CE ESTE FRANCMASONERIA?

ORIGINILE MITICE

Unii autori atribuie prima Loja Masonica lui Adam, altii lui Solomon, altii lui Essenes, sau lui Isus … si in zilele noastre exista chiar ipoteza originii extraterestre. Aceste supozitii arata nebuloasa in care se afla originile Ordinului Masonic. Exista, insa, cateva date istorice.

Daca sunt dificil de acceptat extravagantele extreme ale unor autori moderni, este de inteles faptul ca, autorii stravechi, in stabilirea originilor Masoneriei nu au putut distinge intre mituri, legende si fapte istorice. Religia, superstitia, viata legendara si cea cotidiana se impleteau firesc in acele timpuri. De aceea, nu este un fapt socant ca unul din cele mai vechi manucrise masonice, "Regius" MS, datand din 1390, sugera ca Masoneria a fost fondata de Euclid, marele matematician grec, ce a trait in secolul al 3-lea i. Hr in Egipt. Nu este de mirare nici amestecul de mit si istorie din compilatia primelor Constitutii ale Francmasoneriei moderne de la inceputul secolului al XVIII-lea. Aceste Constitutii, publicate in anul 1723, fac parte din procesul neintrerupt de transmitere a miscarii initiatice incepand de la Adam si pana la Cain, din Culdees si pana in Egipt (ne intoarcem la Euclid), de la Salomon la Nabucodonossor, de la Thales din Milet la Pitagora etc ajungand in secolul al XVII-lea. Este interesant de notat, asa cum observa si Daniel Beresniak, ca enumerarea originilor mitice acopera intreaga umanitate pana la creatorii Constitutiei din 1723. Este ca si cum ar fi vrut sa sugereze, prin miturile sale fondatoare, universalitatea Francmasoneriei, omniprezenta in toate epocile si interesata de intreaga omenire.

ORIGINILE CORPORATIVE

Din cele mai vechi timpuri, construirea unui habitat uman sau divin (templu) a avut un caracter sacru si a fost obiectul unor ritualuri de sacrificiu precise, a fost o stiinta care presupunea initiere. Constructorii erau uniti in confrerii, in care profesia, filozofia si sacrul erau strans legate. Pentru a face parte din confrerie, persoana ce dorea sa fie admisa trebuia sa fie initiata nu numai in misterele profesiei, ci si in cele sacre. Confreria purta influente antice din Egipt, Grecia si Imperiul roman (cunoscutul "collegia"). Odata cu crestinarea Europei de vest, constructorii s-au pus in serviciul Bisericii. Acestor corporatii si bresle, formate din oameni liberi, le datoram astazi capodoperele arhitecturale in stil gotic si roman, edificiile eclesiastice ale Evului Mediu. Printre corporatiile de "comert liber", de existenta carora depindea Ordinul Templierilor, exista breasla "zidarilor liberi" (avand statutul de om liber) , care se intrunea in Loja (Catedrala Strasbourg, 1276), un fel de atelier inchis din interiorul cladirii. In Anglia, leaganul Francmasoneriei moderne, termenul "francmason" este cunoscut de la sfarsitul secolului al XIV-lea. In Lojile engleze si scotiene au inceput, progresiv, sa devina membri si persoane din afara profesiei, cum ar fi: nobili, oameni de stiinta, reprezentanti ai clasei de mijloc. Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, non-profesionistii au devenit mai numerosi in anumite Loji, iar cei care erau de profesie constructori se numeau "masoni vechi", iar ceilalti "masoni acceptati". Acestia din urma au adus noi idei in Loji, care inflorisera deja in Renastere si care au marcat nasterea Francmasoneriei moderne, denumita si "speculativa", spre deosebire de vechea Masonerie, care se numeste "operativa".

INFLUENTE MISTICE SI FILOZOFICE

Traditia initierii in Masonerie este asociata cu marile curente mistice si filozofice din primul secol al erei noastre: gnosticismul, neo-pitagoreanismul, doctrinele mistice ale Mithraismului si Orphismului. Contactele dintre filozofii crestini si mistici, evrei si arabi in Evul Mediu, precum si relatiile dintre sectele Fatimide si Ismaelite si anumiti demnitari ai Ordinului Templierilor in timpul Cruciadelor, au favorizat difuzarea acestor doctrine in Europa, regrupandu-le intr-o forma sincretica sub numele de Hermetism, asa cum il gasim in Alchimie si Kabala. Nume mari ca Arnaud de Villeneuve, Raymond Lulle, Roger Bacon au vizitat tarile arabe pentru a studia alchimia. In timpul Renasterii au luat nastere numeroase asociatii cu scop filozofic, impregnate de influente hermetice, Kabalism si Alchimie, dintre care asociatia Comunitatea Magilor, creata de Cornelius Agrippa, a adunat laolalta maestrii cercetarilor alchimice. In timpul calatoriilor lor, acesti oameni de stiinta si filozofi gaseau refugiu in breslele si asociatiile masonice.

