Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























POLITICI EDUCATIONALE PENTRU RROMI

sociologie











ALTE DOCUMENTE

Droguri, Tipuri si Efectele lor
SPECIFICUL EDUCATIEI ADULTILOR
A aparut un nou virus avand denumirea: munca !
Ce iese din explicatiile unor parinti
Ana Mendieta si feminismul
Sfaturi pentru a deveni optimisti - Mic indrumar de management sentimental
CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIV Isi asuma responsabilitatea
Chestionar tineri despre varstnici
Cum sa inchei un discurs
Persuasiunea la nivel de masa




POLITICI EDUCATIONALE PENTRU RROMI

a. DIRECTII STATEGICE PRIVIND INVATAMANTUL PENTRU RROMI

Autor: conf. dr. Gheorghe Sarau

Consilier pentru limba rromani si rromi in MECT - DGILMRP

Data: 11 iunie 2008

Ce s-a facut, ce se face, ce se va face?       

I. Situatia frecventarii scolii de catre elevii rromi si a studiului in limba materna rromani ori a orelor de limba si istoria rromilor

Conexand cu datele existente pentru anul 1990, numarul de elevi rromi a crescut, de la 109.325 (prescolari, elevi de la cl. I-XIII), la finele anului scolar 2006 / 2007, la 260 105 elevi rromi (7,43 %, raportat la totalul de 3,5 mil. prescolari si elevi din invatamantul preuniversitar).

Totodata, a crescut, proportional, si numarul de elevi rromi care a optat pentru studierea curriculumului aditional rrom - compus din 3-4 ore saptamanale de limba si traditiile rromilor la nivelul claselor I-a XII-a, respectiv din ora de istoria si traditiile rromilor, prevazuta la clasele a VI-a si a VII-a), ori care a trecut la studiul integral in limba materna rromani (in anul scolar 2006/2007, 9,81 % elevi rromi au studiat, suplimentar, orele de limba si istoria rromilor sau in limba rromani din numarul total de elevi rromi care frecventau scoala (deci, 25.525 din 260.105).   

La finele anului 2007 / 2008, numarul elevilor rromi care studiaza ore de limba rromani (ori in limba materna rromani) a crescut la 26.805 (din care 320 invata doar in limba materna, la gradinite si la cl. I-V).

Tabel  - Scolarizarea rromilor comparativ cu predarea limbii si istoriei rromani, in per. 1990-2008

An scolar

Nr. elevi rromi cu identitate rroma asumata

Nr. elevi rromi care au studiat limba

si/sau istoria si traditiile rromilor ori

 integral in limba rromani

2007/2008

263. 409

26.805, din care 320 au studiat

 integral in limba materna rromani

2006/2007

260. 105

25.525, din care 140 au studiat

integral in limba materna rromani

2005/2006

243.008

24. 903

2004/2005

220.000

24.129

2003/2004

183.176

20 528

2002/2003

158.128

15 708

1989 /1990

109.325

50

II. Tipologia studiului si cultivarii limbii materne rromani in sistemul educational din Romania

Tabel Masuri ce au avut ca impact dezvoltarea studiului limbii materne rromani in sistemul scolar si extrascolar

a. Dezvoltarea continua a studiului limbii materne rromani in sistemul scolar si universitar

  • 3-4 ore saptamanale/clasa. La finele anului scolar 2007/2008 un numar de 26.805 elevi

romi au studiat ore de limba si istoria romilor cu 440 de profesori rromi, iar in anul scolar 2006/2007,

existau 25.525 elevi, reprezentand 10% din esantionul de elevi cu identitate rroma asumata care

frecventeaza scola (de la gradinita si pana la cl. a XII-a) au studiat ore similare.

·        5 clase, la nivelul claselor I-IV, care studiaza doar in limba rromani (la Sc. nr. 12 Maguri - Lugoj,

 jud. Timis, 4 clase, din anul 2003, iar la Scoala "Dr. Aurel Vlad", Orastie, jud. Hunedoara,

1 clasa din anul 2007).

·        5 gradinite cu predare in limba rromani (cu metode de predare bilingva, rromani - romana),

la Sarulesti - CL (1 grupa, proiect initait de "Amare Rromentza si UNICEF in anul 2005), la Maguri

     Lugoj TM (2 grupe, din 2007), in jud. Bacau (3 grupe, din anul 2007, la Sc. "Domnita Maria" din

     Bacau, la Sc. nr. 1 Darmanesti si la Sc. Gutinas, com Stefan cel Mare).

·        demararea, din anul scolar 2007/2008, a studiului partial in limba rromani la nivelul claselor

V-VIII, la Sc. Nr. 12 Maguri - Lugoj, TM (o clasa a V-a);. 

·        continuarea studiului limbii rromani, ca sectie principala A, la Facultatea de Limbi si Literaturi

Straine din Universitatea Bucuresti (un prim curs facultativ a fost infiintat in 1992, o prima

sectie B. indianistica - rromani si hindi -  in anul 1997, o prima sectie B. rromani - in anul

1998 si, din anul 2005, o sectie independenta ca prima specializare A, frecventata anual de

cate 10-20 studenti rromi si nerromi, inclusiv de studenti europeni veniti cu burse Erasmus).

  • continuarea studierii partiale a limbii si literaturii rromani la Universitatile Bucuresti si UBB

Cluj Napoca, la Facultatile de Psihologie - Pedagogie, la grupele de studenti rromi, viitori profesori

pentru invatamantul primar si prescolar (la CREDIS - Universitatea din Bucuresti: din anul 2000,

aprox. 200 absolventi rromi si 32 cursanti in anul terminal IV (iunie 2008), iar la UBB sunt, in

actualii ani I si II (2007/2008), 58 studenti rromi). 

b. Dezvoltarea continua a instrumentelor de lucru scolare (programele si manualele scolare,

 materiale educationale extrascolare)

·        asigurarea programelor scolare de limba romani (pentru cl. I - XII), de istoria si

traditiile romilor (cl. a VI - a VII-a), cu autori romi.

·        reeditarea si finantarea de noi manualele scolare pentru limba si literatura romani de catre

 Minister (5 titluri in 2005, 4 titluri in anul 2006) sau in cadrul unor parteneriate, cu

UNICEF, un manual de limba rromani pentru cl. a V-a in anul 2007, in 2008 fiind

programate sa apara alte doua manuale de limba rromni, de cl. a VI-a si a VII-a).

c. In sistem extrascolar

·        organizarea anuala a unei Olimpiade nationale scolare de limba romani (noua editii, intre anii

2000 - 2008), insotita de recompensarea a 200 - 250 copii romi evidentiati la fazele

concursului cu cate un loc la Concursul national de creatie rromani, desfasurata la mare,

organizata si finantata de Minister si parteneri.

·        finantarea si desfasurarea primei editii a Festivalului paradei si portului traditional rrom (170

participanti, 6 zile, in august 2007, la mare, cu finantare MECT, UNICEF si Partida Romilor)

si  continuarea lui in anul 2008, cu finantare MECT si parteneri;  

·        desfasurarea in sistemul scolar, in anul 2007, a Concursului National "Diversitatea", cu mai

 multi partenereri initiatori (PER, DRI) si in anul 2008, cu finantare MECT, Divers si PER.

  • organizarea, in aprilie 2008, la Tirgoviste, a primei editii a Concursului national de istoria si

 traditiile rromilor pentru elevii si liceenii care studiaza in scoli aceste discipline (MECT si Centrul

       de Studii Rome - Universitatea din Bucuresti).

III. Principalele actiuni / programe ce au fost intreprinse de catre MECT si partenerii sai:

A. Proiectele/activitatile permanente pe care Ministerul le deruleaza, anual, cu finantare proprie: 

·        Finantarea de catre Minister a locurilor distincte pentru copiii rromi absolventi ai clasei a opta, la admiterea lor in clasa a IX-a la licee si scoli de arte si meserii (anual, intre 2000 - 3000 locuri).

·        Finantarea locurilor distincte pentru tinerii rromi absolventi de liceu, in scopul admiterii acestora in diferite facultati si colegii universitare (anual, au fost acordate intre 398 - 420 locuri, in anul univ. 2007 / 2008 fiind acordate 454, iar pentru anul universitar 2008 / 2009, 493 locuri).

·        Mentinerea si finantarea celor 42 de posturi de inspectori pentru problemele educationale ale rromilor / minoritati in structura inspectoratelor scolare judetene.

·        Finantarea, in prezent, de catre inspectoratele scolare judetene a unui numar de 440 de catedre de limba si istoria rromilor, pentru profesorii rromi care predau aceste discipline in scoli (3-4 ore saptamanale/clasa de limba si literatura rromani - la clasele I-XIII -, respectiv, o ora de istoria si traditiile rromilor, prevazuta la clasele a VI-a si a VII-a).

·        Finantarea anuala, de catre Minister, a Concursului national scolar de limba rromani (noua editii, intre anii 2000-2008), pentru cate 104 participanti.

·        Extinderea Programului «Sansa a doua» si in anii scolari 2006/2007 si 2007/2008, demarat in anul scolar 2005/2006 in cadrul programului Phare, cu asigurarea remunerarii cadrelor didactice (cl. I-IV si V-X).

