exemple de modalitati si procedee de lucru
- schite grafice - identificari pe planse, schite - jocuri cu mingea - jocuri tematice - exercitii aplicative pe diferite suporturi didactice - vizite si plimbari instructive - actiuni practic-aplicative de autoservire - actiuni practic-aplicative in plan casnic - gospodaresc
GHID DE EVALUARE Clasele I - IV
1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
× executa corect gesturile de baza (izolate, combinate sau structurate in actiuni) × isi poate controla capacitatile fizice in cadrul unor actiuni simple sau complexe × isi poate coordona (static sau dinamic), membrele superioare, cele inferioare, combinate cu privirea, etc. × manevreaza corect obiecte pe care le asambleaza in structuri, pe baza de model sau din imaginatie × efectueaza operatii concrete cu obiectele, sau cu simbolurile lor: serieri, ordonari × poate receptiona si transmite mesaje simple prin gesturi semnificativ umane, cu formarea unor comportamente independente
2. Stimularea, dezvoltarea disponibilitatilor psihoindividuale
- diferentiaza segmentele corpului omenesc - utilizeaza corect aceste notiuni, pe care le asociaza corect cu functiile corespunzatoare - recunoaste si reda grafic segmentele sale principale - recunoaste directia si executa comenzi de raportare la aceasta, cu privire la sine sau la obiectele din jur - cunoaste casa, scoala, strada, cartierul - se orienteaza corect in casa, scoala; cunoaste functionalitatile celor mai importante sali - cunoaste vesela, tacamurile si modul corect de folosire a lor - cunoaste alimentele si regulile obligatorii ale igienei alimentare - isi cunoaste obiectele de imbracaminte si de incaltaminte
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi de munca
- utilizeaza corect sala de baie cu instalatiile sale - se spala singur - utilizeaza corect bucataria si sala de mese - se serveste singur la masa, cu tacamuri si vesela adecvate - se imbraca si se incalta singur - respecta regulile igienei alimentare si vestimentare - participa la actiuni simple de igienizare in locuinta si in clasa
4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea in plan social
- isi cunoaste si utilizeaza corect adresa, datele de identitate - cunoaste numele si adresa scolii - stie si aplica regulile de comportare civilizata in grup - cunoaste si utilizeaza insotit mijloacele de transport
GHID DE EVALUARE CICLUL SECUNDAR 1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
× isi poate controla miscarile in cadrul unor actiuni simple sau complexe × isi poate coordona (static sau dinamic), membrele superioare, cele inferioare, combinate cu privirea, etc. × manevreaza corect obiecte pe care le asambleaza in structuri, pe baza de model sau din imaginatie × efectueaza operatii concrete cu obiectele, sau cu simbolurile lor: serieri, ordonari, clasificari . × poate receptiona si transmite mesaje simple prin gesturi semnificativ umane, cu formarea unor comportamente independente
2. Stimularea , dezvoltarea disponibilitatilor psihoindividuale
- diferentiaza segmentele corpului omenesc - utilizeaza corect aceste notiuni, pe care le asociaza corect cu functiile corespunzatoare - recunoaste si reda grafic segmentele sale principale - cunoaste senzatiile de baza si le asociaza cu obiectele-stimul care le declanseaza - recunoaste si utilizeaza corect notiunile spatiale si temporale - cunoaste casa, scoala, strada, cartierul - se orienteaza corect in casa, scoala; cunoaste functionalitatile celor mai importante sali - cunoaste vesela, tacamurile si modul corect de folosire a lor - identifica alimentele de baza, le incadreaza in categorii - cunoaste si regulile obligatorii ale igienei alimentare - cunoaste regimul zilei cu cele mai importante momente, le descrie corect si le asociaza cu reperele orare corespunzatoare - isi cunoaste obiectele de imbracaminte si de incaltaminte
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi de munca
- utilizeaza corect sala de baie cu instalatiile sale - se spala singur - utilizeaza corect bucataria si sala de mese - se serveste singur la masa, cu tacamuri si vesela adecvate - se imbraca si se incalta singur - isi intretine aceste obiecte - respecta regulile igienei alimentare si vestimentare - participa la actiuni de igienizare in locuinta si in clasa
4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea in plan social
- isi cunoaste si utilizeaza corect adresa, datele de identitate - cunoaste numele si adresa scolii - stie si aplica regulile de comportare civilizata in grup - cunoaste si utilizeaza mijloacele de transport - cunoaste si aplica regulile elementare ale circulatiei pietonale - identifica si cunoaste importanata celor mai apropiate institutii ale autoritatii locale
BIBLIOGRAFIE
