COPIII RROMI INTRE MARGINALIZARE SI INTEGRARE

          Problematica educatiei copiilor rromi constituie una din provocarile cu care se confrunta mediile social economice si culturale sau civice din Romania. Ea face parte dintr-o problematica mai larga- cea a copiilor aflati in situatii de excluziune, de marginalizare din diferite motive- necesitand abordari nuantate in functie de mai multi parametri specifici: mediu de rezidenta, apartenenta la un grup minoritar etnic, apartenenta la o grupare sociala cu un status economic minimal etc.

Marginalizarea reprezinta procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o,, pozitie sociala periferica” sau de ,,izolare “si implica limitarea ,,drastica” a accesului la resursele economice, politice, educationale si comunicationale ale colectivitatii. Din aceasta perspectiva, marginalizarea se concretizeaza in plasarea indivizilor si grupurilor sub nivelul minim acceptat din punct de vedere economic rezidential,   ocupational, de educatie si instructie dar si 555f56f printr-un deficit de posibilitati de afirmare si de participare la viata colectivitatii.

          Grupurile marginale sunt de regula compuse din saraci, someri, minoritati etnice puternic discriminate, delincventi, handicapati sau persoane inadaptate.

          Politica aberanta de egalizare –sau mai bine spus de standardizare- a indivizilor promovate de regimurile comuniste in Europa de Est a avut ca efect  si evitarea marginalizarii sociale, iar concluzia care se impune este ca inainte de 1989, datorita politicii de diminuare a diferentelor sociale si de ,, inregimentare “ a intregii populatii in sistem,nu au existat procese evidente de marginalizare a etnicilor rromi de catre institutiile publice, chiar daca existau prejudecati, stereotipii si atitudini discriminatorii in randul populatiei ne-rrome.

          Dupa 1989 insa , schimbarile sociale rapide si intensive care au ridicat probleme serioase si neprevazute in cursul procesului de institutionalizare si consolidare democratica in societate, dar si tranzitia catre o economie de piata, au generat un proces de polarizare sociala si de marginalizare.

Cauzele care au declansat si au intretinut acest proces de

 marginalizare se constituie intr-un complex de factori pe care voi incerca sa-i prezint ca fiind generatori de marginalizare si manifestare in cazul copiilor rromi.

Factori de natura sociala

Odata cu schimbarile deocratice survenite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv egalizatoare, campul social fiind astfel deschis pentru manifestarea identitatilor de grup, dar a prejudecatilor, stereotipiilor si discriminarii latente existente pana in acel moment.Pe de alta parte si in cadrul minoritatii au aparut grupuri cu un comportament deviant sau chiar infractional, care dincolo de pericolul social pe care il reprezinta au un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei majoritatii si contribuie la intretinerea unui comportament discriminatoriu  sau chiar rasist.

Astfel de manifestari nu fac altceva decat sa genereze si sa intretina un climat tensionat, latent conflictual, intre minoritate si majoritate, fiecare simtindu-se amenintata-este cazul rromilor din Hadareni jud.Cluj.

Factori de natura economica

Transformarile din viata economica- inflatia, somajul, diferentierea excesiva a veniturilor salariale, dar si scadera nivelului de trai, criza de locuinte etc.- au avut un aport decisiv la aparitia si dezvoltarea fenomenului de marginalizare si au creat o categorie de marginalizati dpv economic.

nascuta dupa 1966 se afla acum in plina maturitate avand propriile familii si copii, dar locuind in continuare cu familia de origine. Prin urmare exista o supraaglomerare a locuintelor populatiei  de etnie rroma, ceea ce atrage

Una din categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale  tranzitiei a fost minoritatea rroma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut: fiind slab calificati rromi au fost grav afectati de somaj, cei care-si castigau existente pe baza economiei complementare au ramas fara obiectul muncii, iar activitatea  de colectare si valorificare a materialelor refolosibile a scazut mult in aceasta perioada.