·        Finantarea unor gradinite estivale premergatoare clasei I, pentru copiii rromi care nu au fecventat invatamantul prescolar (anual intre 100- 200, in perioada 2004-2007).

·        Completarea setului de programe scolare pentru limba rromani si istoria rromilor (in prezent, exista toate programele scolare pentru cl. I-XII).

·        Finantarea reeditarii de manuale scolare de limba si istoria rromilor (6 titluri, anual)..

·        Continuarea finantarii celor 5 clase cu pr 313c24d edarea integrala in limba rromani la Sc. nr. 12 Maguri-Lugoj, jud. Timis, extinderea predarii partiale in limba rromani si la nivelul cl. V-VIII in aceasta scoala, cat si extinderea studiului in limba materna rromani si in alte unitati scolare (Orastie, jud. Hunedoara, din septembrie 2007, o noua clasa I).

·        Continuarea implementarii, in parteneriat cu organizatia Amare Rromentza si UNICEF, a curriculumului bilingv rromani-roman in gradinite cu elevi rromi caldarari de la Sarulesti (jud. Calarasi, 2005-2008) si Ciurea (Iasi, 2007/2008), dar si extinderea predarii in limba materna rromani la nivel prescolar  prin metode de predare bilingve la 3 gradinite din judetul Bacau, din anul scolar 2007/2008). Extinderea acestor initiative, din septembrie 2008 si la Scoala Ineu din jud. Bihor.

·        Mentinerea finantarii unei gustari gratuite pentru toti copiii - rromi si nerromi - in invatamantul prescolar si cel primar, cat si imbunatatirea meniului, din anul 2008.

·        Continuarea finantarii si in anii universitari 2006/2007 (anul II),  2007/2008 (anul III), in cadrul Programului pentru Invatamantul Rural (PIR), a 40 de cursanti rromi, ca bursieri, care se se pregatesc, in diferite universitati, la distanta, pentru a deveni invatatori si educatori.

B. Programe si masuri ale MECT ce au ca impact formarea si cooptarea resursei umane rrome in sistemul educational si in societate

1. Resurse umane in organizarea si functionarea sistemului de invatamant pentru rromi

·        Mentinerea a doua posturi de reprezentare a problematicii rrome la nivel educational in cadrul MECT - DGILMRP;

·        Mentinerea posturilor de inspectori pentru problemele scolarizarii romilor in structura inspectoratelor scolare judetene (din 1999 si pana in prezent);

·        Formarea si cooptarea a 60 de metodisti rromi pentru problemele scolarizarii rromilor;

·        Formarea a peste 600 de mediatori scolari rromi (in cadrul Programului PHARE al MECT pentru categorii defavorizate, la nivelul DGILMRP sau ca efect al parteneriatelor dintre aceasta Directie si ANR); 

·        Finantarea anuala a unui numar cuprins intre 420 - 440 catedre de limba si istoria romilor, pentru profesorii romi care predau aceste discipline in scoli

2. Formarea viitoarelor resurse umane rrome pentru societate

·        Alocarea anuala de locuri distincte pentru copiii rromi absolventi ai clasei a opta, la admiterea in clasa a IX-a la licee si scoli de arte si meserii (cate 2500 - 3000 locuri anual);

·        Acordarea anuala de locuri distincte tinerilor romi absolventi de liceu pentru admiterea lor in diferite facultati (program demarat in anul univ. 1992/1993 si extins din anul univ. 1998/1999). Pentru anul univ. 2007/2008 au fost acordate 454 locuri distincte, pentru 2008 - 2009 un numar de 494 locuri).

3. Formarea continua si initiala a resurselor umane rrome si nerrome care lucreaza cu copii si elevi rromi

       Cele mai importante directii de actiune, in anul calendaristic 2007, s-au referit la:

                Formarea initiala si continua a cadrelor didactice rome

a. Formarea initiala a 40 profesori pentru limba rromani (3 module, 7 zile fiecare)

b. Perfectionarea a 60 metodisti pentru metodica predarii limbii rromani si istoriei rromilor

(6 zile)  

c. Perfectionarea a 60 profesori de istoria rromilor (6 zile)

d. Perfectionarea a 260 profesori de limba rromani (6 zile)

e. Perfectionarea a 42 inspectori pentru scolarizarea romilor (5 stagii a 2 zile fiecare)

f. Formarea a 42 formatori  judeteni in rromanipen educational (6 zile)

g. Formarea a 66 mediatori scolari rromi (6 zile)

h. Formarea a 62 formatori in Sansa a doua la nivelul fiecarui judet (3 zile)

i. formarea a 117 mediatori scolari rromi, in afara Programului Phare, impreuna cu ANR

(Agentia

Nationala  pentru Romi)

                 Formarea continua a cadrelor didactice nerome

-  in 2007 (420  cadre didactice nerrome care lucreaza cu elevi si copii rromi, din perspectiva

 rromanipenului educational, in 10 stagii a 2 zile fiecare)

Pentru aceste programe, MECT a acordat, in anul 2007, suma de 583.543.240 RON

In aceste programe, nu s-au inclus si cheltuielile cota -parte/elev rrom din Programele "Laptele si cornul",  "Rechizite", "Bani de liceu" etc. si nici cheltuielile cota - parte ale MECT si ale ISJ-urilor in programe derulate pentru romi si categorii defavorizate in cadrul Programului educational PHARE. 

Pentru anul 2008, se mentin aproximativ aceleasi programe de formare, carora li se adauga si programul de formare a 235 de cadre didactice rrome din perspectiva masurilor activ-participative la clasa. 

 

                Formarea initiala si continua a cadrelor didactice rome (iulie - decembrie 2008

 

a. Formarea initiala a 40 profesori pentru limba rromani (3 module)

 

b. Perfectionarea a 60 metodisti pentru metodica predarii limbii rromani si istoriei rromilor (6 zile)

 

c. Perfectionarea a 60 profesori de istoria rromilor (6 zile)

 

d. Perfectionarea a 260 profesori de limba rromani (6 zile)

 

e. Perfectionarea a 42 inspectori pentru scolarizarea romilor (5 stagii a 2 zile fiecare (mai, iunie,

septembrie, octombrie)

f. Formarea a 42 formatori  judeteni in rromanipen educational (6 zile)

g. Formarea a 66 mediatori scolari rromi (6 zile)

h. Formarea a 62 formatori in Sansa a doua la nivelul fiecarui judet (6 zile)

i. formarea a 120 mediatori scolari rromi, in afara Programului Phare, impreuna cu ANR

(Agentia Nationala pentru Romi)

j. formarea a 235 cadre didactice rrome din perspectiva metodelor activ - participative

C. Megaprogramul educational PHARE al MECT, adresat accesului la educatie al categoriilor dezavantajate, cu accent pe scolarizarea copiilor rromi (intre septembrie 2002 - nov. 2007 s-a derulat in doua valuri, din ian. 2006 - s-a derulat ca val. III, pana in nov. 2007, iar in perioada 2007-2009 cunoaste  o ultima faza, ca val IV, astfel:

-          valul I (PHARE 2001, 8,33 mil. EUR): sept. 2002-2004. Programul s-a derulat in 74 scoli si gradinite cu populatie scolara preponderent rroma din 10 judete (Arad, Bucuresti-sector 5, Buzau, Calarasi, Cluj, Dambovita, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui);

-          valul II (PHARE 2003, 11,33 mil. EUR): oct 2004-martie 2007. Programul a fost extins in alte 116 unitati scolare din 12 judete noi (Alba, Bacau, Braila, Covasna, Harghita, Ialomita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Sibiu, Valcea) si in 8 scoli resursa din 3 judete din vechiul program (Arad, Cluj si Dambovita).

-          valul III (PHARE 2004, 5 mil EUR): 16 ian. 2006- nov. 2007. Programul cuprinde unitati scolare din 20 judete noi (Arges, Bihor, Bistrita, Botosani, Brasov, Caras Severin, Constanta, Dolj, Gorj, Ilfov, Mehedinti, Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vrancea) si unitati scolare din 7 judete din valul I (Bucuresti-sector 5, Buzau, Calarasi, Galati, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui).

-          valul IV (PHARE 2005, 9,33 mil. EUR): 2007-2009, doar judetele din cele 27 judete val III care au castigat competitia de proiecte (la nivel de tara, doar 5 judete nu au fost cooptate in megaprogram).  

Megaprogramul contine, in general, activitati educationale in favoarea copiilor rromi si a rromilor, a altor categorii de copii defavorizati, de tipul:

acordarea, in perioada sept. 2003 - 2007, a unui numar de 55 de burse tinerilor rromi din comunitatile rrome din cele 10 judete ale valului I al Programului in care exista scoli cu elevi rromi, pentru a se forma, ca institutori-limba rromani, la Colegiul de invatamant deschis la distanta CREDIS - Universitatea din Bucuresti. Din anul univ. 2006/2007, s-au alocat pentru o astfel de formare alte 38 locuri la UBB Cluj Napoca, iar din anul univ. 2007/2008 - alte 20 noi locuri, de asemenea la UBB Cluj Napoca.  

incadrarea in invatamant a tinerilor rromi din comunitatile cu scoli in proiect (ca profesori necalificati in curs de calificare) pentru predarea curriculumului aditional rrom (limba rromani si/sau istoria si traditiile rromilor, la nivelul celor 3-4 ore saptamanale);

·        incadrarea si mentinerea mediatorilor scolari rromi formati in diferitele valuri ale megaprogramului (64 mediatori scolari rromi pentru scolile din cele 10 judete aflate in Proiect in anii 2003-2004, de asemenea, formarea altor 103 mediatori scolari pentru noile nevoi ale Programului-valul II, in anii 2005 si 2006). Formarea, in prezent, a altor 280 mediatori scolari rromi pentru scolile din extensiile proiectului.  