- Arcan P., Ciumageanu D. " Copilul deficient mintal "- Ed. Facla Timisoara 1980 - Ausubel P.D. " Invatarea in scoala " - EDP Bucuresti 1986 - Beniuc M.,Chircev A. " Probleme fundamentale ale psihopedagogiei" Ed. ASSP 1980 - Cretu E. " Psihopedagogia scolara pentru invatamantul primar "-Ed. Aramis Bucuresti 1999 - Lambert Luc " Enseignement special et handicap mentale " Paris 1986 - Paunescu C. Musu I. " Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal " Ed. Medicala Bucuresti 1990 - Paunescu C. " Deficienta mintala si procesul invatarii "- EDP. Bucuresti 1977 - Paunescu C. " Deficienta mintala si organizarea personalitatii"- EDP Bucuresti 1977 - Paunescu C. " Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului inadaptat "- EDP Bucuresti 1984 - Radu T.I. " Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului "- EDP Bucuresti 1983 - Stanica I. " Psihopedagogie speciala. Deficiente senzoriale " - Ed Pro- Humanitas - Bucuresti 1997 - Zazzo R. " Debilitatile mintale "- EDP Bucuresti 1979
SOCIALIZARE
NOTA DE PREZENTARE
Aceste tipuri de activitati sunt parte componenta a programului complex, integrativ de evolutie si dezvoltare a copiilor/tinerilor cu CES. Prin continutul lor, aceste activitati se refera predominant la aria de dezvoltare personala si sociala, avand ca scop final independenta copilului/tanarului precum si integrarea lui intr-un mediu in continua schimbare. Complexitatea solutiilor educationale asigura un curriculum deschis bazat pe principiul normalizarii fiind centrat pe copil. Acesta este considerat atat ca individ, urmarindu-se evolutia biofiziologica, cat si ca membru al societatii unde trebuie sa se adapteze, sa se integreze. O caracteristica importanta a acestor tipuri de activitati complementare este integrativitatea programelor de interventie. Activitatile se gasesc intr-o relatie de interdependenta reciproca cu implicatii metodologice intermodulare/intradisciplinare si intramodulare (de valorificare a invatarii sociale cu larga deschidere spre normalitate). In acest sens, normalizarea este conceputa ca un proces reciproc, de acceptare a persoanei deficiente de catre comunitate si de participare a acesteia la viata comunitatii. Din aceste puncte de vedere "socializarea" si activitatile ocupationale sunt si un rezultat al intregului program educational care contribuie la formarea unei personalitati adaptative, integrative. Educatia copilului cu deficiente este abordata sub aspectele ei pozitive cu scopul valorificarii optime a tuturor disponibilitatilor psihoindividuale cat si a particularitatilor tipului si gradului de deficienta. Se ofera astfel posibilitatea de valorificare cat mai eficienta a actului educational la care are dreptul si copilul cu CES.
CICLU PRIMAR
Obiective generale:
1. Invatarea conduitelor de orientare, de cunoastere si adaptare in mediul ambient
2. Stimularea si dezvolarea disponibilitatilor psihoindividuale cu formarea unor comportamente independente
3. Formarea si educarea unor abilitati si a unor deprinderi de munca
4. Exersarea conduitei independente pentru integrare sociala
CICLU SECUNDAR - clasele: V - X
Obiective generale:
1. Invatarea conduitelor de orientare, de cunoastere si adaptare in mediul ambient
2. Stimularea si dezvolarea disponibilitatilor psihoindividuale cu formarea unor comportamente independente
3. Formarea si educarea unor abilitati si a unor deprinderi de munca
4. Exersarea conduitei independente pentru integrare sociala
CONTINUTURI
CICLUL PRIMAR
MODULUL I: Cunoasterea mediului inconjurator apropiat elevului - familia - scoala
MODULUL II: Comportamente individuale - adaptarea la mediul stradal - regimul zilei
MODULUL III: Abilitati si deprinderi de munca - ingrijire obiecte personale - ingrijire spatiile clasei
MODULUL IV: Orientarea in mediul social - mijloace de transport
MODULUL V: Exersarea unor comportamente - autoservire - manuirea banilor - cumparaturi
MODULUL VI: Comportament si autonomie sociala - serbari - vizionari programe TV, spectacole - plimbari, vizite - deplasari in spatiile publice
CICLUL SECUNDAR
Clasele V - X
MODULUL I: Cunoasterea mediului inconjurator apropiat elevului - mediul inconjurator
MODULUL II: Comportamente individuale - regimul zilei - regulamentul scolar - reguli de comportare civilizata in diferite situatii
MODULUL III: Abilitati si deprinderi de munca - ingrijire obiecte personale - ingrijire spatii scolare interior/exterior
MODULUL IV: Orientarea in mediul social - mijloace de transport - cartierul - principalele institutii administrative
MODULUL V: Exersarea unor comportamente - autoservire - manuirea banilor - cumparaturi colective - cumparaturi individuale
MODULUL VI: Comportament si autonomie sociala - serbari - vizionari programe TV, spectacole - plimbari, vizite - deplasari in spatiile publice - ocupatii si meserii
