CHESTIONARELE DE PERSONALITATE

MIHAELA MINULESCU

CHESTIONARELE DE

personalitate

ÎN EVALUAREA PSIHOLOGICĂ

GAR ELL PUBLISHING HOUSE BUCUREsTI 1996

 

Layout ti coperta Gabriela Comoti [ iorilc design ]

© 1996 Mihaela Minulescu

Prima editie Publicata în România

CHESTIONARELE DE PERSONALITATE IN EVALUAREA PSIHOLOGICĂ;

Cuvânt introductiv / MINULESCU MIHAELA-

Bucuresti: GAR ELL PUBLISHING HOUSE, 1996

ISBN - 973 - 97471 -2-4

Editata de GAR ELL PUBLISHING HOUSE Str. Valdemar Lâscarescu, Nr. 4

Sector 5, Bucuresti,

Telefon;+40 (01) 780 71 54

imprimeria - GAR ELL POUGRAPHIS SRL.

 

MIHAELA MINULESCU

CHESTIONARELE DE

PERSONALITATE

ÎN EVALUAREA PSIHOLOGICĂ

 

Studentilor Mei

 

Mft,

 

 

Bucuresti 1996

 

/r'trfitttw i/1

 

Prezentul volum, este primul

dintr-o serie de

A volume care trateaza

problematica evaluarii psihologice

pentru Ivâtamântul universitar de speciatialitate

 

CUPRINS

CUVÂNT INTRODUCTIV: actualitatea temei; delimitari: paradigma cunoastere -întelegere: între psihometrie si psihodiagnozâ clinica, între nomofetic si ideografic         12

I. PROBLEME DE CONSTRUCŢIE A CHESTIONARELOR DE PERSONALITATE         16

1 .Dimensiuni ale personalitatii vs. structuri ale personalitatii abordabile prin chestionare  16

1.1.      Modelari teoretice actuale privind dimensiunile de personalitate  16

Cei cinci superfactori: "Big Five"            18

Modelul si teoria "Costa & McCrae"

privind evaluarea personalitatii

prin cei cinci superfactori           25

1.2.      Modelari teoretice contemporane

privind tipuri preferentiale de personalitate         31

1.3.      Modelari cognitiviste în definirea

personalitatii: constructele personale

si stilurile apreciative     38

 

2.         Cerinfe fundamentale în construirea $i

experimentarea unui chestionar de personalitate       44

Principale limite si dificultati

intrinseci masurarii personalitatii prin

chestionare       44

Cerinte generale si etape generale          47

3.         Probleme privind strategiile de construire

a chestionarelor de personalitate            51

Metoda rationala          51

Metoda empirica          53

Metoda analizei factoriale          56

4.         Probleme privind modalitatile de

construire a iternilor chestionarelor

de personalitate            58

4.1.      Strategii generale de construire

a îtemilor. Problema limbajului   60

Relatia item - trasatura: 69

Caracteristici de suprafata ale itemilor    72

Caracteristici semantice ale itemilor       76

Cerinte psihometrice     78

5.         Note bibliografice         80

II. CHESTIONARELE DE TIP 'BIG FIVE*

- CEI CINCI SUPERFACTORI          90

1.         Strategia de construire pornind ■

de Iα specificul lingvistic            90

Superfactorii personalitatii sl fatetele acestora        99

Date de cercetare privind legatura

dintre Big Five si superfactorii motivational!       113

 

4.         Date de cercetare privind semnificatia

superfactorilor personalitatii

în raport de sindroameie clinice 116

5.         Abordari structurale: modelele

de tip circumplex          120

6.         Prezentarea inventarelor de personalitate

Costa & McCrae, NEO Pl-R, NEO FFP

si corelatele ACL          "           127

Cercetarile românesti    130

Note bibliografice         133

III. INVENTARUL DE PERSONAUTATE

CALIFORNIA - H. GOUGH  139

1.         Date despre constructia testului:

conceptia lui Gough privind

evaluarea personalitatii  140

2.         Prezentarea variantei C.P.I. 1972          145

2.1.      Cele 18 dimensiuni ale

personalitatii "normale": continuturi si atribute     145

Interpretarea datelor: validarea profilului      160

Strategii în interpretarea corelativa

a dimensiunilor relevante ale C.P.I.        170

Studii privind predictia pentru consiliere

educationala si vocationala        177

Studii privind obtinerea datelor

pentru scalele abreviate M.M.P.I.         180

Date despre varianta 1987 ti modelul cuboid      182

Note bibliografice         192

 

IV.       INVENTARUL MULTIFAZIC DE

PERSONALITATE MINNESOTA     19Â

1.         Istoric: primul chestionar clinic

bazat pe sindroame nosologice si validari clinice 1 97

Semnificatia scalelor de validare a profilului        198

Semnificatia scalelor clinice       202

Limite în interpretarea datelor    208

Date despre modelui M.M.P.I II           209

Note bibliografice         213

V.        CHESTIONARE DE PERSONALITATE

CONSTRUITE DE R.B. CATTELL    215

1.         Conceptia Iui Catfell privind

dezvoltarea personalitatii si dimensiunile

acesteia; tipuri de probe psihologice      215

2.         Chestionarul "16 Factori Primari" - 16 P.F.       224

2.1.      Prezentarea celor 16 factori primari

si a celor 4 factori secundari      226

2.2.      Modalitatea de calcul a factorilor

secundari          243

2.3.      Denumirea factorilor si interpretarea

caracteristicilor trasaturilor semnificative

pentru comportamentul persoanei          244

3.         Chestionarul de personalitate pentru

adolescenti - H.S.P.Q   246

3.1.      Sinteze ale cercetarilor axate

pe dimensiunile personalitatii în adolescenta

si devenirea lor 248

3.2.      Prezentarea celor 14 factori primari

8

 

st a celor 3 factori secundari ai perioadei adolescentei si interpretarea caracteristicilor semnificative pentru comportamentul persoanei    255

4.         Chestionarul Cattell privind nivelul anxietatii - C 262

Anxietate aparenta si anxietate voalata         263

Date privind importanta sexului

si vârstei subiectului în interpretarea

nivelului de anxietate     263

4.3.      Prezentarea factorului "Anxietate"

si a fatetelor abordate de chestionar      264

5.         Testul factorului F         267

Definirea factorului F; modalitati de

structurare a probei; tipuri de sarcini      269

Utilitatea testului            270

6.         Note bibliografice         272

VI. CHESTIONARE CONSTRUITE

DE HJ.EYSENCK & Co         274

1.         Conceptia lui Eysenck asupra personalitatii

si a masurarii acesteia    275

2.         Qei 3 superfactori ai personalitatii:

continuturi si cercetari experimentale      280

3.         Date privind Inventarul de Personalitate

Eysenck - E.P.I, si Chestionarul de

Personalitate Eysenc - E.P.Q.   286

4.         Note bibliografice         292

 

VII. INDICATORUL DE TIPOLOGIE

MYERS-BRIGGS PRIVIND STILURILE

APRECIATIVE -M.B.T.I.;formeleG&F           294

Prezentarea celor 16 structuri tipologice            296

Modalitati de utilizare în consilierea

educationala, vocational si maritala        315

Alte teste: prezentarea succinta

a Inventarului de personalitate Stnger-Loomis

-           S.L.I.P. (8 moduri cognitive ale personalitatii

si interactiuni posibile]   323

4.         Note bibliografice         331

VII. ALTE CHESTIONARE - INVENTARE DE     .

PERSONALITATE: PREZENTARE SUCCINTĂ      333

1.         Chestionarul de nevrozism si psihopatie Pichot

-           P.N.P.: dimensiuni si specificul interpretarii        334

Indexul Corneli - CI: dimensiuni si interpretare     336

Chestionarul Woodworth-Mathews - WMPDS:

dimensiuni si interpretare           338

Chestionarul de personalitate

Guilford-Zimmerman - GZTS:

dimensiuni si interpretare           340

Chestionarul de temperament

Strelau - STI R; dimensiuni si interpretare          342

Chestionarul de tendinte accentuate Schmiescheck: dimensiuni si interpretare      347

Chestionarul de personalitate Freiburg: dimensiuni si interpretare            348

Indexul de adaptare si valori Bills:imaginea de sine, acceptarea de sine, eu! ideal si discrepanta dintre ele        '   351

9Chestionare si indexuri clinice pentru adolescenti          354

Chestionare si indexuri clinice pentru problemele de cuplu          357

Chestionare clinice privind interelafionarea în famiiie       359

Note bibliografice         361

ANEXE : Extrase din unele probe prezentate    363

CUPRINS GENERAL 390

11

 

CUVÂNT INTRODUCTIV

Nu dorim sa încheiem acest prim volum privind evaluarea personalitatii prin chestionarele specifice fara a întemeia necesitatea scrierii acestei cârti nu numai pe lipsa materialului documentar de referinta, sau a unei lucrari de specialitate similare privind transformarile si directiile actuale, cât pe nevoia de autocunoastere tot mai acuta a omului contemporan.

Secolul XX a reprezentat un triumf al stiintei aplecate spre cunoasterea realului exterior fiintei umane. Secolui XXI va trebui sa compenseze printr-o egala preocupare pentru cunoasterea realitatii interioare, a psihicului uman, a structurilor profunde, a dinamicii, a sensurilor formative. Acest lucru cu atât mai mult cu cât, daca vrem sa stapânim raul din lume, distrugerea si haosul social, pasul va fi spre cunoasterea si înstapânirea distrugerii si haosului propriu - spre responsabilitatea profunda a gesturilor si actiunilor proprii asumate constient.

Daca astazi, omul obisnuit stie din ce în ce mai mult despre felul cum este alcatuit si functioneaza corpul uman, stie însa foarte pufin despre propriul psihic; liberul arbitru, visul emanciparii individului de sub tutela naturii, se dovedeste, examinat îndeaproape, o himera. Nu noi suntem adevaratii stapâni ai comportamentului, deciziilor, reactiilor, chiar gândurilor noastre.

12

 

Si nici macar nu este cineva din exteriorul nostru acel pe care sa îl putem învinui sau ruga. Mult din ceea ce facem, suntem, decidem, gândim, visam tine de interiorul profund al fiintei noastre, de fortele uriase ale realitatii psihice, !a fel de uriase precum cele care tin laolata structura atomului într-o entitate.

Mai aSes din acesta perspectiva privite lucrurile observatia unora dintre gânditorii cei mai sceptici ai acestui secol îsi dezvaluie întreaga semnificatie - daca va fi sa mai existam, secolul ce vine va trebui sa fie un seco! al fiintei noastre profunde, al transcendentei. Un secol în care omul va fi responsabil de sine, sau nu va mai fi de loc. Un secol în care vom cauta temeiul fiintarii în acel imago dei din noi însine, renuntând Iα himera egocentrismului pentru a putea da curs si sens potentelor creative într-un mod constructiv si armonic pentru realitatea din jur.

Jung înca din 1 956 în "sinele descoperit" vorbeste de modul paradoxal, "dubla gândire" prin care trebuie sa lucreze mintea omului de stiinta daca doreste sa înteleaga ceva din realitatea psihismului uman. Pe de o parte intervine cunoasterea asigurata prin educatia stiintifica, care se bazeaza în principal pe adevarul statistic furnizând o imagine rationala si realista a lumii, imagine în care individul concret apare ca un fenomen marginal fara a juca un rol decisiv. Pe de alta parte, concomitent, va trebui sa intervina în judecata al doilea tip de gândire, diametral opus, care porneste de Iα situarea individului în centrul cunoasterii, "dat existential irational, care este adevaratul purtator al realitatii, omul concret opus omului "normal". Cα psihodiagnostician, mai ales utilizând datele obtinute prin instrumente de evaluare cuantificabile precum chestionarele de personalitate, este dificil, dar absolut necesar, sa-fi asunni responsabilitatea de a vedea

13

 

dincolo de informatiile normalizate modul cum acestea sunt integrabile în ecuatia personala a omului viu pe care îl ai în fafa. Sä ai în aceiasi timp o limpede gândire analitica si o intuitie sintetica privind aspectele dinamice specifice persoanei.

Psihodiagnoza este un pas. Marimea reala a acestui pas, modul cum putem sa cunoastem pentru a ajunge Iα întelegere, sensu! normativ sau ideografic al demersului însusi ramâne o decizie personala a fiecaruia dintre psihologi, decizie care tine si de cât de largi si aprofundate sunt cunostiinfefe sale, cât de responsabil este dispus sa se implice în interpretari, depasind tentafia unui demers diagnostic reductionist si asumându-si dificila sarcina a unei întelegeri centrate pe subiect, pe structura de profunzime. Un astfel de pas nu cere formatia unui erudit, dar cere instinctul cercetatorului pentru care fiecare aspect deschide noi posibilitati, formuleaza noi ipoteze care se cer corelate, verificate, care conduc spre noi aspecte tot mai structurate si mai coerente, dar fara a ucide misterul, "corola de minuni" a unicatului fiintei vii într-un adevar încremenit si trelevant pentru viata.

Fara a ambitiona spre decizii definitive, pentru ca viata irationala si proteica nu va putea fi niciodata supusa si cuprinsa într-o dogma.

Ceea ce ne putem dori este sa pasim cu sfilä dar constienti în sanctuarul zeului, nu cerându-i supunere sau îndurare, ci încercând sa cuprindem si sä ne integram armoniei si ordinii creatiei primordiale. Atunci, abia atunci vom putea spune, odata cu Jung, cä nu numai cunoastem dar si întelegem, nu numai ne întelegem pe noi însine, dar întelegem si pe cel asemenea noua si totusi mereu unic om obisnuit. Când omul obisnuit al planetei se

14

 

va întoarce spre sine pentru a-si apropria profunzimile insondabile ale psihismului propriu, întelegând astfel frumusetea si forfa fiintei umane, oamenii nu vor mai fi un pericol pentru Terra. Psihologia este un ghid, poate fi un prim pas. Truda si victoria asumate individual ne pot mereu îmbogati viata.

15

 

I

PROBLEME DE CONSTRUIRE A

CHESTIONARELOR DE

PERSONALITATE

1,  DIMENSIUNI ALE PERSONALITĂŢII VS. STRUCTURI ALE PERSONALITĂŢII ABORDABILE PRIN CHESTIONARE

1.1.      MODELĂRI     TEORETICE     ACTUALE     PRIVIND DIMENSIUNILE DE PERSONALITATE

Teoriile privind trasaturile personalitatii au influentat poate cel rnai mult instrumentele psihodiagnostice de masurare. Acest tip de teorii opereaza cu o afirmatie fundamentala, care !a rândul ei se bazeaza si este validata pe o certitudine empirica privind faptul ca personalitatea poate fi definita ca o structura de trasaturi, de moduri caracteristice de comportament, cunoastere, reactie, simtire.

Teoriile începutului de secol aveau o viziune ceva mai simplista în sensul utilizarii frecvente, în scop diferential, a unor liste / enumerari de atribute, adjective, denumiri de comportamente. Abordarile moderne dezvolta posibilitatile oferite de analiza factoriala în sensul, pe de o parte, a încercarii de a izola si defini

16

 

 

psihologic dimensiunile bazaie în structura personalitatii si, pe de alta, în ultimii 10 ani, de a depasi o descriere a personalitatii prin factori bipolari relativ independenti (carora doar capacitatea de inferenta a psihologului 1e poate da o viziune sintetica, referitor de exemplu Iα modul cum se îmbina acestia în comportamentul real, caracteristic persoanei).

Se încearca acum, prin tehnici de calcul denumite circumplexe, sa se ajunga Iα stapânirea si cantitativa a modalitatilor de interrelationare / interdeterminare a factorilor si fatetelor lor într-un model geometric cara sa aproximeze sistemul personalitatii.

In principiu, prin trasatura de personalitate se întelege, cf. Dictionary of Psychology, 1985, (Ti)) o dispozitie sau o caracteristica subiacenta, care poate fi folosita ca o explicatie pentru regularitatile si consistenta comportamentului persoanei. Acest sens implica o baza explicat' sa, de regula o teorie asupra personalitatii. Cum vom vedea, datele majoritatii chestionarelor de personalifate nu pot fi inrei pretate fara o cunoastere exacta a teoriei pe care se fundamenteaza instrumentul

Discutiile recente privind statutu! contemporan al abordarilor personalitatii prin intermediul dimec-iioni'or Pervin, 1994, (2) încearca sa reia problemele anterioara privind rolul trasaturilor în explicatia comportamentului, în sensul dezbate-ii vechii dihotomii între descriere si explicatie: în ce masura denumirile trasaturilor sunt principalii descriptori ai comportamentului, ai personalitatii constituite, sau sunt doar o legitima, dar nu singura si nici cea mai importanta, forma generatoare a unui comportament distinctiv pentru persoana.

Cu peste 2o de ani înainte   Wiggins,  1 973, (3) încerca sa

17

 

întemeieze  realitatea  ontologica  a  trasaturilor,  argumentând contra opiniei curente care 1e privea ca pe simple fictiuni cognitive

t = concepte strict teoretice. Argumentul se întemeia pe faptul ca trasaturile   reprezinta  paternuri  /  modele  de  comportament

! observabile (regularitati în gândire, actiune, simtire}, nu simple

dispozitii psihice.

în acelesi timp, îsi rezerva dreptul de a cauta adevaratele explicatii 1a alte nivele, în masura în care structura explicatiilor poate sa nu semene cu structura de suprafata a trasaturilor fenotipale, McCrae & Costa, 1994 (4}.

In psihodiagnoza contemporana, datele de cercetare aduc din ce în ce mai multe argumente în favoarea conceperii trasaturilor ca sî constructe explicative. în "Personalitate si vârsta adulta", McCrae & Costa, 1990, (5) definescftrâsturîle&a "dimensiuni ale diferentelor individuale privind tendintele dea apare / prezenta paternuri/modele consistente de gândire, simtire si actiune". Aceasta definire devine importanta pentru a putea întelege modul cum reliefarea prin instrumente adecvate a acestor trasaturi / paternuri, ne da dreptul sa inferam în legatura cu specificul gândirii, actiunii, simtirii persoanei respective. si tot aceasta definire ne da dreptul sâ vorbim, în cadrul psihodiagnozei, despre trasatura ca despre o proprietate a unui individ care justifica plasarea sa de-a lungul acestei dimensiuni a psihismului (v. bipolaritatea factoriala), sens în care putem spune ca trasaturile sunt o explicatie pentru comportamentul persoanei.

1.1.1. CEI CINCI SUPERFACTORI: MODELUL "BIG FIVE*

Peabody & Goldberg, 1989, (6) fac o trecere în revista a

18

 

determinantilor principali ai structurii trasaturilor ajungând Iα concluzia ca cel mai imporant element care influenteaza este selectia variabilelor, respectiv ca în toate studiile de tip analiza factorials, selectia variabilelor a fost recunoscuta ca fiind determinantul decisiv al structurii factoriale obtinute ulterior.

Analizând ce cuprinde, reiese ca selectia variabilelor înseamna doua tipuri de evaluari: 1. definirea unui descriptor al trasaturii care specifica universui acesteia; 2. constituirea unui set de descriptori pentru utilizarea practica, respectiv definirea unui subset al acestui univers.

Pornind de ia cele mai recente dezbateri si articole publicate în domeniu, printre care: Costa & McCrae, 1992, Eysenck. ] 991, 1 992, Goldberg, 1992, 1 993, Goldberg & RosoJack 1992, John, Angleitner & Ostendorf, 1988, Zuckerman, 1992, De Raad, 1995, (7) - problema principala apare a fi daca aceasta taxonomie a personaittaiii (= definirea si clasificarea unor dimensiuni universale ale persona!itatii), da dreptate modelului tri-dimensional P -E - N al lui Eysenck, sau modelului de 5 dimensiuni.

Modelul lut Eysenck, 1975, (8) presupune existenta a trei mari dimensiuni ale personalitatii, respectiv P -psihotismul, E - extraversia, N - nevrotismul Iα care se adauga uneori si interpretarea scalei L ca factor de conformism social, Francis, 1991 (9).

Modelul Big Five, deriva din abordarile de tip lexical având ca baza ipoteza ca "acele diferente individuale care sunt cele mai proeminente / evidente dar si relevante din punct de vedere social în viata indivizilor vor fi virtual encodateîn limbajul lor: cu cât sunt mai importante aceste diferente, cu atât e mai probabil sä fie exprimate prin întelesul unui singur cuvânt" (John, Angleitner &

19

 

Ostendorf, 1988(10).

Interesul pentru descrierea personalitatii în termeni lingvistici a început de fapt cu un psiholog german, Klages în 1926, urmat Iα câtiva ani de Allport & Odbert, 1936 (11) ale caror eforturi taxonomice s-au reflectat si în cercetarile mai sistematice desfasurate de Cattell, 1943, 1946, 1947 (12). Mai mult, chiar înainte de studiul binecunoscut al lui Norman, 1963, (13) solutia de cinci superfactori a fost o ipoteza teoretica a unor Fîske, 1949 si Tupes & Christal, 1961 (14).

Din perspectiva cercetarilor contemporane de tip coerent psiho-lexical, aceste prime conceptualizari de 5 factori precum si modelul de 35 de scale a! lui Cattell nu mai au pregnanta. Dupa ce discuta în detaliu procedurile taxonomice dezvoltate de Cattell, 1946, 1947, John, Angleitner & Ostendorf (15) conchid ca rezultatele clusterizarilor lui, cele 35 de variabile, nu numai ca nu sunt exhaustive în raport de domeniul limbajului personalitatii, dar nici macar nu pot fi regasite prin alte cercetari. Concluzia lui Peabody, 1 987, (16) era de aceeasi natura, cele 35 de scale nu sunt reprezentative pentru acele adjective din domeniul limbajelor naturale care descriu trasaturi ale personalitatii.

Astazi, un impresionant numar de cercetari indica un acord general asupra acestui model de 5 factori evidentiat prin tehnica factorizarii aplicata prin proceduri de autoevaluare si evaluari ale altora, proceduri realizate In interiorul mai multor limbi, pe esantioane de subiecti de sexe, vârste si nationalitati diferite.

Astfel, în engleza-americanâ, structura factoriala este rezultatul unor deosebit de elaborate si extensive cercetari pentru a asigura o reprezentare echilibrata de termeni (Goldberg, 1990, 1992, Hofstee & al.,  1992, (17). Denumirile pentru domeniul

20

 

reprezentat de cei 5 factori sunt, în aceasta varianta lingvistica, în ordine: Surgency (cu sens de izbucnire) - extrovert, vorbaret; Agreabilitate - piacut, cooperant; Constiinciozitate . organizat, sistematic; Stabilitate emotionala - neemotiv, lipsit de invidie; Intelect - creativ, intelectual. De asemenea, studiile lui Costa & McCrae, 1985, 1989, 1992, (13) i-au condus spre realizarea si validarea unor chestionare, care cuprind cei 5 factori si rate 6 fatete ale fiecaruia dintre ei, astfel: Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate, Constiinciozitate.

Aceiasi tip de studii lingvistice în olandeza realizate de 'cercetatori precum Brokken, 1 978, De Raad si al., 1 988, Hofstee, De Raad, Goldberg, 1991, De Raad & al. 1992, (19) au evidentiat statistic 6 factori, însa analiza acestora a condus în final spre o solutie de 5 superfactori (ce! de al Vl-lea neputând fi interpretat în termeni psihologici), dimensiuni denumite: Extraversie - vesel, exuberant; Agreabilitate - blând, tolerant; Constiinciozitate -grijuliu, prompt; Stabilitate emotionala - calm, stabil si Intelect ■ critic, rebei. Observam deja din continutul factorului V o distanta fata de factorul denumit identic al lui Goiberg.

Cercetarile germane, desfasurate în principal de Ostendorf, 1990, (20) conduc de asemenea spre 5 factori denumiti: Surgency, Agreabilitate, Constiinciozitate, Stabilitate emotionala si Intelect. Intelectul, ca al V-lea factor, este în acest context lingvistic "inteligenta sau un factor intelectual de abilitati cognitive / talent" (Ostendorf, 1990, - (21).

Caprara & Perugini, 1 994, (22) pe baza unor studii relizate pe limba italiana, ajung Iα acelasi rezultat, cinci mari factori, denumiti: Constiinciozitate, Extraversie, Calmitate vs. Iritabil itate,

21

 

Egoism vs. Altruism si Conventîonalitate. S-α demonstrat însa ca factorii 3 si 4 erau rotatii ale Agreabilitatii si ale Stabilitatii emotionale. Factorul 5, Conventîonalitatea, este definit prin termeni precum: rebel, critic vs. servil, conservator, ceea ce îl apropie semnificativ de factorul V olandez.

Studii rezumative realizate de Digman, 1990 si De Raad, 1994, (23) indica un acord unanim pentru primii 4 factori: Extraversia, Agreabilitatea, Constiinciozitatea si Stabilitatea emotionata. In privinja celui de al V-lea factor denumirile sunt înca controversate.

Abordarea lexicala contemporana are/ dupa cum am vazut, ca supozitie fundamentala faptul ca acele diferente individuale care au cea mai mare semnificatie în relatiile interpresonale în realizarea "tranzactiilor" zilnice între persoane, sunt virtual encodate în limbajul persoanelor care folosesc limba respectiva, Goldberg, 1981 (24).

Pornind de Iα aceasta ipoteza constituita mai mult sau mai pufin empiric, în cercetarea psihodiagnostica s-a pus problema care este universul de trasaturi care este implicat de aceasta presupunere.

Astfel, de exemplu, Peabody, 1987 (25), indica ca orice selectie de descriptori de trasatura (de exemplu adjective) tinde sa atraga dupa sine propriile ei ideosincrasii care nu fac decât sa reflecte diferentele în modul cum functioneaza conceptia despre personalitate a autorilor respectivi.

De asemenea, în principal, o definire a trasaturii cuprinde aspecte de temperament, de competenta si de moralitate, dar, cf. McClelland, 1981 (26), trebuie incluse si motivele, schemele / seturile cognitive, trasaturile stilistice. In plus, datorita diferentelor de orientare teoretica, apar si diferente în instructiunile privind

22

 

selectarea trasaturilor ca descriptori ai personalitatii. Daca în personalitate includem conotafii care fin de temperament, atunci vom include descriptori precum: energic, echilibrat-dezechilibrat, mobil / lent etc. Daca concepem personalitatea ca înglobând cogniîie si moralitate, vor fi cuprinse între descriptori si comportamentele intentionate, ere.

Conform analizelor efectuate de De Raad, '! 994 (27), rationamentul cet mai clar pornind de la ipoteza câ limbajul zilnic este un depozitat al experientei umane, este ca acest stoc de cunostiinte implicite poate fi apelat atât din mentalul viu ( De Raad & Calje, 1990 -(28), cât si din lexicul tiparit (care nu este altceva decât rezultatul unor pitrociri si competitii sistematice însumând decenii).