·        formarea cadrelor didactice nerrome si rrome care lucreaza cu copiii rromi si a inspectorilor rromi si nerromi;

·        oferirea de cursuri de recuperare scolara comunitatii rrome, pentru copii, tineri si adulti, in cadrul scolilor din Program (indeosebi de alfabetizare si/sau de completare a claselor primare, respectiv a claselor gimnaziale (dupa caz, componenta fiind insotita si de profesionalizare, anume, de insusirea unei ocupatii sau meserii), prin Programul "A doua sansa", adoptat de M. Ed.C. in oct. 2005, testat in anul scolar  2005/2006, continuat si extins in anii scolari 2006/2007 si 2007/2008); 

·        continuarea si extinderea structurilor de instruire a prescolarilor rromi care nu au frecventat invatamantul preprimar in cadrul unor gradinite estivale premergatoare scolii (3-4 saptamani, in lunile august-septembrie, inainte de inceperea clasei I); 

·        organizarea de "scoli ale mamelor rrome" in comunitatile rrome din vecinatatea scolilor din proiect;

·        elaborarea de materiale educationale (unele bilingve, in text roman si rrom) pentru prescolarii si elevii ciclului primar, dar si manuale-ghiduri pentru cursantii si profesorii din "Sansa a doua", la limba rromani si la toate disciplinele studiate;

·          asigurarea unei modeste componente de reabilitare spatiu scolar (parti din scoala, clase, dependinte, grupuri sanitare, aductiune apa) si de dotari (mobilier, material didactic, aparatura, masini-unelte, dupa caz, mijloc de transport elevi s.a.), de cele mai multe ori prin atragerea primariilor in asigurarea de dotari complementare s.a.

D. Masuri si directii strategice initiate de Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului  in cadrul Parteneriatului strategic special cu Reprezentanta UNICEF in Romania

Ministerul a continuat - in parteneriat si cu finantarea acordata de UNICEF - si in anii 2005-2008 -  o serie de programe (colaborarea a demarat in anul 2001):

·        Editarea, in anii 2006 si 2007, a doua lucrari, pentru uzul elevilor liceeni si al adultilor, privind deportarea rromilor (Lacrimi rrome, cu marturii ale supravietuitorilor rromi, respectiv, romanul cu caracter autobiografic, Cu moartea'n ochi, destinat elevilor rromi si nerromi);

·        Editarea in anul 2007, a unui manual de limba rromani, pentru elevii rromi din clasa a V-a (sau din anul V de studiu), iar in 2008 vor fi editate altele doua pentru cl. a VI-a si a VII-a; 

·        Continuarea formarii, in verile anilor 2005-2008, a cate 55 cursanti rromi, in cadrul a trei scoli de vara de limba si istoria rromilor, in scopul abilitarii acestora sa predea limba si istoria rromilor in invatamant;

·        Continuarea «Programului national multianual de formare a cadrelor didactice nerrome care lucreaza cu elevi si copii rromi» (PNMFCDN), initiat de Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului impreuna cu Organizatia  "Salvati Copiii!" in anul 2004, intr-o noua formula, in anul 2006, din perspectiva pregatirii a 150 formatori nationali in rromanipen educational (ansamblul valorilor rrome, cu impact educational), cu parteneriatul si cu sprijinul financiar asigurat preponderent de Reprezentanta UNICEF in Romania, de Biroul Regional P.E.R. (Proiectul pentru Relatii Etnice - SUA) si de organizatia rromilor «Romani CRISS». 

E. Masuri si activitati derulate de Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului  in cadrul colaborarii permanente cu diferite organizatii neguvernamentale, guvernamentale si interguvernamentale

Pe langa masurile si directiile strategice concretizate in programele mentionate, derulate de Minister sau in parteneriat cu UNICEF, in anul 2006, 2007 si 2008, Ministerul a colaborat, in continuare, cu mai multe institutii guvernamentale, neguvernamentale ori interguvernamentale, ca: Romani CRISS, in cadrul unor programe adresate elevilor, profesorilor si metodistilor rromi, Partida Romilor (in 2006 a fianantat partial Concursul national de limba rromani, a asigurat tabara de limba si creatie rromani pentru elevii rromi participanti la olimpiada de limba rromani, a finantat un seminar de lucru cu inspectorii si metodistii cu scolarizarea rromilor, iar in anul 2007 a acordat 40 de burse pentru studentii rromi care se formeaza la distanta ca profesori de limba rromani, a co-finantat prima Parada a portului si dansului traditional rrom etc.), PER - formarea cadrelor didactice rrome si nerrome (in anii 2005 - 2007), derularea Programului national scolar "Diversitatea" (cu MECT, in anii 2007 si 2008), sprijin in elaborarea de acte normative privind implementarea diversitatii (in 2007)etc., CRCR Cluj Napoca (programul de gandire critica pentru profesorii rromi si studentii rromi la IDD CREDIS in anii 2005- 2008, Programul de burse pentru liceenii rromi - din septembrie 2007), Institutul Intercultural Timisoara (formare de cadre didactice nerrome care lucreaza cu copii rromi, prin cursuri on-line si fata in fata), Organizatia "Amare Rromentza" (in programul gradinitei cu predare bilingva, in finantarea si forrmarea de mediatori scolari si de asistenti pedagogici, in programul de evaluare a masurilor strategice ale MECT din perioada 1990-2008 etc.), Universitatea Bucuresti - Colegiul CREDIS, UBB Cluj Napoca si Programul PIR - in formarea de profesori rromi, CEDU 2000+ (programul pentru tinerele mame rrome), ANR (vizite comune de documentare si de indrumare in comunitati rrome, program comun de formare a mediatorilor scolari rromi etc.), Agentia "Impreuna" (in programe la nivel local), Fundatia "Ruhama" din Oradea (expertiza in derularea gradinitelor estivale premergatoare clasei I) s.a.

F.  Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului  si-a continuat, intre anii 2005 - 2008, proiectele/activitatile educationale pentru rromi (cuprinse in H. G. 430/2001 si H. G. 522/2006), carora li s-au adaugat toate activitatile educationale pentru romi ce si-au demonstrat utilitatea si eficienta, intre 1990 - 2001, s-au regasit ulterior si in Strategia guvernamentala privind imbunatatirea situatiei romilor - aprobata prin H.G. 430 / 25 aprilie 2001 si reinnoita prin H.G. 522/19 aprilie 2006) si, intr-o forma extinsa, in planul general de masuri elaborat in contextul Deceniului de incluziune a romilor.

G. Initiative legislative privind invatamantul pentru rromi si minoritati

I

Adaptarea legislativa la specificul invatamantului pentru rromi si minoritati nationale, in spiritul cultivarii diversitatii (etnice, istorice, de gen, religioase etc.) in demersul educational, al promovarii dialogului intercultural

Pe langa actele normative de acest tip emise in anii 2006 si 2007, in anul 2008 s-a continuat si se va continua aceasta serie:

- Ordin privind aprobarea programei scolare pentru disciplina optionala "Educatie interculturala" (curriculum la decizia scolii pentru invatamantul gimnazial) si a programei scolare revizuite pentru disciplina optionala "Drepturile omului" (curriculum la decizia scolii pentru liceu) nr. 3774 / 22.04.2008;

- Notificarea MECT nr. 27 481/28 februarie 2008 cu activitatile privind admiterea candidatilor romi in invatamantul liceal si profesional de stat, in anul scolar 2008/2009;

- Notificarea MECT nr. 26 596/14 februarie 2008 privind profilul si tipurile de activitati ale tutorelui scolar pentru elevii rromi de liceu;

- Notificarea MECT nr. 26 595/14 februarie 2008 privind exemple de activitati ale metodistului pentru scolarizarea / predarea limbii si istoriei rromilor / ale profesorului de limba rromani; 

- Notificare MECT nr. 25 436/ 28 ianuarie  2008 cu precizarile MECT privind incadrarea mediatorului scolar;

- Notificarea MECT nr. 42 047/4 octombrie 2007 privind Fisa cu modalitatile de antrenare / motivare a cadrelor didactice (educatori/ invatatori) in organizarea si derularea gradinitei estivale premergatoare clasei I (anual, 3-4 saptamani in intervalul august - septembrie), destinata copiilor rromi si nerromi care nu au frecventat gradinita si urmeaza sa se inscrie la cl. I 

- Ordinul MECT nr. 1529/18 iul. 2007 privind dezvoltarea diversitatii in curriculumul national (publicat in M. Of. R. nr. 670/1.X.2007);

- Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 privind normele de incadrare si de activitate ale mediatorului scolar (publicat in M. Of. R. nr. 670/1.X.2007);

- Ordinul MECT nr. 1540/19 iul. 2007 privind interzicerea segregarii scolare a copiilor romi si aprobarea Metodologiei pentru prevenirea si eliminarea segregarii scolare a copiilor romi (publicat in M. Of. R. nr. 692/11.X.2007);

- Notificarea nr. 29546/06. 04. 2007 privind reactualizarea componentei CMIS (Comisia Ministeriala pentru Implementarea Strategiei de Imbunatatire a Situatiei Romilor);

- Notificarea MECT nr. 28 859/26 martie 2007 referitoare la aprobarea Fisei postului privind activitatea inspectorilor scolari pentru problemele educationale ale romilor.