Se regaseste amprenta lor si aceea a predecesorilor lor atat in simbolismul hermetic care insoteste lucrarile masonilor si a cioplitorilor in piatra, cat si in imagistica companionilor, toate fiind evidentiate de sculpturile din bisericile si catedralele din Evul Mediu.

Rosa Croce

Odata cu "Renasterea", care a marcat era "Marilor Descoperiri", au aparut mari progrese stiintifice si, odata cu acestea, a abordare noua si mult mai rationala a cunoasterii lumii. Nasterea gandirii stiintifice, care a avut loc intre sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, a fost reprezentata de miscarea "Rosa Croce". Generata de ganditori de prim rang, cum ar fi, printre multi altii, Michael Maier (1568-1622), Robert Fludd (1574-1637), Jacob Boehme (1575-1624), Jean-Valentin Andreae (1586-1654), aceasta miscare a pornit in cautarea intelepciunii pierdute, care odata gasita, ar permite o noua intelegere a Divinitatii, a universului si a naturii umane. Pentru aceasta, ganditorii s-au bazat pe studiul si dezvoltarea stiintelor, printre care matematica si in mod special geometria erau considerate de prim rang. Societati Rosa Croce au fost create in toata Europa, dar notabila este cea din Londra, unde Alchimia se afla in culmea dezvoltarii sale, si unde discipolii Rosei Croce au jucat un rol esential in fondarea Academiei de Stiinte, actualmente Royal Society. O parte din membrii Rosa Croce erau francmasoni, de exemplu Christopher Wren, Administrator al cladirilor Casei Regale; Robert Moray, chimist si matematician, primul presedinte al Societatii Regale; istoricul Elias Ashmole, fondatorul unei societati ce avea ca scop edificarea simbolica a templului lui Solomon, care era interpretat conform idealurilor Rosei Croce, Templul unificator al stiintelor. Faimoasa Societate Regala, din care au facut parte Isaac Newton, Théophile Désaguliers fizicianul si fondatorul Marii Loji din Londra a fost creatia Rosei Croce si al Francmasoneriei. Membrii Rosei Croce au fost considerati fondatorii Francmasoneriei moderne ca "Frati apartinand aceleiasi Fratii si aceluiasi Ordin". Din aceasta renastere de idei s-a nascut Francmasoneria "moderna", "speculativa", la inceputul secolului al XVIII-lea.

CELE TREI MARI PRINCIPII

Francmasonii s-au ghidat inca din cele mai vechi timpuri dupa trei Mari Principii:

Iubire Fraterna. Orice francmason adevarat manifesta toleranta si respect fata de opiniile celorlalti si se poarta cu bunatate si intelegere fata de semenii sai.

Ajutor. Francmasonii sunt indemnati sa se ajute intre ei si sa ajute comunitatea ca intreg, fie prin acte caritabile, fie prin eforturi voluntare si actiuni individuale.

Adevar. Francmasonii se lupta pentru adevar, care inseamna standarde morale ridicate si dorinta de a le atinge pe parcursul existentei lor.

Caritate
Înca de la început, Francmasoneria a fost preocupata de soarta orfanilor, a copiilor superdotati, a oamenilor bolnavi si a batrânilor. Aceasta lucrare continua si astazi. Mai mult, sume mari sunt donate asociatiilor caritabile locale si nationale.

Francmasonii si societatea
Francmasoneria cere membrilor sai sa respecte legea tarii în care traiesc. Principiile francmasonice nu vin în nici un fel în conflict cu îndatoririle membrilor ca cetateni ci dimpotriva, îi îndeamna sa îsi îndeplineasca responsabilitatile publice si private. Daca unul dintre membri se foloseste de calitatea de mason în scopul de a-si promova interesele personale sau profesionale, fapta este condamnata, fiind contrara cu principiile Francmasonice. Datoria sa ca cetatean trebuie sa fie întotodeauna prioritara fata de alte obligatii fata de alti Frati si orice încercare de a proteja un Frate care nu s-a comportat corespunzator sau nu a fost credincios Ordinului este contrara calitatii de Francmason.

Secretul
Secretele Francmaseneriei vizeaza modurile traditionale de recunoastere. Francmasoneria nu este o societatea secreta, de vreme ce toti membri sunt liberi sa-si exprime apartenenta la organizatie. Constitutia si regulile sale sunt la dispozitia publicului. Nu exista secrete în privinta nazuintelor sau principiilor sale. Ca multe alte societati, unele dintre problemele interne sunt cunoscute numai de catre membrii sai.