Avantajul utilizarii lexiconului ar fi aceasta cuprindere cvasi-exhaustiva, aici si acum, a întregii game de posibilitati, cu dezavantajul ca, în fond, operam cu o listare alfabetica de cuvinte (adjective, substantive, verbe etc. care sunt susceptibile de a exprima descrieri de personalitate).

Varianta posibila si de altfel folosita de unele dintre cercetarile italienilor, este de a utiliza "mentalul viu", respectiv experienta exprimata acum si aici a unui numar de persoane.. - cu avantajul ca lexiconul obtinut, desi este evident mai restrâns, are capacitatea de a produce unitati descriptive în formatul natural al unei propozitii.

Abordarile moderne sunt deci de tip lexical. Din lexiconul limbii respective se extrag acele cuvinte care au relevanta pentru personalitate; majoritatea cercetarilor axându-se pe adjective, adverbe, substantive, verbe care pot capta în întelesul lor aspecte ale personalitatii. Consecinta este ca formatul itemiior este cel mai

23

 

simplu posibil, atât cât sa fie corect / cu sens gramatical. Esantionul de itemi consta dintr-un set larg, dar finit de expresii simple si distincte care au un înteles succint si lipsit de ambiguitate. De exemplu, în astfel de chestionare vom gasi pentru adjective itemi de forma: "el este prost crescut"; daca este vorba de substantive, "el este animal"; pentru adverbe, "el se comporta animalic"; pentru verbe, "el urla".

în conclyzje, putem spune ca, pentru moment, exista un larg consens printre cercetatorii si constructorii de chestionare de personalitate asupra unei structuri a personalitatii constând din 5 superfactori, mari dimensiuni ale personalitatii. Dincolo de primii 4 factori, exista însa un relativ dezacord privind semnificatia psihologica a factorului V (nu a existentei lui ca atare). Ceeace ar putea însemna doua lucruri (cf. De Raad, 1994 -(29)/ 1 .îeste necesara perseverarea în continuare pentru a valida si consolida acest factor 2h& cere un efort mai cuprinzator pentru o încorporare mai putin restrânsa, mai cuprinzatoare si mai pufin influentata de ideosincrazii subiective. De exemplu, daca ar fi sa luam numai conceptele utilizate în literatura în discutarea continutului psihologic al acestui celebru factor V, am descoperi o variabîlitate influentata în primul rând de conceptia autorilor. Astfel, gasim termeni precum "cultura", "inteligenta" [Borgotta, 1964), intelect, intelectanjü (Hogan, 1983), Inteligenta fluida, "grija / atentie (Brand & Egan, 1989, si deschidere spre experienta (Digman, 1990, John, 1990) (30).

Modelul Big Five trebuie înteles, în cele din urma, ca un cadru general, în care, anumite clusterizari de întelesuri psihologice utilizate si importante în viata de zi cu zi pentru a diferentia indivizii umani, sunt cele care dau adevaratul sens, în interiorul fiecarei limbi, acestor dimensiuni / experientei interumane generale...

24

 

1.1.2. MODELUL SI TEORIA COSTA & McCRAE PRIVIND EVALUAREA PERSONALITĂŢII PRIN CEI CINCI SUPERFACTORI

Cazul celor doi autori americani reprezinta o nota aparte în rândul cercetatorilor si creatorilor de instrumente de personalitate tip Big Five. Cei doi au fost si sunt preocupati nu numai de a cerceta ci, mai ales, de a construi, valida si întemeia stiintific interpretarea unui instrument psihodiagnostic cât mai complet. Din 1985, când lanseaza prima varianta a inventarului de personalitate NEO, cercetarile s-au focalizat pe descoperirea si validarea fatetelor factoriale ale celor 5 mari factori si, de asemenea, pe construirea unui model interpretativ care sa justifice faptul ca trasaturile de personalitate sunt factori determinativi, deci explicativi pentru comportament.

Acest model a fost prezentat pentru prima data în iulie 1994 Iα Madrid, Iα a VII-α Conferinta Europeana de Psihologie a Personalitatii. In articulatiile acestui "model al persoanei", sau, am putea spune, al naturii umane, personalitatea apare ca una dintre subdiviziunile fundamentale, alaturi de abilitatile cognitive si cele fizice, si de aite aspecte care intra în alcatuirea personalitatii ca "material" brut. Urmarindu-le, putem întelege ce si cum abordam din complexul de fapte psihice prin chestionarele de personalitate. In aceasta conceptie, psihodiagniza nu abordeaza direct aceste tendinte bazale, în masura în care eie nu sunt direct observabile si functioneaza ca si constructe ipotetice. Ceea ce intereseaza psihologul nu este atât analiza de finete a proceselor de transformare care se / s-au petrecut în decursui dezvoltarii individului, si care au dus Iα ceea ce cunoastem aici si acum prin

25

 

instrumentele de masurare, ci ceea ce autorii numesc adaptarile specifice, respectiv felul cum-au fost modelate tendintele de baza prin influentele externe si influentele interne. Explicabile comportamentului prezent nu au nevoie de specificarea mecanismeieor cauzale, desi ei recunosc ca este util,uneori sâ cautf si sä reusesti sa specifici aceste procese intermediare, "în special pentru ca astfel de procese pot oferi posibilitati de interventie" (McCrae & Costa, 1994 -(31). Psihologul nu poate schimba trasaturile de baza ale subiectului sau pacientului, dar explicarea/cunoasterea corecta a acestora si o felului cum ele intervin în problemele existentiale ale persoane:, îl poate ajuta sä reduca Iα minim dificultatile si incongruientele.

In acest model-cadru explicativ, explicatiile trebuie cautate ta diferite nivele si anume, prin intermediul asa-numitelor procese de intermediere (<->), nivele care apar explicitate în figura 1.

 

 

 

 

 

 

Figura 1: Modelul explicativ al persoanei în diagnoza trasaturilor (32).

*   sagetile  reprezinta  directia  de  desfasurare a  proceselor dinamice/procese de intermediere.

Greseala multor psihologi / diagnosticieni este confuzia dintre

26

 

com porta mente si trasaturile propriu-ztse, ceea ce poate duce Iα o a doua confuzie, respectiv Iα o gresita punere în legatura a trasaturilor si motivelor.

Având ca scop declarat clarificarea acestor tipuri curente de inferente eronate, schema !ui Costa & McCrae indica faptul ca modurile de comportament specifice pot fi explicate de motive, motivele fiind ia rândul !or posibil de explicat ca expresii ale tendintelor fundamentale.

Urmarind modelul, observam ca^trasaturiie bazale, faimosii superfactori ai personalitatii: nevrotism, extraversie, deschidere, agreabillitate, constiinciozitate, apar ca dispozitii psihice fundamentale, care nu trebuie în nici un caz privite ca si constructe biologice, ele ramân constructe psihice care sunt Iα rândul lor "servite" de structurile biologice "si 2.facem evaluari privind trasaturile de personalitate care ar putea determina aceste regula-ritati / tipuri / modele de comportamente. Daca ne punem, cum este firesc, problema validitatii unor astfel de evaluari, observam ca, asemeni evaluarilor cotidiene, si evaluarile psihodiagnostice suporta influenta unor aspecte care 1e relativizeaza. De exemplu, influenta dispozitiilor trecatoare, sau a seturilor de raspuns ale subiectului. In general, cercetarea stiintifica face eforturi continui de a elimina sau minimaliza cei pufin aceste influente.

Din aceasta perspectiva valoarea explicativa a rräsäturilor de personalitate utilizate ca explicatii cauzale este reala doar atunci când aduce un plus de înteles / cunoastere si permite evaluari care trec dincolo de datele observabile. Deci, de exemplu, este insuficient sa explicam ca trasatura de extraversie gregara a

29

 

determinat un model 11411e49l de comportament deschis, dominat de nevoia subiectului de a se asocia continuu cu altii.

Din acest punct de vedere, datele de cercetare contemporane sprijina valoarea explicativa a trasaturilor de personalitate în masura în care certifica pe de o parte stabilitatea lor în timp, ceea ce da posibilitatea de a se face predictii pe termen lung, pe de alta, sunt argumente care indica o dinamica de Iα specific spre general si din nou spre specific, prin faptul ca trasaturile distincte covariaza în modele similare care se repeta. Astfel, de exemplu, privind stabilitatea trasaturilor, putem explica starea de nefericire a unei persoane fie prin evenimente recente si circumstante stresante din viata acesteia, fie în functie de o anumita dispozitie cronica de a trai evenimentele »anxiogen, o dispozitie spre depresie si afecte negative consecutive acestora. Deci putem spune, odata cu autorii, ca ultimul tip de explicatie deriva din datele asupra modului cum sunt reprezentate dispozitiile bazale, trasaturile de nevrotism si extraversie. în acelasi fel, o observatie asupra faptului ca o persoana prezinta un mod constant de a fi ordonata, punctuala si curata ne poate conduce Iα concluzia functionarii specifice a trasaturii de constiinciozitate; acest lucru, spun Costa si McCrae - si ne asociem si de acesta data-7 ne poate permite sa tragem concluzia ca este foarte probabil ca persoana sa fie caracterizata în mod obisnuit si de tendinta de a-si urmarii realizarea planurilor, de un stil atent de evaluare a datelor, etc. O explicatie este cu atât mai valoroasa cu cât ne putem întemeia pe ea inferente asupra altor aspecte Iα care nu avem acces direct, sau în prezent.

Modelul conceptualizat de autorii americani pune problema explicarii în cadrul dinamic al dezvoltarii personaiitafii, a felului

30

 

cum dispozitiile bazale interacfioneazä cu un mediu în schimbare pentru a produce expresiile fenotipice ale personalitatii: valori, proiecte personale, relatii personale, imaginea de sine. Vom relua si adânci unele aspecte interpretative odata cu prezentarea instrumentului NEO PI R.

1.2. MODELĂRI CONTEMPORANE PRIVIND STRUCTURILE COGNmV-PREFERENŢIALE DE PERSONALITATE

Complementar abordarii personalitatii prin intermediul trasaturilor sau dimensiunilor de baza, psihologia personalitatii si, consecutiv, instrumentele de evaluare, au evoluat si în directia structurilor, a tipurilor comune. Am putea de Iα început observa ca, în timp ce teoriile personalitatii care au în vedere trasaturile reprezinta o perspectiva predominant diferentiala aduce dovezi substantiale din interiorul psihologiei analitice despre coexistenta în psihic a doua atitudini de baza, extra- si intro-versia, complementare în functionarea complementara a celor doua instante psihice: constientul . psihismul subiectiv, si inconstientul - psihismul obiectiv. In situatia

32

 

în care exista în planul constient al eului o predominanta si preferentiala raportare Iα realitate prin deschiderea spre exterior, în plan inconstient se manifesta atitudinea opusa, deci o preferentiala centrare pe interioritatea psihica.

si invers. Aceasta complementaritate este responsabila de comportamentul complex si integral ai persoanei, si, în plan ontogenetic, este evidentiabila prin preferintele si comportamentul mai ales din epoca de tine-ete si maturitate De-a lungul vietii, exista un subtil joc, o trecere treptata spre preluarea în constiinta a atitudinii de tip contrar, ptoces numit de Jung si jungieni enantiodromie (36).

Teoria tipurilor atitudinale, asa cum este definita deocamdata de aceste doua tipuri de predispozitii este relativ cunoscuta dar, ceea ce se cunoaste mai pujin este modul concret cum descrie Jung functionarea psihicului. In esenta, datele empirice indica ca patru functii mentale bazale^ sau procese fundamentale prin care se desfasoara viata psihica s! cunoasterea, denumite: senzoriaiitate, intuitie, gândirejloqica) si simtire, sau afectivitate. Viafa noastra psihica se desfasoara mereu prin acesie coordonate care nu pot fi reduse una Iα cealalta., prin care operam diferentieri între obiect si subiect, între interior si exterior. Functiq este definita de Jung ca proces de orientare prefereniala a consiiintei, sau "o forma particulara a activitatii psihice care ramîne neschimbata în împrejurari diferite" (Jung, 1921 -(37).

Multe aspecte ale activitatii mentale constiente pot fi atribuite modului cum intervin si evolueaza cele patru categorii de functii. De asemenea, se face o grupare a lor în ceea ce Jung dihotomizeaza ca: 1 .pe de o parte, funcfiÜe rationale, care tin de abilitatea fiintei de a judeca aspectele realitatii si 2. functiile

33

 

irationale, sau abilitatea de a deveni constient de aspecte fara a desfasura un rationament logic sau valoric. Astfel, din prima grupare, si opuse ca demers inferential, sunt judecarea logica sau gândirea, si judecata valorica sau simtirea afectiva (v. Ribot, afectivitatea ca ratiune - (38). Din a doua grupare^la fel diametral opuse ca modalitate, sunt senzorialitatea si intuitia, care aduc informatia despre realitate si selectioneaza stimuli! fara ca Iα baza acestor surse de informare sa existe si o constrîngere inferentiala, un demers de organizare rationala a datelor squ a valorii acestor informatii. O prezentare mai pe larg o vom realiza odata cu descrierea instrumentelor psihologice MBPl si SUP.

Teoria tipurilor presupune ca indivizii umani se nasc cu o predispozitie de a prefera o anumita functie fata de celelalte. Lα copii acest aspect este mai usor de evidentiat, pentru ca ei sunt motivati din interior spre a exersa Iα nivelul constiintei în formare acea functie care devine preferentiala, si din ce în ce mai diferentiata, mai nuantata, si adaptata, cu alte cuvinte devine modul preferential de adaptare constienta a persoanei, odata cu întarirea data de practica (succese si insuccese personale în a face fata diferitelor împrejurari ale vietü). Exersarea ei conduce treptat spre definirea unui "sentiment" de competenta personala, iar întarirea pozitiva a succesului se generealizeaza si pentru alte zone de activitate care cer utilizarea aceleiasi functii, ceea ce conduce treptat Iα definirea unor trasaturi de suprafata, spre unele comportamente si deprinderi asociate acestei functii.

în acelasi timp cu aceste dezvoltari prilejuite de functia preferata, are loc, complementar, neglijarea celorlalte, iar, dintre ele, mai ales a functiei cu sens diametral opus, care va ramâne relativ nedezvoltata, primitiva si nenuantata si utilizata mai ales

34

 

de manifestarile unor continuturi inconstiente. Cu atte cuvinte, fiecare dintre oameni, în mod natural, firesc, va deveni relativ diferentiat într-o anumita arie, si va ramîne relativ nediferentiat în alte arii ale functionarii psihice, în masura în care "homeostazia" vietii cotidiene, cadrul sociocultural existential, determina individul sâ-si canalizeze interesele si energiile spre acele activitati care ît dau o sansa sa-si utilizeze mintea în sensul modului pe care îl prefera. De exemplu, cel care prezinta de Iα început o preferinta spre α-si trai viata (a se adapta cerintelor vietii} prin intermediul senzorialului, îsi va diferentia preferential aceste procese devenind un acut observator al realitatii imediate. Pe masura ce se dezvolta în plan ontogenetic, persoana îsi va dezvolta si acele tipuri de caracteristici care sunt consubstantiale unor astfel de orientari preferentiale, deci realismul, spiritul practic, simtul comun sau "bunul simt" etc. Atentia fiindu-i canalizata / centrata din ce în ce mai mult pe specificul mediului, îsi va cheltui din ce în ce mai putin timp si energie pentru a utiliza si dezvolta functia diametral opusa, reaspect'rv intuitia. Centrarea pe prezent a acestui tip de oameni care prefera functia perceptivâ-senzoriala 1e restrânge cantitatea de energie disponibila pentru a se centra pe viitor (intuitie); Iα fel, centrarea pe concret, 1e da putin timp sa se centreze pe abstract; centrarea pe aplicari practice, îi îndeparteaza de Iα preocupari teoretice; centrarea pe real, de Iα dezvoltarea imaginatiei, etc.

în acest model, exemplificat deocamdata numai prin functionarea divergenta a doua dintre functii, senzorialitatea si intuitia, ceea ce numim mediu, sau conditii social-culturale de formare devine un factor care poate influenta fie în directia dezvoltarii  predispozitiei  preferentiale,  fie  poate descuraja

35

 

dispozitia naturala a individului, printr-o artificiala întarire a unui tip de activitati care intrinsec nu sunt o sursa de satisfactie si motivare pozitiva, si care, în plus, fac mai dificila si formarea unor deprinderi. Fortarea datorita mediului a dezvoltarii unei alte functii decât cea predispozanta, conduce spre dificultati, crize de neadaptare, întârzieri în dezvoltare etc. De câte ori, de exemplu, un parinte care doreste formarea unui pianist de exceptie dintr-un copil cu evidente abilitati de alt ordin forteaza dezvoltarea unor abilitati care nu sunt în acord cu predispozitia «nascuta. Influenta mediului asupra dezvoltarii psihotipului, poate duce si 1a un proces de "falsificare" a acestuia, si ne vom afla în fata unor persoane ce s-au format initial printr-o capacitate mai putin în acord cu datele de baza, care astfel traiesc în plan interior un sentiment de insatifactie fata de ceea ce sunt si fac, se simt mai putin competenti în domeniul pentru care s-au format si simt ca înca nu si-au dezvoltat ceea ce, dm putea numi cu un sens larg, "dotarea naturala".

Dezvoltarea de-a lungul vietii poate fi conceputa, din perspectiva tipurilor preferentiale de apreciere-cunoastere, ca un proces care dureaza Iα fel de mult cât viata, prin care, treptat, eul câstiga control asupra functiilor, diferenfiindu-le pe fiecare si învatând sa 1e utilizeze concordant cu situatia. în perioada tineretii, eul constient se dezvolta pe masura ce evolueaza si se diferentiaza si functia preferentiala, sau dominanta, care, în principiu este predispozitia naturala. în paralel, în acest proces, odata cu functia dominanta, va intra într-un proces de evolutie, ceva mai lent si desigur treptat si una dintre functiile auxiliare de sens opus.

Astfel, daca functia dominanta este una rationala, în paralel o

36

 

serie de sarcini existentiale care nu pot fi rezolvate rational vor atrage în manifestare si dezvotare si una dintre functiile irationale. Jung (39) descrie cerinta pentru o a doua functie auxiliara, care este "în toate privintele diferita de functia dominanta. Astfel, de exempiu, scriind despre tipurile de persoane care dezvolta în constiinta un mod predominant introvert în care prevaleaza gândirea logica, pentru a contrabalansa un efect prea unidirecfionat, functia auxiliara irationala va avea un caracter 'extrovert. Deja, odata cu maturitatea, persoana începe sa-si câstige o treptata capacitate de a utiliza diferentiat si o a treia functie, de acelasi gen cu cea secunda. în genere, în masura în care functia strict opusa functei dominante ramâne în urma, ea va fi mereu purtatoarea unui mod primitiv, nediferentiat de manifestare. Eul nu va fi stapân decât foarte greu si pe aceasta ultima funcfie. Foarte putine persoane ating un stadiu de evolutie superior în procesul de individuare, în care pot utiliza constient si cu usurinta aceasta a patra functie atunci când contextul o cere.

Din perspectiva tipologiei propriu-zise utilizate de instrumentele care încearca sa determine tipul si abilitatile specifice, comportamentale si existentiale, ale persoanei, se opereaza o taxonomie care ia în considerare simultan tipul de atitudine dominanta în constiinta, respectiv extraversia vs. introversia, si tipul de functie dominanta.

Astfel comportamentele, deciziile, reactiile, modui de a relafiona al persoanei vor fi caracteristice pentru tipul preferential dominant, auxiliar, si, nu în cele din urma, si pentru ceea ce a ramas nedezvoltat, care Iα rândul sau va da o anume coloratura specifica manifestarilor inconstientului în comportament. Jung desfasoara analize de finete pentru 8 tipuri preferentiale utilizând

37

 

drept criteriu de specificitate functia dominanta si atitudinea constienta prevalenta, astfel: extraverti cu dominanta senzoriala, introverti cu dominanta senzoriala, extraverti cu dominanta intuitiva, introverti cu domianta intuitiva, extraverti cu dominanta gândire logica, introvert) cu dominanta gândire logica, extraverti cy dominanta simtirii (rariune afectiva); introverti cu dominanta simtirii. Autori contemporani precum Briggs-Myers & McCaulIey, 1985 (40) utilizând si dinamica functiei auxiliare, vorbesc de 16 tipuri preferentiale în personalitatea matura. Vom relua si adânci consecintele tipurilor si dinamica intererlatieî odata cu prezentarea instrumentelor diagnostice. Constructia ti validarea acestor instrumente au facut obiectul unor studii factoriale, care, în afara faptului câ au confirmat tipologia jungianâ, au precizat $i valoarea explicativa si prognostica a acestei tipologii.

1.3. MODELĂRI COGNITIVISTE ÎN DEFINIREA PERSONALITĂŢII: CONSTRUCTELE PERSONALE $1 STILURILE APRECIATIVE

Teoriile cognitiviste postuleaza definirea psihismului / mentalului ca un sistem functional, o carui natura este determinata de natura mediului Tn care se formeaza si tata de necesitatile caruia se autoorganizeaza si dezvolta.

Cα sistem functional, mintea în datele generale se aseamana oricarui alt sistem functional al organismului, nu exista o certitudine privind care anume dintre partile sale sunt necesare si care anume sunt pur contingente. Deci apare un al doilea postulat din perspectiva cognitîvistâ, si anume ca nu toate partite mintii / aspectele functionarii psihicului sunt utile. Mintea poate prezenta

38

 

anomalii conceptuale, poate prezenta idiosincrazii aparute din încercarile de a foce fata - biologic, psihologic sau social ■ unor proprietati de ordin superior necesare si necunoscute si care nu au valoare de supravietuire. Acest model care considera mintea un sistem functiona! permite deci postularea existentei unor aspecte ale mentalului care au valoare de supravietuire irelevantâ sau chiar negativa (J.Rust, 1989 - (41).

Aceasta perspectiva permite depasirea unei abordari cognitiviste de tip clasic, care cerceteaza si ierarhizeaza structurile mentale în functie de relatia lor directa cu adaptarea organismului Iα realitatea înconjuratoare. Astfel, de exempiu exista situatii în care aspectele cognitive ale functionarii psihice pot varia fara ca în acesta procesualitate sa fie antrenata / dominata de o procesare rationala. De exemplu, depresia profunda nu are o valoare de supravietuire, fara ca totodata sâ putem afirma ca, sub raport logic, exista o eroare - decizia persoanei ca viata nu mai are vaioare nu tine de instanta cognitiva-logica; dimpotriva, evitarea unor astfel de gânduri ar fi o dovada a unei încercari irationale de a evita / escamota ceea ce, în situatia existentiala respectiva apare ca evidenta.

încercarea de a gasi variatii între oameni prin dimensiunile cognitive ale personalitatii va trebui sa ia în considerare si factorii care aparea irationali, sau ambigui din perspectiva logica, factori care intervin si în comportamentul irational - eticheta de "irational" fiind o inferenta ulterioara, în raport cu criteriul adaptare-supravietuire.

Acest tip de argumente conduc în prezent cercetarea în domeniul tehnicilor de evaluare a personalitatii spre definirea unor tipuri de structuri care pot explica singularul, excentricitatea

39

 

personala, chiar boala mentala întelese ca alternative, uneori incompatibile cu regula "normalului", dar care pot avea valoare de supravietuire în circumstante definibile ca "irationale".

Din acest punct de vedere, mai clasicele cercetari si instrumente construite din perspectiva dimensiunilor stilistice si a constructelor personale pot capta noi fajete.

De exemplu, problema definirii unui stil cognitiv congruent structurii de personalitate a condus spre abordarile de tip dimensional prin taxonomizari comportamentale: "dependent de câmp vs. independent", "internalizant vs. externalizanf", "impulsiv vs. reflexiv", "evolutiv/de crestere vs. reductiv". Acestor concepte li se argumenteaza un rol functional de tip adaptativ în sistemul mental. In plus, definirea si demonstrarea functionarii stilului cognitiv s-a realizat prin proiectarea unor cadre experimentale care au jucat rolul unor teste psihometrice (Wîtkin si al., 1954 - (42).

si totusi, datele de cercetare conduc si spre evidentierea fa nivelul aceleiasi persoane a unei alternante între stiluri, alternanta cu un grad mai redus ("fixitate") sau mai larg ("mobilitate") de variere, sau, în termenii autorilor, Iα capacitatea de a se schimba de Iα un mod de functionare Iα altul în functie de ceea ce cere situatia (Witkin & Goodenough, 1977, 1981 - (43). $i starea sistemului, am adauga.

Una dintre teoriile clasice care ar merita o reconsiderare este teoria cognitiva a lui G.Kelly, 1955 (44). Dezvoltarea ontogenetica este privita ca un proces activ prin care mentalul îsi dezvolta constructe proprii în virtutea unei continui raportari ipotetico-deductive 1a realitate. In masura în care indivizii prezinta constructe de acelasi fel, comune, acest lucru fine de experienta comuna pe care au traversat-o. Evolutia mentalului înseamna o

40

 

diferentiere continua a constructelor, a ierarhiei în cadrul sistemului de constructe, ceea ce conduce spre o mai buna capacitate de a face fata realitatii, de a se adapta, anticipa, reactiona. Constructele de ordin superior evolueaza prin diferentiere de cele care ramân Iα nivele inferioare, si permit o interpretare mai nuantata a realitatii.

Postulând unicitatea sistemului de constructe pentru fiecare persoana, Kelly încearca sä depaseasca în epoca viziunea dimensionala a trasaturilor de personalitate/Tehnica repertoriului de grila, dezvoltata ca metoda de evaluare ( Bannister, 1 977 -(45), va permite însa aplicarea analizei factoriale (Slater, 1965, cf. Miljovitch, 1981 - (46} si descrierea structurii ansamblului de constructe ca un spafiu semantic individual ale carui dimensiuni sunt proprii subiectului si îl caracterizeaza în ceea ce îi este specific.

Aplicarea teoriei si a testului tip grila în cadrul unor cercetari românesti, a condus Iα definirea unor stiluri apreciative cu rol prognostic pentru evaluari legate de orientarea vocational si satisfactia profesionala (Marcus & Catina, 1 986, 1978, 1980, Minulescu 1982 - (47). Primii au definit stilul apreciativ ca un mod particular de abordare, evaluare si interpretare a evenimentelor realitatii care prezinta elemente divergente, descriind 4 tipuri: stilul empaHc, analogic, reflexiv sî detasat. Departajarea stilurilor de apreciere s-a realizat în functie de indicatorii de frecventa privind constructele afective si nivelul identificarii cu ceilalti.