- Nota MECT nr. 28859/23 martie 2007 privind intregirea normelor pentru inspectorii scolari pentru problemele educationale ale romilor;

- Notificarea MECT nr. 26 256/12 februarie 2007  privind aprobarea si derularea Fisei de lucru a metodistilor pentru scolarizarea romilor; 

- Notificarea MEC nr. 48 897/13 noiembrie 2006 privind Calendarul romilor (cu destinatie scolara);

- Notificarea MEC nr. 42 622/25  octombrie 2006 privind derularea unor activitati specifice scolarizarii romilor;

IV. Noi directii de actiune in domeniul Accesului egal la educatie (cu referire, preponderent, la rromi)

In anul 2008, se continua si initiaza programe ce au in vedere promovarea unui acces real la educatie pentru grupurile vulnerabile (persoane care se confrunta cu o rata ridicata a saraciei, persoane supuse unor discriminari etc.),  prin atragerea in sistemul educational de toate formele a segmentului de prescolari si scolari rromi si nerromi care nu frecventeaza ori nu a frecventat niciodata scoala, avand varstele obligatorii pentru a urma scoala (6-16 ani), dar si a tinerilor si adultilor din comunitati defavorizate in scopul dobandirii competentelor scolare de baza si / sau de insusirea unei meserii pentru piata muncii.

     In acest context, pe de o parte, se continua Programul educational PHARE adresat categoriilor dezavantajate (demarat in septembrie 2002, generalizat, in prezent,  la nivel de tara), si, pe de alta parte, din fondurile structurale, se deruleaza, din vara anului 2008, un megaprogram adresat prescolarilor rromi si nerromi, care fie nu au frecventat gradinita si vor fi cooptati la clasa I si asistati moral, material si educational, fie au abandonat clasele I si / sau a II-a si au inca varsta legala de reinsertie scolara in clasa corespunzatoare.

   

a. Continuarea Programului educational PHARE pentru categoriile dezavantajate

Megaprogramul educational PHARE al MECT, adresat accesului la educatie al categoriilor dezavantajate, cu accent pe scolarizarea copiilor rromi (intre septembrie 2002 - nov. 2007) s-a derulat in doua valuri, din ian. 2006 - s-a derulat ca val. III, pana in nov. 2007, iar in perioada 2007-2009 cunoaste o ultima faza, ca val IV,  asa cum s-a aratat mai sus.

b. Demararea din fondurile structurale, in vara anului 2008, de catre Directia de Invatamant in limbile Minoritatilor Nationale si Relatia cu Parlamentul si partenerul sau, Fundatia rroma Ruhama, a Programului strategic "Toti la gradinita! Toti in clasa I", cu componente integrate pentru cresterea accesului la educatie si a nivelului educational al copiilor din comunitati defavorizate, cu precadere rromi.

     Obiectivul proiectului il constituie prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii in randul copiilor cu varste intre 5-8 ani din 420 de comunitati dezavantajate, cu pondere ridicata de romi, indeosebi in localitatile rurale si urbane mici din Romania, prin implementarea de alternative educationale pentru prescolari si parintii acestora. Se preconizeaza ca in septembrie 2008, 8.400 copii cu risc de parasire timpurie a scolii, in special copii din mediul rural, din comunitatea roma sau provenind din familii sarace, participanti la programul cu durata de trei saptamani "Gradinita de vara" la nivel national, sa intre in clasa I, unde vor fi asistati moral, material si educational pana la terminarea clasei I. Totodata, un numar de 6000 elevi cu risc de parasire timpurie a scolii, in special copii din mediul rural, din comunitatea rroma ori provenind din familii sarace, persoane cu performante scolare scazute, vor lua parte la activitatea "Scoala dupa scoala", dar si 420 reprezentanti ai comunitatii rrome defavorizate - promotorii comunitari - instruiti si activati pentru procesul de dezvoltare comunitara. 

        Dintre rezultate mentionam:

- cresterea cu 10 % a procentului de copii cu varsta de scolarizare, inscrisi in clasa I, proveniti din 420 de comunitati dezavantajate;

- reducerea cu 75% a ratei de abandon scolar in clasa I in randul elevilor proveniti din cele 420 de comunitati dezavantajate;

- cresterea gradului de constientizare in randul familiilor dezavantajate, cu accent pe familiile rome, despre importanta educatiei copiilor si a implicarii parintilor in sustinerea acestora;

- model de buna practica in educatia incluziva pentru prescolari si elevi de clasa I proveniti din comunitatile defavorizate dezvoltat, implementat si validat;

- cresterea cu 20% a contingentului de elevi de clasa I proveniti din comunitatile defavorizate mentinuti in sistemul de educatie;

- cresterea cu 40% a gradului de pregatire prescolara a copiilor proveniti din comunitatile defavorizate in vederea integrarii scolare s.a.

    Acest program  se inscrie in seria de programe menite sa asigure participarea crescanda a elevilor prescolari, scolari si liceeni rromi la procesul educational.

c. Continuarea de programe adresate elevilor minoritari in profil intercultural

Organizarea de catre Minister si parteneri:

-         a unor tabere interculturale, in perioada 2003-2005, cu participarea, anuala, a cate 250 de elevi minoritari care studiaza in limba materna si a elevilor romani;

-         a unui Festival al portului si dansului traditional rrom, pentru evidentierea diversitatii folclorice rrome, cu participarea a cate 180 de elevi si profesori insotitori, in anii 2007 si 2008;

-         a unui Festival national scolar "Diversitatea", cu participarea, la nivel national, a 8.000 de elevi din randul tuturor etniilor, in anii 2007 si 2008.

Pe langa manualele de istoria si traditiile fiecarei minoritati, care se predau la clasele a VI-a si a VII-a, in contextul Ordinului MECT nr. 1529/18 iul. 2007 privind dezvoltarea diversitatii in curriculumul national (publicat in M. Of. R. nr. 670/1.X.2007), Centrul Regional PER, impreuna cu organizatiile reprezentative ale minoritatilor si MECT editeaza in anul 2008 pentru uzul elevilor liceeni un manual de educatie interetnica.

   

Gheorghe Sarau,

consilier pentru limba rromani si rromi

MECT

b. EDUCATIA INCLUSIVA

Formator:  insp. prof. ing. IORGA NICOLAE

Autori: colectiv ISJ Dambovita, Mirela Mihaescu si Iorga Nicolae

MODULUL I - SCOALA INCLUSIVA

* Organizarea modulului

Modulul va cuprinde 12 ore, organizate in 2 zile, astfel:

Vineri: 2 sesiuni a cate 2 ore (dupa-amiaza)

Sambata: 4 sesiuni a cate 1,5 ore si o sesiune de 2 ore

* Obiectivele modulului :

Dupa finalizarea cursului participantii vor fi capabili sa :

  • Demonstreze ca inteleg filosofia si practicile educatiei inclusive, multi-culturale si anti-discriminatorii si ca se dedica implementarii acestora
  • Isi examineze propria atitudine fata de alte grupuri etnice si culturale
  • Explice cum se nasc prejudecatile si rasismul
  • Sa utilizeze diverse proceduri educative care tin cont de diferentele culturale si lingvistice
  • Sa stie cum sa adapteze demersul didactic pentru ca acesta sa beneficieze de resursele culturale cu care vin elevii in scoala

* Continuturi 

Sesiunile modulului se vor concentra pe urmatoarele teme:

1. Educatia inclusiva - un deziderat?!

2. Educatia interculturala

3. Radiografia diversitatii: romii (studiu de caz)

4. Scoala interculturala. Strategii si forme de realizare

5. Curriculum intercultural  

* Metodologie

Continuturile modulului vor fi prezentate in cadrul unor activitati demonstrative, in care cursantii sunt pusi in ipostaza de elevi. Fiecare activitate demonstrativa este urmata de un moment de reflectie in cadrul caruia se vor evidentia elementele necesare unui demers didactic inovativ, centrat pe elev din perspectiva educatiei inclusive. In cadrul sesiunilor vor fi incluse exercitii de intercunoastere si team-building, care vor contribui la dezvoltarea echipei scolii.

* Evaluarea modulului

Evaluarea activitatii si a competentelor formate pe durata modulului se va baza pe activitatile de simulare la care cursantii vor participa, fise de evaluare si autoevaluare. Toate acestea se vor constitui ca si piese ale portofoliului de curs si vor fi evaluate la finalul cursului. De asemenea, cursantii vor fi evaluati  din perspectiva educatiei inclusive, urmarindu-se: atitudinea de toleranta, comunicare interculturala, utilizarea metodelor si tehnicilor care contribuie la promovarea diversitatii.

* Descrierea modulului Scoala inclusiva

Sesiunea

(S)

Ora

Tema

Continutul activitatii

Timp  alocat  (sugestie)

S I

Vineri

15:00-17:00

Educatia inclusiva

Prezentarea cursului(scop,  obiective, etc.)