MODULUL VII: Pregatirea pentru viata de familie
- rolul membrilor familiei - relatii in societate - relatii intre sexe - elemente de educatie sexuala
ATITUDINI SI VALORI
- educarea abilitatilor pentru adaptare sociala si pregatire pentru viata - stimularea responsabilitatii in diverse situatii de viata - formarea imaginii de sine si stimularea increderii in propria persoana - cultivarea autocontrolului si a expresivitatii personale - stabilirea unor relatii interpersonale corecte diferentiate in functie de varsta si situatii concrete - cunoasterea si respectarea normelor de buna convietuire, a codului bunelor maniere - formarea si exersarea de comportamente adecvate in diferite ocazii - exersarea abilitatilor necesare pregatirii pentru viata de familie
SUGESTII METODOLOGICE
Metodologia folosita pentru invatarea, formarea si dezvoltarea comportamentelor pentru munca si autonomie sociala vor raspunde cerintelor: - caracterul personalizat al interventiei educationale - raportarea tuturor stadiilor de invatare/formare a comportamentelor la viata obisnuita, cat mai normal posibila - elaborarea de programe cu respectarea interdependentei reciproce intre: evaluarea initiala - continut, sarcini de invatare/formare - evaluare finala care determina actul de decizie in reproiectarea programelor educationale - metodologia si instrumentele de invatare sunt utilizate in raport cu particularitatile ce le prezinta colectivul de elevi, cu deosebire, studii de caz impuse de diagnostic - elevii sunt pusi in situatii concrete, practice de invatare fiind stimulati in manevrare / manipulare de materiale, obiecte, aparate - mentionarea unui climat optim, securizant pozitiv de stimulare si incredere in posibilitatile proprii, in rezolvarea cu succes a unei sarcini
BIBLIOGRAFIE
- Asociatia RENINCO Romania "Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde", Iunie, 2002 - Asociatia RENINCO Romania - Educatia integrata a copiilor cu handicap, 1998 - Asociatia RENINCO Romania - Ghid de predare invatare pentru copiii cu CES, 2000 - Ausubel P.D. " Invatarea in scoala " - EDP Bucuresti 1986 - Beniuc M.,Chircev A. " Probleme fundamentale ale psihopedagogiei" Ed. ASSP 1980 - Cretu E. " Psihopedagogia scolara pentru invatamantul primar "-Ed. Aramis Bucuresti 1999 - Lambert Luc " Enseignement special et handicap mentale " Paris 1986 - Liiceanu Aurora, Popescu Andrei - Programul educational « Decizia e a mea ! », Bucuresti, 2000 - Mitulescu Sorin (coordonator) - Formarea deprinderilor de viata independenta - manual pentru formatori, realizat de UNICEF - Paunescu C. Musu I. " Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal " Ed. Medicala Bucuresti, 1990 - Paunescu C. " Deficienta mintala si procesul invatarii "- EDP Bucuresti 1977 - Paunescu C. " Deficienta mintala si organizarea personalitatii"- EDP Bucuresti 1977 - Paunescu C. " Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului inadaptat "- EDP Bucuresti 1984
ACTIVITATI OCUPATIONALE
NOTA DE PREZENTARE
Aceste tipuri de activitati sunt parte componenta a programului complex, integrativ de evolutie si dezvoltare a copiilor/tinerilor cu CES. Prin continutul lor, aceste activitati se refera predominant la aria de dezvoltare personala si sociala, avand ca scop final independenta copilului/tanarului precum si integrarea lui intr-un mediu in continua schimbare. Complexitatea solutiilor educationale asigura un curriculum deschis bazat pe principiul normalizarii fiind centrat pe copil. Acesta este considerat atat ca individ, urmarindu-se evolutia biofiziologica, cat si ca membru al societatii unde trebuie sa se adapteze, sa se integreze. O caracteristica importanta a acestor tipuri de activitati complementare este integrativitatea programelor de interventie. Activitatile se gasesc intr-o relatie de interdependenta reciproca cu implicatii metodologice intermodulare/intradisciplinare si intramodulare (de valorificare a invatarii sociale cu larga deschidere spre normalitate). In acest sens, normalizarea este conceputa ca un proces reciproc, de acceptare a persoanei deficiente de catre comunitate si de participare a acesteia la viata comunitatii. Din aceste puncte de vedere "socializarea" si Activitatile ocupationale sunt si un rezultat al intregului program educational care contribuie la formarea unei personalitati adaptative, integrative. Educatia copilului cu deficiente este abordata sub aspectele ei pozitive cu scopul valorificarii optime a tuturor disponibilitatilor psihoindividuale cat si a particularitatilor tipului si gradului de deficienta. Se ofera astfel posibilitatea de valorificare cat mai eficienta a actului educational la care are dreptul si copilul cu CES.