Francmasoneria si politica
Francmasoneria este apolitica iar discutiile despre politica sunt interzise la intrunirile masonice ale lojilor regulare traditionale.

Alte organizatii masonice
Francmasoneria este practicata de catre multe Mari Loji care indeplinesc aceste standarde. Exista câteva Mari Loji si alte Organizatii aparent masonice care nu au aceste standarde (spre exemplu, unele nu presupun credinta în Dumnezeu sau îsi încurajeaza membrii sa se implice în politica). Aceste Mari Loji si organizatii nu sunt recunoscute de Marea Loja Unita a Angliei ca fiind masonice si regulare si contactul cu ele este interzis.
Un francmason este încurajat sa-si faca datoria în primul rând fata de Dumnezeu (indiferent care este acesta) prin credinta si practica religioasa iar apoi, fata de semenul sau, prin acte caritabile si sprijin. Nici una din aceste idei nu este exclusiv masonica, ci toate trebuie sa fie acceptate în mod universal.

Francmasoneria si Religia
Francmasoneria nu este o religie, nici un substitut al acesteia. Ea cere membrilor sai sa creada în Dumnezeu dar nu propavaduieste un sistem religios. Francmasoneria este o organizatie deschisa catre oameni de toate religiile. Discutiile despre religie la întrunirile francmasonice sunt interzise.

Fiinta Suprema
Cuvântul folosit pentru a denumi Fiinta Suprema permite oamenilor de diferite credinte sa-si uneasca rugaciunile fara ca acestea sa nasca disensiuni între ei. Nu exista un Dumnezeu masonic. Dumnezeul Francmasonilor se confunda cu Fiinta Suprema, pe care fiecare o percepe în functie de credinta proprie. Francmasoneria nu îsi propune sa uneasca toate religiile.

Cartea Legii Sacre
Biblia, pe care francmasonii o numesc Cartea Legii Sacre sta întotdeauna deschisa la întrunirile francmasonice.

Obligatiile Francmasonilor
Obligatiile francmasonilor sunt supuse unui juramânt pe Cartea Legii Sacre. Ele se refera la pastrarea secreta a mijloacelor de recunoastere a Francmasonilor si la respectarea principiilor masoneriei. Angajamentul de a urma principiile francmasoneriei este profund.

Francmasoneria în comparatie cu religia
Francmasoneriei îi lipsesc elementele de baza ale unei religii:
- Nu are doctrina teologica si prin interzicerea discutiilor despre religie la întâlniri nu permite dezvoltarea unei doctrine teologice masonice.
- Nu se fac jertfe.
- Nu pretinde ca duce la mântuire prin lucrari, învataminte secrete sau prin orice alt mijloc. Secretele Francmasoneriei se refera la moduri de recunoastere si nu la mântuire.

Francmasoneria sprijina religia
Francmasoneria nu este indiferenta fata de religie. Fara a interveni în practica religioasa ea asteapta de la mambrii sai sa-si urmeze propria religie si sa puna, mai presus de toate îndatoririle, datoria catre Dumnezeu, oricare ar fi numele sau. Învatamintele morale masonice sunt in concordanta cu toate religiile.

Francmasoneria si societatea

Politica Marii Loji
Fiecare membru trebuie sa înteleaga ca apartenenta la Ordin nu îl scuteste de a-si îndeplini responsabilitatile cetatenesti. Sarcina unui initiat este aceea de a se purta exemplar în toate activitatile sale civile si personale.

Respectarea Legii
Francmasoneria cere membrilor sai sa respecte legea tarii în care traiesc si muncesc.

Principii
Principiile Francmasoneriei nu intra în opozitie cu îndatoririle cetatenesti ale membrilor ci dimpotriva, îi îndeamna sa le îndeplineasca. Deci nu exista un conflict de interese între ogligatiile unui membru fata de Ordin si cele fata de societate. Daca se întrevede sau chiar exista un asemenea conflict, acest lucru ar trebui declarat.

Folosirea calitatii de Francmason
Un francmason nu trebuie sa se foloseasca de calitatea de francmason pentru a-si promova propria afacere sau a altora, interesele personale si profesionale. Acest lucru i se face cunoscut francmasonului în mai multe rânduri astfel încât nici unul nu poate sa pretinda ca nu a avut cunostinta de asa ceva. Un francmason care nu respecta aceasta regula poate fi suspendat sau chiar exclus.

Familia
Francmasoneria nu intra în conflict cu interesele familiale ale membrilor sai.

Datoria de cetatean
Datoria de cetatean a unui francmason trebuie întotdeauna sa fie prioritara fata de alte obligatii catre alti Francmasoni si orice încercare de a ascunde faptul ca un Frate s-a purtat necorespunzator sau de a îi crea un dezavantaj intra în opozitie cu datoria sa de baza.

Dificultatile personale sau profesionale
În cazul în care se dovedeste cu probe concrete ca un esec personal sau profesional se datoreaza "influentei masonice", autoritatea masonica va lua în considerare acest lucru si va actiona, întrucât este contrara principiilor Francmasoneriei.

Secretul
Francmasoneria nu este o societatea secreta. Ca multe alte societati, secretul vizeaza unele probleme interne si private. Obiectivele si principiile nu sunt total secrete. Exemplare ale Constitutiei si regulilor sale pot fi obtinute de la Loji, fiind puse la dispozitie publicului. Secretele Francmasoneriei vizeaza modurile traditionale de recunoastere. Ceremoniile sunt private. Francmasonii sunt liberi sa-si declare apartenenta la organizatie si sa se mândreasca cu acest lucru.

Francmasoneria si Afaceri Publice

Caracterul regular
Principiile si regulile de baza care fac ca o Mare Loja sa fie regulara au fost codificate de Marea Loja si Marile Loji ale Irlandei si Scotiei (Home Grand Lodges) în 1929. Ele includ cerinta ca discutiile despre religie si politica sa fie strict interzise în cadrul lojii.

Obiective si relatii ale Ordinului
Obiectivele si relatiile Ordinului au mai fost descrise din când în când în presa, sub forma unor declaratii facute de Marile Loji în 1938. Paragrafe relevante din aceasta declaratie sunt:
6. Desi Francmasoneria engleza cere membrilor sai sa fie loiali si buni cetateni, fiecare individ are dreptul de a avea propria opinie cu privire la problemele de interes public. Însa în nici o loja unui francmason nu îi este permis sa discute sau sa îsi impuna parerile despre chestiuni politice sau teologice.
7. Marea Loja a refuzat dintotdeauna sa-si exprime opinia în legatura cu problemele politicii de stat sau externe si nu permite ca numele sau sa fie asociat cu vreo actiune, oricât de umanitara ar parea, care intra în opozitie cu politica sa de a sta deoparte de orice problema care afecteaza relatiile dintre guverne sau partide politice.
8. Marea Loja cunoaste faptul ca exista orgaizatii care se numesc francmasonice, dar care nu adopta aceste principii. Marea Loja refuza sa aiba legaturi cu aceste organizatii sau sa le considere ca facând parte din Francmasonerie.

Afaceri de stat, fie ele interne sau externe
Principiile de baza si obiectivele Francmasoneriei arata ca regula care interzice discutarea problemelor politice este menita sa previna faptul ca francmasoneria regulara sa se implice în vreun fel în afacerile de stat, fie ele interne si externe. De asemenea, Marea Loja trebuie sa nu permita nici existenta vreunui indiciu care sa para ca implica Francmasoneria în astfel de probleme. Marile Loji care ignora aceste principii nu sunt regulare si recunoscute.

Francmasoneria si relatiile externe

Standarde
Pentru a fi recunoscuta ca regulara de catre Marea Loja Unita a Angliei, o mare Loja trebuie sa îndeplineasca urmatoarele standarde:
- sa fie înfiintata de catre o Mare Loja regulara sau de trei sau mai multe Loji, fiecare garantata de o Mare Loja regulara.
- sa fie pe deplin independenta si autonoma, cu autoritate asupra Masoneriei de baza (gradele simbolice de Ucenic, Calfa si Maestru Mason) din jurisdictia sa si care nu împarte puterea cu nici o alta organizatie masonica.
- francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa fie barbati si lojile sale nu trebuie sa aiba legaturi cu lojile care admit ca membri femei.
- francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa creada în Dumnezeu
- toti francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa-si îndeplineasca obligatiile respectând Biblia sau Cartea Sfânta.
- cele trei Mari Lumini ale francmasoneriei (ex: Cartea Legii Sacre, Echerul si Compasul) trebuie sa fie puse la vedere când Marea Loja sau Lojile din Obedienta sunt deschise.
- discutiile despre religie si politica în interiorul Lojilor trebuie interzise.
- trebuie sa adere la principiile stabilite si la doctrinele (vechile Landmarkuri) si obiceiurile Ordinului.

Marile Loji neregulare si nerecunoscute
Exista unele organizatii masonice care nu corespund standardelor Marii Loji Unite a Angliei (de exemplu care nu cer credinta într-o Fiinta Suprema) sau care permit sau încurajeaza membrii sa se amestece în probleme politice. Aceste organizatii nu sunt recunoscute de Marea Loja a Angliei ca fiind regulare iar contactul cu acestea este strict interzis.

Reproducere dupa o publicatie emisa de "Board of General Purposes" al Marii Loji Unite a Angliei - Loja Mama a Lumii în 1984.