15 min.

Prezentarea participantilor

30 min.

Ce este educatia inclusiva?

Aspecte cheie. Principiile educatiei inclusive.

45 min.

Cum putem realiza educatia inclusiva? Strategii.

30 min.

S II

Vineri

17:30-19:30

Educatia inclusiva

Ghidul de incluziune. Prezentare si aplicatii.

60 min.

Ghidul de incluziune. Elaborarea unei schite de proiect de dezvoltare scolara I.

45 min

Evaluarea zilei.

15 min.

S III

Sambata

9:00-10:30

Educatia inclusiva

Exercitiu de energizare.

15 min.

Ghidul de incluziune. Elaborarea unei schite de proiect de dezvoltare scolara II.

45 min.

Prezentarea proiectelor de dezvoltare scolara.

30 min.

S IV

Sambata

10:45-12:15

Educatia interculturala

ABC intercultural(concept, sfera actionala, multiculturalitate /interculturalitate, etc.)

45 min.

Reprezentarea celuilalt: asemanari si diferente. Comunicarea interculturala.

45 min.

S V

Sambata

12:30-14:00

Radiografia diversitatii

 Romii: studiu de caz(istoria si traditiile, romii azi, etc.)

 90 min.

S VI

15:00-16:30

Scoala interculturala. Strategii si forme de realizare

Prezentare

30 min.

Atelier

60 min.

S VII

16:45-18:15

Curriculum intercultural

Interculturalitatea in materialele didactice 

45 min.

Elemente interculturale in curriculum

45 min

18:15-18:45

Evaluarea modulului

Chestionar de evaluare

30 min.

*

SCOALA INCLUSIVA - Suport de curs

Educatia inclusiva : un proces de imbunatatire a activitatii scolare

I. Ce este educatia inclusiva

Definitie

Educatia inclusiva este o orientare care presupune o schimbare a modalitatilor de tratare a problemelor educationale, bazata pe considerentul ca modificarile in metodologie si organizare, aduse pentru a raspunde elevilor cu dificultati de invatare, sunt benefice pentru toti copiii (Ainscow, 1995). Intr-adevar, persoanele cu nevoi speciale devin factorul stimulator care incurajeaza dezvoltarea, pentru crearea unui mediu de invatamant mai cuprinzator.

Educatia inclusiva incearca sa adreseze nevoile de invatare ale tuturor copiilor, tinerilor si adultilor, concentrandu-se in special asupra nevoilor celor vulnerabili la marginalizare si excludere.

Educatie inclusiva inseamna ca:

".scolile trebuie sa primeasca toti copiii, fara nici o deosebire privind conditiile lor fizice, intelectuale, sociale, emotionale, lingvistice sau de alta natura.  Acestea se refera si la copiii cu dizabilitati sau talentati, copiii strazii si copiii care muncesc, copii din populatii indepartate sau nomade, copiii apartinand minoritatilor lingvistice, etnice sau culturale si copiilor din alte zone sau grupuri dezavantajate sau marginalizate. (Declaratia de la Salamanca si Cadrul General de Actiune al Nevoilor Speciale in Educatie, paragraful 3).

Ce este incluziunea?

INTEGRARE VERSUS INCLUZIUNE

Integrarea pune accent pe:

.           Nevoile "elevilor cu nevoi speciale"

.           Schimbarea, remedierea elevului vizat.

.           Profesionisti, expertiza specializata si sprijin formal.

Incluziunea pune accent pe:

.           Schimbarile din scoala

.           Beneficii aduse elevilor prin faptul ca ii include pe toti

.           Sprijin informal si expertiza scolilor normale

.           Un bun act al predarii pentru toti elevii.

2. Aspecte-cheie ale educatiei inclusive

.           Bazata pe comunitate - scoala reflecta comunitatea ca intreg.

.           Fara bariere - este accesibila tuturor, atat sub aspectul fizic, cat si sub cel curricular, prin sisteme de sprijin si metode de comunicare.

.           Promoveaza colaborarea - prin care se intelege ca o scoala inclusiva lucreaza cu alte scoli, mai degraba decat competitiv, impotriva altor scoli

.           Promoveaza egalitatea - o scoala inclusiva are un caracter democratic, toti membrii avand drepturi si responsabilitati.

3. Principiile unei scoli inclusive de succes

.           O viziune a egalitatii si incluziunii public afirmata

.           Sisteme de cooperare

.           Roluri si responsabilitati flexibile

.           Parteneriat cu parintii, care se implica in activitatile de planificare si implementare a strategiilor unei scoli inclusive

II. Cum putem realiza educatia inclusiva
Punerea problemei

·        Cum pot fi profesorii ajutati sa isi organizeze clasele in asa fel incat sa faciliteze procesul de invatare pentru toti elevii lor?

·        Cum pot fi restructurate scolile in asa fel incat sa sprijine eforturile profesorilor?

Dezvoltarea profesorilor

Urmatoarele strategii pentru dezvoltarea profesorilor sunt importante:

Invatarea prin experimentare

O strategie puternica inseamna ca profesorii participa la experiente ce ilustreaza si stimuleaza interesul lor pentru noi posibilitati de actiune.

Este pus foarte mult accentul pe invatarea prin experimentare. Profesorii sunt astfel incurajati sa priveasca mediul din clasa prin ochii celui care invata si, in acelasi timp, sa lege aceste experiente de practicile din scoala unde lucreaza.

Doi factori-cheie extrem de importanti pentru crearea in clasa a unui mediu de lucru orientat spre includerea tuturor:

a)  Primul factor se refera la importanta pe care planificarea o prezinta pentru clasa ca intreg.

S-a accentuat  mult importanta planificarii pentru persoane individuale. Desi potrivita pentru munca desfasurata in contexte mici si relativ izolate, aceasta metoda se dovedeste a fi lipsita de practica in scolile cu numar mare de elevi.  Aici principala preocupare a profesorului trebuie sa fie planificarea activitatilor pentru intreaga clasa. De asemenea, daca se pune prea mult accentul pe planificarea individualizata, concept ce a dominat sectorul educatiei pentru persoane cu nevoi speciale, se pierd din vedere alti factori contextuali ce ar putea fi utilizati pentru stimularea si sprijinirea procesului de invatare al fiecarui membru din clasa. Acest aspect ne duce catre cel de-al doilea factor-cheie.

Este foarte util sa incurajam profesorii sa recunoasca si sa utilizeze mai eficient orice resurse care ar putea sprijini procesul de invatare al copiilor. Este vorba in special de acele resurse disponibile in fiecare clasa, si anume, copiii insisi. In fiecare clasa elevii reprezinta o sursa bogata de experiente, inspiratie, provocari si sprijin, care, daca este utilizata, poate aduce un plus de energie in indeplinirea sarcinilor si activitatilor stabilite de profesor. Insa, toate acestea depind de abilitatea profesorului de a canaliza aceasta energie. Aceasta este o chestiune de atitudine, care depinde de recunoasterea capacitatii copiilor de a contribui la procesul de invatare si a faptului ca invatarea este intr-o mare masura un proces social. Putem facilita acest proces ajutandu-i pe profesori sa-si dezvolte abilitatile necesare organizarii claselor in asa fel incat acestea sa incurajeze procesul invatarii.

Aceste considerente ne duc la cel de-al treilea factor-cheie in vederea crearii in clasa a unui mediu de lucru orientat spre includerea tuturor: improvizarea, sau, altfel spus, abilitatea de a modifica planurile si activitatile in timpul desfasurarii lor, ca raspuns la  reactia persoanelor din clasa.  Cu ajutorul acestor procese profesorii pot incuraja implicarea activa si, in acelasi timp, pot ajuta la personalizarea lectiilor in functie de nevoile fiecarui individ. Aceasta abordare corespunde modului de gandire actual prezent in lumea cadrelor didactice, unde se observa o acceptare crescanda a faptului ca practicile se dezvolta prin procese intuitive, in cadrul carora profesorii "jongleaza" cu planurile de lectie, cu activitatile propuse, incercand pe cat posibil sa raspunda reactiilor din partea elevilor.

Sprijin pentru experimentare si analiza

Pe langa aspectul legat de crearea de noi oportunitati pentru profesori, cealalta strategie considerata  utila se refera la sprijinirea experimentelor in clasa, efectuate sub o forma ce incurajeaza procesul de analizare a activitatilor desfasurate. In acest sens, elementul cel mai important este lucrul in echipa. Sa incurajam profesorii sa formeze echipe si / sau parteneriate, in cadrul carora membri echipei accepta sa se ajute unii pe altii la examinarea diferitelor aspecte din practica lor.