CICLU PRIMAR
Obiective generale:
1. Invatarea conduitelor de orientare, de cunoastere si adaptare in mediul ambient
2. Stimularea si dezvolarea disponibilitatilor psihoindividuale cu formarea unor comportamente independente
3. Formarea si educarea unor abilitati si a unor deprinderi de munca
4. Exersarea conduitei independente pentru integrare sociala
CICLU SECUNDAR Clasele: V - X
Obiective generale:
1. Invatarea conduitelor de orientare, de cunoastere si adaptare in mediul ambient
2. Stimularea si dezvolarea disponibilitatilor psihoindividuale cu formarea unor comportamente independente
3. Formarea si educarea unor abilitati si a unor deprinderi de munca
4. Exersarea conduitei independente pentru integrare sociala
CONTINUTURI
MODULUL I: Formarea si exersarea capacitatilor perceptive-motrice - exersarea abilitatii senzoriale - invatarea conduitei de organizare-structurare spatiala - invatarea conduitei de organizare-structurare temporala - orientare in mediu ambiant
MODULUL II: Activitati de expresie motrica - exersarea motricitatii fine a mainilor - invatarea gesturilor motrice fundamentale - operatii de coordonare motrica
MODULUL III: Comportamente independente prin activitati ocupationale - activitati de expresie grafico-plastica - activitati de expresie verbala / muzicala / dramatizare
MODULUL IV: Exersarea gesturilor manuale simple - ruperea, indoirea, lipirea - insirare, bobinare, rasucire, modelare - confectionarea diferitelor obiecte
MODULUL V: Exersarea gesturilor fundamentale preprofesionale - utilizarea de unelte simple - activitati de utilizare a materialelor si aparatelor - comportamente de organizare a activitatii
MODULUL VI: Exersarea deprinderilor de munca prin activitati practice - deprinderi de ordine si igienizare - lucrari in bucatarie - exersarea deprinderilor de ingrijire a plantelor, spatiilor cultivate, animalelor - cultivarea conduitei independente in situatii de viata
ATITUDINI SI VALORI
- activitatile ocupationale abordeaza dezvoltarea personalitatii sub cele trei mari aspecte: senzorio-motor, cognitiv, psihosocial - cultivarea deprinderilor si abilitatilor pentru munca - educarea capacitatii de reactie si adaptare in diferite situatii de munca - cultivarea de relatii interpersonale pozitive in micro si macrogrup - dezvoltarea unor stari afective pozitive, de liniste, reducand starile de tensiune, anxietate, comportament agresiv - contribuie la dezvoltarea unor functii si procese psihice incepand cu cele primare senzatii, perceptii, reprezentari si terminand cu cele mai complexe din sfera afectivitatii, imaginatie, comportament.
SUGESTII METODOLOGICE
Metodologia folosita pentru invatarea, formarea si dezvoltarea comportamentelor pentru munca si autonomie sociala vor raspunde cerintelor: - caracterul personalizat al interventiei educationale - raportarea tuturor stadiilor de invatare/formare a comportamentelor, la viata obisnuita, cat mai normal posibil - elaborarea de programe cu respectarea interdependentei reciproce intre: evaluarea initiala - continut, sarcini de invatare/formare - evaluare finala care determina actul de decizie in reproiectarea programelor educationale - metodologia si instrumentele de invatare sunt utilizate in raport cu particularitatile ce le prezinta colectivul de elevi, cu deosebire, studii de caz impuse de diagnostic - elevii sunt pusi in situatii concrete, practice de invatare fiind stimulati in manevrare / manipulare de materiale, obiecte, aparate - mentionarea unui climat optim, securizant pozitiv de stimulare si incredere in posibilitaatile proprii, in rezolvarea cu succes a unei sarcini
BIBLIOGRAFIE
- Asociatia RENINCO Romania "Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde", Iunie, 2002 - Ausubel P.D.- " Invatarea in scoala " - EDP Bucuresti 1986 - Beniuc M., Chircev A.- " Probleme fundamentale ale psihopedagogiei" Ed. ASSP 1980 - Cretu E. " Psihopedagogia scolara pentru invatamantul primar "-Ed. Aramis Bucuresti 1999 - Lambert Luc. - " Enseignement special et handicap mentale " Paris 1986 - Paunescu C., Musu I. " Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal " Ed. Medicala Bucuresti, 1990 - Paunescu C. -" Deficienta mintala si procesul invatarii "- EDP Bucuresti 1977 - Paunescu C. -" Deficienta mintala si organizarea personalitatii"- EDP Bucuresti 1977 - Paunescu C. " Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului inadaptat "- EDP Bucuresti 1984 - Radu T.I. -" Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului "- EDP Bucuresti 1983 - Stanica I. -" Psihopedagogie speciala. Deficiente senzoriale ", Ed. Pro- Humanitas, Bucuresti 1997 - Zazzo R. -" Debilitatile mintale ", EDP Bucuresti 1979
STIMULARE COGNITIVA
NOTA DE PREZENTARE