Cercetarile asupra empatiei au evidentiat ca mecanismul particular de desfasurare a! acestui tip de procesare a informatiilor de intercunoastere include o prezenta dominanta a criteriilor afective si   un   nivel   crescut   al   identificarii,   ceea   ce   favorizeaza

41

 

transpunerea în codrut de referinta al altora prin utilizarea prevalenta a propriei experiente afective. în situatia în care exista un nivel de complexitate ridicat si o operativitate înalta a sistemului de constructe, nu mai asistam Iα simpla proiectie afectogena, ci, în termenii lui Jung, Iα o proiectie activa (Jung, 1921 - (48), adica o flexibilitate în definirea si aplicarea orientarilor apreciative, persoana empatetica poate utiliza diferite strategii de cunoastere cu acelasi grad de eficienta (Minulescu, 1982-(49).

Stilul analogic se bazeaza pe un nivel mediu-superior al identificarii si o slaba prezenta a criteriilor afective permitând utilizarea relativ flexibila a structurilor cognitive. Fata de stilul empatic, exista un grad crescut de adecvare obiectiva, ceea ce nu asigura si exactitatea rationamentelor desfasurate. Stilul reflexiv, implica constructe afective cu o frecventa medie sau superioara, dar nivelul identificarii este slab. Aceste procesari implica un grad crescut de subiectivitate în masura în care criteriile apreciative tind sa devina transante, nelegate în sistem, prevalent analitice (Marcus, Catina, 1978 -(50).

Stilul detasat include atât o prezenta slaba a criteriilor afective, cât si nivelul scazut al identificarii; comportamentul persoanei este al unui calculator impartial într-un context care solicita însa un demers co-partrcîpariv. Eficienta în relatia cu ceilalti apare influentata negativ de lipsa de întelegere emotional-afectiva chiar 6ac6 judecata logica este sustinuta de un cadru conceptual sufiecient de discriminativ si operant. "Raportarea judecatilor despre celalalt Iα criterii de referinta exterioare modelului extern, dar st modelului propriu, interior, fac posibila utilizarea diferitor strategii de cunoastere (analitica sau globat-impresiva) cu aceleasi

42

 

rezultate (Marcus, Carina, 1978 - (51).

Datele de cercetare aplicata pe o populatie de profesionisti în domeniul investigatiei judiciare au validat valoarea prognostica si metodologica a acestei tipologii privind stilurile apreciative (Minuiescu, 1982 - (52}. Stilul empatic si stilul analogic de judecare si evaluare interpresonalâ se manifesta ca o trasatura de personalitate specifica muncii de interrelationare sociala. Eficienta în munca de investigatie judiciara, axata preponderent pe interrelatia umana, solicita, din perspectiva analizei constructelor personale, în acelasi timp complexitatea structurii sistemului si un nivel crescut al identificarii.

în acest context, merita sa subliniem importanta functionarii, Iα un nivel medtu al frecventei, a criteriilor afective. Prezenta criteriilor afective devine distorsionanta/dezorgamzatoare în sensul identificarii totale doar în situatia dominarii lor, situatie care conduce spre functionarea prevalenta a subiectivitatii proiective. In acelasi timp, lipsa totala a criteriilor afective îngusteaza cadrul de referinta conducând spre erori care fin de perceperea unei false similaritati între eu si non eu si favorizeaza în aceesi masura proiectia (Jung -(53)

Am acordat importanta prezentarii acestei tipologii privind constructele si stilurile apreciative pentru ca, Iα nivelul acestora, sunt prezente nu numai mecanismele de procesare logica si predominant constienta a informatiei, ci si mecanisme care antreneaza prelucrarile de Iα nivelul inconstientului, identificarea si implicarea afectiva sprijinindu-se pe diferentieri de finete care pot da sens si irationalului din comportamentul uman. Desi înca nu a fost construit un chestionar de personalitate care sa ia în considerare întreaga problematica a constructelor personale si a

43

 

stilurilor apreciative ne putem astepta ca aceasta directie sa duca Iα instrumente complexe cu valoare de cunoastere ridicata. Tehnica grilei de constructe o vom prezenta în cadrul unui alt volum al "Evaluarii psihologice".

2.    CERINŢE    FUNDAMENTALE    ÎN    CONSTRUIREA    $1 EXPERIMENTAREA UNUI CHESTIONAR DE PERSONAUTATE.

2.1.   PRINCIPALE   UMITE   51   DIFICULTĂŢI   INTRINSECI MĂSURĂRII PERSONALITĂŢII PRIN CHESTIONARE

înainte de a prezenta cerintele fundamentale care tin de construirea si validarea unui chestionar de personalitate, vom trece în revista câteva dintre principalele limite si dificultati specifice pentru acest gen de instrumente de evaluare a personalitatii.

Ceea   ce   analizatori   de   anvergura   unor   Anastasi   sau Cronbach, acum 40 de ani, si Angleitner, John, Lohr. sau Hofstee si De Raad, Costa si McCrae (54) pentru anü 90 reproseaza chestionarelor ca  instrumente tine, în  primul  rând de limitele "capacitatii de operationalizare a dimensiunilor de  e exprimare, dar si de controlul modului cum este transmisa si receptata informatia. Mai mult, de o dificultate exterioara instrumentului propriu-zis si anume intentionalitatea si starea interioara a respondentuluî si distorsiunile consecutive acesteia. Analizele moderne încearca sa reconsidere într-o maniera sistematica diferitele nivele ale problematicii chestionarelor, în primul rând modul de construire a itemilor, forma si continutul lor;

44

 

în al doilea rând se adreseaza chiar tehnicilor statistice pentru a detecta surse de distorsionare sau a construi modele sistemice de control matematic a corelarii informatiilor (dimensiunilor, fatetelor acestora atât între ele, cât si cu alte aspecte ale personalitatii ).

Pretul acestei sistematic efort de control a circulatiei si prelucrarii informatiei Iα toate nivelele, de Iα formularea si construirea chestionarului Iα receptarea, prelucrarea si rezolvarea itemilor de catre subiect, si apoi !a interpretarea acestor raspunsuri într-o maniera care se sa apropie cât mai mult de realitatea vie, - este constituit pe de o parte de taxonomizarile care, în ultimul deceniu au clarificat mult din "haosul" unor probleme precum formatul itemilor, continutul lor, caracteristicile situational etc. Pe de alta parte, fac obiectul unor dezbateri în simpozioane internationale probleme precum: cauzalitatea (Silva, Westmeyer 1 994), dezirabilitatea ( Nowack, Hofstee & Hendriks, Parlhus, Borkenau & Ostendorf, Fernandez-Ballesteros & Zamarron, 1995), bazele biochimice ale personalitatii (Zuckerman, 1994), luarea deciziei în psihodiagnoza (Westmeyer, 1 994, van der Berken & van Arie, Vos, 1995 - [55).

$i totusi, daca ar fi sä reluam, se pune nu atât problema relativizarii valorii chestionarelor în cunoasterea personalitatii (cum au fost / sunt unii tentati sa gândeasca), ci a masurii în care un instrument a carui standardizare împinge spre inferente tipologice, cu un grad "mediu" de generalitate", poate surprinde si unicitatea, forma vie a psihismului, felul cum se manifesta acele trasaturi'în complexitatea interdeterminârilor psihice. si nu este corect sa cerem unui instrument sa cuantifice ceea ce, în esenta sa, nu a putut fi cuantificat - psihismul viu.

Deci limita principala a chestionarului de personalitate, este intrinseca acestui tip de demers.

45

De asemenea, dintre clasicele dificultati avute în vedere, a caror rezolvare va mai însemna înca multe teme de cercetare, sunt: "vizibilitatea" îtemilor, gradul de schimbare vs. constanta a comportamentului masurat, specificitatea mare a raspunsurilor în sfera personalitatii care atrage dificultati In gruparea lor în categorii bine definite de trasaturi / structuri aie personalitatii si determinarea unor criterii externe adecvate prin care sä se calculeze empiric gradul de validitate.

O alta problema majora tine nu atât de construirea chestionarelor, cât de interpretarea datelor. Originea chestionarelor sta probabil în necesitatea de a realiza un interviu cât mai sistematizat. Ceea ce implica supozitia ca fiecare raspuns trebuie considerat / ponderat ca indiciu al existentei / prezentei aspectului avut în vedere. Interpretarea factualâ-veridicâ-literola se bazeaza pe validitatea de continut si se apropie foarte mult de situatia interviului sistematizat. Interpretarea psihologica -diagnostica - simptomatica este posibila în urma experimentarii si validarii chestionarului, respectiv a stabili ir ii empirice a relatiei dintre raspunsurile Iα itemi si un criteriu specificat de validare (Anastasi, 1957-(56).

O a doua sursa de interminabile discutii privind ce anume interpretam când interpretam raspunsurile Iα itemi, este faptul câ exista o inerenta ambiguitate a raspunsurilor, dovedita de altfel experimental (Eisenberg,1941, Forsman, 1993 - (57) ceea ce conduce spre posibilitatea unei game relativ largi de interpretari pentru fiecare râspuns. Formularea mai specifica si clara a itemtlor precum si formularea unor seturi de raspunsuri specificate pot conduce pe de o parte Iα scaderea gamei de posibilitati de

46

 

interpretare de catre subiect a continutului, dar, paradoxal, conduc si spre o "vizibilitate" prea mare care face ca raspunsurile sa poarte amprenta prea puternica a seturilor atitudinale, a intentionalitatii, a efectului de Fatada, si, nu în ultimul rând, a starilor emotionale pe care 1e traieste / sau Ie-a traversat de curând subiectul. Exista voci în domeniul psihologiei personalitatii care odata cu Allport, 1937 (58), considera ca persoana poate fi adecvat descrisa numai în termenii paternurilor specifice de interrelationare, mai putin prin trasaturi comune. Modelul din 1994 descris de McCrae si Costa pune în buna masura problema clarificarii a ceea ce putem masura în mod real din natura umana si a modalitatilor în care putem trata aceasta informatie.

2.2. CERINŢE GENERALE SI ETAPE GENERALE

în construirea unui chestionar de evaluare a personalitatii exista^Joua probleme esentiale cu care se confrunta orice jsinolc

jjäefinirea constructului, deci a trasaturii care trebuie masurata; ^ZJconstruirea unui set de itemi prin care subiectul este "întrebat" în legatura cu acele comportamente care sunt relevante pentru trasatura respectiva, sau în legatura cu situatiile relevante pentru acea trasatura. Raspunsurile subiectului Iα acesti itemi vor servi ca indicatori ai constructului. Vom încerca sa prezentam în continuare câteva dintre problemele legate de construirea si experimentarea acestui set coerent de itemi, care reprezinta chestionarul de personalitate.

Un prim tip de cerinte în etapa de construire si experimentare priveste alegerea tipului de proba sau chestionar. Ce proba

47

 

alegem depinde defjpdefinirea scopului testarii (ce testam) definirea domeniului de aplicare (de ce testam: consiliere vocationala, expertiza clinica, expertiza judiciara, psihoterapie, selectie profesionala sau reorientare profesionala etc.). Acest gen de probleme apare în masura în care testarea trebuie sa raspunda desigur unor probleme specifice care apar uneori într-un context specific ce trebuie si el definit, iar, pe de alta parte, psihologul porneste de Iα bun începu' avertizat în legatura cu tipul de expectante ale subiectului (motivatii, stari afective, atitudini, prejudecati si ideosincrazii) cate pot dîstorsiona comunicarea prin chestionar.

Alegerea probelor înseamna în acelasi timp un numar de cerinte care fin intrinsec de construirea chestionarului: adecvarea continutului itemilor, numarul de itemi, omogenitatea / neomogenitatea acestora. Aceste cerinte vor influenfg calitatile psihometrice ale itemilor si ale chestionarului, aspecte pe care 1e vom discuta mai pe larg în alt subcapitol.

(O a doua etapa, julterîoarâ constituirii unui prim esantion de itemi,- priveste aplicarea experimentala a acestora. Initial, aplicarea se poate realiza pe un minim de 20 de subiecti (Meili, 1 964 - (59), pentru a raspunde unor întrebari ce se refera !a factori care pot influenta aleatoriu rezultatele, diminuând fidelitatea.

Dintre sursele de eroare posibile ce pot fi avute în vedere si corectate în aceasta etapa mentionam\J^tandardizarea corecta a instructajului sl a conditiilor specifice de raspuns (daca este cazulJj^Z^tandardizarea tipului de raspuns(_3pformularea unor itemi/scale de "validare' a chestionarului în raport de atitudinea subiectului   (supra/sub  estimarea   unor  simptome  /  situatii,

48

 

atitudini de fatada, gradul de deztrabtlitote Iα diferite genuri de subiecfijf^jconstruirea unor exemple introductive.

A doua etapa a experimentarii priveste l preliminara pentru eliminarea (ternilor care nu sunt omogeni, nu sunt semnificativi, dubleaza un anumit aspect investigat etc. Se realizeaza în genere pe un numar de subiecti care sa permita clarificarea urmatoarelor aspecte: 1 .nivelul de dificultate al itemilor; 2. repartitia corecta a raspunsurilor în functie de diferite posibilitati (precizarea grilei); S.capacitatea de discriminare.

Aceste aspecte conduc Iα repartitia echilibrata a itemilor în chestionar, coborârea nivelului de dificultate al limbajului Iα nivelul categoriei de persoane pentru care este construit chestionarul, eliminarea acelor itemi care nu contribuie / sunt irelevanfi !a posibilitatea de a dihotomiza subiectii în functie de variabila testata. Aceasta ultima calitate, capacitatea de discriminare, este considerata, alaturi de omogenitate,_ ca inseparabila de semnificatia psihologica a testului, respectiv de validitatea sa (Meili,l 964 - (60). Aceste cerinte implica ca, pe de o parte grupul de subiecti sa fie reprezentativ pentru dimensiunea avuta în vedere (criteriu exterior), pe de alta, ca sarcina/continutul itemilor sa se refere Iα variabila avuta în vedere. Aceasta capacitate de diferentiere se determina statistic fie prin metoda corelatiei cu un criteriu exterior, fie comparând corelatiile fiecarui item cu rezultatul global al scalei/chestionarului experimentat. Scopul acestei etape este de a elimina acei itemi care sunt neadecvati si a ordona în functie de gradul de dificultate (daca este cazul), de tipul de grila folosit (de exemplu, nu se vor pune îtemii într-o succesiune prelungita de reactii relevante prin aceiasi fel de raspuns - numai DA, numai NU).

49

 

De asemenea vor fi eliminati si itemii reprezentativi pentru trasatura, dar care, datorita unor motive precum dezirabilitatea, primesc acelasi tip de raspuns de Iα marea majoritate a subiectilor (de exemplu, itemi de felul "este important sa existe o lege morala care jajmi guverneze comportamentul"),

/ A treia etapa .ore ca scop standardizarea interpretarii prin etalonarea chestionarului. O prima cerinta este constituirea conform etapelor anterioare a chestionarului în forma iui definitiva, O a doua este de a construi un esantion / iot de subiecti cât mai diversificat în functie de criteriile specifice categoriei de persoane testate cu acest instrument. Pe acesti subiecti vom aplica: consemnele definitive, exemplele care ajuta Iα familiarizarea subiectului cu tipu! de probleme, experimentarea limitei de timp avuta în vedere (daca este cazul acestui din urma aspect, se va cere subiectilor sa încercuîasca numarul itemului ia care raspund, apoi, din minut în minut, acelasi lucru pâna când ultimul subiect termina de raspuns).

Etapa a treia priveste de asemenea calitatea testului de masura standardizata. Dar cercetari privind diferitele fatete ale validitafii instrumentului vor continua, în masura în care ne intereseaza si consecintele deciziilor, generalizarea testului pe alte populatii / alte culturi si socierafi / felul cum tesru! prezent coreleaza cu alte modalitati de c masura trasatura avuta în vedere si specificitatea instrumentului, determinarea unor fatete specifice trasaturii prin încercarea de a gasi subfactori care contribuie Iα variatia comportamentului în cadrul aceleiasi trasaturi, validitatea deciziilor în diferite contexte aplicative etc.

50

 

3.  PROBLEME PRIVIND STRATEGIILE DE CONSTRUIRE A CHESTIONARELOR DE PERSONALSTE

/ Megargee/discutcmd În3972 (61) problemele antrenate de construirea Inventarului de personalitate California, modul de selectare a variabilelor, strategia de construire a testului propriu-zis, realizeaza si o analiza sistematica a metodelor de constructie a unui chestionar. Aceasta clasificare face obiectul unui acord cvasigeneral printre cercetatorii si constructorii de chestionare. In mod fundamental, în functie de

construire si selectare a itemilor, metodele generale de construire a unui chestionar sunt treiC 1 .^metoda intuitiva sau abordarea rationa lâ^Z/netoda criteriului extern, sau metoda empirica(3.) metoda criteriului intern, sau metoda factoriala. Desigur, pot exista si diferite combinari între elementele specifice celor trei tipuri de strategii, deci si metode mixte. Vom urmari pe rând caracteristicile demersului experimental si consecintele fiecarei optiuni în termenii limitelor si avantajelor.

3.1. METODA INTUITIVĂ

Abordarea rationala a construirii unui chestionar pune autorul

în postura creatorului care decide ce ttemi trebuie inclusi, si ce

continuturi   sunt  relevante  pentru  a  traduce  trasatura  într-un

\ comportament, decizie care antreneaza în special experienta sa

\ de viata, cunoasterea psihologiei umane în general si a tipului de

' probleme psihice antrenate de trâsatura-tinta, în special.

Hase & Goldberg,! 967 (62)<rcjgsifica abordarile rationgjg functie  de^jcbuo^criterii.   Astfel, (1. jcriteriui   privind   selecta

51

 

continutului itemilor, divizeaza strategiile intuitive în abordari în care selectia itemilor se bazeaza pe întelegerea strict intuitiva a trasaturii, si, respectiv, abordari în care selectia este ghidata de o teorie formalizata asupra personalitatii si comportamentului uman; de asemenea, (2. /criteriul privind instanta care selectioneaza itemii, divizeaza în strategii în care autorul chestionarului este cel care opteaza, fata de cele în care se constituie un grup de persoane - judecatori.

Megargee, 1972 (63), diferentaza între selectii pur intuitive, si cele mixte, denumite "partial empirice" în care selectia este partial ghidata de date experimentale. Acest tip de selectie si foloseste pentru acele scale din C.P.i. construite pe baza analizei consistentei interne. în astfel de scale autorul selecteaza intuitiv un lot de itemi care par sa reflecte acea trasatura, urmând ca alegerea initiala sa fie analizata sub raportul consistentei interne si pastrati aceia care prezinta un nivel suficient de încredere. Patru din cele 18 scale a variantei C.P.I. 1972 sunt construite în acest mod.

Astfel, un apsjbil demers intuitiv, poate cuprindejjn genere urmatorii pasftj^selectîa intuitiva a continuturi lor itemiior si a lotului initial de itemif 2Jadministrarea întregului lot de itemi unui grup de subiect^v^/calcularea scorurilor totale 1a aceasta scala preliminara; 2) calculul corelatiilor dintre scorurile Iα itemi si scorurile totale pentru toti itemii din lotul preltminai^^jacesti coeficienti de corelatie vor servi ca si criteriu pentru selectia finala a itemilor care prezinta cele mai înalte corelatii intre scorurile proprii si scoruile totale. Deci, într-un astfel de demers mixt, datele empirice pot fi utilizate pentru a creste validitatea discriminativa a testului prin eliminarea itemilor care fie au patern uri de raspuns ambigui, fie au corelatii semnificative cu scale care masoara alte trasaturi.

52

 

Megargee considera ca principal avantaj al strategiei intuitive validitatea de continut ridicata. Un al doilea avantaj consta dintr-o coerenta intrinseca, în masura în care un asemenea instrument este urmarea unei consistente în abordare st/sau reflecta un cadru teoretic univoc.

Principalele dezavantaje, doua,, tin pe de o parte de faptul ca omogenitatea si continutul itemilor depind de abilitatea autorului de a-si imagina si anticipa raspunsurile Iα problemele itemilor a persoanelor caracterizate prin trasatura respectiva. Pe de alta parte, Iα fel de simplu va fi 51 pentru subiect sa înteleaga sensul si modelul de raspuns expectat de autor / chestionar, ceea ce îi va facilita posibilitatea de a dîstorsiona voit raspunsurile pentru a simula / disimula reactii convenabile / dezirabile.

3.2. METODA EMPIRICĂ

Lα nivelul acestei metode sejectia itemilor este ghidata doar de relafia empiric determinata între itemul testului si o masura-criteriu specifica. Aceasta metoda mai poarta numele de strategia criteriului extern.

Etapele principale ale strategiei constau în: T.asamblarea unui esantion initial de itemi - de obicei pe baze rationale, sau reunind itemii din diferite chestionare;

2.         administrarea lor unui grup de subiecti care difera între ei doar

Iα niveluljrasaturii evajuatejdeci cele doua loturi criteriu ar trebui

în mod ideal sa fie asemanatoare în orice privinta cu exceptia

trasaturii specificate};

3.         determinarea  pentru  fiecare  lot a  frecventei  raspunsurilor

Acord/Dezacord; 4. determinarea semnificatiei statistice a dife-

53

 

rentelor obtinute;

5.itemii  care  diferentiaza   semnificativ  ce!e  doua   loturi   sunt

selectati pentru scala preliminara;

aceasta scala se aplica din nou loturilor criteriu initiale;

daca raspunsurile analizate sunt satisfacatoare, scala va fi

validata pe noi ioturi cu scopul de a identifica si elimina itemii cu

o slaba capacitate de discriminare;

e.aceasta scala prescurtata si rafinata va fi din nou validata.

Ceea ce face avantajul pentru diagnoza al unei astfel de selectii ghidata de criterii exterioare judecatii calitative a psihologului, este faptul ca, pe de o parte, depaseste abilitatea intuitiva a unui singur om, pe de alta, reprezinta o consecinta q comportamentului unui mare numar ;de persoane faja ^e continutul itenmlor si poate detecta astfel itemi discriminativi care sunt departe de a fi evidentTcfeTa sine. De exemplu, în constituirea scalei de socializare a C.P.I., denumita initial scala de delincventa, expectanta constructorului pentru un item de felul "am fost destul de independent si liber de constrângeri din partea familiei", era ca tinerii delincventi din lotul-criteriu sa raspunda Dα în masura în care studiile sociopsihologice releva aceasta independenta în cazul copiilor delincventi.

Empiric, s-a selectionat pentru item ca semnificativ pentru grila raspunsul Nu, -dat fiind faptul ca tinerii delincventi raspund semnificativ mai frecvent decât grupul de nondelincventi Nu. Lα fel, pentru sociopatie, ne-am putea astepta ca un astfel de subiect sa raspunda Fals Iα itemul "majoritatea timpului am facut ceva rau sau gresit"; empiric, rezultatele indica si ca raspunsurile marii majoritati a sociopati lor, diferenfiator de subiectii comuni, sunt Adevarat.  Acest aspect, al dependentei  includerii  îtemilor de

54

 

acuratetea selectiei loturilor criteriu, face ca orice greseala în organizarea acestor loturi sa conduca Iα artefacte, Iα selectii gresite de itemi de fapt irelevanti. De exemplu, în selectarea itemilor scalei de psihopatie din M.M.P.L, lotul martor de nondelincventi era semnificativ mai tînar decât grupul care ar fi putut reprezenta "populatia normala"; consecinta a fost ca scorurile Iα anumiti itemi Iα adolescentii nondelincventi erau foarte apropiate, uneori chiar mai mari, scorurilor lotului criteriu de delincventi.

Deci, în metoda criteriului extern, aceasta relatie empiric stabilita cu un criteriu exterior st nu continutul manifest aUiemilor determina selectarea lor pentru chestionarul definitivi Chiar în situatia în care nu ne putem explica psihologic de ce lotul criteriu se îndreapta spre un raspuns paradoxal, deci fie relatia itemului cu criteriul este obscura, fie directia raspunsului e absurda, itemul va fi inclus daca este capabil empiric sa diferentieze loturile. In aceeasi ordine de idei, psihologul nu este preocupat de adevarul real/literal al raspunsului subiectului, deci daca un anumit subiect este asa cum afirma ca este prin raspunsul Iα un anumit item (v. diferenta dintre chestionar si interviuj^cijnteresul se centreaza pe relatia dintre raspunsul subiectului 1a item si alte dimensiuni comportamentale implicitej Din aceste motive, scalele derivate empiric pot fi mai subtile si mai dificil de trucat decât cele rationale. Aceasta scadere a validitatii aparente/de continut face în acelasi timp ca ele sa fie ceva mai greu acceptate de subiecti (adesea apar întrebari de tipul : "nu înteleg ce va intereseaza acest lucru", sau "nu înteleg de ce acest aspect are importanta pentru angajarea mea ca ....", etc. Aceiasi tip de cauza face scala destul de dificil de explicat nespectaiistilor care presupun aceeasi

55

 

ecuatie ca cea a interviului: interesul pentru continutul factual al itemi lor.

Metoda analizei criterluluiextern devine decisiva când se pune problema utilitatii predictive, practice a diferitelor criterii, deci pentru constituirea unor dnesHonarede tip vocational, sau pentru trasaturi care sunt marcate de prejudecata mentalitatii comune.

3.3. METODA ANALIZEI FACTORIALE

Aceasta metoda pune accent pe analiza criteriului intern, respectiv pe tehnici statistice care permit ca, odata cu identificarea unui factor care apare ca dimensiune responsabila de variatia semnificativa a comportamentului, sa construim si o scala pentru a defini psihologic si a evalua respectivul factor.

Pasii în strategia analizei factoriaie pornesc de Iα: 1. construirea pe baze a priori a unui lot relativ mic de itemi (celelalte metode aveau fiecare în vedere selectarea finala dintr-un numar initial mare de posibili itemi), itemi ce par sa fie strâns legati de factorul vizat; 2. acesti itemi sunt administrati unui numar mare de subiecti, care, în paralel sunt adesea testati si cu alte instrumente identificate deja ca semnificative în raport de factorul-dimensiunea vizata; 3. se procedeaza Iα intercorelarea itemilor, matricea rezultata fiind analizata factorial, rotata conform procedurii alese, obtinându-se o clusterizare care este respon-sabila de un anumit quantum a variatiei comportamentului subiectilor testati; 4. se determina corelatia fiecarui item cu factorul / factorii rezultati ; 5. vor fi selectati pentru scala finala acei ttemî care au cea mai înalta încarcatura factorila. Ceea ce am obtinut este c solutie structurala

56

 

simpla, în care fiecare dintre factori este responsabil pentru o anumita trasatura.