 

Modelul "persoanelor cu deficiente" a fost foarte mult criticat in ultimii ani. (Ainscow, 1991; Barton, 1993; Dyson, 1990, Fulcher, 1989; Oliver, 1988). Drept rezultat, am asistat la o schimbare a modului de gandire ce se caracterizeaza prin faptul ca acum explicatiile cu privire la esecul in materie de educatie nu se mai leaga de caracteristicile individuale ale copiilor sau de familiile acestora, ci de procesul de scolarizare. In acest fel s-au putut introduce noile abordari, bazate pe un punct de vedere interactiv. Insa,  in ciuda bunelor intentii, abordarea bazata pe acest punct de vedere da nastere unei versiuni mai blande, mai liberale, dar de multe ori mai ascunsa, a modelului "persoanelor cu deficiente", care priveste copiii cu nevoi speciale drept indivizi cu nevoi speciale de predare, adica acesti copii au nevoie de metode de predare diferite, pentru a inregistra succese in procesul de invatare.  Astfel, in ciuda eforturilor facute in directia integrarii copiilor considerati a avea nevoi speciale, cu accent pe diferentierea programelor scolare si pe sprijin suplimentar in activitatile din clasa, in multe scoli si sali de curs se observa inca practicarea modelului "persoanelor cu deficiente", orientat spre diferentiere.

In mod similar, noile metode de predare, elaborate ca parte din proiectul UNESCO, cum ar fi invatarea activa si lucrul in grupuri, pot ajuta la crearea unor medii de invatare mai receptive, unde elevii pot fi tratati in mod individual, participand in acelasi timp la experiente ce le pot incuraja dorinta de a invata mai bine. Totusi, aplicarea fara discernamant a acestor metode poate duce la practicarea unor moduri de lucru ce continua sa adopte modelul "persoanelor cu deficiente". Prin urmare, trebuie sa ajutam profesorii sa se dezvolte ca adevarati profesionisti pentru a depasi limitele si pericolele pe care le implica modelul "persoanelor cu deficiente". Numai in acest mod ne putem asigura ca acei copii, care intampina dificultati in procesul de invatare, pot fi tratati cu respect si pot fi considerati drept persoane potential active si capabile sa invete; numai asa reactiile respectivilor copii pot fi utilizate drept stimulent pentru dezvoltarea profesorilor.

In concluzie, cea mai buna modalitate prin care putem ajuta profesorii sa raspunda la dificultatile educationale este examinarea influentei factorilor contextuali asupra gandirii si practicilor profesioniste.  Pentru acest lucru este necesar sa renuntam la preocuparea fata de metode si materiale pentru a incuraja profesorii sa adopte metode de analiza, sa aiba suficienta incredere in experimentele noi, ce apar drept urmare a reactiilor copiilor. Procesul de analiza nu este unica conditie necesara invatamantului profesionist. El trebuie implementat impreuna cu puncte de vedere alternative. De aici, nevoia de oportunitati pentru a demonstra diferitele moduri de lucru si necesitatea de a lucra impreuna cu alti colegi.

3. Strategii pentru scoli si personalul administrativ

a) Principii generale:

  • Stabilirea unei filosofii a scolii
  • Respectarea principiului proportiei naturale (de ex. scolile locale)
  • Sa se formeze un grup de lucru pentru incluziune.
  • Mentinerea flexibilitatii si realizarea faptului ca nu este un proces usor de implementat. 

b) Conditii necesare pentru progresul scolilor implicate in educatia inclusiva:

·        Stil eficient de conducere din partea tuturor angajatilor, nu numai din partea directorului.

·        Implicarea personalului, elevilor si intregii comunitati in elaborarea politicilor scolii si in procesul decizional.

·        Angajament fata de planificarea prin colaborare

·        Strategii de coordonare

·        Atentie acordata posibilelor avantaje ale procesului de analiza

·        Politica pentru dezvoltarea personalului.                                                  

In concluzie, care este rolul specialistilor in contextul re-conceptualizarii nevoilor speciale de educatie?

·        Rol de mentinere - raspundem nevoilor copiilor ce au dificultati in cadrul sistemelor de educatie prezente, si astfel ajutam neintentionat la mentinerea starii de fapt.

·        Rol de modificare - raspundem nevoilor copiilor ce au dificultati in cadrul sistemelor de educatie prezente prin cautari orientate spre incercarea de a adapta structurile existente.

·        Rol de dezvoltare - raspundem nevoilor copiilor ce au dificultati in cadrul sistemelor de educatie prezente incercand sa elaboram structuri noi menite sa faciliteze procesul de invatare pentru toti copiii.

EDUCATIE INTERCULTURALA

Introducere

Lumea contemporana este o structura din ce in ce mai evident pluriculturala. Insa modalitatile prin care sistemul de invatamant - de la gradinita pana la ultimul stadiu de scolaritate - raspunde acestor realitati ramane un subiect deschis, un domeniu in care initiativele concrete sunt aproape inexistente.

Cadrele didactice pot avea tentatia sa considere pregatirea pentru interculturalitate un lux sau o gratuitate, inventata din dorinta de a face pe plac standardelor euro-atlantice. Insa o multitudine de motive demonstreaza contrariul: pregatirea dascalilor in spirit intercultural este o necesitate evidenta, chiar o prioritate.

Interculturalismul presupune doua niveluri principale de actiune:

-         primul, la nivel international presupune conlucrarea intre diferite culturi, diferite tari, pentru cooperare internationala;

-         al doilea nivel priveste colaborarea dintre diferitele segmente culturale si etnice ale unor comunitati in vederea formarii tuturor membrilor, indiferent de etnie (respectarea si valorificarea specificitatii etnice si culturale a minoritatilor).

Educatia interculturala actioneaza pentru :

-         promovarea unor atitudini tolerante, deschise, de acceptare si intelegere fireasca a raportului eu - celalalt si a notiunii de strain;

-         recunoasterea si respectarea diferentelor culturale prin valorificarea pozitiva a relatiilor de egalitate intre oameni si nu prin aplicarea polaritatii superior - inferior;

-         promovarea unor politici scolare care sa promoveze egalizarea sanselor in educatie;

-         strategii de valorificare a diferentelor culturale pentru a le transforma in resurse pedagogice.

"Diversitatea culturala, etnica, sociala este un fenomen care cauzeaza multe probleme oamenilor, pentru ca niciodata nu au invatat sa o accepte si sa o pretuiasca. Au invatat asta in scoala? Nu. Unde altundeva?"

Scoala este spatiul invatarii pluralitatii culturale prin pretuirea diversitatii, a notei distincte aduse de cultura fiecarui actor social participant. Scopul actiunii scolii in optica interculturalitatii este educatia pentru diversitate prin diversitate.

Scoala trebuie sa formeze deprinderea pretuirii valorilor pluriculturale, ideea ca nu exista valori superioare sau inferioare; exista valori specifice care nu trebuie judecate pornind de la criterii apriori etnocentriste, ci pretuite prin aportul lor la nuantarea si imbogatirea celorlalte culturi cu care vin in contact. In scoala, directia concreta de aplicare a acestui principiu este moderarea orgoliului etnic al majoritatii si intarirea increderii in sine a minoritatii.

Existenta unor idei preconcepute in mentalitatea cadrelor didactice este daunatoare si datorita faptului ca , prin transfer, copiii sunt tentati sa interiorizeze stereotipiile negative aplicate asupra lor si sa-si refuze identitatea. Studiul lui Milner pe 100 de copii albi, 100 indieni si 100 asiatici, intre 5-8 ani, demonstreaza acest refuz al propriei identitati.

Milner foloseste tehnica papusilor introdusa de sotii Clerk in 1940:

-         "ce papusa arata ca si tine? (pentru definirea identitatii)

-         "care papusi va plac cel mai mult?" (preferinta)

-         "care papusi reprezinta un om rau?" (stereotipul)

In timp ce albii nu au nici un stereotip despre grupul din care fac parte, 82% dintre asiatici ar dori sa arate ca papusa alba, iar 45%, refuzandu-si propria identitate, afirma chiar ca seamana cu papusa alba.

Doua mari axe ale pedagogiei interculturale sunt:

- dezvoltarea unei educatii pentru toti in scopul recunoasterii diferentelor care exista in interiorul aceleiasi societati;

- educatie care permite elevilor sa se situeze ei insisi, in orice moment, in raport cu ceilalti, ceea ce le ofera mijloace pentru a-si diversifica referintele, pentru a trai diferitele aspecte culturale ale mediului inconjurator in deplina legitimitate

In concluzie :

·         educatia interculturala nu trebuie sa se limiteze in mod exclusiv la transmiterea unor continuturi specifice in cadrul unei discipline particulare; consolidarea abordarii sale interdisciplinare este fundamentala

·         educatia interculturala nu poate fi conceputa doar pentru mediul scolar, ci si in legatura cu extrascolarul (familie, grupuri sociale, institutii, comunitati, mass-media )

·         educatia interculturala implica centrarea pe elev

·         se schimba rolului profesorului, care depaseste simpla functie de a comunica modele si programe si care trebuie sa acorde un loc mai mare spiritului de initiativa si creativitatii.

Obiectivele educatiei interculturale

 

            Programele de formare a formatorilor, proiectate pentru a ajuta profesorii sa devina   agenti ai schimbarii, trebuie sa-i ajute sa achizitioneze:

a)        cunostinte din stiintele socio-umane: teorii si conceptii despre stereotipuri, prejudecati, etnocentrism, minoritati etc., caracteristici ale elevilor din diverse etnii, rase, spatii culturale, grupuri si clase sociale;

b)       strategii de predare diferentiata in functie de capitalul cultural al educatului;

c)        clarificarea propriei identitati culturale: trebuie sa aiba o intelegere clara a mostenirii sale culturale si sa inteleaga cum experimentele sale pot interactiona cu cele ale unor grupuri de alta provenienta culturala;

d)       atitudini intergrupale si interetnice pozitive;

e)        aptitudini: de a lua o decizie instructionale pozitive, de a rezolva conflicte intergrupale, de a formula o categorie de strategii de predare si activitati care vor facilita reusita scolara a elevilor din diverse etnii, culturi, grupuri si clase sociale.