Procesul construirii personalitatii incepe imediat dupa nastere si continua toata viata. Uneori acest proces indelungat, complex poate fi perturbat deviat de o serie de factori, inregistrind stagnari si regrese, cu perioade de inegalitate, de dezvoltare dizarmonica si chiar haotica. Ne referim la situatiile complexe impuse de o serie de deficiente: intelectuale, senzoriale, motrice, asociate care pot surveni chiar de la nastere sau intr-un anumit moment al existentei. Acestea pot conduce la dificultati de invatare si adaptare. Educatia cognitiva a copilului cu DSP este necesara si specifica. Universul acestuia trebuie descompus in termeni de experienta interindividuala printr-un proces de directionari care sa duca la achizitii de comportamente de invatare satisfacatoare. In consecinta, structurarea proceselor de cunoastere constituie un modul complex si dominant, caruia ii urmeaza dezvoltarea cognitiva si invatarea instrumentala, intr-un parcurs diferit de invatarea copilului obisnuit. Ca sa inceapa sa inteleaga sensul lucrurilor din jurul sau, un copil cu deficiente severe trebuie sa perceapa informatii esentiale din mediu, iar apoi sa le foloseasca in situatii curente de viata. Multi dintre copiii cu dizabilitati intampina dificultati, fie la receptarea informatiilor, fie la recunoasterea si folosirea lor ulterioara. La acesti elevi, antrenamentul de gandire consuma un timp indelungat, dar este esential pentru dezvoltarea autonomii reale. Pentru a adopta o atitudine de autodepasire in plan scolar, psihosocial si cultural, elevul deficient mintal este stimulat printr-o metodologie speciala sa - si insuseasca ,,cultura instrumentala,, (citit-scris , socotit ) ca etapa indispensabila in procesul de patrundere in lumea valorilor de ordin cognitiv, moral, estetic etc. Cultura instrumentala este completata si amplificata prin parcurgerea materiilor specifice ariilor curriculare din planul de invatamant, la care se adauga disciplinele optionale, astfel incat scoala sa vina in intampinarea intereselor de cunoastere ale elevului, sa dezvolte disponibilitatile sale de cunoastere, sa-l orienteze in mediul social si informational, atat de complex si de vast, ce caracterizeaza lumea de azi . Copilul cu D.S. P. este dezorientat, actioneaza haotic, face adesea crize de furie pentru ca nu este inarmat cu abilitati / deprinderi care sa-i permita un raspuns adecvat in contexte diferite. Dupa cum observam exista toate premisele pentru a-l considera « candidat » la o personalitate imatura psihologic si social. Intr-adevar, daca e sa pornim de la ideea ca activitatea este modul esential de existenta al omului si al psihicului sau, este cea care conduce la sedimentari si cristalizari psihice la aparitia unor structuri relativ invariante pare a fi logic faptul ca orice actiune bine structurata care decurge dintr-una anterioara si deschide calea catre o alta, poate fi de un real folos pentru un psihic in plin proces de formare si structurare. Activitatile din programul de completare, consolidare sustinute de invatatorii-educatori si profesorii-educatori din cadrul scolilor speciale, constituie o oportunitate pentru realizarea a unor obiective majore privind terapia, compensarea elevilor cu DSP. Acordarea de sanse egale si elevilor cu DSP denota faptul ca societatea noastra promoveaza valorile democratice si umaniste, valori identificabile in politica scolara de integrare a elevilor cu deficiente in cadrul invatamantului public. Elevul cu deficienta mintala nu este segregat, ci instruit si educat alaturi de elevul normal, este pus in situatia de a intra in contact social, de a schimba informatii, de a se compara si de a tinde catre personalitatea elevului normal din punct de vedere intelectual chiar daca aceasta distanta este mare in cazul copiilor cu deficiente severe /asociate. Elevul deficient mintal trebuie sa atinga un nivel minim de cultura generala, sa dovedeasca minime capacitati de receptare, de intelegere si de comunicare a informatiilor cu semnificatie culturala. Stimularea cognitiva trebuie sa adauge metode suplimentare sprijinirii dezvoltarii proceselor cunoasterii elemente de genul : spatiu cultural (national si universal, domeniul literaturii, artelor, geografic etc.) sau timp istoric, social, casnic etc. care sa faciliteze adaptarea elevului cu DSP la mediul sau, diminuandu-i deficienta. Construirea realului la copil necesita si aceasta dimensiune culturala fara de care personalitatea sa nu se poate structura si organiza. Finalitatea educationala vizeaza individul cat mai armonios integrat spatiului si timpului sau socio-cultural, astfel - orice interventie intreprindem trebuie circumscrisa acestui deziderat. Personalitatea constituita este expresia acestei multiple conjugari de factori, unde doar educatia este bine structurata si intentionala, principiile sale de actiune fiind formative si corective.
CICLUL PRIMAR
1. Formarea si invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant.
2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea formarii unor comportamente independente.
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi pentru munca.
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.
CICLUL SECUNDAR Clasele: V - X
1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant.
2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea formarii unor comportamente independente.
2. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi pentru munca
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.