în aceasta metoda pot interveni d istorisi uni datorate metodei de analiza factorialä începe prin accentuarea necesitatii de a opera definitii specifice si reciproc exclusive pentru fiecare construct proiect realizabil în conditiile îrecerii în revista a literaturii de specialitate privind dimensiunea respectiva. Ceea ce echipa condusa de Jackson si realizeaza, generând un lot initial de itemi pentru fiecare construct avut în vedere cu ajutorul a ceea ce numea autorul "o grila de situatii si secvente comportamentale" (Jackson, 1970 - (75). In cadrul a ceea ce Jackson numeste în 1970 "un sistem secvential de dezvoltare a scalei de personalitate", unui grup de judecatori experti li se dau descrieri derivate a unor persoane "ttnrâ" care exemplifica în mare masura în comportamentul lor trasatura data. Pasul urmator consta în sarcina de a judeca st ranga probabilitatea ca aceste persoane sa aprobe fiecare dintre itemii respectivi. De asemenea, aveau si sarcina de a stabili gradu! în care itemii pot fi considerati relevanti pentru constructu! respectiv.

Modelul lui Jackson poate fi considerat ca prima încercare de a sistematiza generarea de itemi. Acest model nu a avut cu adevarat impact în epoca, dar venea sa raspunda unor probeme ridicate anterior de un alt cercetator, Loevinger, 1957 [76). Deficienta majora incriminata de Loevinger referitor ia procesul de generare a itemilor pentru a reprezenta un anumit construct tine de imposibilitatea de α-l repeta ca pe orice experiment psihologic, si acest lucru mai ales datorita încarcaturii de idiosincrasie, de subiectivitate în aprecierea de catre cercetator, conform propriilor

60

 

sale preconceptii, strereotipuri, experiente a anumitor continuturi si comportamente. în formularea regulilor care ar putea îndeparta unele influente negative, Loevinger pleaca de Iα postularea faptului ca itemii lotului initial trebuie extrasi dintr-o arie de continuturi mai larga decât trasatura propriu-zisa. Astfel, consecinta acestui postulat îl conduce Iα formularea unor reguli: 1. ar trebui sa fie construiti si itemi care sa evalueze alte trasaturi înrudite dar cu valoare discriminativa pentru trasatura data; 2. itemii trebuie alesi în asa fe! încât sa reprezinte toate continuturile posibile care ar putea exprima trasatura respectiva, în functie de toate teoriile alternative cunoscute; 3. domenile confinuturilor ar trebui sa fie reprezentative pentru importanta lor existentiala.

Am insistat aici asupra acestei abordari coerente a problemei continutului itemilor, pentru ca, odata cu aceste cerinte teoretice, intra în câmpul cercetatorilor o cerinta taxonomica: aceea de a elabora o retea nomologica în care sa fie cuprinse constructele ce sunt evaluate.

Peste 15 ani, Buss & Craik, 1983 (77), publica un a! doilea model coerent privind sarcina de generare a itemilor dependent de ceea ce numesc autorii "frecventa actiunii" si care se bazeaza pe prototiptcitatea unui comportament pentru o anumita trasatura. Primul pas al acestui program, consta dintr-un set de trasaturi selectate în mod sistematic dintr-un model structurat de comportament interpersonal realizat de Wiggins, 1979 (78). Al doilea pas se pune în practica printr-un esantion larg de subiecti care au sarcina de a identifica comportamente observabile care corespund trasaturii sau altfel spus genereaza acte comportamentale care pot fi considerate manifestari ale trasaturii.

Al treilea pas este încredintat unui alt lot de subiecti care vor

61

 

aprecia prin rangare gradul de prototipicitate al aceslor acte comportamentale pentru trasatura data. Acesta evaluare nu se face Iα întâmplare, ci se bazeaza pe un set de reguli de evaluare a "prototipicitafii" si pe consensul unui mare numar de vorbitori ai unei limbi. Aceasta procedura elaborata de Buss si Craîk este prima care încearca sa capitalizeze cunostintele semantice ale oamenilor în legatura cu acele comportamente care sunt tipice pentru o anumita trasatura. Dezavantajul principal al metodei consta în faptul ca nu mai este Iα fel de utila când se pune problema construirii unor itemi pentru o trasatura pentru care nu exista denumiri elaborate Iα nivelul limbajului comun, si fata de care ne putem astepta ca oamenii sa nu aibe intuitu semantice bine definite, ca de exemplu în anumite dimensiuni ce se manifesta în bolile psihice (Angieitner si al., 1 986 -(79).

 Studiul mentionat examineaza modul de generare al itemilor Iα majoritatea chestionarelor de personalitate si gaseste ca, în practica, este vorba mai mult de o combinare a celor trei puncte de vedere astfel: autori precum Cattell, construiesc noi itemi lasând neexpiicata ratiunea care a stat Iα baza generarii ior; autorii M.M.P.i-ului, Hathaway si McKinley, utilizeaza experti pentru a 1e furniza manifestarile tipice pentru trasatura patologica vizata; majoritatea, printre care si Guilford si Gough copiaza itemi din alte chestionare. Goldberg, 1971 (80), studiind chestionarele americane, constata ca itemü construi}) !a începutul secolului si-au gasit drum prin medierea mai multor serii de împrumuturi pîna în chestionarele importante ale anilor 70-80.

Subiectivitatea initiala care greveaza în mod obisnuit asupra procesului de generare a itemilor nu poate fi corijata de metodele statistice de experimentare în masura în care, de exemplu, ceea ce

62

 

a fost lasat afara sau uitat nu mai poate fi recuperat pentru a deveni parte a scalei rezultate. Una dintre ideosincrazîîie care greveaza si în prezent chestionarele avansate este, cum am vazut în cazul factorului al V-tea din chestionarele tip Big Five, si nu numai, subiectivitatea autorului în decizia asupra denumirii scalei rezultate / factorului rezultat, decizie care va reflecta în mare masura preconceptiile acestuia (Angleitner si al. ,1986 - (81). lata de pilda multitudinea de denumiri întâlnite în inventare importante de personalitate pentru o aceeasi trasatura (situatia emotivitatii, conservatorismului, factorului intelectual etc.).

O problema comuna în programele elaborate de Buss & Craik si de Jackson consta în ceea ce am putea denumi definirea_ relevantei pentru personalitate a anumitor cuvinte din vocabularul curent. O definitie clasica data de Allport si Odbert, 1936 (82), considera relevanti pentru personalitate toti acei termeni care pot fi foiosifi pentru a "distinge comportamentul unui om de comportamentul altuia".

Mai recent, într-un studiu realizat de Angieitner, Ostendorf si John, 1 990 (83), se încearca o definire si operare selectiva prin trei modalitati. Prima dintre ele identifica o taxonomie a tipurilor de caracteristici de personalitate care pot fi regasite direct ia nivelul limbajului natural (adjective, substantive, adverbe, verbe, etc). Astfel clasificarea cuprinde 6 categorii de continuturi; trasaturi stabile; stari si dispozitii psihice; activitati; roluri sociale, relatii si efecte sociale; abilitatf si talente; caracteristici care tin de prezenta fizica. A doua modalitate se refera Iα specificarea unor criterii de excludere: un termen nu este relevant pentru personalitate daca este nondistinctiv si nu se aplica ia toti indivizii; termeni ce se refera Iα originea geografica, nationalitate, identitati

63

 

profesionale sau legate de o anumita munca; termeni care se refera doar Iα o parte din persoana si termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa. A treia este o grila de identificare prin care se exclud acei termeni care nu se potrivesc în oricare dintre urmatoarele propozitii-criteriu:

1.   pentru  adjective,   "Cît de    sunt?"  /  "Gt de          s-a

comportat X"; pentru substantive, "Este X         ?" / "PoH sa spui ca

X este un ....?"; pentru substantive atributive, "   Iui X este

remarcabila" / "Prezinta / poseda X       ?".

într-o serie de studii realizate asupra limbii olandeze, cercetatori precum Hofstee, 1990 (84), indica 5 tipuri de obstacole care trebuie avute în vedere când se pune problema utilizarii limbajului natural în construirea unui sistem stiintific de categorii psihonosologice. Astfel: V. domeniul este greu de delimitat, atât în privinta categoriilor, cât sî a alegerii itemilor din interiorul categoriei respective; 2. masura în care termenii sunt traductibili dintr-o limba în alta este limitata; 3. rolul coplesitor al aspectelor evaluative în limbajul comun este stânjenitor pentru un punct stiintific de vedere; 4. nu se pot aplica taxonomizari simple, sau reguli precise; 5. multi termeni (si expresii) sunt paradoxali când sunt folositi Iα persoana întâi

 

Nr. Denumire

 

Definirea continuturilor psihologice

 

 

]      descrieri de reactii

2.    atribute ale trasaturii

3.    dorinte si trebuinte

fapte biografice

atitudini

6.    reactii ale altora

7.     itemi bizari

 

Itemti evalueaza:

a.         deschise, comportamente

observabile

b.         acoperitejnterne, neobservabile

de altii: senzatii, sentimente,

cognitii interioare

C. simptome, precum reactii

psihofiziologice

reprezinta dispozitii; de obicei

descrise prin ad[ective sau

substantive; pot fi de 2 feluri;

nemodificabile si

modificabile, când se specifica

frecventa, durata, contextul situational

intentia de a se angaja în

comportamente specificate, dorinta

pentru ceva anume (nu si acelea pentru

care se specifica realizarea în prezent)

itemi centrati pe aspecte din trecut

opinii puternic sustinute, atitudini si

opinii fata de diverse categorii de

subiecte generale, sociale, personale

itemi care descriu comportamente, reactii

si atitudini ale altora fata de persoana

majoritatea de acest fel descriu

 

71

 

comportamente si trairi evident neobisnuite, stranii, anormale

4.3. CARACTERISTICI DE SUPRAFAŢĂ ALE ITEMILOR

Etapa consecutiva deciziilor privind constructul si tipurile de continuturi relevante, este cea a scrierii propriu zise. Altfel spus, gasirea formei celei mai adevate pentru diferite tipuri de continuturi, problema care include atât problema care este cea mai adecvata forma pentru a da itemului calitatea de indicator bun al constructului, dar si care este forma de raspuns cea mai potrivita pentru a da posibilitatea subiectului sa-si exprime propria situatie.

1. In ceea ce priveste forma de raspuns, în general, raspunsurile Iα itemi pot fi subsumate unor comportamente verbale înalt standardizate, comportamente provocate de stimuli verbali (Angleitner, 1986 - (100). Sunt aceste raspunsuri cel mai bine exprimate într-o reactie de tip dihotomic: Dα / Nu - Adevarat / Fals; trihotomrc: Dα / Nu / Nu stiu - întotdeauna / Uneori / Niciodata; sau prin utilizarea unei scale mai extinse de tip Likert, în 4, 5, 6, 7 grade ?

Sau putem prefera situatia în care itemii sunt exprimati sec si general, iar raspunsurile redau continutul propriu-zis al diverselor comportamente posibile? De exemplu: Când trec pe lânga o persoana de sex opus, a. îmi vine sa traversez pe partea cealalta, b. rosesc si grabesc pasul, c. întorc capul sa o privesc mai bine, d. nu-i acord nici o importanta.

72

 

I           în tipul de raspuns traditional Da / Nu, eventual Nu stiu,

subiectul traieste dificultatea de a alege un raspuns prea extremizat. De aceea, în construirea unor itemi pentru astfel de

!           formate de raspuns, este important sa se moduleze continutul

|           itemului prin specificarea frecventei sau intensitatii pentru a se

!           evita ca si acesta sä exprime situatii Iα fe! de extreme ca si

raspunsurile. De exemplu: "Uneori mi se întâmpla sä spun o minciuna", sau "De cele mai multe ->r: ma simt arat de obosit încât mâ apuca somnul". Lα astfel de 'temi, modulati, se pot utiliza raspunsuri dihotomizate.

In prezent nu se mai includ printre raspunsurile date "?" sau

: . "Nu stiu", considerându-se ne satisfacatoare din punct de vedere al informatiei: pofi interpreta fie esecul subiectului de a întelege itemu!, fie nesiguranta subiectului, inaplicabilitatea itemului si chiar un grad intermediar de raspuns în situatia unor itemi nemodulatf (Anastasî, 1957 - (101).

Cercercetari efectuate supra felului cum interpreteaza subiectii

1          tipul de raspuns "mediu", indica cel putin patru modalitati de

utilizare al lui (Goldberg, 1981 - (102): o atribuire situational (conduita mea depinde de situatie); o expresie a incertitudinii (nu ma pot decide penh-u ca nu-mi recunosc suficient de bine acest aspect); ambiguitatea itemului (nu sunt sigur ce poate sa însemne acest item); neutralitatea (ma aflu undeva ia medie în ceea ce

I           priveste aceasta caractersitica).

Cercetarile au demonstrat însa ca si modularea prin intensitate, frecventa sau masura este o sursa de ambiguitate pentru ca subiectii nu înteleg acelasi lucru prin cuvinte ca "rar", "uneori", "adesea", "frecvent", "de obicei". în decursul timpului s-a preferat ca forma de raspuns tehnica alegerii forfote, dezvoltata mat ales

73

 

de chestionarele pentru selectie profesionala industriala sau în armata în perioada anilor 4o (Anastasi (103). în esenta cer subiectului sä aleaga între doua sau mai multe raspunsuri, descrieri, fraze care par egale din perspectiva acceptabili tatii, dar a caror validitate este diferita fata de criteriul extern. De obicei se construiesc perechi sau tetrade. In ce! din urma caz se construiesc de fapt doua perechi: doua fraze dezirabiîe si doua fraze indezirabile. în forme si mai extinse, de tipul a cinci variante de raspuns, subiectului i se cere de obicei sa precizeze care este cel mai caracteristic si care este cel mai putin caracteristic pentru el. O forma speciala a tehnicii raspunsurilor fortate, este metoda sortarii Q, dezvoltata de Stephenson, 1950 (104), care cere subiectului sa realizeze o rangare a unui numar impar de ra5punsuri-situatii (5, 7, 9) sortându-le gradat, în functie de un criteriu dat, începând cu o extrema, spre cealalta. Astfel de tehnici urmaresc sa dea subiectului o posibilitate de a se exprima mai personal.

2. în ceea ce priveste forma itemului propriu-zis, situatiile sunt de o diversitate dezarmanta, încerarile de analiza lingvistica a itemiior sunt relativ rare, mai ales în legatura cu caracteristicile sintactice si semnatice si efectul lor asupra consistentei itemului. Opinia curenta asupra caracteristicilor de suprafata precum lungimea itemulut, complexitatii sintactice a propozfiei / frazei, este ca acestea trebuie corelate cu modul cum are loc prelucrarea itemului de subiectul/subiecfii care încearca sa raspunda. Modele cognitive de tip psiholingvistic pentru procesul de citire realizate de cercetatori precum Foss & Hakes, 1978, sau Wiggins, 1965 (105),   sprijina  concluzia,   importanta   pentru  constructorii  de

74

 

chestionare, ca gradul de comprehensibilitate al propozitiilor care sunt supuse unui mat mare numar de transformari si Iα mai multe nivele în procesarile întelegerii este indirect proportional. Deci, cu cât numarul de transformari este mai mic, cu atât este mai usor de înteles propozitia respectiva (ia mai putin timp si duce Iα mai pufine erori).

Trei sunt aspectele cele mai importante ale structurii de suprafata a itemilor: 1 .iungimea (numarul de cuvinte, litere, propozitii); 2,complexitatea (care creste odata cu numarul de negatii, trecerea Iα diateza pasiva, timpul trecut si alte moduri decât indicativul în ceea ce priveste utilizarea verbelor, precum si cu referinta personala); 3. formatul propriu-zis al itemului dat de tipul de propozitie si de tipul de raspuns.

Lievert, 1969, Lahr & Angleitner, 1980, Angleitner si al. 1986 (106), recomanda itemi cât mai scurti, cu evitarea multor propozitii si negatii. Lungimea medie a itemilor din principalele chestionare analizate (altele decât cele de tip Big Five) este de aproximativ 12 cuvinte; conjugarea Iα timpul trecut si Iα modul subjunctiv / conditional apare doar în 10,5 % din cazuri; doar 4,5% dintre itemii curenti nu au referinta personala. Exista si o corelare posibila cu categoria de relatie item-trasatura. Astfel, chestionarele care contin itemi biografici, si avem exemplul MMPI-ului, contin si cel mai mare numar de itemi Iα trecut; frecventa mare a itemilor legafi de dorinte, interese, atitudini, opinii, caracteristica de exemplu pentru 16 P.F. conduce !a exprimarea prin actiuni de natura ipotetica, deci verbe Iα modurile subjunctiv sau conditional (Lahr, Angleitner, 1980 -(107).

75

 

d.4. CARACTERISTICI SEMANTICE ALE ITEMILOR

O alta directie de studiu se axeaza pe procesele cognitive implicate în raspunsul Iα itemi st, consecutiv, delimitarea caracteristicilor semantice responsabile de dificultatile / confuziile în acest tip de procesare a informatiei. S-au siudiat analiza continutului protocoalelor de raspuns cu voce tare, timpii de reactie, aprecierea prin rangare a gradului de similaritate dintre itemi (de exemplu, Rogers, 1971, 1974, 1977 (108), precum si stadiile ipotetice afe procesului de raspuns de Iα citirea itemului, începând cu (1) reprezentarea continutului. (2) procesele de comparare cu informatia stocata despre sine însusi $i terminând cu (3) verificarea mentala a raspunsului în functîe de utilitate (înteleasa mai ales prin prisma congruentei cu normele sociale si valorile avute în vedere) (cf. Angleitner si al., 1986 - (109).

Aceste stadii de prelucrare, tratate ca etape secventiale si distincte, sunt însa interactive si chiar paralele în procesul mental real. Ceea ce într-o descriere strict cognitiva apare ca proces logic, este în fapt o procesare de tip euristic, m care, în fiecare dintre etape, intervin aspecte influentate do caracteristicile itemului, dar si de starea globala a psihismului subiectului (inclusiv activarea unor complexe/continuturi ale inconstientului care, în prezent, pot interveni în procesarile informatiei färä ca subiectul sa fie constient, sau deplin constient de acestea).

Pornind însa de 1a item, Angleitner, 1986 (110), descrie 5 caracteristici semnatice care intervin semnificativ îngreunând sau simplificând procesarile raspunsului, comprehensibilitatea (cât de usor poate fi înteles); ambiguitatea (c:-te posibila atribuirea mai mult decât a unui singur înteles); nivelul de abstractizare (cu cât

76

 

informatia este mai abstracta cu atât cere o procesare mai de$fâ$uratâ}: gradul die referinta personala (este informatia care include direct si semnificativ pe subiect); evaluarea (sau masura dezirabilitäfii sociale a continutului itemului}.

Dintre cauzele care conduc spre o scazuta comprehensibilitate sunt utilizarea unor cuvinte neuzuaie, neobisnuite, unor structuri propozifionale complicate sau fortate sau neclare, erorile gramaticale.

Ambiguitatea reprezinta incertitudinea legata de întelesul stimulului (spre deosebire de echivocitate înteleasa ca diferenta între persoane în ceea ce priveste interpretarea itemului ( cf. Goldberg, 1963 (111). Cauzele ambiguitatii tin de prezenta unor cuvinte / afirmatii cu mai multe întelesuri; unor relafii echivoce între propozitiile frazei; incompatibilitatea dintre itemi si formatul raspunsului prin introducerea unei negati, a unor conjunctii de tip sau / sau, unor fraze cu mai multe propozitii principale.

Aceste greseli pun subiectul în diferite posturi: (1} nu recunoaste natura ambigua a itemului si pur si simplu îl întelege gresit (interpretându-1 în att sens decât cel expectat); (2) recunoaste ambiguitatea itemului, însa nu este singur de care dintre întelesurile posibile este vorba.

Nivelul de abstractizare ridicat intervine în procesele de comparare item-experienfä personala. Un item concret, care afirma o informatie specificata . precum cei care se refera Iα comportamente clar specificate, numesc conditii semnificative, situatii sau includ fapte a caror veridicitate poate fi afirmata -ajuta Iα o evocare rapida din memorie. Itemul abstract cere procesarea în continuare a întelesului îui, integrarea treptata si/sau suplimentarea informatiei prin exemple, referinte Iα fapte

77

 

Li.

 

concrete- Itemii abstracti sunt de regula cei care prezinta atitudini, opinii, descrieri generale, cer interpretarea unor evenimente generale sau integrarea lor de-a lungul unor situatii diverse, comparatii cu standarde nespecificate, inferente personale. Sunt cercetari care indica o relatie direct proportionala între gradul de abstractizare si diferentierile în modul cum înteleg subiectii acesti itemi (Angleitner, 1986 - (112).

Gradul în care continutul itemuiui este semnificativ pentru imaginea de sine a subiectului este în directa relatie cu capacitatea acestuia de a raspunde pe baza ortei perceprii / experiente proprii asupra lucrurilor în masura in care subiectul este direct mentionat prin item, fie Iα nivelul trairii unor evenimente, sau al actiunii st al implicari emotionale. Referinta personala intervine în stadiul compararii item-eu.

Masura în care un item evoca valori, standarde aprobate social, determinari si prejudecati comune, este direct proportionala cu probabilitatea ce subiectul sä selecteze raspunsul în sensul dezirabiÜtätis sociale. Aces* gen de judecata intervine mai ales în stadiul evaluarilor asupra uh'Sjtäfii.

4.5. CARACTERISTICI PSIHOMBTRICE

In studiile clasice, acest îip de caracteristici a constihjit problematica centrala. Parametri avuti în vedere în analiza itemilor sunt: media ca masura a tendintei centrale, varianta , stabilitatea ca masura a gradului în care subiectii îsi pastreaza Iα retest raspunsul initial si corelatia item - te:t ru determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui item. Determinarile caracteristicilor  psihometrice,   deja   comentate-  în   capitolele

78

 

precedente, este utila oricaror cercetari care urmaresc selecfia scalei finale în urma experimentarii pe loturi de subiecti, stabilirea caracteristicilor psihometrice ale chestionarului, în special în calculul validitatii, compararea caracteristicilor si valorii psihodiagnostice a doua sau mai multe chestionare, studii privind masura în care anumite caracteristici care fin de constructia Itemilor influenteaza stabilitatea si validitatea interna a itemilor.

Cercetarea extinsa desfasurata de Angleitner, John si Lahr asupra unor chestionare importante în aria psihodiagnozei personalitatii, studiu care a cuprins si determinarea si masurarea tuturor caracteristicilor mentionate, i-a condus spre concluzia ca "influenta caracteristicilor itemilor asupra calitatii chestionarelor este atât sistematica cât si substantiala" (113). Modul în care au raspuns chestionarele intrate în studiu - MMPI, MPI, MMQ, EPI A si B, 16 PF A si B, FPI, Giessen Test si PIT - dovedeste numeroase neregularitäti si erori de constructie datorita lipsei de sistematizare si, mai ales, faptul ca "structura de suprafata a stimulului verbqi, daca este masurata cuprinzator, este un determinant esential al fidelitatii si validitatii raspunsurilor subiectilor Iα itemi" (aspecte în care exista o mare variabilitate Iα nivelul acestor chestionare (114).

Aceste cerinfe s-au constituit azi într-o metodologie sistematica de construire si experimentare a chestionarului de personalitate, aplicata în special Iα nivelul inventarelor de tip Big Five, si care tinde, cum spuneam, sa devina si indicator de acceptabilitate al oricarui nou instrument.

79

 

5. NOTE BIBLIOGRARCE

- Reber A.S., 1 985, DicHoncry of psychology, Penguir. Books, London

- Pervin LA., 1994, A Critical Analysis of Current Trait Theory, Psychological

Inquiry, 5, 103- 1 13; de asemenea, In 1993, The three disciplines of personality

ond the problem of volition, Viith Conf, of EAPP, Madrid, ende subliniaza rolul

fundamentai   al   problematici!   vointei   în   ;;!odtjl   cun>   .'r.'^leqem   procese'e

personalitatii, si pe cele morivationote în particular.

- Wiggins J.5. 1994 (lucrarea originala prezentata în  197'j». în defense of

traits, în Hogan R.Johnson J.A. & Briggs SP. (Eds.) Handbook of fUf'.'.oriafity

psychology, San Diego, CA, Acad. Press

- McCrae R.R. & Costa P.T., 1994. \ Trail Perspective o- the Deso:p!:.-,rt and

Explanation'of Behavior, Vllth Conf. of EAPP, Madrid

- McCrae & Costa P.T., 1990, Personalii/ in Adulthood New Y^k, Guilford,

p 23, vorbesc în acest sens despre structura de personalitate ca patern al

covarierii trasaturilor într-o populare

- Peabody D. P. & Goldberg LR., 1939, 5ome determinants of factor structure

from personality trait descriptors, în Journ. of peisonality and Social Psychology

57, 552 - 567

- Costa P.T. & McCrae R.R,. 1°92 Four wjy., rive, facto.; ore bei;;.. Personality

and Individual differences,   id.. ^iJ-ööi; t/ienck HJ..   1991, Dimensions of

Personality:  1 6, 5 or 3 ? Criteria for r. ioxonomic paradigm, l-srsonality and

Individual Differences. 12,772 790; & 1992,. op cit. 667 < 673- Goldberg LR,

1992, The development of markers for »he Big Five factor slrjciu-e, Psychological

Asses!>ement,4 26 -42 & 1993; The structure of phenoripic personalify traits,

American Psychologisi, 48, 26    34, Goldberg LR. & Rosolack T.K., 1992, The

Big Five factor structure as nn integiotion framework; an empirica! comparison

with Eysenck's P-E-N model, în Halverson C.F., Kochstamm G.A, & Martin R.P.

(Eds.) The developing structure of femperamenf and personality from infancy to

adulthood, New York, Erlbaum; John O.P., Angleitner A, & Ostendorf F., 1988,

The lexical  approach to personality:  A historical review of trait faxciomic

research, Europ. Journ. of Personality. 2.  171-203; Zuckerrrijnn M.,  1992.

What is a basic factor and which factors are basic? Turtles all *he -vay down,

80

 

Personality and Individual Differences, 13, 675-681; De Raad B., 1995, An expedition in search for a fifth universal factor; Key issues in the lexical approach, Europ. Journ. of Personality, 8

- Eysenck H.J. & Eysenck S.B.G., 1975, Manual of the Eysenck Personality

Questionnaire, Univ. of London Press, London

- Francis L.J., 1991, The dual nature of trie EPQ lie scale among college

students in England, Personality and Individual Differences, 12, 1255-1260

10-op. cit. p. 174

- Allport G.W. & Odbert H.S., 1936, Trait-Names: a psycho-lexical study, în

Psychological Monographs, 47, 211

- Cattell R.B., 1943, The description of personality: basic traits resolved into

clusters, Journ. of Abnormal and Social Psychology; & 1946, Description and

measurement of Personality, World Book, New York; & 1947, Confirmation and

clarification of primary personality factors, Psychometrika, 12, 197-220;

- Norman W.T.,   1963, Towards an adequate taxonomy of personality

atributes: Replicated factor structures in peer nomination personality ratings,

Journ. of Abnormal and Social Psychology, 66, 573 - 583

- Fiske D.W., 1949, Consistency of the factorial structures of personality

ratings from different sources, Journ. of Abnormal and Social psychology, 44,

329-344 & Tupes E.C. & Christal R.C., 1961, Recurent Personality Factors Based

on Trait Ratings, U.S. Air Force, Lackland

15-op. cit. 174

16. Peabody D.P., 1987, realizeaza o descriere detaliata a clasificarii esantionului de descriptori si o selectie a termenilor care reprezinta aceasta clasificare; pe baza lor conchide dupa o analiza de detaliu, ca scalele lui Cattell nu sunt reprezentative. Deoarece aceste 35 de scale au stat Iα baza cercetarilor lui Tupes si Cbristal, precum si a lui Norman, nici formularile timpurii ale celor cinci superfactori nu 1e considera reprezentative. Identifica probleme mai aies pentru 2 dintre cei 5 factori, stabilitatea emotionala si cultura.

- Goldberg LR. op. cit; Hofstee W. K. B., De Raad B., Goldberg L.R., 1992,

Integration of the big five and circumplex approaches to trait structure, Journ. of

Personality and Social Psychology, 63, 146 - 163

- Costa P.T. & McCrae R.R., 1985, The NEO Personality Inventory manual,

Odessa, Fl, Psychological Assessement resources; 1989, Tne NEO-PI/NEO-FfS

81

 

manual supplement, Odessa, PAR; 1992, NEO PIR Professional Mnnuol, revised NEO Personality Inventory and NEO-Five-Factor Inventory, Odessa, PAR

- Brokkem F.B., 1978, The Language of Personality, teza de doctorot, Univ.

Groningen, Olanda; De Raad B., Mulder E., Kloaslerman K., Hofsttt; W.K.B .

1988, Personality descriptive verbs, Europ. Jour, of Personality, ?, 8196;

Hofstee W.K.B., De Raad B. & Goldberg LR., Î991, Integrohon or ^e bio iW

and the circumplex approaches to trait structure. Journ. of Personality snrJ 5oc:at

Psychology,   63,   146   -163   ;  De Road  B.,   Hendriks   A.A.J.   &  Hofstee

W.K.B..1992. Towards a refined structure of personality traits, Europ. Journ. of

Personality, 6, 301 -319

■ Ostendorf F ,1990, Sprache und Personlichkeitstrukrur: Zur Validität des

Funf-Fakloren-Modells der Persönlichkeit, Roderer-Verlag, Regensburg

- op.cit.pl 82

- Capraro G.V. & Perugini M., 1994, Personality structure in Italian, Europ.

Journ. of Personality, 8

- Digmcm J. M., 1990, Personality structure: emergence of the five-factor

mode!. Annual Review of Psychology, 41, 417-440; De Raad B., 1994 op. cit.

- Goldberg LR., 1981, Language and Individual Differences: The search for

universali in personality lexicons, în Wheeler L. (Ed.|, Review of Personality and

Social Psychology, vol. 2, 141   165. Soge.. Beverly Hills CA

- Peabody D.P., 1987, Selecting representative trail adjectives; Journ. of

Personality and Social Psychology, 52, 59-71

- McClelland D.C., 1981, Is Personality Consistent«, în Rabin A.I., Amoff J.,

Berclay A.M. & Zucker R.A. (Eds.), Further Explorations in Personality, Wiley,

New York, 87-113

27-De Raad B., 1994, op. cit

28 - De Raad B. & Ca!je H" 1990, Personality in the context of conversation:

Person talk scenarios replicated, Europ. jour, of Personality, 4, 17-36

29-De Raad B., 1994, op. cit.

30 - Brand CR. & Egan V., 1989, The "Big Five" dimensions of personality?

Evidence From ipsative, adjectival self-attributions, Personality and Individual

Differences, 10,1165 - 1171; Dtgman J.M. 1990, op. cit.; Johd O.P., 1990, The

"Big Five" factor taxonomy: Dimensions of personality in the natural language

and in questionnaires, în Pervin L. (Ed.), Handbook of Personality Theory and

82

 

Research, New York, Guilford, 66-100

■ McCrae R.R., 1994, Psychopathology from the perspective of the five-factor

mode!, în Strack S.  & Lorr M. (Eds.), Differentiating normal and abnormal

personality. New York, Springer, 29 - 39 - considera ca psihologia personalitatii

ar trebui sä profite de un cadru generai unde explicatiile pot fi cautate Iα nivele

diferite; un astfel de cadru general este modelul oferit în lucrare.

- Modelul este reprodus din lucrarea citata, prezentata ti comentata de autori

în 1994, Tn cadrul celei de a VII conferinte a EAPP, unde este denumit "Un model

al persoanei"

- op. cit.

- E. Spranger, 1928, Types of Man, Stechert, New York, & Allport G.W.,

Vernon P.E., Lindzey G. 1960, A Study of Values, Houghton Mifflin, Boston (Ed.

a III-α) unde autorii bazându-se pe tipologia lui Spranger: omul teoretic,

economic, estetic, social, politic si religios construiesc un test omonim în doua

parii, cu un total de 45 itemi. De exemplu: Când asistati Iα o ceremonie bstuoasä

(bisericeasca sau academica, o instalare în functie etc.) sunteti mai mult

impresionat de: a. culoarea st fastul ocaziei; b.influenta ti puterea grupului.

Preferinta este reprezentata grafic printr-un profil. Autorii considera testul de tip

ideografic.

- Jung CG., 1921, Psychologische Typen, Gesammelte Werke, vol. VI,

Rascher-Verlag, Zurich (1960) partial tradusa în 1994, Descrierea tipurilor

psihologice, antologia CG. Jung vol. II, Ed. Anima, Bucuresti; Jong introduce de

fapt prima data termenul de introversie în 1910, în "Psychic Conflicts in a Child"

par. 13, Collective Works 17, apoi în 1912, în "Symbols of Transformation",

C.W. 5, par 19.; $i mai pe larg în  1913, în comunicarea "A Study of

Psychological Types", formularea explicita- apare în C.W.6, par 858: "Propun

folosirea termenilor "extraversie* si "introversie" pentru a descrie aceste miscari

opuse ale libidoului", par. 858, C.W.6

- op. cit. par.793

■ op. cit, par. 807

. Ribot T.A., 1897, The psychology of emotions, London

- op. cit.p. 406

40        -  Briggs Myers  I., McCaulley M.H.,   1985, Manual: A Guide to the

Development and Use of the Myers Briggs Type Indicator, Consulting Psychologist

83

 

Press, Palo Alto

- Rust J.,1989, Handbook of ttie Rust Inventory of Schizotypal Cognitions, The

psychological Corporation, London

- Witkin H.A., Lewis H.B., Hertzman M., Mackover K., Meissner P.B., Wapner

S.,  1954, Personality through perception: An experiment and clinical study,

Harper, New York

43        -  Witkin   H.A.   &  Goodenough   D.R.,   1977,   Field  dependency  and

interpersonal behavior, Psychological Bulletin, 84, 661-689; 1981, Cognitive

styles. Essence and origins, Intern. Univ. Press, New York

- Kelly G. A., 1955, The Psychology of personal constructs, Norton, New York

- Bannister D.,1977, New perspectives in persona! construct theory, Acad.

Press, New York

- Miljkovitch J., 1981, Factorial analysis and the distances computations in

repertory grid test of G.A.Kelly. Introduction to digital programme, Review of

Applied Psychology, 31,1,41 -58

- Marcus S. & Catina A., 1976, Rolul constructed în cunoasterea empaticä,

Revista   de  psihologie,3,   253-263;   1978,   Stiluri   apreciative,   Revista   de

psihologie,  1,  37-47;  1980, Stiluri apreciative,  Ed. Academiei,  Bucuresti;

Minulescu M., 1982, Rezolvarea de probleme si stilul cognitiv în investigatia

judiciara (cercetari psihologice asupra activitatii si. personalitatii lucratorilor din

judiciar), teza de doctorat, Univ. Bucuresti

- op. cit. par. 871

- op. cit., 58.6% dintre profesionistii eficienti apartin modalitatii empatice si

29.3% modalitatii analogice; tendinta de a utiliza mecanisme proiective în

inferentele   ti   aprecierea   interpresonalâ   este   înalt   semnificativa,   fiind

discriminative empiric din perspectiva criteriului eficientei profesionale. Astfel

încât una din concluziile cercetarii este ca stilul empatic si cel analogic de

evaluare interpresonalö se manifesta pentru aceasta categorie profesionala ca o

caracterristica specifica a structurii personalitatii-

- op. cit.p. 41

- op. cit. p. 46

- op. cit, v. n. 49

- op.cit., par. 870 - 871

54        -  Anastasi  A.,   1957,  op.  cit;  Crombach  L.G.,   1960,   Essentials of

84

 

psychological testing, Harper & Row, New York; Angleitner A.., op. cit.; Costa P.T. & McCrae R.R., op.cit:; Hofstee & De Raad, op.cit.

55        - Silva F.,  1994, Structure and causality in personally and behaviour;

Westmeyer H.,  1994, The causal status of structural concepts in personality

psychology -ambele comunicate Iα a Vlt-a conf. a EAPP, Madrid; Nowack W,

1995, Perspectives on the self: is the ideal self socially desirable; Hofstee W.K.B.,

Hendriks  A.A.J.,   1995,   Should  we  try  to   control   for  socially   desirable

responding; Paulhus D.L., 1995, Meaning the dimensionality of socially desirable

responding: A paradox; Borkenau P., Ostendorf F., 1995, Are social desirability

scales useful to identify subjects who respond in a socially desirable way;

Fernandez-Ballesteros D.,  1995, Are social desirability and faking different

dimensions - a II-α conf. a EAP A, Trier; Zuckerman M., 1994, Good and bad

humors:  Biochemical bases of personally disorders, a VII-α conf. a EAPP;

Westmeyer A., 1995, The constructionist approach to psychological assessment:

Problems and perspects; Van den Bercken J.H.L., Van Aarle E.J.M.,  1995,

Recursive diagnosis. A model for diagnostic reasoning, - contributie Iα a III-α

conf. a EAPA, Trier.

■ op. cit, p.558

- Eisenberg P., 1941, Individual interpretation of psychoneurotic inventory

items, Journ.  of General  Psychology,  25,   19  -40.   Experiment constatativ,

ancheteaza subiectii în legatura cu motivul pentru care au dat anumite raspunsuri

Iα itemii testului ( raspunsuri de formatuIrDa -? - Nu). In afara unei game largi

explicative pentru fiecare raspuns, descopera ti explicatii identice pentru formate

de raspuns opuse; Forsman L, 1993, Giving extreme Responses to items in

Self-esteem   scales:   Response   set  or  personality  trait?   Europ.   Journ.   of

Psychological  Assessment,   9,   1,   33   -40,  care  descopera  ca  numarul  de

raspunsuri extreme coreleaza semnificativ între scale diferite, ceea ce-l conduce

Iα afirmatia ca a da raspunsuri extreme poale fi un aspect independent de

continutul scalei; analiza a condus spre determinarea faplului ca acest tip de

raspunsuri erau în mare masura determinate de o respingere categorica a acelor

itemt are descriu o caracteristica negativa a persoanei.

- Allport G. W.,  1937, Personality: a psychological interpretation, Holt,

Rinehart & Winston, New York

- Meili R., 1964, Manuel du diagnostique psychologique, P.U.F., Paris

85

 

- op. cit.

- Megargee E.I., 1972, The California Psychological Inventory Handbook,

Jossey-Bass, San Francisco, Washington, London: capitolul Strategia construirii

itemilor & cap. Metode generale de construire ä inventarelor, p. 15 - 28

- Hase H.D. & Goldberg LR., 1967, The comparative validity of different

strategies of deriving personality inventory scales, Psychological Bulletin, 67, 231

-248

- op. cit. p.22

- Hofstee W.K.B., De Raad B., Goldgerb LR., 1992, op cit: Hendriks A.A. J.,

Hofstee W.K.B., De Raad B.,  1993, Construction of the AB5C Personality

Questionnaire, lucrare prezentata Iα a II-α conferinte da EAAP, Groningen

- Perugini M., 1993, A circumplex hierarhical approach to individuate a

taxonomy of personality caracteristics, teza de doctorat, Universitatea din Roma

- Galluci M., Lauriola M., Leone L., Uvi S., Perugini M., 1994, Comparing

different MTMM methodes on the big five domains, lucrare prezentatö Iα a VII-α

conferinta EAPP, Madrid; Perugini M., Leone L, Galluci M., Lauriola Mv 1994,

Selection of a short adjective checklist to measure big five ■ SACBIF, lucrare

prezentata Iα a Vil-a conferinta a EAPP, Madrid; Sleyer R., Ferring D" Schmitt

M.J.,  1992, States and traits in psychological assessment. Europ. Journ. of

Psychological Assessment, 2, 79 -98 în care autorii propun o clasa de modele

denumite "Modele de trasäfuri-stäri latente (LSTM}* care iau în considerare

efectele sistematice ale situatiei în care se desfasoara evaluarea si interactiunile

persoana-situatie. Prin situatie se înteleg toate influentele trecatoare asupra

comportamentului persoanei în momentul evaluarii -caracteristici ale situatiei,

trairi recente, stari psihofîziologice etc.

- Hofstee W.K.B. si al. op. cit; Perugini M., 1993, A circumplex hierarhical

approach to individuate a taxonomy of personality caracleristics, tezä de

doctorat. Universitatea din Roma

- De Raad B., op. cit.

- Angleitner A, John O.P., Löhr F.J.,1986, 1f s what you ask and how ask it:

an itemmetric analysis of personality questionnaires, în Angleitner A. & Wiggins

J.S. (Eds.), Personality Assessment via questionnairea, Springer-Verlag, Berlin,

61 - 108

- op. cit. p. 67

86

 

- De Raad B. si c.1.,1988, op. cit^Hofstee W.K.B., 1990, The use of everyday

language  for scientific  purpose,  Europ.  Journ.  of Personality,  4,  77 -88;

Angleitner A.jOstendorf  F.,  John  O.P.,   1990,  Towards  a Taxonomy of

personality descriptors in German. A psycho-lexical study, Europ. Joum. of

Personality, 4, 89 - 118: De Raod B.,1992, The replrcability of the Big Five

personality dimensions in the three word classes of the Dutch language, Europ.

Joum. of Personality, 6, 15 -29; Caprara & Perugini, 1994 op. cit; Hofstee

W.K.B., 1994, op. cit.

- Meehl, 1972, Reactions, reflections, projections, în Butcher J.N. (Ed.),

Objective Personality Assessement: Changing Perspectives, Acad. Press, New

York, 131 - 189

- op. cit., p. 161-162

7A - Jackson D.N., 1967, Personality Research Form Manual, Goshen, Research Psychologists

75        -   Jackson   D.N.,   1970,   A  sequential   Systhem   for  Personality  scale

development, în Spielberger CD. (Ed.), Current topic in clinical and community

psychology, vol.2, Acad. Press, New York, p.61-96

- Loevinger J.L, 1957, Objective tests as instruments of psychological theory,

Psychological Reports, 3, 635 -694

- Buss D.M. & Croik K.H., 1983, The Act frequency approach to personality,

Psychological Review, 90, 105 - 126

- Wiggins J.S., 1979, A psychological taxonomy of trait descriptive terms: the

interpresonal domain, Journ. of Personality and Social Psychology, 37, 395-412

- Angleitner si al., 1986, op, cit., p.66

80        - Goldberg L.R.,   1971, A historical survey of personality scales and

inventories, în McKeynoids P. (Ed.), Advences in psychological Assessment, vol.2,

Palo Alto, 293 - 336

- Angleitner A. si al., 1986, p.67

- Allport G.W. & Odbert H.S., 1936, Trait names: a psycholexical study,

psychological Monographs, 47

- op. cit.

- op. cit.

- op. cit. p. 85

- op. cit. p. 86

87

 

87        -  Hofstee W.K.B.,   1994,  Who  knows  best about  personality,   lucrare

prezentata Iα a VII-α conferinta EAPP, Madrid

- McCrae R.R., 1990, p. 119

- op. cit. p.22

- Angjeitner A., Riemann R.,1991, What can we learn from the discussion of

personality questionnaires for the construction of temperament inventories?, în

Strelag J., Angleitner A.  [Eds.),  Explorations in Temperament:  International

perspectives on Theory and Measurement, p. 191 - 204, Plenum Press, London

- op. cit

92        - Goldberg LR.,  1992, From ace to zombie: some explorations in the

language of personality, în Spielberg CD. în Butcher J.N. (Eds.}, Advances in

Personality assessement vol. 1, p. 203 - 234, Erlbraum, Hillsdale, N.J.; Briggs

S.R., 1992, Assessing the Five-Factor mode! of personality description, Journ. of

Personality, 60, 253 -293

- op. cit

- op. cit.

- op. cit.

- op. cit. p.79

- Janke W., 1973, Das Dilemma von Personlichkeitfragebogen; Lennertz E.,

1973,  Thesen   zur  itemsammlung  bei   Personlichkeitsfragenbogen;  ambele în

Reinhart G. (Ed.), Bericht über den 27. Kongress der Deutschen Gesellschaft fur

Psychologie, Kiel, 1970, Hografe, Gottingen

- Goldberg LR., 1963, A model of item ambiguity in personality assessement,

Educational and Psychological Measurement, 28, 273-296

- Tabel relatiei item-träsäturä: un sistem categorial, este propus de Angleitner

si al., 1986, op. cit. p.69

-op. cit.

-op. cit., p.543

102      -  Goldberg   LR.,   1981,   Unconfounding  situational  attributions  from

uncertain, neutral and ambiguous ones: A psychometric analysis of description

of oneself and various  types  of others,  Journ.   of Personality  and Social

Psychology, 41,3, 517-552

103-op. cit. p.542

104 - Stephenson W., 1950, The significance of Q-teehnique for the study of

88

 

personality, în Reymert Ml. (Ed.), Feelings and Emotions, McGraw-Hill, New York, p. 552 -570

- Foss D.J., Hakes D.T., 1978, Psycholinguistics, Englewood Cliffs: Prentice

Hall

- Lienert G.A., 1969, Testaufbau und Testanalyse, Beltz, Weinheim; Löhr f.

j., Angleitner A., 1980, Eine Untersuchchung zu sorachfichen Formulierungen

der items in deutschen Personlichkeitfragebogen, Zeitschrift fur Differentielle und

Diagnostische Psychologie, 1, 217 - 235;

Angleitner si aLop. cit.

- op. cit.

- Rogers T.B., 1971, The process of responding to personality items: some

issues,   a   theory   and   some   research,   Multivariate   Behavioural   Research

Monograpg, 6;  1977, Self-Reference in Memory: Recognition of Personality

Items, Journ. of Research in Personality, 11, 295-305

109-op. cit., p. 84-85

-op. cit.

- op. cit.

-op. cit.

-op. cit., p. 101

-op. cit., p. 101

89

 

I!

CHESTIONARELE DE TIP "BIG FIVE" - CEI CINCI SUPERFACTORl

1. STRATEGIA DE CONSTRUIRE PORNIND DE LA SPECIFICUL LINGVISTIC

Paradigma lexicala a abordarii lingvistice a dimensiunilor de personalitate afirma ca analiza dictionarului limbajului natural -lexiconul unei limbi - poate oferi o baza pentru o taxonomie cuprinzatoare a trasaturilor de personalitate (Norman, 1963, (1), limbajul natural este un depozitar al descriptorilor potentiali pentru personalitate (Goldberg, 1 981 (2), iar acele diferente care sunt cel mai semnificative în tranzactiile cotidiene între oameni este posibil sa fie încodate în limbajul lor.

Selectia termenilor din dictionare pune doua tipuri de probleme: 1. cum se face o astfel de selectie; 2. ce tipuri de termeni - adjective, substantive, itemi din chestionarele de personalitate - trebuie inclusi în experimentare. Nu exista de fapt vreo definitie a personalitatii care sa ghideze cercetatorul în legatura cu acei termeni (cuvinte singulare sau expresii) care care au calitatea de a fi descriptori ai personalitatii.

Majoritatea studiilor sl eforturilor sistematice s-au axat pe

90

 

adjective si au condus în principal spre teste sub forma unor seturi de adjective bipolare. Metoda initiata de selectie a pus accentul fie pe cunostintele expertilor, fie a oamenilor obisnuiti, fie pe o îmbinare a experientei stiintifice cu experienta comuna. Astfel Lista de adjective bazata pe engleza americana construita de Goldberg în 1981 (3) a pus accentul pe judecata expertilor. în construirea listei de adjective olandeze în 1973 de Brokken (4) si germane de Angleitner si al., 1987 (5), decizia finala s-a bazat pe oameni obisnuiti. Expertii au fost utilizati pentru a exclude initial anumite clase de adjective care nu se refera Iα personalitate si Iα diferentele interindividuale.

Ipoteza ca adjectivele sunt descriptorii cei mai adecvati si preferati când se fac descrieri libere ale personalitatii unui om (Fiske si Cox, 1979; Hampson, 1983; Livesley si Bromley, 1973, (6) a fost însa relativizata prin alte cercetari experimentale. Astfel, De Raad, 1985 (7), care doar în 11 cazuri dintr-un total de 113 subiecti care trebuiau sa descrie liber un comportament, probeaza folosirea adjectivelor. Asemanator, Hofstee, 1990 (8), descopera ca, pentru olandeza, doar 27% dintre adjectivele listet tui Brokken fac parte dintr-o lista de frecvente de 720.000 cuvinte scrise st vorbite, dintre care unele nici macar nu sunt prezentate ca descriptori cje personalitate. In vorbirea spontana apar nu atât adjective, cât mai ales expresii si propozitii.

Fie ca alternativa, fie ca suplimentare, au fost luate în consideratie si alte clase de cuvinte ca potentiali descriptori de perso-nalitate precum: substantivele (Goldberg,1982; D« Raad si Hoskens, 1990 (9) si verbele (De Raad.Mulder, Kloosterman si Hofstee, 1988 (10) care pun accent pe comportamtint, spre deosebire de adjective care pun accent pe dispozitie.

91

 

Alta directie în construirea chestionarelor Big Five este cea care prefera propozitii care au prin formulare Spebificjtat^tcornportamentala si specificitate situationala. Daca propozifîife de tip adjectival au fost utilizate mult în chestionarele de personalitate, ultima categorie, a propozitiilor centrate pe verb a fost mai putin studiata si este mai pufin extinsa în practica chestionarelor.

De fapt, în practica, nu a avut ioc o propriu-zisa interferenta sau opozifie între cele doua directii, mai degraba o diviziune a muncii, dupa expresia lui Hofstee, 1990 (16), în sensul ca mai ales cercetarile teoretice s-au servit de adjective, în timp ce, în plan apllicativ, s-au preferat propozitiile în construirea chestionarelor care sa studieze persoane reale. Cel din urma aspect se conjuga

93

 

si cu considerentul de a nu cere subiectilor sä focä judecati abstracte.

Procedura de selectie lexicala include mai multe etape. Sursele de obtinere a descriptorilor de personalitate sunt lexicoane ale limbii sau dictionare bilingve. Criteriile de selectie sunt pe rând aplicate pentru a reduce din multimea de sute de mii de cuvinte, 1a un numar de cuvinte (adjective, verbe, substantive) care sâ fie atât înalt specifice pentru descrierea personalitatii, cât si larg cunoscute vorbitorilor limbii respective.

Un prim criteriu pentru selectia din lexicon este potentialul de descriptor de personalitate. De obicei, se lucreaza cu o echipa de doi experti care scaneaza independent acelasi lexicon. De regula se scot în jur de 50% dintre termenii din categoria avuta în vedere.

Aceasta prima lista este supusa selectiei prin prisma criteriului utilizarii în limbajul zilnic, realizat de o alta echipa de 2 . 4 experfi.

Reducerea continua prin aplicarea unei evaluari în functie de doua criterii descriptive: criteriul "natura" si criteriul "persoana", dezvoltate de Brokken, 1978 (17), Criteriul natura contine instructiunea de a indica daca adjectivul se potriveste unei propozitii de forma "El/ea este ...de Iα natura"; criteriul persoana contine instructiunea de a indica daca adjectivul poate fi folosit pentru a raspunde Iα o întrebare de forma "Ce fel de persoana este Dl/D-na X V

In acest moment numarul de persoane care evalueaza independent pe baza celor 2 criterii lista de adjective este mult mai mare - între 40 - 100. Se vor retine în aceasta etapa numai acele adjective care au fost evaluate de cel putin 50% dintre evaluatori ca descriptive pentru personalitate.

94

 

Etapa urmatoare, realizeaza o evaluare pe baza criteriului "fundamentalitâtii": masura în care un adjectiv este considerat "fundamental" vs. "superficial". Din nou, numarul de evaluatori este mare: între 40-100.

Lista de adjective construita de Brokken a cuprins în etapa de experimentare un numar de 1203 itemi, care au fost dart pentru autoevaluare si eteroevaluare ( = evaluarea unei alle persoane), constituind esantionul de baza pentru testul respectiv.

Alte cercetari au simtit nevoia sa reduca si mai mult numarul de adjective, si au continuat prin aplicarea unui criteriu compozit: selectarea treimii superioare pentru scorurile însumate ale criteriilor natura si persoana (De Raad si al., 1988 (18). Calculând pentru fiecare dintre scorurile Iα criteriile natura, persoana si fundamentalitate nivelul S (superior), M (mediu) sl Sb (slab), în care M reprezinta 95% interval de încredere în jurul centrului scalei, De Raad, 1992, opereaza înca o reducere retinând doar adjectivele care pentru toate 3 criteriile au nivelul de încredere S, sau cel putin 2 nivele S si unul M. Reducerea pentru verbe si substantive, de obicei mat putin numeroase decât adjectivele ajunge Iα un numar rezonabil, în jur de 5oo, dupa primele doua, trei etape.

Acestea au fost listele care au intrat în experimentare. Au fost aplicate pe un numar de 2oo de subtecH - unii cercetatori au folosit numai procedeul autoevaluarilor, altii au folosit si eteroevaluäri. Rezultatele acestor subiecti au intrat în calculele statistice implicate de analiza factorialâ. Unii cercetatori prefera sa iucreze dupa ce au supus rezultatele brute unei proceduri numita ipsa tiza re, menita a neutraliza unele dintre ideosincrazîile care apar Iα folosirea evaluarilor de tip Lickert. Ipsatizarea

95

 

înseamna o standardizare pe subiect de-a lungul tuturor termenilor (Ostendorf, 1990 (19).

Alti cercetatori acuza procedura ipsatizarii de faptul ca supune raspunsurile uneî relative artificializari prin efectele inerente "tendintei centrale", anume eliminarea fortata a raspunsurilor extreme/ neobisnuite care au si ele o semnificatie empirica, ce astfel se pierde.

în afara cercetarilor si metodologiei echipei olandeze, s-au rea-lizat studii lingvistice pentru evidentierea numarului de factori în engleza-americana (Goldberg, 1981, John, 1990, Costa si McCrae, 1985, Wiggins, 1979); germana (Angleitner, Ostendorf, John, 1990), italiana (Caprara, Perugini, 1993, Di Blas, Forzi, 1994, Perugini, Leone, Gailuci, Lauriola, 1994, Caprara, Barbaranelli, Borgogni, Perugini, 1994), franceza (Marvielde, 1994), ungara (De Raad, Smiszek, 1994), croata (Mlacic, Knezovic, 1994), a'ara, limba vorbita în Insulele Solomon & orissa, limba vorbita în India (White, 1980), dialecte japoneze (Bond, 1979, 1983, Bond & Forgas, 1984), filipineza (Church & Katigbak, 1989) (20). Toate au evidentiat solutii factoriale optime de 5 superfactori, desi nu toate au folosit metodologia standard de selectie. Evident, solubile factoriale prezinta diferentieri mai ales în ceea ce priveste ordinea semnificatiei (utilitatea) factorilor pentru varianta comportamentului vorbitorilor diverselor limbi, dar si în ceea ce priveste compozitia intrafactoriala, fatetele si semnificatia lor.

Alti autori, precum americanii Costa si McCrae, 1985, sau John, 1990 (21), au utilizat în studiile menite sa conduca ia instrumente pentru masurarea celor 5 superfactori depozitul de date oferit de continuturile unor teste anterioare. De exemplu,

96

 

Costa si McCrae utilizeaza Scalele Big Five de 4o de adjective bipolare ale !ui Goldberg combînându-le cu un set suplimentar de alte 4o scale de adjective. In combinatie cu o versiune timpurie a testului NEO (care avea doar 3 scale pentru nevrotism, extraversie si deschidere) acestea sunt administrate subiectilor. Rezultatele, analizate factorial, conduc spre modelul de 5 mari superfactori (McCrae, 1990 (22), factori care astfel pot fi masurati printr-un format mai traditional decât listele de termeni. Studiul realizat în continuare de cei doi americani a introdus în chestionarul NEO PI doua noi scale, agreabilitatea si constiinciozitatea, astfel încât din 1987 instrumentul era complet si considerat ca sursa primara pentru obtinerea celor cinci factori. Studii experimentale în continuare au urmarit delimitarea empirica a fatetelor factorilor si validarea empirica utilizând în paralel alte chestionare (MMPt, MBTI, EPI, PRF - Personality Research Form, GZTS, Wiggins' Interpersonal Adjective Scales, Block"s California Q-Set, ACL -Gough-Heilbrun Check List}.

în planul instrumentelor propriu-zise, se lucreaza fie cu teste structurate în fiecare limba, fie folosind traduceri acreditate, experimentate si analizate factorial.

Cα forma, aceste instrumente sunt de doua tipuri: iiste de adjective si chestionare de personallitate. Dintre cele mai studiate empiric     sî     utilizate     liste     de     adjective     mentionam:

50 - BRS (Bipolar Rating Scales), respectiv lista de adjective

Goldberg,   1981,   care  contine  adjective  în   scale  bipolare;

reprezinta marcarii standard pentru structura factorîala Big Five si

consta din scale de evaluare în 9 puncte (10 pentru fiecare dintre

cei 5 superfactori)

IAS-R (interpersonal Adjective Scales - Revised) construita de

97

 

Wiggins, 1990 (ce va fi prezentata în capitolul despre modelele circumplexe);

BARS (Bipolar Adjective Rating Scales), care cuprinde 179 de

adjective bipolare organizate în scale;

SACB1F (Short Adjective Checklist Big Five), un check list care

cuprinde 5o de adjective bipolare pentru cele 5 scale; redizat de

Perugini, Leone, Galluci, Lauriöla, 1993

Chestionarele cele mai experimentate si cunoscute sunt:

NEO PI R (NEO Personality Inventory Revised), Costa & Mc.

Crae, 1 989;

PPQ (Professional Personality Questionnaire), Kline & Lapham,

1992;

ZKPQ-llI, Zuckerman-Kuhlman Personality Inventory forma

a III-α, 1992;

-           BFQ   (Big   Factor  Questionnaire),   Caprara,   Barbaranelli,

Borgogni, Perugini, 1993 (23).

In 1993, Ostendorf & AngJeitner (24), realizeaza un studiu comparativ pe diferite instrumente care îsi propun sa masoare cei cinci superfactori: NEO Pl-R. PPQ, ZKPQ-III, Autorii analizeaza capacitatea scalelor acestor trei chestionare de a evidentia cei 5 superfactori, lucrând cu o lista de adjective, deci un instrument derivat direct dintr-un studiu lexical: BARS (scoruri factoriale derivate din scale de evaluare cü 179 de adjective bipolare).

Datele releva pentru NEC Pl-R capacitatea cea mai veridica de a obfine date pentru masurarea celor 5 superfactori. Celeleite doua chestionare, PPQ si ZKPQ-III prezinta încarcaturi factoriale mai putin clare, scalele respective fiind puternic încarcate pentru mai multi factori simultan, sau nu au nici o încarcatura factoriala clara pentru vreunul dintre cei 5. Astfel, de exemplu, nici una

98

 

dintre cele 5 scale ale testului PPQ (insecuritate, blândete, introversie, constiinciozitate, convenfionalitate) nu prezinta o încarcatura semnificativa pentru factorul nevrotism; scalele insecuritate, introversie, convefionalitate contribuie toate semnificativ Iα factorul deschidere ("intelectual"); scalele blândete & introversie, contribuie semnificativ Iα factorul agreabilitate. Situatia este asemanatoare pentru ZKPGHIÎ, unde nici una dintre cele 5 scale ale testului (impulsivitate, nevrotism-anxietate, agresivitate-ostilitate, activism si sociabilitate) nu contribuie Iα factorul intelectual (deschidere); de asemenea, scalele impulsivitate si sociabilitate contribuie semnificativ pentru factorul extraversie, iar scalele impulsivitate si activism contribuie semnificativ Iα factorul constiinciozitate.

Ultima cercetare europeana dezvoltata de Hendriks, Hofstee, de Raad, Angleitner a condus în 1995 Iα instrumentul FFPl (Inventarul de personalitate a celor 5 mari factori), în trei versiuni standardizate: olandeza, engleza si germana. Chestionarul cuprinde 100 de îtemî scurti si concreti pentru auto si eteroevaluare si permite obtinerea scorurilor generale Iα cei 5 mari factori, precum si scorurile pentru 40 de fatete bipolare (amestecuri a celor 5 mari factori).

2. SUPERFAaORI! PERSONALITÄT« $1 FAŢETELE ACESTORA

Prezentarea superfactorilor o realizam din perspectiva cercetarilor celor mai elaborate, respectiv cele realizate de echipele conduse de Costa & McCrae (25). In prezent, s-au validat câte 6 fafete pentru fiecare dintre superfactori. Desigur, având în

99

 

vedere specificitatea înalta a acestor tipuri de instrumente pentru cultura limbii respective, exista posibilitatea, care se întrezareste din datele de cercetare ale echipelor olandeze si italiene, ca structura intrafactoriala a celor 5 superfactori sa difere în variatele spatii lingvistice, conform a ceea ce populatia vorbitoare în mod specific considera utii în evaluarea comportamentului / personalitatii.

NEVROT1SM (N)

Este considerat domeniul ce! mai cercetat al personalitatii. Definit ca stabilitate emotionala / adaptare fata de nevrotism / neadaptare (Costa, Mc Crae, 1992 (26). Tendinta generala de a trai afecte negative precum teama, tristetea, jena., mânia, vinovatia, dezgustul reprezinta miezul acestui factor. în masura în care acest tip de afectivitate influenteaza adaptarea, în continutul acestei dimensiuni intra si tendinta de a avea idei irationale, 'caderea capacitatii de control a impusurilor, de a face fata stresului. Dimensiunea ca atare reprezinta aspecte ale normalitatii psihice. Extrema nevrotismului - scorurile înalte - este însa interpretabila în sensul unui risc de dezvoltari psihiatrice dar fara ca semnificatia psihopatologica sa fie obligatorie: pot exista situatii de scoruri înalte fara ca vreo tulburare psihiatrica sä poata fi efectiv diagnosticata ca atare. De asemenea, trebuie mentionat ca nu toate tipurile de tulburari psihiatrice antreneaza o simptomatica care sä implice nivele înalte de nevrotism. Extrema opusa - scorurile joase - reprezinta stabilitatea emotinalâ; în fata stresului astfel de persoane ramân calme, relaxate, cu un temperament în general egal.

100

 

Fafefele Nevrofismului

NI Anxietatea

Reprezinta tendinta de a trat temeri, îngrijorari, nelinisti, nervozitate, precum si de a prezenta o anxietate libera, nefixata pe anumite continuturi. Nivelele înalte, desi scala nu masoara fobii sau temeri specifice, pot antrena si astfel de simptome. Nivelele scazute, reprezinta calmul, relaxarea.

N2 Ostilitatea

Nivelul înalt semnifica tendinta spre stari frecvente de mânie, stari de frustrare, înversunarea. Exprimarea propriu-zisa a acestor stari afective depinde în buna masura de nivelul agreabilitatu. Exista o corelatie între dezagreabilitate si ostilitate înalta. Polul opus reprezinta tendinta de a nu se înfuria usor, de a prezenta o stare prevalenta de comfort psihic.

N3 Depresia

Este cel mai bun predictor pentru starea de bine, de "fericire generala". Polul depresiv, indica tendinta spre a trai predominant afecte de tip depresiv; stari de vinovatie, tristete, descurajare, lipsa de speranta, singuratate. Polul opus înseamna inexistenta acestei tendinte, dar nu si predominanta starilor de veselie si lipsa de griji, aspecte care fin de extraversie.

N4 Constiinta de sine (exagerata)

A fost descris ca un factor de anxietate sociala si timiditate, în sensul accentuarii starilor afective de rusine, sensibilitate ia ridicol, de a se simti încurcat în prezenta altora, de a trai sentimente de inferioritate. Polul opus nu atrage si stari de încredere sau abilitati sociale, dar indica faptul ca astfel de persoane se tulbura mai putin în situatii sociale penibile.

101

 

N5: Impulsivitate

Incapacitatea de autocontrol a impulsurilor si dorintelor. Dorintele (de a fuma, a poseda, a mânca...) sunt percepute ca fiind prea puternice, individul se simte incapabil sa 1e reziste; desi, ulterior, poate regreta un anumit comportament. Polul opus prezinta capacitatea de a rezista Iα tentatii si frustrari. Impulsivitatea nu înseamna în acesta fateta nici spontanei etate, nici timp rapid de decizie, nici asumarea riscului.

N6: Vulnerabilitate

Aspectele psihice ale acestei trasaturi se refera Iα vulnerabilitatea fata de stres. Astfel, polul ridicat semnifica incapacitatea de a face fata stresului, cu tendinta de a deveni dependenti, panicati, lipsiti de speranta în situatiile de urgenta. Polul scorurilor joase antreneaza autoaprecierea de competenta si stapânire în fata stresului.

Dintre trasaturile evidentiate prin unele liste de adjective bipolare apar ca descriptori ai nevrotismului: isteric vs. tacut, nevrotic vs. cu încredere în sine, nervos vs. calm, anxios vs. linistit, depresiv vs. stabil (SACBIF, 1933 (27); anxios, capricios, dominat de dispozitii, temperamental, invidios, emotiv, iritabil, agitat, gelos, sensibil, nervos, nesigur, temator, îsi plînge de mila, foarte încordat fata de lipsit de invidie, neemotiv, relaxat, imperturbabil, neexcitabil, nesolicitant (Goldberg, 1992 (28); plin de griji, tensionat, anxios, agitat, hipersensibil, cu tendinta spre culpabilizare, constiinta de sine, încordat, supraexcitabil fata de lipsa constiintei de sine, fara toane, stabil, neanxios si neagitat, calm, în largul sau, relaxat, fara nervozitate, fara griji , apare ca fund fafeta cea mai apropiata de superfactorul agreabilitate în relatiile interpresonale, dar se distinge printr-un aspect de cordialitate si participare calda, afectiva care nu este inclusa în agreabilitatea propriu-zisä.

E2: Spiritul gregar

Definit ca preferinta pentru compania altora. Potul opus indica tendinta contrara, de a evita chiar compania altora.

E3: Afirmarea

Fateta indica un comportament dominant, ptin de forta, cu ascendenta sociala; persoane care vorbesc cu usurinta, fara sa ezite si devin de obicei liderii grupurilor de apartenenta. Lα polul opus, sunt cei care prefera sa ramâna în fundal si sa lase altora grija afirmarii sau vorbirii.

E4: Activismui

In comportament se releva printr-un tempo ridicat, plin de energie, nevoja de a face mereu ceva. Polul opus indica preferinta pentru loisir, un tempo mai relaxat fara ca acestea sa fie interpretabile ca lene, comoditate .

E5: Cautarea excitarii

Indica o preferinta pentru stimulare, o viata excitanta; astfei de persoane prefera culori vii, medii zgomotoase, pericolul. Lα polul opus, prefera o anumita monotonie pe care ceilalti ar putea-o considera plictiseala / plictisitoare. Lα extrem, factorul poate fi un indiciu pentru comportamentul de tip psihopat α^a cum este descris de MMPI.

E6: Calitatea pozitiva a starilor emotionale

Reprezinta tendinfa de a trai stari emotionale pozitive precum bucuria, veselia, fericirea, iubirea, excitarea; persoanele râd cu

104

 

usurinta, sunt optimisti si satisfacuti de viata. Cercetarile lui Costa & McCrae (33) indica sentimentul de satisfactie în fata vietii si de fericire, corelat atât cu superfactoru! nevroHsm (corelatie negativa), cât si cu extraversia. Fateta E6 apare empiric ca cea mai relevanta în predictia starii de fericire. Lα polul opus fara a fi cu necesitate nefericiti, indivizii sunt mai putin exuberanti si lipsiti de verva.

Factorul exfraversie apare caracterizat prin adjective bipolare precum: extraversie vs. introversîe, sprinten vs. nevorbaref, conducator vs. timid, coplesitor vs. tacut, plin de viata vs. plictisitor (SACBIF); extravert, vorbaret, afirmativ, verbal, energic, direct, activ, îndrasnet, viguros, fara constrângeri fata de introvert, rusinos, linistit, rezervat, nevorbaret, inhibat, se retrage, timid, neaventuros (Goldberg, 1 992); dominant, afirmativ, dominator, plin de forta, cu încredere în sine, sigur de sine, ferm, persistent fata de blând, rusinos, timid, fara forta, indirect, fricos, neagresiv, neautoritar (IAS-R, Wiggins, 1990).

DESCHIDEREA (O)

Mai pufin cunoscuta ca celelalte doua, exista un relativ dezacord în privinta continutului de trasaturi ai acestui superfactor.

Elementele care apar în cercetarile empirice ale lui Costa si McCrae (34) sunt: imaginatie activa, sensibilitate estetica, atentia pentru viata si simtamintele interioare, preferinta pentru varietate, curiozitate intelectuala, independenta în modul de a gândi lucrurile. Aceste aspecte nu se asociaza în mod necesar cu educatia sau inteligenta generala de aceea autorii prefera denumirea de deschidere, alternativei de "factor intelectual". Sunt

105

 

cuprinse si aspecte stilistice, ale inteligentei, dar numai partial, precum gândirea divergenta. Pot exista persoane inteligente dar cu o gândire limitata Iα realitatea traita; si reversul, indivizi foarte deschisi, dar cu o capacitate intelectuala modesta. Spre deosebire de unele teorii contemporane asupra abilitatilor cognitive, Costa si McCrae nu considera masurile abilitatii cognitive ca tinând de sfera personalitatii propriu-zise, desi unele configurari factoriale aduc în imagine un astfel de aspect, mai putin clar delimitat, pe locul 6 (35).

Polul lipsei de deschidere duce Iα un comportament conservator, cu preferinta pentru familiar, cu o viafâ afectiva "cu surdina" (Costa & McCrae (36). Lipsa de deschidere nu înseamna intoleranta sau agresivitate autoritara - aspecte care fac obiectul fatetelor scalei de agreabilitate. In acelasi sens, deschiderea nu înseamna lipsa de principii. Autorn americani nu considera cu necesitate deschiderea ca un superfactor valoros - valoarea deschiderii sau lipsei de deschidere depinde de contextul situational.

Fatetele deschiderii

01        Deschidere spre fantezie

Cu o imaginatie vie. Viseaza nu pentru a scapa din situatie, ci pentru ca astfel îsi creaza o viata interioara bogata si plina. Cei aflati ia polul opus sunt mai prozaici, prefera ca mintea sä 1e lucreze în limitele a ceea ce fac aici si acum.

02        Deschidere în plan estetic

Persoane care apreciaza profund arta si frumosul (poezia, muzica, pictura îi capteaza), fara ca aceasta sa si implice talent artistic dezvoltat sau bun gust; mai degraba acest tip de deschidere îi conduce spre largirea cunostintelor din domeniile

106

 

respective. Lα polui opus, sunt cei fara interes pentru arta si frumos.

03        Deschidere spre modurile proprii de a simti

Aspectele acestui factor vizeaza o apreciere fata de trairile si

sentimentele interioare; emotiile fiind considerate ca o parte importanta a vietii, ele sunt si foarte diferentiate si în acelasi timp mai profunde decât Iα alti oameni. Lα polul opus, afectele sunt mai putin diferentiate, mai degraba directe, lipsite de nuante, persoanele de acest tip nici nu 1e acorda vreo atenfie deosebita.

04        Deschidere în planul actiunilor

Exista 1a acest factor, dominanta, dorinta de a încerca fel de fel de activitati, noi locuri, sau chiar de a mânca mâncaruri noi, neobisnuite. De-a lungul timpului, încearca tot felul de hobiuri. Lα polul opus, se manifesta nevoia de a se ancora în ceea ce este deja încercat sau "adevarat", de a nu se schimba nimic.

05        Deschiderea in plan ideatic

Numit de unii curiozitate intelectuala (Fîske, 1949) factorul implica o deschidere a interesului, a "mintii" pentru noi idei, aspecte neconventionale, preferinta pentru discutn si argumentari filosofice. Desi nu implica în mod necesar inteligenta ca abilitate înalt dezvoltata, poate contribui în timp Iα dezvoltarea potentialului intelectual (Costa & McCrae (37). Polul opus, indica o curiozitate saraca, interese limitate, centrare pe o problematica restrânsa.

06        Deschidere în planul valorilor

Astfel de persoane au ca trasatura specifica faptul ca sunt gata mereu sa reexamineze valorile, fie ele sociale, politice, religioase etc. Nu iau nimic ca garantat. Lα polui opus, sunt persoanele care tind   sa   accepte  autoritatea   si   traditiile  onorate  în   cultura

107

 

respectiva, fiind în genere conservatori si dogmatici (Rokeach, 1960(38).

In domeniul adjectivelor gama este relativ larga în functie si de acceptia caracteristica. Astfel instrumentul italian, denumeste factorul "deschidere mentala vs. "închidere/opacitate mentala" cu adjectivele neconventional vs. traditionalist, receptiv vs. neliberal, eclectic vs.conservator, creativ vs. conventional, treaz vs. iubitor de obiceiuri (SACBIF). Instrumentul creat de Goldberg, denumeste factorul "intelect", descris de adjectivele: intelectual, creativ, complex, imaginativ, stralucitor, filosofic, artistic, profund, inovativ, introspectiv fafa de neintelectual, neinteligent, neimaginativ, necreativ, simplu, nesofisticat, nereflexiv, lipsit de spirit de observatie, fara interogatii, superficial. Varlnata lui Wiggins, denumeste factorul "deschidere Iα experienta", si îl descrie prin: filosofic, preferinta pentru gândire abstracta, imaginativ, reflexiv, cu interese literare, cu tendinta de a pune întrebari, individualist, nonconventional, cu mintea deschisa fata de conventional, neartistic, neliterar, nereflexiv, necompiex, neimaginativ, neabstract, necercetâtor, fara sa-si puna întrebari, nefilosofic.

AGREABIMATE (A}

Factorul agreabilitate apare, asemeni extraversiei, ca dimensiune pregnant interpersonala. Aspectele centrale ale factorului sunt: altruismul, un comportament cooperant, simpatetic si de ajutorare a aitora, cu tendinta de a considera pe ceilalti ia fel de simpatetici si gata sa 1e ofere sprijinul. Uneori, nivelele înalte semnifica si tipul de persoana dependenta (Costa & McCrae, 1990(39).

108

 

Opusul descrie un comportament dominant si antagonist, egocentric, sceptic fata de intentiile altora, competitiv. Adesea, empiric, reprezinta o persoana narcisista, antisociala, uneori cu posibile tulburari de tip paranoiac (Costa st McCrae, 1990 (40).

Fatetele agreabilitäfü

Al încredere

Factorul indica în plan empiric o dispozitie spre un comportament încrezator, care îi considera pe ceilalti onesti si bine-intenfionati. Lα polul opus apar cinicii sau scepticii care considera pe ceilalti fie periculosi, fie lipsiti de onestitate.

A2: Sincer în expresia opiniilor, în conduita

Un astfel de factor, intrat în componenta agreabilitatii se refera ia un mod deschis, sincer, franc si ingenios de manifestare. Lα polul opus sunt cei carora 1e place sa manipuleze pe ceilalti prin flatari, înselaciune, minciuna si care considera aceste tactici ca deprinderi sociale necesare, iar pe cei opusi lor, naivi.

Autorii observa relativ ia interpretarea factorului, necesitatea de a nu extinde semnificatia sa dincolo de comportamentul interpersonal; astfel de persoane tind ca în modul de a-si exprima gândurile, emotiile reale sa fie indirecti, precauti, manipulând felul de exprimare. Deci nu trebuie interpretat ca fiind ei însisi manipulativi si lipsiti de onestitate.

A3 Altruism

Astfel de persoane au un interes activ pentru binele altora, sunt generosi, plini de consideratie, gata sä ajute. Lα polul opus, sunt cei centrati pe propria persoana/care ezita sä se amestece în problemele altora.

109

 

A4 Bunavointa

Factorul se manifesta mai ales Iα nivelul conflictului interregional: persoane care au tendinta sa cedeze, sa-si inhibe agresivitatea, sa uite, sä ierte; relevanta este blândetea si amabilitatea. Lα polul opus, agresivitatea, tendinta spre competitie si exprimare directa a mâniei, enervarii, furiei.

A5 Modestia

Modesti, umili fara ca în mod necesar sa 1e lipseasca încrederea în sine sau autoaprecierea. Polul opus apartine celor care se considera superiori altora, iar ceilalti îi considera aroganti sau încrezuti. Nivelul patologic al lipsei de modestie face parte din sindromul narcisist (41).

A6 Blândetea

Fateta indica atitudini de simpatie si preocupare fata de semeni: sunt sensibili Iα nevoile altora, Iα latura sociala a politicului. Lα polul opus sunt cei mai duri, cu inima "împietrita", prea putin simtitori si de loc milosi; se considera realisti, rationali, condusi de logica rece.

Agreabilitatea este un superfactor în genere necontroversat. Exista însa unele deosebiri între datele de cercetare care au condus echipa americana spre definirea fatetelor de mai sus, si adjectivele descriptori din scalele de termeni bipolari. Astfel: altruist vs. cinic, afectiv vs. razbunator, simpatetic vs. individualist, ospitalier vs. egoist, neviolent vs. suspicios pentru lista italiana (SACBiF); blând, cooperant, simpatetic, cald, încrezator, plin de consideratie, placut , agreabil, ofera ajutorul, generos fata de rece, lipsit de blândete, nesimpatetic, neîncrezator, dur, care pretinde altora, badaran, egoist, necooperant, necaritabil !, care actioneaza fara sa judece consecintele. In varianta cea mai buna sunt mai spontani si, 1a nevoie, capabili sa decida.

Factorul este descris în plan adjectiva! astfe!: scrupolos vs. imprecis, precis vs. dezordonat, ordonat vs. lipsit de judecata, meticulos vs. iresponsabil, harnic vs. inconstant (SACBIF); organizat, sistematic, exact, practic, curat, eficient, atent, linistit, constient, prompt fata de dezorganizat, negrijuliu, nesistematic, ineficient, pe care nu te bofi baza, nepractic, neglijent, inconsistent, hazardat, neatent (Goldberg); organizat, ordonat, clar, curat, eficient, planificat, sistematic, exact, cu auto-disciplina, de încredere, fata de uituc, care nu inspira încredere, nepractic, fara disciplina (Wiggins).

3. DATE DE CERCETARE PRIVIND LEGĂTURA DINTRE BIG FIVE $1 SUPERFACTORII MOTIVATIONAL]

Desi în structura factoriata a superfactorilor, structura stabilita empiric, sunt captate aspecte care fin evident de motivatie, stricto-sensu ei nu reprezinta resorturile motivational osa cum sunt eie studiate distinct de teorii ale motivatiei, ale valorilor etc. Vom prezenta în cele ce urmeaza câteva rezultate ate unor cercetari experimentale care au avut ca scop posibila corelare a superfactorilor cu domeniul motivatiei, considerat distinct. . Cercetari curente asupra motivatiei se axeaza în general pe

113

 

"unitatile de nivel mediu" (Cantor, 1990 (45} precum sarcinile existentiale, proiectele personale, care sunt considerate o punte între trasaturi, gândire si comportament. Acest tip de motivatii sunt analizate de obicei prin optiunile / alegeriile de zi cu zi si prin constructele specifice individului studiat (Cantor & Zirkel, 1 990 (46).

Dintre cercetatorii care au abordat în aceasta viziune corelatia între proiectele personale si superfactorii personalitatii sunt în 1 992, Little, Lecci & Watkinson si în 1 994, Roberts & Robins (47). Viziunea celui de al doilea studiu este focalizata însa pe aspiratiile de termen lung precum: nevoia unei cariere, nevoia de a avea familie în sens traditional, sau un anume stil de viata, despre care considera ca sunt mai semnificative în masura în care, astfel de scopuri de termen lung vor influenta viata persoanei de-a lungul anilor (nu al unor saptamîni sau zile si în acelasi timp antreneaza insu! în constructia desfasurata a unui context social specific (de exemplu dezvoltarea unei familii numeroase, coerenta în modul de a trai). Aceste contexte specifice au cel mai adesea o natura interpresonala si pot reflecta realizari "care au consecinte pentru dezvoltarea persoanei" (Roberts & Robins (48).