Pentru acest scop este necesara si alcatuirea corecta a unui curriculum intercultural. Pentru evaluarea unui asemenea curriculum este necesar sa ne punem urmatoarele intrebari:

        -   patrunde diversitatea etnica si culturala in tot mediul educativ?

-         este ea pretuita ca atare?

-         ii ajuta gradinita, scoala pe copii sa-si intareasca propria si sa-si afirme propria identitate?

-         sunt incluse perspectivele si continutul etnic si ale diferentelor culturale in toate formele de invatamant de la prima treapta de scolaritate pana la ultima?

-         reflecta lecturile, povestirile, compozitiile muzicale si plastice realitati apartinand unor medii socio-culturale diferite?

-          recunosc politicile scolare sarbatorile si festivitatile diverselor grupuri etnice si culturale?

-         sunt folosite in invatare experientele diferite pe care le pot avea unii copii in functie de mediul cultural din care provin?

-         discuta curriculum-ul succesele si contributiile membrilor in contextul unui grup?

-         foloseste curriculum-ul la maxim resursele comunitatii locale?

-         sunt antrenati toti copiii in studiul continuu al comunitatii locale?

-         sunt interpretate succesele si performantele unor copii din perspectiva valorilor unui grup?

Abordari conceptuale

Educatia interculturala nu este.

Nu e vorba de o educatie compensatorie pentru straini. In viziune interculturala, nu numai elevii emigranti sunt cei care au probleme, ci, mai ales, institutia scolara da dovada de dificultati de adaptare la diversitatea culturala. Psihologia interculturala are o pozitie foarte clara: refuzul "modelului deficientei", in favoarea "modelului diferentei". Se acrediteaza ideea ca diferentele culturale in performante(scolare, profesionale) nu sunt atribuite automat lacunelor sau mediului cultural "defavorizat", ci sunt repercusiuni ale unei adaptari la contexte culturale necunoscute.

Educatia interculturala nu este o noua disciplina scolara, o extindere a programei prin "predarea culturilor" si nici o folclorizare. Dascalul va profita efectiv de prezenta elevilor de origini diferite pentru a (re)valoriza cultura lor de origine si a-i sensibiliza, in acelasi timp, pe ceilalti la diversitatea culturala. Educatia interculturala se apropie astfel de pedagogia diferentiata, care tine seama de achizitiile prealabile si de particularitatile fiecarui elev.

Multiculturalitate sau interculturalitate

Multiculturalitatea face trimitere la un nivel larg, in care diferite grupuri socio-culturale traiesc intr-un spatiu fizic comun fara sa-si propuna in mod explicit sa comunice si sa coopereze. Societatile multiculturale sunt realitati date in care oamenii care apartin diferitelor grupuri intra in contact doar intamplator. Toleranta grupurilor unul fata de celalalt este una de tip pasiv. Membru unui asemenea grup este centrat mai degraba pe sine, ceilalti fiind considerati o posibila amenintare pentru identitatea grupului. Astfel, mai multe culturi exista in acelasi mediu, fara conflicte dar si fara relatii consistente de cooperare.

Comunitatile interculturale sunt grupuri culturale, etnice, religioase, etc, care traiesc in acelasi spatiu, interactioneaza, respecta valorile, traditiile si modul de viata al fiecaruia. Contactele si schimburile intre culturi nu se realizeaza programatic, la nivel social, ci in primul rand, prin interactiunile indivizilor si prin imprumuturile realizate mai intai la nivel micro- si acceptate mai apoi la nivelul unui grup mai larg.

Interculturalitatea desemneaza ansamblul de procese - psihice, relationale, grupale, institutionale- generate de interactiunile dintre culturi.

             

Cultura

Cultura este un ansamblu de conduite si simboluri purtatoare de semnificatii, mostenite social si transmis prin diferite practici, un mijloc prin care oameni comunica, isi perpetueaza si isi dezvolta cunostintele si atitudinile fata de viata.

O cultura este rezultatul integrarii dinamice dintre cultura "dominanta" si diferitele subculturi. Subcultura (cultura unui grup mai restrans) poate reprezenta grupuri cum ar fi:

-         minoritati etnice

-         grupuri cu credinte religioase diferite de cele ale majoritatii

-         oameni cu nevoi speciale

-         oameni care practica o anumita meserie

-         oameni care lucreaza in aceeasi institutie

-         membrii unei generatii

-         diferite grupuri de tineri (constituite pe diferite criterii)

Cultura este un imens spatiu care se modifica permanent.  Cultura presupune deci si o parte dinamica, actionalista, practica.

 

Conflictul intre culturi poate lua nastere si atunci cand stabilim o ierarhie intre valori ce au continut diferit. "Doua societati" - scrie O. Reboul - pot sa aiba aceleasi valori, fara insa a le atribui acelasi rang.

Daca realizam o radiografiere la un moment dat a valorilor educationale, am putea identifica urmatorul registru de tensiuni:

1.      Conflictul dintre aspiratiile elevilor si cadrul de valori inoculat de catre adulti, in virtutea unor experiente "verificate";

2.      Conflictul dintre valorile puse in  circulatie de catre scoala (intotdeauna selectionate si ierarhizate dupa criterii psihologice, didactice, etice) si valorile parvenite din spatiul cotidian, in mod difuz, nestructurat, chiar contradictoriu (inclusiv valorile impuse de familie)

3.      Un conflict intre valorile locale, etnocentriste si valorile generale ale umanitatii;

4.      Un conflict instalat intre valorile circumstantiale, de scurta durata, orientate spre nevoi prezente, si valorile deschise, purtatoare de viitor;

5.      Un conflict intre planul cunoasterii valorilor si planul practic de materializare a unei valori;

6.      Contradictii dintre valorile cerute de statutul de educator (impersonale, neutrale) si cele individuale, purtate de dascal, inspector etc. in calitate de persoana particulara;

7.      Conflicte intradisciplinare, datorate incoerentelor de la nivelul programelor (ceea ce se afirma la o secventa a disciplinei se invalideaza sau se relativizeaza la alta etc.);

8.      Rupturi valorice interdisciplinare, in sensul ca ceea ce se sustine la o disciplina se neaga sau se pune sub semnul intrebarii la un alt obiect de studiu;

9.      Tensiunile ivite in legatura cu translatia celor educati din scoala in viata sociala: una pregateste scoala, alta doreste societatea;

10.  Un conflict intre valorile declamate in predare si cele purtate sau actualizate de profesor in actul evaluarii.

Aculturatia este un termen prin care se poate descrie fenomenul de imprumut al unor conduite si valori de catre un grup de la grupul cu care vine in contact.

Aculturatia poate imprumuta caracteristici patologice din cauza incapacitatii insertiei simultane a persoanei in doua sisteme culturale, sensibil diferite. In acest context apar crize de identitate culturala, cu repercusiuni importante asupra individului in cauza sau asupra colectivitatilor din care fac parte.

           

Se poate vorbi de un stres al aculturatiei, care se materializeaza in anxietate, depresie, sentimente de marginalizare si excluziune, identitate confuza, boli cu manifestare psihosomatica.

Identitatea  rezulta din "conversatia" dintre eul psihologic si cel social. Identitatea ca si cultura nu este data odata pentru totdeauna. Ea se construieste si re-construieste permanent prin raportare si interactiune cu ceilalti.

Reprezentarea celuilalt

Reprezentarea asupra minoritatilor nu se elaboreaza doar pe baza a ceea ce sunt si a modului lor de comportare. Exista si un ansamblu de prejudecatii cognitive, afective si comportamentale asupra minoritatilor.

Prin prejudecata se intelege o idee sau o parere gresita pe care cineva si-o face asupra unui lucru pe care nu-l cunoaste deloc sau il cunoaste foarte superficial.

Prejudecati care se refera la semenii nostri, apar atunci cand nu judecam un om dupa insusirile si faptele lui, ci in functie de parerile noastre despre grupul caruia ii apartine omul respectiv. In privinta grupului din care el face parte, noi stim fie prea putin lucruri, fie le-am aflat de la altii fara sa le verificam.

Prejudecatile arata cum gandim, cum vorbim si ce simtim in legatura cu o persoana sau un grup de oameni. Daca ne si purtam dupa judecata negativa, atunci inseamna ca supunem persoana sau grupul la discriminare.

 A discrimina inseamna a-i trata pe altii ca diferiti, separati. Discriminarile imbraca cel mai des forme negative: ceilalti care sunt diferiti sunt considerati inferiori si trebuie supusi unui regim diferit fata de cei aflati in pozitia dominanta (conducatoare).

Radiografia diversitatii

            Inainte de evenimentele din 1989 a fost inoculata metodic, prin educatie, o reprezentare falsa a alteritatii, iar productiile artistice se intreceau in a supradimensiona identitatea culturala in detrimentul alteritatii ce producea disconfort.