Pe de alta parte, scaderea veniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii a dus la scaderea  dramatica a nivelului de trai pentru o proportie semnificativa a populatiei de etnie rroma iar aceasta criza este accentuata si de consecintele politicii pronataliste aberante ale vechiului regim, deoarece generatia dupa sine alte consecinte extrem de serioase: lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei; dificultati in realizarea igienei personale; riscuri privind sanatatea, intimitatea si promiscuitatea precum si greutati in ceea ce priveste socializarea si educatia copiilor si adolescentilor rromi. De fapt tot datorita nivelului de trai foarte scazut, multe din familiile de rromi au renuntat  dupa 1989 sa-si mai trimita copiii la scoala . O  influenta semnificativ pozitiva asupra frecventei scolare a copiilor rromi a avut-o decizia de conditionare a alocatiei in functie de frecventa, dar din nefericire nu se poate spune ca in urma acestei decizii a crescut  si calitatea actului educational.

Factori de natura politica si etnica                                     

In perioada postdecembrista rromi nu au reprezentat o minnoritate etnica discriminata deoarece nu li s-a dat dreptul de a  reprezenta o minoritate etnica, libera sa-si promoveze propriile traditii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.

          Odata cu liberalizarea si democratizarea societatii, a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minoritati etnice , religioase, etc.- si de conturare a identitatii acestora, dar in acelasi timp si de marginalizare  a lor de catre majoritate.

          Trebuie sa remarcam faptul ca aceasta reactie este universala si nu este specifica doar Romaniei , peste tot respinsii apartin acelor categorii care nu pot asimila normele dominante.

          Democratizarea vietii politice si pluripartitismul au oferit minoritatilor etnice sansa reprezentarii politice. Identitatea de grup, etnica, nu era insa la inceputul anilor ’90 –suficient de bine conturata si ca urmare , pentru a-si spori legitimitatea, liderii politici au dus o campanie de exacerbare a identitatii minoritare in detrimentul celei de cetatean.

          In dorinta de a redefini identitatea etnica a grupului, liderii politici au oferit identitatea de ,,rrom” ca alternativa la cea de ,,tigan” valorizata negativ de populatia majoritara si ca urmare stigmatizata. Rezultatul a fost –producerea unei fracturi chiar in interiorul grupului etnic intre rromi (reprezentand elita politica, intelectuala si economica) si tigani (reprezentand marea masa a celor care se simt ignorati, manipulati sau tradati de catre liderii politici).

          Prinsi in acest ,,razboi” identitar, copiii isi aleg identitatea in functie de modelele pe care le au si in aceasta situatie  are castig de cauza identitatea  ai carei  exponenti au mai mult succes in plan social, proximal, dar este extrem de greu de decelat dimensiunea etnica a marginalizarii de cea economica sau cea legata de varsta sau sex.

Este tot mai evident faptul ca in conditiile unei tranzitii indelungate, dar si a neajunsurilor socio- economice si a derapajelor inerente unei democratii in formare, neglijarea institutionalizarii si legislatia uneori discriminatorie au dus la marginalizarea populatiei de etnie rroma si chiar la o recrudescenta a discriminarii si rasismului.

          Ca o consecinta a neincluderii in politicile publice si ca alternativa la insensibilitatea institutiilor statului, o mare parte a populatiei de rromi din tara noastra, in absenta resurselor de dezvoltare individuala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile de supravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati, etichetati ca delincventi etc.

          In contextul noii reordonari a Europei, al considerarii ca ,,mostenire comuna a Europei”, rromi au devenit un stimul de reflectie a tuturor institutiilor europene, un criteriu de aderare al tarilor est europene.

          Singura alternativa acceptabila si viabila la problema marginalizarii este o politica coerenta si sustinuta de prevenire a acesteia pe de o parte, si de integrare pe de alta parte, desi integrarea este un termen fata de care majoritatea liderilor rromi au o reactie adversa cel putin in momentul de fata.

Cauza este in opinia mea o intelegere defectuoasa a ideii de integrare, perceputa fragmentar, doar in dimensiunea sa coercitiva de asimilare.In realitate ,,integrarea reprezinta o relatie, o interactiune dinamica intre sistemul care,, se integreza” si sistemul care ,,integreaza”, iar rezultatul acestui proces este un echilibru functional al partilor.

          Insa trebuie sa tinem seama ca integrarea sociala are patru dimensiuni fundamentale si anume: integrare culturala, normativa, comunicationala si functionala. Daca ,,integrarea culturala” presupune coerenta normelor si valorilor unei culturi- ,,integrarea normativa” reprezinta masura in care valorila grupului devin norme efective. Dar aceasta exigenta a majoritatii- de conformare a minoritatii la normele sale- este adesea perceputa ca o tendinta de asimilare.

Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor din jur, sunt de prima importanta, pentru ca aceste reprezentari determina atitudini si comportamente. De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informatie care ii leaga pe rromi de mediul social din jur. Rromii par a fi o realitate familiara: orice persoana intrebata are o opinie, deseori categorica, despre acestia. Adevarul este ca rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau, cu cat realitatea pierde in fata imaginarului. De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat, cristalizind stereotipurile colective si formand un rezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza respingerea sau asimilarea, aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari ale actiunilor. In fapt, rromii sunt rareori definiti asa cum sunt, mai degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportamentele celorlalti fata de ei. Difuzarea reprezentarilor despre rromi deschide calea unui fenomen circular cauza-efect: formularea unor norme, definitiile de dictionar, referintele in tot felul de carti, in televiziune si presa, toate se conduc dupa opinia comuna si pun in lumina franturi de imagine, in concordanta cu starea momentului. Aceste imagini se consolideaza ca tot atatea adevaruri eterne, care pot fi aduse in actualitate sau trimise de unde au venit, totdeauna privite ca elemente de confirmare pentru persecutiile prezentului. Acest sistem de reprezentari constituie un foarte dificil obstacol in aplicarea noilor politici. In masura in care noile politici trebuie sa se bazeze pe o atitudine de respect, iar perioada actuala, de intrebari si incertitudine, poate deschide calea unor viziuni imbunatatite, este imperativ necesar ca aceste reprezentari invechite, care blocheaza orice incercare de intelegere si comunicare dintre rromi si societate, sa fie supuse unui proces de demantelare

          In Romania exista un procent semnificativ de rromi integrati in momentul de fata cel putin la nivel normativ si functional.Cei mai bine integrati sunt membrii elitei intelectuale si a celei economice, dar si cei cu nivel mediu de pregatire sau profesii moderne, au un nivel satisfacator de integrare sociala. Factorii care pot pot si trebuie sa aiba un rol decisiv in perfectarea procesului de integrare functionala a etniei rromilor in societatea ,, interculturala” a mileniului III sunt: sistemul educational, mass-media, asistenta sociala si factorii de decizie de la nivel guvernamental. Toti acestia au datoria de a elabora o politica coerenta privind toate minoritatile etnice din Romania- care sa respecte in egala masura drepturile tuturor minoritatilor si eliminarea si prevenirea manifestarilor discriminatorii si rasiste.

MECT a elaborat si implementat in parteneriat cu alte organisme internationale ( UNICEF, ROMANI CRISS, FUNDATIA PHEONIX si alte ONG-uri) o serie de proiecte care vizeaza stimularea participarii scolare a copiilor rromi pentru evitarea abandonului scolar si integrarea lor sociala.

          Concluzia este ca inca o mare parte a populatiei de etnie rroma- deci si copiii acestora- sufera de acest proces de marginalizare si de aceea este nevoie de o strategie de interventie sustinuta, care sa se adreseze atat minoritatii marginalizate cat si majoritatii , pentru formarea unei societati interculturale de indivizi diferiti dar egali, racordati la valorile generale ale umanitatii si respectand un set comun de norme dar in acelasi timp aflati intr-un permanent schimb cultural si spiritual.

                                                           Intocmit:  

                                                            ILEA (VARTEI) AURORA

                                                            SOCIOLOGIE ANUL II

BIBLIOGRAFIE

C.ZAMFIR, L. VLASCEANU, Dictionarul de sociologie, Editura Babel, Bucuresti 1993

C.ZAMFIR, E.ZAMFIR, Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura Alternative, Bucuresti 1993

C.CUCOS, T.COZMA, Minoritari, Marginali, Editura Polirom, Iasi 1996

I. MIHAILESCU,cordonator, Un deceniu de tranzitie,United Nations Children’s Fund, Bucuresti 2000

L.CIOLAN, Pasi catre scoala interculturala,Colectia sanse egale,Editura Corint, Bucuresti 2000

S.IOSIVESCU, A.ROGOJINARU, Parteneriat si dezvoltare scolara in comunitati cu rromi, Colectia sanse egale, Editura Corint, Bucuresti 2000

V.IONESCU, G.SARAU, F.STANCIU, Ghid de practici pozitive pentru educatia copiilor rromi,Romani Criss 2003

MECT,Parteneriatul strategic MECT-UNICEF in educatia copiilor rromi, Editura Vanemonde, Bucuresti 2003