Studiul experimental al tuturor tipurilor de scopuri existentiale posibile - 38 -, a condus Iα delimitarea factoriaia a 7 superfactori motivational! care 1e grupeaza coerent, omogen, independent. Astfel, definite de Roberts & Robins apar trebuintele de: 1. Statut si prestigiu (care grupeaza nevoia de a avea o cariera de prestigiu, sau un statut superior, a deveni un om de afaceri executant, a avea propria afacere, a avea o cariera, a te pregati pentru absolvirea studiilor, a avea un standard de viata înalt si bogatie);

114

 

Realizari creative (trebuinta de a produce în domeniul artistic,

a scrie opere de fictiune si poezie, a fi un muzician realizat, a

realiza performante într-un domeniu al artei, a sprijini activitatile

artistice si artele frumoase);

Scopuri comunitare (a ajuta pe alfîi aflati Iα nevoie, a munci

pentru bunastarea altora, a lua parte Iα servicii publice si de

voluntariat comunitar);

5//'/ de viata excitant ( a se distra, a trai o viata excitanta, a trai

noi si variate experiente de viata);

Influenta politica (a avea influenta în problemele politice, a

deveni un lider comunitar);

6.         Relatii de  familie  satisfacatoare  (a  avea   relatii   maritale

satisfacatoare, a avea copii, α-r face pe parinti mândri, a avea

relatii de familie armonioase);

7.         Scopuri spirituale (a participa Iα activitati religioase, α-ti centra

atentia pe viata spirituala proprie).

Având acest tablou empiric al organizarii valorilor si scopurilor existentiale, au stabilit experimental corelatiile dintre Big Five si Big Seven. Pe baza acestor corelatii afirma, odata cu autorii care au studiat valorile de termen mediu, ca scopurile pe care 1e urmareste o persoana pot fi anticipate, prezise, în functie de tipul de dezvoltari ale superfactoriîor personalitatii.

în plus, se pune problema ca odata stabilita corelatia dintre dimensiunile de baza ale personalitatii si structura motivational, diagnoza personalitatii capata mai multa consistenta. De exemplu, asigurând o imagine interacfionistâ în masura în care indivizii aspira spre scopuri existentiale care sunt sustinute de specificul trasaturilor personalitatii, care, Iα rândul lor, sunt sustinute de motivatii specifice. De asemenea, astfel de date permit

115

 

o viziune mai clara asupra relatiilor dintre trasaturi si scopuri într-o perspectiva a dezvoltarilor posibile, în contexte posibile, a personalitatii.

în afara nevrotismului, toate celelelte dimensiuni bazale ale personalitatii au corelatii semnificative cu superfactorii motivational!; de asemenea, toti cei 7 factori motivational, în afara scopurilor spirituale, prezinta corelatii semnificative, cu dimensiunile personalitatii- Pentru o imagine completa redam aceste corelatii [1e redam în ordinea descendenta a marimii corelatiei): extraversia coreleaza pozitiv semnificativ cu nevoia de stil de viata excitant, de influenta politica, de statut si prestigiu, de relatii de familie satisfacatoare; agreabilitatea coreleaza negativ semnificativ cu: nevoia de statut si prestigiu, influenta politica, stil de viata excitant si pozitiv cu nevoia de scopuri comunitare, si reiati de familie sa-tisfacatoare; constiinciozitatea coreleaza pozitiv semnificativ cu nevoia de statut si prestigiu; deschiderea coreleaza negativ semnificativ cu nevoia de statut si prestigiu, relatii de familie satisfacatoare si pozitiv cu realizari creative, scopuri comunitare, stil de viata excitant.

4. DATE DE CERCETARE PRIVIND SEMNIFICAŢIA SUPERFACTORILOR PERSONALITĂŢII ÎN RAPORT DE SINDROAMELE CUNICE

Cercetari conduse cu ajutorul chestionarului NEO PI au dus echipa autorilor Costa & McCrae (49) spre concluzia ca în trei dintre dispozitiile generale ale personalitatii -deschiderea Iα experienta,   extraversia   si   nevrotismul-,   sunt  înradacinate

116

 

diferentele individuale în raport de dispozitia spre tulburari psihotice.

Desi chestionarul nu a fost proiectat pentru a fi folosit în diagnoza clinica, dar din perspectiva simptomelor din DSM III R trasaturile de personalitate, dintre care unele sunt masurate prin NEO PI R, sunt relevante în psihodiagnoza unor variate tulburari psihopatologice, în special a celor din axa, II tulburari de personalitate (Wiggins & Pincus, 1989, Costa & Widinger, 1994 (50). Scorurile extreme Iα unele scafe pot sugera anumite tulburari care ulterior pot fi evaluate si prin instrumente specifice. De exemplu, N4 înalt poate sugera existenta unei fobii sociale; C3 scazut, tulburari de personalitate de tipul antisocialului. De asemenea, daca evaluarea scorurilor este realizata în contextul datelor despre situatia existenfiaia prezenta a subiectului, se poate ajunge atât Iα o conluzie privind cronicitatea unei manifestari psihopatologice în cazul unor fatete N cu scoruri înalte, dar poate indica si revesul, stresori specifici situational! care au condus în prezent Iα comportamente reactive acute.

Costa & McCrae îsi prezinta instrumentul ca semnificativ pentru utilizare clinica si terapeutica.

O prima directie este data chiar de folosirea NEO PI R pentru determinarea impactului aspectelor psihopatologice sau a psihoterapiei asupra scorurilor Iα test. De exemplu, un episod depresiv - si alte stari psihopatologice - poate afecta de obicei în directia unei exagerari Iα nivelul nevrotismulut a scorurilor fatetelor (Costa & McCrae, 1992 (52). Dupa remisie, pesoana prezinta scoruri semnificativ mai scazute Iα N, dar, spun autorii, nu-si va modifica nivelele Iα extraverste sau agreabilitate. Cercetari realizate cu NEO PI R pot pe de o parte stabili efectul de

117

 

durata sau tranzitoriu al diferitelor tehnici terapeutice asupra unora dintre fatetele dimensiunilor personalitatii, iar, de pe alta parte, se pot studia profile de personalitate distinctive pentru diferite structuri nosologice, profile utile în clarificarea etiologiei tulburarii (Wise, Fagan, Schmidt, Ponticas, Costa, 1991 (52).

Dateje de cercetare ale autorilor americani indica corelatii semnificative între fatete ale NEO PI R si unele scale ale altor chestionare. Daca ar fi sa urmarim în sensul celor care ne intereseaza numai corelatiile cu MMPl, am gasi nu mai putin de 13 ( din 30 de fatete) în care scalele NEO PI R coreleaza cu scale din MMPl. Astfel, de exemplu, pentru Nevrotism. NI cu MMPl comportamente compulsive, N2 si H5 cu MMPl borderline, N3 si N6 cu MMPl dependenta, N4 cu MMPl comportament de evitare. Pentru Extraversie: E2 cu MMPl schizoidie, E5 cu MMPl comportament antisocial; pentru Deschidere: Ol cu MMPl borderline, O4 cu MMPl histrionism; pentru Agreabilitate: A2 cu MMPl antisocial; pentru Constiinciozitate, C3 cu MMPl comportament antisocial, C5 cu MMPl comportament pasiv-agresiv (Costa &McCrae, 1992 , STB (scalele de personalitate borderline}, scala de schizoidie MMPl, scale de tip schizotipa! din Inventarul lui Chapman, scala de halucinatii a lui Launay & Slade, scala de

118

 

schizofrenie Nielsen & Peterse. Prin analiza factoriala s-a ajuns Iα separarea a 4 factori coerenti responsabili de variatia comportamentului (Mason, 1 994 (55) în tulburarile de tip psihotic. Scalele, definite sub aspectul continuturilor psihologice masoara tendinta spre tulburari de personalitate de tip schizotipal.

Trairi neobisnuite (UnExp), se refera Iα tendinte halucinatorii, trairi perceptive neobisnuite, stiluri magice de gândire (30 de itemi privind hipersenzitivitatea senzoriala, fenomene de deja vu , stari alterate de constiinta, trairi $i opinii telepatice).

Dezorganizare cognitiva (CogDis) care descrie dificultati privind atentia, concentrarea, luarea deciziei si anxietatea sociala, dispozitii dominate de lipsa de sens a vietii (24 itemi), toate având relavanta pentru personalitatile de tip borderline si schtzotipale, dar si pentru stari nevrotice.

Anhedonia introvertivä (IntAn), care descrie lipsa de placere si bucurie în relatie cu socialul si activitatile sociale (27 itemi, ce se refera Iα lipsa de placere pentru intimitatea fizica sî emotionala, cu accentuarea solitudinii si independentei personale). Considerata initia! doar ca semn patognomic pentru schizofrenie, anhedonia se dovedeste prognostica si pentru simptome de tip depresiv (dependenti de starea depresiva).

Nonconformismul impulsiv (ImpNon) care se refera Iα caracteristici de comportament precum lipsa de inhibitie si impulsivitatea (cei 23 de itemi descriu comportamente violente, autoabuzive si lipsite de judecata). Scoruri moderate indica un stil general de viata nonconformist si libertin.

Aceste 4 tipuri de clusterizari privind tendintele spre dezvoltari psihotice au fost studiate în raport de dimensiunile Big Five masurate   prin   chestionarul   NEO   PI.   Concluziile  cercetarilor

119

 

americane care indica valoarea prognostica mai ales pentru tulburarile de personalitate sunt confirmate: personalitatea schizotipala de tipul anhedontei introvertîve se reflecta în relatiile negative cu superfactorul extraversie. Continutul de tip borderline al scalei de dezorganizare cognitiva este înalt nevrotic. Trairile neobisnuite covariaza cu o crescuta deschidere. Anhedonia introvertiva coreleaza negativ cu deschiderea. Scala UnEx coreleaza moderat cu deschiderea si nevrotismul (mai ales fatetele fantezie, estetic si sentimente par a fi caracteristice pentru trairile neobisnuite).

Chiar daca instrumentele care masoara aceste dispozitii de baza ale personalitatii au fost construite în primul rând pe loturi de normali, o serie de cercetari indica modalitati în care superfactorii - si fatetele acestora -, sunt semnificativi pentru domeniul psihopatologiei, pentru definirea profilului actual al dispozitiilor subiectului, pentru formularea unor diagnostice diferentiale, pentru stabilirea tipului de psihoterapie si/sau planului de tratament psihiatric.

5. ABORDĂRI STRUCTURALE: MODELE DE TIP CIRCUMPLEX

In mod traditional, cercetarile s-au axat pe solutii care aveau în vedere o structura factoriala simpla; deci rotau factorii ortogonal pâna 1a pozitia în care, cât de mult posibil, variabilele erau înalt încarcate doar într-unu! dintre factori si prezentau încarcaturi scazute pentru oricare dintre ceilalti patru. în modelele simple interpretarea factorilor se bazeaza pe variabilele care au încarcatura lor cea mai mare în acel factor dat. Acest lucru apare

120

 

foarte limpede daca ar fi sa analizam de exemplu check-listele testelor de tip adjective bipolare, în care fiecare dintre cei 5 factori apar reprezentati de un numar de trasaturi (v. SACBIF, câte 5 de fiecare factor). Exista însa o serie de inconveniente în situatia în care utilizezi datele pentru descrierea propriu-zisa a unui comportament sau a personalitatii reale. Un prim inconvenient sta în faptul ca empiric nu exista astfel de structuri simple (Hendricks, Hofstee, De Raad, 1993 (56). De asemenea, majoritatea termenilor care definesc una sau alta dintre dimensiuni au, în fapt, mai mult de o singura încarcatura factoriaia substantiala. Astfel de date au fost puse în evidenta de Hofstee, De Raad, 1991 (57} care au demostrat ca, datorita faptului ca, în genere, majoritatea termenilor au încarcaturi factoriale în zona .35 - .55, deci de semnificatie medie, iar a doua încarcatura a termenului are de obicei valoarea în jurul lui .25 , nu este corect ca aceasta din urma sa fie interpretata ca nula, adica sa nu fie luata de loc în consideratie ( distanta între încarcatura maxima si cea secundara este mult prea mica).

Concluzia este ca, din chiar extinderea datelor empirice, majoritatea termenilor care dau substanta celor 5 mari dimensiuni au mai mult decât o singura încarcatura substantiala si nu putem neglija în interpretarea de finete acest aspect ( majoritatea termenilor sunt amestecati, e drept având contributii diferite, în doi dintre cei 5 factori). In plus, în mod real, numele trasaturilor (dimensiunilqr) tinde sa reprezinte amestecuri de factori. In consecinta, localizarea factorilor tinde sa fie instabila, iar denumiri interpretative neechivoce sunt greu de gasit (Hofstee, De Raad, Goldberg, 1992 (58).

Astfel de consideratii au condus înca de Iα începutul anilor 8o

121

 

cercetärile si spre cel de al doilea fagas posibil, si anume ca, tinând cont de încarcaturile factorîale ale diferitilor termeni sä se construiasca modele complexe, cu o natura geometrica ca reprezentare spatiala, în care vectorii trasaturilor sunt caracterizati de pozitiile lor unghiulare într-un spatiu factorial bi sau tridimensional.

Cea mai obisnuita versiune este modelul interpersonal construit de Wiggins în 1982, (59), care se bazeaza doar pe situatia a doi dintre dintre cei 5 superfactori. Acest tip de modele structural complexe au fost denumite modele circumplexe. Pe baza acestui model a fost construit IAS - R (Interpresonal Adjective Scai es-revised) ca metoda de evaluare bazata pe adjective (Wiggins, Trapnell, Phillips, 1988 (60). Cuprinde 64 de adjective singulare (de exemplu: dominant) pentru care subiectul trebuie sa evalueze gradul de adecvare cu ajutorul unei scaie Likert în 8 puncte. Raspunsurile Iα itemi sunt cumulate formând 8 scale, fiecare denumita alfabetic, pozitionate în directia inversa acelor de ceas de-a lungul unui cerc; cele 8 scale se dispun deci de-a lungul unei structuri circumplexe determinata de doi factori ortogonali (doua axe): dominanta (aproximativ corespunzator factorului extraversie) si afectivitatea ("Iove", aproximativ corespunzator factorului agreabilitate). Subiectii primesc un glosar pentru a se evita o interpretare gresita a termenilor (adjectivelor).

O alta versiune, ulterioara, 1 989, apartine lui Goldberg & Peabody (61), care pun în evidenta o structura posibila complex-factoriala, construita pe baza a doua modele circumplexe interconectate, angajând interelatia factorilor l,lt & III.

Modelele circumplexe, prin natura lor, dau o mai mare sansa

122

 

de identificare a unor clusteri de trasaturi care sunt, din punct de vedere semantic, coezive.

O etapa ulterioara, a fost de a integra toîi superfactorii si modelele circumplexe în adevarate modele geometrice tri, quatro sau cvin-dimenstonale. Un prim pas spre astfel de constructii este sfera care are trei axe, care pot fi Extraversia, Agreabilitatea si Constiinciozitatea si care ar confine atât circumplexul bi-factorial al lui Wiggins, cât si modelul structurii dublu-circumplexe al lui Goldberg si Peabody. Din centrul sferei, imaginea ar da impresia unui cer înstelat cu un numar de galaxii care reprezinta clusterii de trasaturi, si cu spatii mai mult sau mai pufin goale continând câteva stele izolate (Goldberg, 1992 (62). O integrare completa. ar însemna însa un model geometric cu 5 axe (deci cu 5 dimensiuni. Complexitatea acestui model s-ar apropia de fenomenul viu, intercorelarea simultana a dimensiunilor în functionarea lor existentiala, dar ar fi quasi-imposibil de mânuit în plan psihodiagnostic.

Cercetatorii italieni pornind de Iα limita principala a modelului simpiu factorial, acuzat de a nu permite o distinctie conceptuala dintre structura si fenomen (Perugini, 1993 (63), disting de asemenea între nivelul individualizarii unei structuri si nivelul reprezentarii fenomenului. In încercarea de a gasi un echilibru între cerintele practice care împing spre simplificarea structurii si complexitatea sî gradul de reprezentativitate în model a fenomenului real, considera ca pasul firesc în continuare este sa se adopte si Iα nivelul construirii unui instrument - chestionar al personalitatii modelul circumplex.

Dintre cei care studiaza acesta posibilitate si lucreaza Iα experimentarea unui astfel de instrument sunt Hosftee, De Raad &

123

 

Goldberg, începând cu 1992, si Perugini, 1993 (64).

Modelul primei echipe de cercetare se numeste AB5C -Circumplex cu cele 5 mari dimensiuni abreviate (Abridged Big-Five-Dimensional Circumplex). In acest AB5C fiecare trasatura este caracterizata de încarcaturile sale într-un subset de doi din cei cinci superfactori. In model sunt 10 astfel de subseturi. Astfel, modelul AB5C cuprinde 10 circumplexe bi-dimensionale formate luând ca baza 2 factori deodata. Pentru usurinta manevrarii se utilizeaza nu localizarea precisa prin pozitia unghiulara a fiecarei variabile a trasaturii, ci prin împartirea pianului circumpiex într-un numar limitat de segmente fiecare având 30 de grade. Factorii aditionali sunt inserati Iα unghiuri de 30 st 60 de grade fata de fiecare din factorii de baza.

Un astfel de model este dat în anexa.

In construirea unui chestionar de personalitate viziunea circumplexa integrând cei 5 factori influenteaza Iα trei nivele (Hofstee, De Raad, Goldberg (65): Iα nivelul itemului unde coerenta conceptuala a scalei pote fi verificata prin definirea fiecarui item independent pe segmentele AB5C; Iα nivelul scalei chestionarului, -interpretarea scalei în functie de termenii trasaturilor va reflecta aceeasi definire a variabilelor în functie de segmentele AB5C; chiar denumirea scafei, ca al treilea nivel de complexitate, poate suporta o operatie de clasificare sistematica. Cα marcari ai factorilor au ramas doar 25 de termeni în modelul AB5C, dintre care doar 6 sunt monofactoriali (puri din punct de vedere factorial}: vorbaret si tacut pentru factorul 1, gelos care apare în factorul II, fara grija pentru factorul III, anxios pentru factorul IV, imaginativ pentru V. Ceilalti 14 sunt amestecuri de doi factori; sunt retinute doua tipuri de amestecuri: una în care un

(124

 

anumit factor joaca rolul principal si una în care acelasi factor joaca rolul secundar.

în construirea si experimentarea chestionarului - intentionat a fi un instrument util pentru o gama larga de nivele educationale, care sa poata evita discriminarea anumitor oameni/sau grupuri de oameni si sa permita evaluari mai obiective, exista o procedura care normeaza etapele, (Hendriks, Hofstee, De Raad (66) astfel:

Itemii trebuie formulati Iα persoana a III-α singular (au avantajul

de a putea fi folositi atât pentru auto- cât si pentru etero-evaluari,

obiectivând   perspectiva   de   reflexie   pentru   autoevaluare};

formularea trebuie realizata în termeni observabili (fenomenele

pur subiective nu pot fi observate adecvat de alîii);

Având în vedere pe de o parte faptul ca unele calificari precum

"adesea" / "cu usurinfa" antreneaza comparajii cu un lot de

comparatie relevant (indivizi binecunoscuti de acelasi sex, în jurul

aceleiasi vârste cu a subiectului), si ca, pe de alta parte, cuvintele

sau frazarile dificile limiteaza aplicabilitatea chestionarului Iα

nivele educationale înalte si  implica  interpretari încarcate de

idiosincrazii subiective, acest gen de itemi sunt evitatf ;

Se evita si negatiile nenaturale (cu exceptia unora de fetui "Nu

poate suporta sa fie contrazis");

Fatetele din AB5C trebuie întelese într-o maniera recursiva:

pentru a defini o fateta specifica se ia întelesul comun a! clusteruiui

compus din termenii trasaturii, comparându-l cu clusterul opus lui

si centrând fateta între cei doi cluster! adiacenti. De exemplu,

întelesul fatetei I+II+ este definit de aspectele comune de vese!,

veselie,   genial,   bucuros,   cordial  în   comparatie  directa  cu

negativist, morocanos,  neîncrezator, suspicios,  rauvoitor, si se

125

 

centreaza între exuberant, spontan, deschis pe de o parte, si simpatetic, bine-intenfionat si amiabil pe de alta. Dintre itemii care au fost formulati având acest continut: "Are o vorba buna pentru oricine", "Isi face usor prieteni", "Se descurca bine cu altii". Pentru fateta opusa, l-lt-, dintre itemü produsi: "Suspecteaza motive ascunse Iα ceilalti", "îi tine Iα distanta pe ceilalti", "îi face pe oameni sä se simta incomfortabil". Pentru factorul adiacent 1+ pur, itemii sunt de felul: "Se simte în largul sau cu altii", "îti arata sentimentele", "Vorbeste cel mai mult". Pentru fateta adiacenta II+I+, itemii "Face complimente", "îi respecta pe altiî", "Accepta oamenii asa cum sunt";

Sunt adaugati itemi în plus pentru verbe si pentru factorul V

(pentru a apropia structura chestionarului de datele altor spatii

lingvistice;

Se pune problema aplicabilitatii internationale, deci de a se

realiza  o  traducere  adecvata  Iα   nivelul   limbilor  olandeza

(originala), engleza, germana si astfel sunt selectionat doar acei

itemî care nu produc traduceri ambigui, sau permit o traducere

adecvata;

Sunt îndepartati toti itemii care sunt pur si simplu descripirivi

pentru trasatura (de exemplu "Are multa energie", "Apare lipsit

de logica"} si cer din partea subiectului o munca de atribuire.

în urma acestor pasi de constructie s-au refinut un numar de 900 de itemi pentru esantionul international de experimentare. Pasii normati pentru experimentare cuprind administrarea itemilor împreuna cu o lista de adjective ale trasaturii unui numar mare (sute) de perechi de subiecti, adunând date pentru cele trei limbi în aceeasi perioada.

Scopul   este  construirea  unui  chestionar  cu   doua  forme

126

 

paralele, având un numar de 150-200 itemi fiecare, AB5C PQ (chestionarul de personalitate AB5C), prin retinerea itemilor care prezinta echivalenta în comportament în cele trei limbi, o încarcatura semnificativa în una sau doua dintre cele 5 dimensiuni factoriale. Se va construi astfel un prim chestionar international -limitat desigur Iα nivelul celor trei limbi-, care confine itemi relativ similari din punct de vedere semnatic.

6. PREZENTAREA INVENTARELOR DE PERSONALITATE COSTA & McCRAE NEO Pi-R, NEO FFI - R sl USTA DE ADJECTIVE PENTRU SELECŢIE

De-a lungul anilor, autorii americani au conceput si experimentat mai multe variante de chestionare pentru masurarea celor 5 mari factori ai personalitatii.

Exista astfel în uz curent doua versiuni ale chestionarului NEO PI R: forma 5 pentru autoevaluare si forma R pentru eteroevaluare. Forma S consta din 240 de itemi Iα care se raspunde pe o scala în 5 puncte, adecvata pentru persoane de toate vârstele, barbati si femei. Forma R are aceeasi 240 de itemi scrisi Iα persoana a III-α pentru evaluarea altuia, utilizabila pentru a obtine de exemplu validari ale autoevaluarilor, sau pentru a suplimenta astfe! de date.

Aceste forme continua de fapt chestionarul NEO PI (NEO Personality Inventory) construit si prezentat anterior, în 1985 . Aceste corelate au fost obtinute în urma unui studiu care a examinat cei 3oo de itemi ai ACL (Adjective Check List, Gough & Heilbrun, 1983 (68) în raport de fatetele NEO PI R. Lista standard a lui Gough este considerata a prezenta serioase efecte care îi limiteaza capacitatea de evaluare pentru ca subiectii pot alege fie multi, fie putini itemi (McCrae, 1990 (69). în mod normal scorurile sunt standardizate Iα nivelul unor grupe care difera prin sex si numarul total de aprecieri (frecventa alegerilor). Analiza factoriala a ACL este problematica pentru ca diferentele individuale în frecventa alegerilor si extrema itemului se despart, dar aceste probleme de calcul statistic au fost depasite prin factorizarea unei matrici partiale în care s-a controlat frecventa alegerilor. ACLC este în experimentare, nu este utilizata ca un test propriu-zis.

NEO PI R si variantele respective, apar sub forma unui chestionar cu itemi. Raspunsurile subiectului, evaluari pe o scala în 5 puncte, sunt înscrise fie pe o foaie de raspuns pe care se

128j

 

aplica grilele respective, fie se înregistreaza pe computer. Forma profilelor de raspuns, obisnuita în cazul multor chestionare mari este dublata si de o forma abreviata destinata subiectului, standard, pe care se bifeaza aspectele personalitatii prin care se caracterizeaza în general, conform scorurilor globale Iα cele 5 dimensiuni.

NEO PI R nu furnizeaza toate informatiile necesare unei evaluari cuprinzatoare a personalitatii; în functie de scopul testarii si situatia persoanei, asemeni oricarui alt instrument, se vor corobora datele prin interviuri anamnestice, examinari privind starea mentala, examinari privind nivelul de performanta al diferitelor capacitati cognitive.

NEO PI R se bazeaza pe un model teoretic în care trasaturile sunt dispuse în ierarhii, de Iα trasaturi foarte largi - si generale, definite ca "domenii" -, si trasaturi relativ specifice - care apar în test sub forma fatetelor. în analiza îtemiior, de exemplu, S-α pornit de ia nivelul domeniului si apoi s-a procedat Iα analizarea itemilor din fiecare domeniu pentru a identifica fatetele.

Proba nu contine scale de "validare" a modurilor de raspuns 1a itemi. Autorii considera ca metoda rationala prin care s-au construit si validat scalele asigura ca raspunsurile subiectilor sa reprezinte o evidenta a prezentei sau lipsei trasaturii implicate. Testul trebuie prezentat adecvat subiectului si acest lucru în sine duce 1a un raspuns onest; nu se va administra acolo unde exista seriöse indicii ca atitudinea sau incapacitatea subiectului ar duce spre raspunsuri improprii. Acesta teorie a fost definita de Johnson, 1981 , ca atitudine de auto-dezvaluire (self-disclosure), si se bazeaza pe ipoteza ca subiectii raspund continutului manifest al itemulut.

129

 

f

Aplicarea chestionarului a fost verificata empiric prin cercetari      j privind  validitatea  în  aplicari   clinice  (v.   punctul  4),   pentru      j consiliere clinica si psihiatrica Iα mai multe nivele. Astfel, pentru      | întelegerea   subiectului,  diagnoza,   stabilirea  unor   raporturi adecvate   si   empatîzante,  obtinerea  de  date  de  feedback, anticiparea cursului terapiei si stabilirea terapiei/tratamentului. De   asemenea,   NEO   PI   R   poate   fi   utiliza*   în   medicina comportamentista si a sanatatii mentale, în consilierea vocaticnalâ si în selectia profesionala organizational sau industriala, pentru cercetari în  psihologia educationala,  pentru  cercetari asupra personalitatii.

7. CERCETĂRI ROMÂNEsTI

In prezent, NEO PI R face obiectul unor cercetari românesti, atât pentru experimentarea unei variante românesti a testului, cât si ca masura de comparare a datelor unor chestionare construite pe baza limbii române.