            Dupa evenimentele din 1989, tranzitia de la societatea totalitara la cea democratica produce o stare de criza manifestata prin:

1.      Simptomul dificultatii regasirii identitatii. Trezirea la o noua realitate si schimbarea reperelor valorice determina fenomenul de confuzie identitara, de acceptare cu greu a propriilor limite si carente in procesul de apropiere fata de celalalt, care este diferit.

2.      Simptomul inertiei, de agatare cu toate fortele de o identitate trecuta; teama de schimbare.

3.      Simptomul identitatii exotice. Se manifesta printr-o fuga dupa o identitate ce se poate construi doar in alta parte a lumii; multi dintre romani sunt atinsi de mirajul emigrarii.

4.      Simptomul autoinchiderii si al multiplicarii exagerate a grupurilor sau Simptomul entitatilor culturale. Coexista grupuri culturale care lupta pentru aceleasi drepturi, dar care nu se cunosc reciproc sau care nu comunica intre ele.

Conduite interculturale

1.      Deschiderea spre altul, spre strain, spre neobisnuit. Aceasta deschidere este dificila, pentru ca ne obliga sa punem sub semnul intrebarii increderea in noi, propria noastra viziune despre lume. Dar aceasta interogativitate constituie un prealabil indispensabil pentru capacitatea de a trai experiente noi.

2.      Aptitudinea de a percepe ceea ce ne este strain. Avem obiceiul de a aranja ceea ce este strain dupa grile de lectura ce ne sunt proprii, de a nu-l percepe pe celalalt decat prin modul obisnuit de a simti sau de a gandi.

3.      Acceptarea celuilalt ca fiind "altul". In intalnirea cu alteritatea, avem obiceiul fie de a-l interpreta pe "altul" ca fiind similar sau identic", fie de a-l percepe ca pe un dusman si a ne indeparta de el.

4.      Trairea situatiilor ambigue, ambivalente. Situatiile ambivalente ne deruteaza, ne provoaca frica. Aceste trairi pot constitui preambulul pentru acceptarea diferitului.

5.      Aptitudinea favorabila de a experimenta. In linie generala, noi pretindem retete, reguli bine fixate. Doar asa ne simtim in siguranta. Este posibil sa ne apropiem de "altul" avand curajul de a experimenta, explorand moduri existentiale diferite.

6.      Alungarea fricii fata de "altul". Sentimentul de xenofobie face parte din zestrea cea mai veche pe care istoria ne-a transmis-o. Aceasta frica trebuie sa dispara pentru a-l primi pe celalalt.

7.      Capacitatea de a pune in chestiune propriile norme. Privirea spre altul este determinata de sistemul referential socio-cultural care ne fasoneaza comportamentul. Cu cat ne dovedim mai incapabili sa ne cunoastem relativitatea propriului sistem de referinta, cu atat ramanem orbi sau insensibili fata de ceilalti.

8.      Neacceptarea utopiei "discursului comunicational egalitar". In caz de divergente de interese, nu trebuie sa cedam principiului dupa care cel mai tare isi pune puterea la incercare in fata celui mai slab. Dimpotriva, trebuie continuata discutia pana cand cele doua parti se regasesc pe un proiect comun.

9.      Aptitudinea de a asuma conflictele. Exista doua tipuri de conduite in cazul  divergentelor de interese: unul - de a refuza sa vezi realitatea, punand-o intre paranteze, altul - de a transforma divergenta in ostilitate. Conflictele trebuie asumate cu calm si rezolvate intr-o maniera productiva.

10.  Capacitatea de a recunoaste si a relativiza propriile repere etno- si sociocentriste. Aceasta nu inseamna sa-ti renegi propriile traditii, ci sa nu le transformi in ceva absolut.

11.  Performanta de a cuceri identitati mai largi, de a dezvolta o loialitate de tip nou. Nu trebuie sa renuntam la identitatea noastra (de roman, ungur, tigan etc.), dar trebuie sa accedem la alte tipuri de identitati mai inglobante, precum cea de european, cetatean al lumii etc.

In concluzie, educatia interculturala este o dimensiune a intregului curriculum. Are legaturi stranse cu alte filosofii educationale ca: educatia antirasista, educatia impotriva prejudecatilor, educatia pentru drepturile omului, etc.

Dimensiunile educatiei interculturale

§         Miscare interculturala- se concentreaza pe asigurarea egalitatii sanselor educationale si pe echitatea intre diversele grupuri socio-culturale (mai ales minoritatile etnice si grupurile dezavantajate social/ economic).

§         Abordarea interculturala a curriculum-ului presupune cunoasterea si intelegerea diferentelor culturale, precum si a istoriei si contributiei diferitelor grupuri socio-culturale in devenirea unei societati mai largi

§         Procesul de educatie inter-culturala se concentreaza pe competenta de a intelege si de a invata sa negociezi diversitatea culturala

§         Angajamentul intercultural se concentreaza asupra combaterii rasismului si a oricaror altor forme de discriminare prin formarea unor valori si atitudini adecvate.

Strategii si forme de realizare a educatiei interculturale

 

1. Educatia interculturala la nivelul curriculum-ului nucleu

Educatia interculturala se poate articula pe toate disciplinele de invatamant pentru ca toate pot sa invite la toleranta, la respectarea drepturilor omului, la dezvoltare.

Cadrele didactice trebuie sa identifice acele obiective si continuturi care pot promova interculturalitatea si sa identifice posibilitatile de valorificare a diversitatii culturale din clasa de elevi ca resursa in procesul didactic.

2. Educatia interculturala la nivelul curriculum-ului la decizia scolii

Este o cale oficiala prin care se poate introduce in scoala educatia interculturala sub forma propunerii unor discipline optionale care sa promoveze valorile interculturale (interdependenta, toleranta, negociere, cooperare, empatie, nonviolenta, depasirea prejudecatilor, egalitate, demnitate etc.)

-         Istoria orala - este o metoda complexa de invatare bazata pe pregatirea si realizarea de catre elevi a interviurilor si valorificarea acestora la clasa .

Exemple de teme pentru proiecte:

-         Jocuri ale copiilor

-         Traditii de sarbatori

-         Folclorul numelor

-         Povestirile de familie

-         Legende moderne

-         Eroi locali

-         Evenimente deosebite in comunitate

-         Povesti referitoare la ocupatii

-         Povesti si povestiri referitoare la scoala

-         Balade, cantece, dansuri

-         Mancaruri traditionale

-         Cum era pe vremea.

-         Arhitectura

-         Biografia unei persoane deosebite

Literatura pentru copii - un aspect important in vederea egalizarii sanselor il reprezinta potentialul de identificare a copilului cu personajele prezentate in literatura. Copilul nu se poate identifica cu un personaj complet strain de propria cultura. Modul in care sunt imbracati cei prezentati in  carti, indeletnicirile lor casnice, ocupatiile pe care le au, transmit un mesaj cu privire la locul copilului in societatea in care traieste.

  1. Educatia interculturala la nivelul activitatilor extracurriculare

Presupune organizarea unei activitati care sa implice comunitatea, activitati in cadrul caruia participantii sa se cunoasca mai bine, sa coopereze si sa traiasca impreuna diferite evenimente.

Exemple:

  • Activitati sportive
  • Invitarea in scoala sau in mediul educativ a unor persoane avizate din exterior;
  • Utilizarea bibliotecilor, a centrelor de documentare audio-vizuale prezente in scoala. Aceste vor trebui sa dispuna lucrari prezentand drepturile omului si libertati fundamentale accesibile diferitelor grupe de varsta, expuneri ale unor evenimente istorice sau contemporane, invitand la reflectie asupra problemelor suprainarmarii, rasismul si excluderii minoritatilor etnice, nationale sau religioase, documente capabile, de a combate teoriile care vin sa se opuna intelegerii internationale si interculturale, documente in diferite limbi, documente si jocuri cu referiri la diferite culturi.
  • Participarea la evenimentele culturale si sarbatorile locale.
  • Antrenarea in activitatile muzicale si corale.
  • Studiul aportului reciproc al culturilor, care se pot realiza in cadrul unor evenimente culturale specifice.
  • Organizarea de intalniri intre persoane de culturi diferite, ca ocazii de stabilirea a unor noi relatii de prietenie.
  • Infratirile, care ofera o ocazie concreta a schimbului si solidaritatii Intre clase ale aceleiasi scoli, ca si intre clase din alte regiuni lingvistice sau chiar din alte tari.
  • Colaborarea cu asociatiile locale sau internationale ale caror obiective sunt in relatie cu educatia interculturala.
  • Vizitele, cursurile, zilele si saptamanile de studiu centrate pe un aspect anume (mediu inconjurator, arhitectura, artizanat, limbi).

Educatia interculturala prezinta doua dimensiuni, care se articuleaza indisolubil una cu cealalta:

  • dimensiunea "cunostintelor"; are drept obiectiv sa furnizeze copiilor, tinerilor sau adultilor, dupa capacitatea lor de intelegere, mijloace conceptuale pentru a percepe realitatea si a interpreta informatiile pe care le primesc de a le asigura o informare vasta si obiectiva.
  • dimensiunea "experientei" ; este un spatiu al interactiunilor, al contactelor si experientelor comune de viata, al solidaritatii si acceptarii reciproce; mobilizeaza ansamblul personalitatii individului si potentialul sau de invatare care sa-i permita sa fie deschis semenului sau.


Document Info


Accesari: 3142
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )