TIPURI DE TEXTE SI EXPLOATAREA LOR IN CLASELE PRIMARE

TIPURI  DE  TEXTE  sI EXPLOATAREA LOR

                                       ÎN CLASELE PRIMARE

1.    CARE SUNT TIPURILE DE TEXTE PROPUSE DE MANUAL?  CE TIP DOMINĂ ?

Studiind manualul de Limba si literatura româna de la clasa a II -a (Cleopatra Mihailescu , Tudora Pitila), am constatat ca în acest manual exista texte :

      - cu caracter epic   :

* predominant narativ  cu elemente de dialog ("Din nou la scoa 636y2418g la " ,  "Pinocchio" dupa Carlo Collodi, "Învatatorul nostru" dupa Edmondo de  Amicis , "Ciubotelele ogarului " dupa Calin Gruia.,etc)                                                                                                                                                                             * descriptiv literar: "Colega cea noua", "Ciubotelele  ogarului" de Calin Gruia , " La sanius " dupa Ion Agârbiceanu " Craiasa Zapezii "dupa H. C Andersen,

* cu continut istoric ( "Mostenirea urmasilor" dupa Petru Dumitru Popescu, "stefan cel mare si Vrâncioaia " dupa Dumitru Almas)

* naratiune îmbinata cu fictiune :"Vreau sa traiesc printre stele" dupa Victor Eftimiu

      -cu caracter liric:

* patriotic :  " Desteapta-te , române ! " de Andrei Muresanu   ;                                                                                                                                            * descriptive :"Toamna" de Octavian Goga ,  " Ţara mea " de Gheorghe Tomozei, "Vara " Vladimir Pop Marcanu  

* naratiune versificata : " Bine e la noi acasa" de Emilia Caldararu, "Colindatorii" de George Cosbuc , " În ziua de Pasti" de Elena Farago

Cele mai numeroase apartin genului epic , dar nu pot afirma ca se încadreaza perfect unui anumit gen pentru ca ele contin pasaje,  replici din categorii diferite .    

2.    CARE SUNT TIPURILE DE TEXTE MAI POTRIVITE PENTRU VÂRSTA RESPECTIVĂ ?

Consider ca cele mai potrivite texte pentru scolarii de clasa  aII-a sunt textele cu caracter epic (predominant narativ , îmbinate cu elemente de dialog ), pentru ca:

* redau imagini si fapte care îmbraca forma unei povestiri ,                                                                                                                                                          * sunt atragatoare ,

* elevii le pot recepta si întelege cu mai multa usurinta;

*permit realizarea obiectivelor de referinta cerute de curriculumul pentru clasa respectiva ;

*respecta particularitatile de vârsta ale elevilor.

3.CARE SUNT CELE NEPOTRIVITE?

Cele nepotrivite cred ca sunt cele cu continut stiintific pe care, de altfe, nici nu le regasim în acest manual .           

4.STRATEGIILE LECTURII

Pentru a-i familiariza pe elevi cu instrumentele muncii cu cartea cea mai eficienta metoda este lectura explicativa , o îmbinare a lecturii (cititului) cu explicatia . Cu alte cuvinte este însotita de explicarea continutului citit , în vederea întelegerii lui .

Lectura explicativa nu este altceva decât analiza literara la dimensiunile textelor pe care le citesc elevii din clasele II-IV. Folosind creator lectura explicativa îi deprindem pe elevi cu tehnicile muncii cu cartea , îi învatam cum sa învete prin mijlocirea cartii . Prin citirea explicativa se urmareste în egala masura analiza fondului unui text (idei , sentimente ) si a formei acestuia care este subordonata întelegerii mesajului textului

Pentru a evidentia cele afirmate mai sus ma voi opri asupra textului narativ "Cele patru piersici" dupa o poveste populara , text pe care îl consider relevant pentru ca  respecta particularitatile de vârsta ale elevilor , fiind accesibil si atractiv , având un continut plin cu elemente moralizatoare.              