CONTINUTURI
CICLU PRIMAR
I. Organizarea perceptiv- motrica
- folosirea vazului (fixarea privirii, inspectarea, analiza imaginilor, urmarirea detaliilor) - folosirea auzului (ascultarea, raspunsul la un anumit sunet) - folosirea perceptiei tactile (recunoasterea texturilor, a grosimilor, a consistentei materialelor) - coordonarea perceptiva (vazul si auzul, tactul si gustul etc.) - Integrare senzoriala - Insusire schema -corporala - Orientare spatio-temporala
II. Organizarea operational-cognitiva
- explorarea si manipularea obiectelor, care il ajuta pe copil sa inteleaga si sa aplice ideea de permanenta a obiectului - recunoasterea, predictia si interpretarea unor scheme si modele de situatii cotidiene (succesiunea unor momente ale zilei, recunoasterea semnificatiei clopotelului in pauza etc.) - compararea, sortarea, gruparea, clasificarea obiectelor si a imaginilor
III. Comportament cognitiv
Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite Adecvarea situationala a mesajului verbal Intelegerea semnificatiei unor gesturi -actiuni Exprimarea adecvata a unor trairi Verbalizarea unor operatii, actiuni Elemente de prelexie /pregrafie Elemente de lexie si grafie Elemente de calcul elementar Rezolvarea de probleme simple (inclusiv probleme cotidiene ) Operatii/ actiuni necesare in desfasurarea unor activitasi concrete Operatii/ actiuni necesare pentru formarea abilitatilor interpersonale
CONTINUTURI
CICLU SECUNDAR Clasele: V - X
I. Organizarea perceptiv- motrica
- Integrare senzorial -perceptiva - Organizare spatio-temporala - Organizare schema corporalaa - Rationament perceptiv
II. Organizarea operational-cognitiva
- analiza si sinteza elementelor - predictia, anticiparea evenimentelor - rememorarea informatiilor sau a rezultatelor actiunilor - intelegerea cauzelor si efectului - realizarea conexiunilor intre obiecte, evenimente si rezultatele actiunilor
III. Comportament cognitiv
Intelegerea relatiilor cauza -efect Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite/citite Intelegerea sirului logic din cadrul unor unor actiuni -evenimente Redarea verbala a etapelor unor activitati -evenimente . Insusirea si automatizarea achizitiilor fundamentale citit -scris -calcul Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare pentru formarea abilitatilor interpersonale
SUGESTII METODICE
Invatatorul -educator si profesorul educator trebuie sa utilizeze tehnicile de flexibilizare cognitiva pentru a valorifica la maxim potentialul de cunoastere al elevului D.S.P dar si valentele educatiei pentru valori, adevarate cai de deschidere catre valorile culturii nationale si catre mediul inconjurator natural, si cultural, catre cunoasterea de catre elevi a valorilor care intemeiaza normele sociale, relatiile interpersonale si comportamentele sociale dezirabile. Cunoasterea combina mai multe procese mentale corelate: perceptia si reprezentarea, memoria, limbajul, gandirea si rationamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de baza este de a forma la copiii cu deficiente severe posibilitatea de a "sti cum" sa reactioneze in situatii cotidiene de viata, dar si de a le imbogati sfera generala de informatii si cunostinte. Activitatile educational terapeutice de stimulare cognitiva vor tine cont de achizitiile elevilor din programul de dimineata si vor avea menirea de a pune copilul sa le exerseze in contexte diferite cat mai familiale, in cadrul unor teme ca: "Eu si familia mea", " La cumparaturi cu colegii mei" etc. Importanta este organizarea activitatilor din cadrul temelor cu legatura intre ele in sensul ca dupa o activitate cum ar fi "Ne pregatim pentru teatru " sa urmeze o alta precum " Ne pregatim pentru circ" astfel incat elevul sa aiba prilejul sa foloseasca o serie de informatii din prima tema ( ca de exemplu ne cumparam bilete, ne pregatim masina etc), dar totodata sa poata face si diferentieri intre ceea ce vizionam la teatru si ceea ce vizionam la circ. Este foarte important ca operatiile, actiunile, activitatile desfasurate sa fie bine exersate si insusite inainte de a trece la operatii, actiuni, activitati noi astfel incat sa se obtina modificari durabile in plan cognitiv. La un anumit interval de timp, este indicat sa se desfasoare "activitati integratoare" in sensul ca elevul sa reia toate activitatile desfasurate anterior, la un nivel superior. Astfel: in cadrul unei teme precum "La cumparaturi" elevii vor trebui sa stie sa foloseasca formule de adresare, sa descrie anumite produse, sa stie sa le faca reclama, sa stie sa citeasca o lista de marfuri, sa completeze chitante, sa completeze biletele cu preturi,sa calculeze banii, sa exerseze diverse gesturi, etc. In felul acesta avem certitudinea ca achizitiile scolare ale elevilor isi gasesc expresia in comportamente adecvate.care sa le permita adaptarea. In cadrul unei activitati de obicei este indicat sa se vizeze obiective operationale desprinse din obiectivele cadru in ansamblul lor. Este necesar ca elevii sa - si foloseasca simultan simturile, sa se urmareasca stimularea perceptiva, integrarea perceptiva, formarea rationamentului perceptiv, verigi importante pentru trecerea spre cognitiv si logic. Este bine ca activitatile sa fie alese astfel incat acestea sa antreneze din punct de vedere afectiv subiectii. In continuare vom arata cum se poate raporta invatatorul educator si profesorul educator la diversele discipline din programul diminetii pentru a -si eficientiza munca si a stimula adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative si lasa loc fiecarui cadru didactic sa-si organizeze cat mai creativ munca. Elemente de matematica aplicata. Continutul invatarii sa vizeze fapte si