# Am realizat citirea integrala a textului de catre elevi . Cei mai multi au citit în gând , dar cei care nu au putut face asta au fost lasati sa citeasca în soapta.( în asa fel încât elevii sa participe afectiv , sa traiasca evenimentele si emotiile provocate de acestea).Citirea lectiei de catre elevi s-a realizat prin mai multe procedee:

            *citirea  în cor  a partilor mai dificile pentru o justa intonatie si pentru a corecta eventualele greseli (partea dialogata) ;

            *pronuntarea cu glas tare, fara graba , a unor cuvinte în timpul citirii textului , pentru o pronuntare corecta (Ex. cuvintele "piersica " si "prieten"- unii copii pronuntau "persica "si "pretin"

            *reglarea ritmului de citire în raport cu nivelul dezvoltarii deprinderii de citire .

          # Pentru a ma convinge ca elevii au înteles continutul textului am adresat câteva întrebari în legatura  textul citit.    

           # Exersarea citirii s-a realizat prin citirea în lant ( 2-4propozitii sau fragmente) a textului cu explicarea cuvintelor si a expresiilor .

M-am bazat în aceasta activitate pe modelul interactiv  de învatare pentru ca elevul are însusite înca din clasa I elementele simple ale lecturii (litera si silaba, cuvântul , fraza , textul )- modelul ascendent, are dobândite o serie de automatisme în lectura,  deja are, cât de cât ,un bagaj de cunostinte si el cauta acum în text sa-si completeze cunostintele, interactionând cu textul-modelul descendent .

Asociind strategia grafo-fonetica cu cea contextuala în lectura am încercat sa aprofundam textul , sa -i descifram mesajul .

Primul fragment :

·           cuvinte cu înteles opus pentru : taran , odata , a da, baieti;

·           cuvinte cu acelasi înteles pentru : fii, a încerca , baieti ;

·           completare de propozitii lacunare cu cuvintele mai dificile din fragment : " Odata taranul a vrut sa îi ..... pe fiii sai  " .

·           oral- alcatuire de propozitii cu unele dintre cuvintele de mai sus ;

Al doilea fragment:      

 * cuvinte cu înteles opus pentru :  primul, spuse , a planta , a zâmbi , gospodar , a arunca , a se întrista , a vinde , a avea grija ;

 * cuvinte cu înteles asemanator pentru : timp , a întreba , a spune , a arunca , a zâmbi , gospodar , fecior ;

 * completare de propozitii lacunare cu cuvintele mai dificile din text : " Pentru ca a plantat sâmburele , primul fiu va fi un bun ...." .  "Al doilea  fiu a aruncat....." . (strategie contextuala )

Al treilea fragment :

* se identifica cuvintele necunoscute ( mezin si a rosti ); se apeleaza la imagine : "Ce face tatal ? (vorbeste, adica rosteste )  " Cu cine vorbeste tatal ? (Cu fiul cel mic)Cum îl mai putem numi pe fiul cel mic cu un cuvânt din lectie?(mezin)-strategie grafo-fonetica .

* cuvinte cu înteles opus pentru : batrânul, buna, prieten, bolnav, tare, bucuros, adevar ;

* cuvinte cu acelasi înteles pentru : urma , a rosti, prieten

* completare de propozitii lacunare cu cele doua cuvinte noi din text : " Ultima data batrânul l-a întrebat pe ...." . "Lacrimând tatal ....ca baiatul lui va fi om bun si prieten adevarat. "-strategie contextuala.

* alcatuire de enunturi (oral si scris)cu cuvintele "mezin " si " a rosti";

* gasirea în text a enunturilor care contin cuvintele: " a rostit " , "mezin" .

* înlocuirea cuvintelor subliniate cu altele cu sens asemanator din text : " La urma , batrânul îl întreba pe fiul cel mai mic ."

* ordonarea cuvintelor dintr-un enunt astfel încât sa se obtina propozitii : mezin , pe,îl, urma , batrânul , întreba,La

# Având în vedere ritmul de citire al clasei am realizat citirea model, urmând ca apoi elevii sa realizaze citirea dupa model.

Îmbinând apoi conversatia euristica cu elemente de problematizare am descifrat mesajul transmis de text .