circumstante (situatii) care au semnificatie in viata cotidiana. De exemplu: sa compare cantitatile folosind masuri si greutati, sa stie sa foloseasca banii si sa-si organizeze timpul . In activitatile cotidiene, practice de viata sa invete sa compare, sa clasifice, sa adune, sa scada, sa inmulteasca, sa imparta. Sa-si poata forma deprinderi aritmetice prin manipularea cantitatilor si a numerelor in mod gradual, dezvoltand intelegerea onor relatii si algoritmi de calcul elementar. Invatatorul/profesorul-educator trebuie sa selecteze procedeele si metodele de invatare care sa structureze perceptivitatea vizuala si capacitatile tactil - kinestezice. Activitatile sa fie adaptate nivelului individual si de varsta al elevului (clasei de elevi) sub raportul intelegerii limbajului si intelegerii acestuia (acestora). a. Cunoasterea mediului inconjurator Este extrem de utila pentru copiii cu dizabilitati severe cunoasterea plantelor, a mediului in care se dezvolta ele, a ciclului lor de viata, a modului lor de ingrijire. Nu trebuie uitat ca multi dintre copii pot invata relativ usor sa lucreze in domeniu. Varietatea plantelor si animalelor, explorarea lor, ii ajuta pe copii sa constientizeze diferentele dintre aspectele lumii inconjuratoare, sa recunoasca similaritati, sa poata grupa sau clasifica. Educatorul trebuie sa aiba in vedere ca un obiectiv important in activitatile de cunoastere este sa dezvolte la elevul cu deficiente severe, profunde asociate relatii emotionale adecvate cu privire la plante si animale sa-l invete sa respecte orice inseamna viata. Se va insista si pe rolul acestora in viata lor. Astfel ca elevii vor fi antrenati in ingrijirea plantelor din clasa si curtea scolii in organizarea " coltului viu"; acvariu, cresterea si ingrijirea unor manuale mici. b. Cunoasterea si igiena corpului uman. Se va urmari cunoasterea partilor corpului si a functiilor principalelor organe si in special a regulilor de igiena corporala pentru prevenirea imbolnavirilor. c. Obiecte si fenomene din mediul inconjurator Cunostintele si intelegerea obiectelor si a materiei incepe de la explorarea acestora cu ajutorul simturilor. Copilul va putea astfel sa sorteze si sa clasifice materialele sau obiectele, sa recunoasca asemanarile si deosebirile dintre ele, sa le numeasca, sa descrie proprietatile lor caracteristice. Copiii trebuie sa pusi in situatia de a experimenta schimbarile pe care materialele le pot suferi: de forma, volum, stare (ex. inghetarea apei, topirea ciocolatei, dizolvarea zaharului in apa etc.). Trebuie sa inteleaga diferentele dintre schimbarile reversibile si ireversibile ale materiei. Majoritatea copiilor cu deficiente severe pot intelege fenomene fizice simple (rolul electricitatii, pamantul, natura, fenomenele meteorologice). Ei trebuie sa fie capabili sa-si organizeze actiunile in functie de derularea unor astfel de fenomene. Copiilor li se vor explica notiuni simple legate de lumina si intuneric, de particularitatile pamantului, ale soarelui, ale altor corpuri ceresti. Invatatorul/profesorul-educator trebuie sa prezinte clar anumite fenomene fizice (exemplu: transformarile fizice ale apei) si fenomene chimice (exemplu: observarea rolului oxigenului in mentinerea arderii) insistand pe aspecte de poluare a mediului de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. De asemenea trebuie familiarizat cu o serie de cunostinte cu privire la curentul electric, cu privire la pericolele pe care le implica si la modalitatile de prevenire a unor fenomene nedorite. Se vor intreprinde activitati care sa sublinieze importanta unor substante chimice precum sarea de bucatarie, amidonul, bioxidul de carbon, oxigenul etc. Este indicat ca invatatorul/profesorul-educator sa organizeze vizitarea unor ateliere, intreprinderi etc pentru ca elevii sa ia contact direct cu specificul meseriilor pentru care vor opta la terminarea scolii. Se va pune accent pe indeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au vazut in atelierele respective.Totodata este foarte important sa se desfasoare activitati practic-aplicative in completarea instruirii practice.
EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE APLICATIVE
1 Corpul uman 2 Familia 3 Scoala 4 Orasul 5 Tara noastra 6 Reguli de circulatie 7 Reguli igienico sanitare 8 Reguli de comportare civilizata 9 Meserii unelte 10 Evenimente festive 11 Excursii, vizionari de spectacole 12 Formulare cu destinatie oficiala 13 Povestiri, poezii
ACTIVITATI LUDICE
NOTA DE PREZENTARE
Una din cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub influenta jocului se formeaza, se dezvolta si se restructureaza intreaga activitate psihica a copilului. Copiii cu deficiente medii, severe, profunde sau asociate reactioneaza pozitiv la acest tip de activitate si isi pot insusi cunostinte si comportamente elementare cel mai usor prin joc. Prezenta programa se doreste a fi un ansamblu unitar de modele de abordare a copiilor cu deficiente medii, severe, profunde sau asociate in scopul dobandirii si exersarii unor structuri psihoindividuale capabile sa potenteze procesele de invatare si dezvoltare, de integrare scolara si sociala a acestora. Aceste modele de interventie sunt subordonate obiectivelor generale urmarite in activitatile educationale complementare desfasurate la clasa de invatatorul/profesorul-educator din scoala speciala, pe parcursul ciclului primar si secundar de scolarizare. Programa ofera un cadru larg, perfectibil de abordare pentru toate tipurile de deficiente, iar responsabilitatea optiunii in alegerea continutului, formelor si mijloacelor de realizare revine invatatorului-educator si profesorului-educator din scoala speciala.
CICLUL PRIMAR
1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
2. Stimularea, dezvoltarea disponibilitatilor individuale cu formarea unor comportamente independente
3. Formarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi de munca
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social
CICLUL SECUNDARClasele: V - X
1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
2. Stimularea, dezvoltarea disponibilitatilor individuale cu formarea unor comportamente independente
3. Formarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi de munca
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social
CONTINUTURI
Modulul I: Pregatirea conduitei ludice in diferite campuri senzoriale
- jocuri senzoriale in camp vizual - jocuri senzoriale in camp auditiv - jocuri senzoriale in camp tactil-kinestezic - jocuri senzoriale in camp olfactiv - jocuri senzoriale in camp gustativ
Modulul II: Organizarea conduitei ludice in camp perceptiv-motric
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale si lateralitatii - jocuri perceptiv-motrice pe criterii de culoare, marime, forma - jocuri perceptiv-motrice de orientare, organizare spatiala si temporala
Modulul - jocuri de imitare gestuala - jocuri de miscare - jocuri de echilibru - jocuri de manipulare - jocuri de constructie, jocuri de asamblare - jocuri de expresie corporala - jocuri de expresie grafico-plastica - jocuri de relaxare - jocuri sportive - jocuri distractive
Modulul IV: Exersarea conduitei ludice prin valorificarea structurilor cognitive
- jocuri motric-simbolice - jocuri simbolic-reprezentative - jocuri cu operatii concrete (analiza, sinteza, comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare) - jocuri de solutionare a unor probleme - jocuri de constructie (in plan vertical, orizontal, in aer liber) - jocuri de asamblare - jocuri de cunoastere a mediului inconjurator
Modulul V: Exersarea conduitei ludice in diferite contexte comunicationale
- jocuri de exersare a aparatului fono-articulator - jocuri de dezvoltare a reprezentarilor (vizuale, auditive, tactil-kinestezice) - jocuri de stimulare, dezvoltare a diferiterilor tipuri de comunicare - jocuri de rol, jocuri de alternanta de rol - jocuri cu subiecte din viata cotidiana, din basme si povesti - jocuri-dramatizare, dramatizari
Modulul VI: Integrarea conduitelor ludice in contexte sociale variate
- jocuri de imitare a unor modele comportamentale - jocuri de identificare cu un model - jocuri de expresie afectiva - jocuri de rol, jocuri de alternanta de rol - jocuri de stimulare/ corectare a unor comportamente - jocuri cu subiecte din viata cotidiana, din basme si povesti - jocuri-dramatizare, dramatizari - jocuri de socializare - jocuri de relaxare - jocuri cu reguli (individuale, colective) - jocuri-competittii - jocuri distractive - jocuri de societate
TEMATICI ORIENTATIVE PENTRU SUBIECTE APLICATIVE
OMUL SI FAMILIA · Aspect (parti ale corpului, obiecte personale, imbracamintre, incaltaminte etc.) · Alimente · Conditii de viata, igiena personala si colectiva · Ocupatiile membrilor familiei · Activitati specifice copilului in familie, semnificatia acestora · Manifestari afective pozitive fata de oameni, comportamente civilizate
NATURA · Aspect (fenomene ale naturii, plante, animale etc.) · Conditii de dezvoltare (ingrijire, foloase) · Sentimente pozitive (individuale si de grup) fata de natura, plante, animale, fenomene ale naturii etc.), comportamente ecologice
SCOALA · Aspect (clase, cabinete, ateliere etc.) · Grupul scolar, personalul din scoala -relatii, atitudini, sentimente, comportamente pozitive) · Activitati specifice copilului in scoala, semnificatia acestora
MEDIUL SOCIAL SI CULTURAL · Aspect (mediul urban/ rural) · Mijloace de transport -mediu de deplasare, reguli de circulatie · Meserii, unelte · Magazine, institutii sociale · Activitati specifice copilului in societate, semnificatia acestora · Sentimente, atitudini, comportamente pozitive (individuale si de grup) in societate · Obiceiuri si traditii specifice
SUGESTII METODICE
- Activitatile invatatorului-educator si profesorului-educator vor tine cont de achizitiile elevilor si obiectivele din programul de dimineata urmarindu-se o abordare unitara - Sarcinile activitatilor ludice vor respecta ritmul propriu de dezvoltare si maturizare al fiecarui copil - Complexitatea sarcinilor de joc vor fi gradate in functie de nivelul de dezvoltare psiho-individuala a fiecarui copil si de tipul si gradul deficientei - Prin joc se va urmari ca achizitiile elevilor sa-si gaseasca expresia in comportamente adecvate care sa le permita adaptarea si integrarea.
ATITUDINI SI VALORI
- Crearea unui mediu favorabil manifestarii libere a copilului cu deficiente medii, severe, grave, profunde, asociate - Asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, placut, stimulativ in cadrul colectivitatii, mediului scolar - Dezvoltarea unui mediu educational deschis tuturor copiilor cu deficiente - Respectarea individualitatii si valorificarea maximala a potentialului fiecarui copil cu deficiente prin centrarea resurselor pe acesta - Asigurarea flexibilitatii activitatilor educationale si de invatare prin joc - Atragerea si implicarea in parteneriate cu familia, cu comunitatea (alte scoli si institutii, membri ai comunitatii) in scopul integrarii scolare si sociale a acestor copii.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||