Pentru aprofundarea si  consolidarea problemelor de ortografie si punctuatie însusite în orele precedente,  în cadrul activitatii pe text , le-am cerut elevilor sa identifice( prin citire selectiva ) propozitiile cu probleme de ortografie din text(semnul întrebarii, semnul excalmarii , doua puncte, linia de dialog,

virgula ).

Apoi au alcatuit si ei propozitii la sfârsitul carora s-au folosit semnele de punctuatie învatate .

Cele mai reusite s-au notat în caiete si la tabla .

S-au rezolvat apoi o serie de exercitii de comunicare,  individual si în echipa .

# Pentru ca povestirea orala sa aiba caracer sporit de atractivitate, elevii sa fie mai cooperanti , sa urmareasca cu o mai mare atentie lectia ,( dupa ce câtiva elevi au povestit oral) , am împartit clasa în doua echipe si am realizat povestirea în lant.În timp ce o echipa povestea cealalalta urmarea cu atentie pentru a constata greselile facute si pentru a le face publice , mentionând în acelasi timp si ce a fost bine si cine a povestit cel mai corect, atractiv ,cine a gresit si ce a gresit, etc.Apoi am schimbat rolurile.

Exercitiile de scriere si de cultivare a limbii   au fost diverse:

*scriere caligrafica ;

*copiere selectiva ;

*despartire a cuvintelor în silabe;

*dictari selective;

*explicarea folosirii semnelor de punctuatie în diferite contexte;

*folosirea corecta a semnelor de punctuatie în texte lacunare ;

*elaborarea unor texte de scurta întindere pe baza unui suport vizual ;

*formulare de întrebari si raspunsuri la o propozitie data ;

*asezare în ordine logica a cuvintelor unor propozitii si a propozitiilor dintr-un text" încurcat", etc.

AUTORII TEXTELOR

Din cele 31 de texte care sunt în acest manual doar 4 au autori straini:"Pinocchio" dupa Carlo Collodi , "Învatatorul nostru" dupa Edmondo de Amicis, "Craiasa Zapezii " dupa Hans Christian Andersen , "Furnuca si porumbita" dupa Lev Nicolaevici Tolstoi.

Se observa ca aproape toate textele sunt prelucrate si adaptate de autorii manualului pentru a îngloba în ele sarcinile de lucru cerute de competentele programei de la clasa a II-a , pentru a le da un continut mai permisiv , pentru a putea fi studiate cu mai multa usurinta .

Daca rasfoim manualul putem observa ca imaginile inserate sunt sugestive , atractive si în concordanta cu titlul textului , iar titlul consider ca este suficient de semnificativ , concentrând în el  întregul continut al lectiei.

Referitor la mesajul textelor din acest manual pot afirma ca marea lor majoritate sunt moralizatoare cultivând sentimente, atitudini, comportamente  de: prietenie- (" Colega cea noua","Furnica si porumbita" L.N.Tolstoi , "Marul"M Sântimbreanu , "Cel mai bun prieten" V. Sivetidis, cinste- "Ciubotelele ogarului"C. Gruia , omenie-"Mita Fafamita" G. Iures, "Învatatorul nostru"E. de Amicis, "Cheile "T. Arghezi  , " Vreau sa traiesc printre stele " V . Eftimiu ,  , iubire si pretuire a aproapelui-

" Amintiri din copilarie"I. Creanga ,  "Cele patru piersici"-poveste populara,iubire si grija fata de animale -"Cuibul de pasarele"C. Petrescu , " Buburaza " E. Jianu , " Dumbrava minunata" M. Sadoveanu

        În concluzie , consider ca textele din acest manual sunt destul de bine alese ,  continuturile lor îmbogatind cunostintele elevilor , astfel  oferindu-le copiilor posibilitatea sa cunoasca multe din aspectele caracteristice vietii ,ale naturii , ale societatii , sa-si formeze reprezentari , convingeri si sentimente morale , sa-si largeasca orizontul intelectual , sa-si formeze un vocabular bogat si colorat .