In cadrul ipotezei lingvistice, colective de cercetare organizate cu studenti din cadrul Universitatii Bucuresti, catedra de psihologie, conduse de M. Minulescu au început din 1994 sa dezvolte trei directii (71):

realizarea unei cercetari lingvistice pornind de Iα lexiconul

limbii române conform standardelor descrise;

relizarea unor cercetari empirice pentru evidentierea termenilor

descriptivi prin imaginea de sine;

realizarea unei cercetari lingvistice pornind de Iα dictionarele

de  proverbe  autohtone  pentru   delimitarea  ocelor   structuri

130

 

metaforice adecvate ca descriptori de personalitate.

în urma aplicarii procedurilor de selectie pentru directia 1 & 2 si a coroborarii listei de adjective obtinute din lexiconul limbii române cu Üsta de adjective obtinute din descrierile empirice (imaginea de sine acceptata, imaginea de sine cu un continut proiectiv, evaluarea unei fiinte reale si imaginea de sine ideala) sunt în experimentare chestionarul ABCD-M [460 rtemi) si o lista de adjective. în paralel se lucreaza atât pe un lot general, cât si pe un lot selectionat de adolescenti.

în cadrul celei de a III-α linii de cercetare, seiectia proverbelor s-a realizat pornind de Iα realitatea ca un instrument precum chestionarul se adreseaza predilect nivelului constiintei subiectului prin modul limpede si circumscris semantic de formulare a itemilor. Aceasta, constituie de altfel si principala limita a chestionarului, instrument care nu se poate adresa unor instante mai profunde ale psihismului.

Ipoteza pe care o formuleaza directia a III-α este ca, prin utilizarea unor îtemi construiti metaforic, se antreneaza în procesul de raspuns mai mult decât simpla capacitate a subiectului de a rationa logic, respectiv, este implicat si continutul inconstient al psihismului prin mecanismele proiectiei (complexe, dorinte nestiute sau neacceptate de subiect eic). Acest continut psihic mult mai complex, dar si mai aproape de caracteristicile reale ale personalitatii în acceptiunea de întreg coerent si specific al continuturilor constiente si inconstiente ale psihismului, poate conduce spre reliefarea mai diferentiata a unora dintre dimensiunile personalitatii (sau chiar Iα noi date privind factorii care în mod obisnuit apar ca reziduali sau nu pot fi interpretati). Astfel, de exemplu, se presupune ca se vor surprinde aspecte

131

 

functionale sau de continut - fatete - care nu pot intra în continutul observatiei directe a comportamentului, deci nu sunt diferentiat exprimate prin termeni singulari (cuvinte, fie ele adjective, substantive, verbe). In schimb, Iα nivelul proverbelor, prin calitatea lor de continuturi metaforice, este cuprinsa o observatie asupra comportamentului uman care de cele mai multe ori nu poaie fi explicata coerent (de exemplu, nu poti întotdeauna spune de ce anume continutul unui proverb contrazice real/aparent o explicatie strict logica a unui comportament}. Prin faptul ca înmagazineaza în forma restrânsa mai mult decât aparenta logica, dar si prin faptul ca însasi exprimarea este de tip metaforic, proverbele devin un bun prilej de a implica în procesul de raspuns proiectii: subiectul în auto sau eteroevaluâri va alege un raspuns si în functie de cât de simpatic/antipatic îi apare un proverb.

In prezent, s-a realizat selectia unora dintre proverbele românesti din dictionar pe baza criteriilor generale de selectie, s-a realizat o grupare a continuturilor transparente a proverbelor conform taxonomiei Angleitner si al., 1986, si s-a realizat un prim chestionar de itemi = proverbe care a Intrat în experientare conform procedurilor obisnuite discutate în primul capitol (Minulescu, 1995(71).

132

 

8. NOTE BIBLJOGRAFICE

1          -  Norman  W.T.,   1963, Toward  an  adequate taxonomy of personality

attributes: repliicated factor structure in peer nomination personality ratings,

Journ. of Abnormal and Social Psychology, 66, 574 - 583

- Goldberg LA., 1981, Language and individual differences: the search for

universal in personality lexicons. Review of Personality and Social Psychology,

41, 141 - 165

- Goldberg L.R., 1981, Developing a taxonomy of trai descriptive terms, în

Fiske D.W. . Gough îsi face un punct de sprijin din faptul ca aceste constructe populare sunt, atât cultural cât si în timp, universale. Multe studii, pornite dintr-un scepticism fata de o astfel de intuitie pshihologica, au indicat însa ca Inventarul California lucreaza Iα fel de bine în spatii culturale si sociale diferite de cel american.

Aceasta lunga introducere nu este lipsita de importanta în masura în care multi utilizatori de chestionare au tendinta de a

143

 

aplica si C.P.i.-uiui o metoda traditionala de interpretare conform careia scaia este utilizata ce o definire operationala pentru o anumita trasatura, deci interpreteaza scorurile Iα scala prin definirea constructului. Scopul tui Gaugh este sa reuseasca o predict ie asupra comportamentului, nu sa justifice o teorie asupra personalitatii. Din acest punct de vedere, o serie de studü s-au centrat asupra validitatii de construct demonstrând ca scalele sunt legate de ceea ce îsi propun sä masoare.

O aita critica este legata de lipsa de omogenitate a scalelor în sensul în care, nefiind derivate prin analiza factorialâ, nu prezinta toate puritatea factoriaia caracteristica altor teste si coreleaza înalt între ele si toate cu "dezirabilitatea" sociala. Gough se sprijina în contra-argumentare pe utilizarea sistematica în constructia scalelor a analizei conceptuale, care include atât validarea practica cât si validarea de construct, si 1e depaseste :

Prima grupa cuprinde acele scale care indica mai ales dimensiunile personalitatii ce intervin în afirmarea persoanei, siguranta de sine, imaginea de sine si adecvarea interpersonala: dominanta, capacitatea de statut, sociabilitatea, prezenta sociala, acceptarea de sine, starea de comfort sau de bine psihic,

A doua grupa cuprinde scale care indica optiunile valorice si maturitatea interreiationala astfel: responsabilitatea, socializarea, autocontrolul, toleranta, tendinta de a face o buna impresie si alinierea (a modelul comun sau comunalitatea;

A treia grupa de scale masoara mai ales nivelul motivational în sensul potentialului de realizare personala si al focalizarii pe valorile intelectuale: realizare prin conformism, realizare prin independenta sî eficienta intelectuala.

A patra grupa cuprinde scale ce surprind unele modalitati

145

 

intelectuale, ce modeleaza un stil personal, astfel: scalele de intuitie psihologica, flexibilitate si feminitate.

1. Dominanta - Do

Construita pentru a identifica persoane puternice, dominante, cu ascendent asupra altora, capabile sä aibe initiativa st sa exercite conducerea. Evalueaza aspecte ale propensiunii de a conduce, persistenta si initiativa sociala. Pentru Gough s-a pus problema de a gasi itemi care sa identifice pe cei care actioneaza într-un mod ce poate fi considerat ca "dominant" în orice cultura si, pe de alta parte, sâ-i impresioneze pe altii prin evidenta acestei calitati. Deci sa poata fi descrisi ca dominanti, plini de forta, siguri de ei.

Cum vom vedea, Iα fiecare dintre scale, în afara aspectelor care au format continutul propriu-zis al itemilor scalei, Gough furnizeaza pentru zonele de semnificatie peste sau sub medie a nivelului de manifestare a trasaturii si un numar de atribute care nu sunt nimic altceva decât felu! în care aceste persoane sunt descrise de altii. în cazul dominantei este deci vorba despre perceperea sociala a comportamentului celor ce au o "dominanta" peste sau sub medie. în interpretarea scorurilor scalei, aceste elemente capata tocmai gradul de relevanta scontat de autor.

Scala cuprinde în aceasta varianta 46 de itemi, dintre care 26 îi apartin exclusiv; având itemi comuni cu scalele Re, Sα, Sy. Continuturile itemilor surprind: încrederea si echilibrul; propensiunea de a conduce si asuma responsabilitatea; persuasivitatea si fluenta verbala; un aspect de persistenta tenace alaturi de ceea ce am putea numi "simtul datoriei"; tendinta de a privi lucrurile în fata, de a se confrunta cu realitatea chiar daca

146

 

este neplacuta.

Scorurile peste medie indica persoane active, sigure pe sine, persistente, care anticipeaza, insista, au încredere si independenta.

Adjectivele care descriu perceptia sociala sunt diferentiate pe sexe. Un barbat este perceput ca: ambitios, îndraznet, dominant, puternic, optimist, metodic, descurcaret, competent, de încredere, sigur de sine, stabil, sever. O femeie este perceputa ca agresiva, orgolioasa, cu încredere în sine si revendicativa, dominanta, puternica, autoritara si energica, vorbareata.

Un scor sub medie indica o persoana retrasa, inhibata cu un comportament banal, indiferenta, tacuta, neorganizata, lenta în gândire si actiune, cu tendinfa de a evita situatiile de tensiune si decizie, nesigura.

Perceperea sociala ataseaza unui barbat cu Do scazuta imaginea unui apatic, .indiferent, marginit, iresponsabil, pesimist, anxios, rigid, sugestionabil, nesigur Descrierea sociala a unei femei cu scor Iα Do scazut o prezinta ca: precauta, amabila, inhibata, împaciuitoare, calma si stearsa, sfioasa, încrezatoare, discreta.

2. Capacitate de statut - Cs

Criteriul extern "statut" a fost definit si întrebuintat în validarea empirica a scalei prin nivelul relativ a\ venitului, educatiei, prestigiului si puterii atinse în mediu! socio-cultural propriu al subiectului; precum si calitatile de ambitie si încredere în sine. Deci scala evalueaza capacitatea personala pentru statut social (prezent sau dobândit), încercând sa masoare calitati si atribute personale care stau Iα baza acestei propensiuni si conduc spre statut social.

147

 

Varianta aceasta contine 32 de itemi, dintre care 15 sunt pun, restul comuni cu Sp, Se si Sα.         x

Itemti reflecta în continutul lor încrederea în sine si echilibrul, sentimentul de siguranta si absenta temerilor sau anxietafilor; existenta unor interese literare sau artistice; gradul de "constiinta sociala"; precum si interesul de a participa Iα viata sociala a grupului.

Un scor înalt, peste medie, indica un ins ambitios, activ, eficient, perspicace, ingenios, multilateral, ascendent, carierist, eficient în comunicare, care îsi urmareste scopul personal si afirma un câmp larg de interese. Perceperea sociala indica pentru comportamentul masculin urmatoarea imagine: discret, imaginativ, independent, matur, oportunist, simpatic (agreabil), elogiat, rezonabil si progresist. Femeia cu un scor înalt 1a Cs este perceputa prin adjectivele: lucida, viguroasa, individualista, ingenioasa, perspicace, inteligenta, cu interese largi, logica si multilaterala, schimbatoare.

Un scor sub medie indica un individ cu un comportament timid, apatic, conventional, relativ estompat, lent, cu o gândire stereotipa si limitat în conceptii si interese. Stângaci si penibil în situatii sociale cu care nu este familiarizat.

Perceperea sociala descrie comportamentul masculin prin adjectivele: aspru, sumbru, lacom, marginit, cicalitor, suparacios, nelinistit, tensionat, irascibil, lipsit de omenie. Descrierea pentru femei cu scorul jos: actioneaza negândit, sireata, blânda, molateca, sfioasa, simpla, supusa, timida, slaba.

3. Sociabilitate - Sy

Scala construita tot prin metoda criteriului extern de validare,

148

 

si anume, initial, numarul de activitati extracurriculare Iα care participa studentul. Sociabilitatea urma sa diferentieze oamenii cu un temperament exteriorizat, sociabil, participativ, de cei retrasi care evita afisarea sociala. Cu un total de 36 itemi, dintre care doar 9 îi apartin în exclusivitate, scala de sociabilitate coparticipâ prin itemii comuni Iα comportamentele subsumate scalelor 1e, Sp, Sα, Ai, Do, Cs Continutul manifest al itemilor scalei, destul de apropiat de o scala obisnuita de sociabilitate ata cum o întîînim si în alte probe, afirma: placerea pentru interactiuni sociale, sentimentul de echilibru si încredere în sine în relatiile cu ceilalti, interese culturale sî intelectuale precum si toleranta fata de ceilalti asociata cu standarde stricte pentru sine.

Scorurile înalte indica în genere un comportament participativ, întreprinzator, ingenios. Un ins care se ataseaza usor, este competitiv, mereu în primele rânduri, fluent în gândire si original.

Perceperea sociala descrie un astfel de barbat ca: destept, încrezator, interese largi, logic, matur, deschis, competent si rational, sociabil si sigur de sine. Femeia este descrisa de opinia publica drept agresiva, încrezatoare, dominanta, energica, flirteaza, deschisa, cu interese largi, vorbareata si sociabila.

Scorul sub medie indica reversul, un comportament greoi si conventional în societate, linistit, neangajat, sugestibil si influenfabil de reactiile si opiniile altora.

Perceptia sociala descrie un astfel de barbat prin adjective ca: stângaci, aspru, rece, reclamagiu, confuz, instabil, cu interese limitate, abandonant, superficial, lipsit de familiaritate.

Perceperea femeii cu Sγ scazut cuprinde ca adjective : precauta, inhibata, blânda, modesta, linistita, retinuta, sfioasa, timida, discreta, retrasa.

149

 

4. Prezenta sociala - Sp

Prezenta sociala este una din cele 5 scale construite pe cale rationala, si anume prin analiza consistentei interne, pornindu-se de Iα un numar de 85 de itemi legati de echilibrul social, verva si spontaneitatea comportamentului. In scala ramân 56 de itemi, 17 distincti iar restul comuni cu aSte scale precum Sy, Sα, Cs, 1e si Py, 6ar si cu Se si Gi, dar cotati invers.

Continuturile itemilor scalei vizeaza: placerea pentru interactiuni sociale, o încredere bine afirmata, spirit deschis, atitudini aerisite fata de regulile si prohibitiile sociale, paralel cu accentul pus pe îndatorire, moderatie, conformism.

Scorurile înalte indica un comportament spontan, imaginativ, neformalist, rapid, cu o natura expresiva si creativa.

Perceperea sociala caracterizeaza un astfel de barbat prin adjective ca: aventuros, cauta placerea, relaxat si sigur de sine, spirit ascutit, neconvenfional, neinhibat, schimbator, spiritual.

O femeie de acest tip este caracterizata de cei din jur prin adjective ca: aventuroasa, îndrazneata, flirteaza, rautacioasa, deschisa, cauta placerea, spontana, schimbatoare, ingenioasa, spirituala.

Scorurile joase, sub medie, caracterizeaza un individ precaut, moderat, rabdator, simplu, modest. în acest timp, este oscilant si nesigur în decizii, cu o gândire necreativa.

Perceperea sociala caracterizeaza un astfel de barbat prin: precaut, cooperant, apreciativ, blând, amabil, cu interese limitate, prefacut, rabdator, serios. Femeia este perceputa în termenii urmatori: precauta, conventionala, tematoare, gentila, rezervata, sensibila, supusa, timida, retrasa.

150

 

5. Acceptarea de sine - Sα

Scala construita de asemeni prin analiza consistentei interne cu scopul identificarii unor persoane care manifesta un simt confortabil si "imperturbabil" al valorii personale, iar comportamentul lor social va exprima fie activ, fie pasiv aceasta siguranta.

Evalueaza aspecte precum simtul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gândi si actiona independent.

Din 34 de itemi ai versiunii finale, numai 4 sunt puri. Ceilalti prin continutul lor prezinta: aspecte de Sy si Sp legate de încrederea în sine si de atitudinea lipsita de rigiditate fata de prohibitiile sociale; legati, invers decât cu Sp, de valorizarea muncii perseverente, atentiei fata de sarcina de munca si considerarea celorlalti; altî itemi indica o acceptare candida a slabiciunilor umane.

Scorurile înalte prezinta o persoana inteligenta, sincera si spirituala, pretentioasa, activa, centrata pe sine, insistenta, cu fluenta verbala, cu siguranta si încredere în sine.

Perceperea sociala descrie un barbat cu scor înalt prin adjective ca: încrezator, întreprinzator, orgolios, imaginativ, deschis, oportun, adaptabil, sigur, rafinat, înfigaref, sofisticat. O femeie cu scor înalt apare descrisa de ceilalti prin: aventuroasa, argumentativa, orgolioasa, revendicativa, decisa, dominanta, deschisa, sarcastica, vorbareata, spirituala.

Scorurile sub medie indica un comportament conservator, ordonat, de nadejde, linistit, desi comod si conventional. Cu sentimente de culpabilitate si gata sa se autoblameze. Pasiv în actiune si limitat ca interese. Perceperea sociala descrie un astfel de  barbat ca:  aspru,  banal,  abandonant,  nechibzuit,  supus,

151

 

indiferent, tensionat, neinteligent, negativist, gata sa se retraga, cu interese limitate. Femeia este perceputa în urmatorii termeni: precauta, conventionala, gentila, molatica, modesta, rabdatoare, împaciuitoare, sfioasa, încrezatoare, discreta, nepretentioasa.

6. Sentiment de bunâ-stare personala / de bine - Wb

Initial s-a numit scala de disimulare. Wb reprezinta o derivatie a scalei initiale în care s-a inversat cheta de cotare: scorurile ridicate reprezinta indivizii sanatosi si stenici, iar scorurile joase, sub medie, indivizii cu o vitalitate diminuata si incapabili sa faca fata cerintelor viefii cotidiene. Mai mult, scala diferentiaza indivizii care simuleaza nevroza de normali $i de pacientii care raspund sincer, fiind si una dintre principalele scale de validare ale testului (aspect pe care îl vom aprofunda Iα capitolul despre interpretarea probei).

itemii scalei, în numar de 44 dintre care apartin exclusiv scalei 29, au în continut referinte 1a: negarea unor variate simptome fizice ti mentale; negarea oricaror probleme familiale majore; negarea conflictelor si preocuparilor sexuale; negarea unor stari de tensiune, anxietate, teama; afirmari ale independentei personale si sentimentului de suficienta de sine, în sensul "orice om care este capabil sa munceasca are o sansa reala de a avea succes"; afirmarea încrederii în viitor.

Scala fiind construita pentru a identifica persoanele care îsi minimalizeaza grijile si nemultumirile si care fin seama mai mult sau mai putin de îndoieli si deziluzii, un sccr înalt reprezinta o persoana energica, întreprinzatoare, alertei, ambitioasa si multilaterala, productiva, activa. Acorda valone muncii si depune efort pentru placerea proprie.

152

 

Perceperea sociala descrie un barbat cu scor înalt prin adjective ca: demn de încredere, conservator, dependent, binevoitor , reflecta: deschiderea si flexibilitatea opus rigiditatii si dogmatismului; interesul pentru estetic si scopuri intelectuale; încrederea ca opus suspiciunii si criticismului; negarea resentimentelor, a tendintelor mizantropice si ostilitatii fata de ceilalti; negarea anxietatii, izolarii, alienarii; afirmarea echilibrului si sigurantei de sine.

Perceperea sociala indica pentru barbatii cu scor înalt urmatoarea imagine: iertator, generos, binevoitor, independent,

156

 

neformal, mulfumit, cumpatat, tandru, cu tact, altruist. Femeia cu scor înalt este descrisa- astfel: calma, eficienta, intuitiva, lenta, logica, matura, responsabila, autocontrolata, cu tact, încrezatoare.

Un barbat cu scor scazut este perceput ca: afectat, rece, orgolios, sâcâitor, insensibil, superficial, multumit, plângaret, cusurgiu, egocentric. Femeia este descrisa ca: aroganta, autocrata, aspra, defensiva, banuitoare, nesentimentala, infantila, suparacioasa, obositoare, sarcastica.

11. Impresie buna - Gî

Scala are un dublu scop asemeni Wb: identificarea disimularilor dar si a persoanelor capabile sa creeze impresie favorabila si pe care 1e intereseaza felul cum reactioneaza ceilalti fata de ele. Construita prin metoda criteriului extern, scala confine 40 de itemi, dintre care 18 sunt exclusivi.

Continuturile manifeste accentueaza partea pozitiva si elimina negativul astfel majoritatea se refera Iα aprecieri asupra bunei functionari, virtutilor, negarea conduitei antisociale, a plângerilor si esecurilor personale. De asemenea apare negarea oricarei tendinte spre agresivitate, afirmarea încrederii si sigurantei de sine cu aspecte de modestie; afirmarea stabilitatii si capacitatii de a face fata adversitatii; axarea pe aspectele aprobate social; afirmarea capacitatii de a întretine relatii pozitive cu altii si a opiniilor favorabile despre semeni.

Scala identifica deci persoanele care doresc sa faca impresie buna, preocupate de ceea ce gândesc alfü despre ele si care fac ceea ce se asteapta altii.

Perceperea sociala descrie un barbat cu scor înalt Iα Gi astfel:

157

 

adaptabil, amabil, maleabii, binevoitor, rezonabil, tandru, cu tact, altruist, cald, prietenos. Femeia este descrisa ca: moderata, calma, conservatoare, modesta, rabdatoare, împaciuitoare, încrezatoare, nelinistita, întelegatoare.

Barbatul cu scor scazut este perceput de ceilalti ca: reclamagiu, nemultumit, cusurgiu, nesocotit, încapatânat, indiferent, sâcâitor, pesimist, coleric. Femeia cu scor scazut este descrisa ca: schimbatoare, cinica, franca (directa), suparâcioasa, pesimista, sarcastica, încapatânata, colerica, perspicace.

12. Comunalitatea - Cm

Menita sä detecteze protocoalele în care s-a raspuns într-o maniera întâmplatoare, continuturile manifeste ale (ternilor (în total 28} reflecta: o buna socializare (de genul, "când conduc masina, încerc sa-i împiedic pe altii sa ma depaseasca", cheia Fals); negarea tendintelor nevrotice ("nu pot sa fac nimic bine", cheia Fals); comportament si atitudini conventionale; conformismul ("de obicei fac ceea ce se asteapta de ia mine pentru a evita critica", cheia Adevarat); optimismul ("ma îndoiesc ca cineva este cu adevarat fericit", cheia Fals).

Scala indica gradul în care reactiile si raspunsurile individului corespund unui model "comun" stabilit empiric.'

Barbatii cu un scor peste medie sunt descrisi ca: prudent, constiincios, reflexiv, eficient, precis, organizat, practic, responsabil, temeinic, cumpatat. Femeia este descrisa astfel: lucida, de încredere, energica, vesela, practica, rationala, realista.

Barbafii cu un scor sub medie sunt descrisi de ceilalti ca: atragator, neglijent, curajos, îndraznet, uituc, comod, nesabuit,

158

 

risipitor. Femeia este perceputa ca: apreciativa, artista, stângace, feminina, uituca, iertatoare, indiferenta, iresponsabila, nedemna de încredere, neconvenfionala.

13. Realizare prin conformism - Ac

Este în primul rând o scala motivationala reflectând factori motivational! si atitudinali asociati cu realizarea academica de nivele înalte. Termenul conformism reflecta aceasta canalizare a trebuintei de realizare personala si nu ceea ce se întelege prin "conformitate", respectiv un sens de stereotipie neproductiva care nu este prea implicata aici. Construita prin metoda criteriului extern.

Continuturile manifeste ale celor 38 de itemi - 18 exclusivi -, reflecta: hotarîrea si placerea pentru a se pregati si a avea eficienta în învatare; sentimentul de vitalitate si eficienta în genere; acceptarea regulilor si cerintelor si refuzul frivolitatii si a comportamentului nonconformist; temperarea si încrederea în propriile capacitati; autoaprecierea privind modul planificat si muncitor de a se implica în viata.

Itemii sunt folositi pentru reliefarea acelor factori de interes si motivatie care faciliteaza realizarea în orice cadru unde asemanarea cu modelul sau supunerea fata de anumite obiceiuri este un comportament pozitiv.

Scorurile înalte prezinta o persoana capabila, cooperanta, eficienta, organizata, responsabila, ferma si sincera. Persistenta si muncitoare. Apreciaza activitatea sl realizarea intelectuala.

Perceperea sociala descrie un barbat cu scor înalt prin adjective ca: ambitios, capabil, constiincios, amabil [atent, prevenitor), inteligent, logic, matur, rezonabil, cu resurse, responsabil

159

 

O femeie cu scor înalt este descrisa astfel: conservatoare, eficienta, idealista, întreprinzatoare, amabila, metodica, logica, de încredere (fidela), rezervata, responsabila.

Scorurile scazute prezinta o persoana vulgara, încapatânata, distanta, dificila, primejdioasa, înfumurata. Se dezorganizeaza usor sub stresul presiunilor si conformismului. Pesimista în privinfa viitorului profesional.

Perceperea sociala descrie un astfel de barbat ca: apatic, banuitor, practic (insensibil), insuportabil, cauta placerea (usuratic), nesabuit, agitat (neastâmparat), superficial, schimbator, ostentativ (face pe grozavul).

Femeia este perceputa în urmatorii termeni: aventuroasa, nepasatoare (indiferenta, neglijenta), usuratica, atitudine degajata, lenesa, impresionabila, rebela, sarcastica, neconventionala, neinhibata, neghioaba.

14. Realizare prin independenta- Ai

Scala este menita sa masoare interesul subiectului pentru acele situatii - inclusiv pregatirea academica-, în care se cere independenta în gândire, creativitate, valorizarea potentialului propriu.

Continuturile manifeste ale itemilor, - 32 în total, indica; toleranta crescuta pentru ambiguitate si refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; refuzul unor reactii conventionale chiar daca este vorba de a sustine o opinie nepopuiara si controversata; placerea pentru activitati independente, chiar daca nu sunt necesar utilitare; afirmarea unei gândiri pozitive fafa de alfü; afirmarea unui nivel de adaptare manifest în prezent; afirmarea unor valori morale bine dezvoltate.

160

 

Se pot identifica acei factori ai interesului si motivatiei care faciliteaza realizarea în orice cadru unde autonomia si independenta sunt comportamente pozitive.

Scorurile înalte Iα aceasta scala prezinta o persoana matura, eficace, puternica, dominanta, pretentioasa si precauta. Independenta si sigura pe sine. Cu abilitate intelectuala si cu discernamînt. Un barbat cu scor înalt este descris ca: prevazator (anticipativ), independent, neformal(ist), inteligent, simpatic, rational, sarcastic, irascibil, multilateral.

Femeia este descrisa astfel: calma, capabila, lucida, discreta, inteligenta, logica, matura, originala, rationala.

Scorurile scazute indica un comportament inhibat, anxios, prudent, nemultumit, marginit si suspicios. Umil si supus fata de autoritati. Ii lipseste introspectia si întelegerea de sine. Un barbat cu scor scazut este vazut de ceilalti ca: afectat, îngâmfat, prudent (precaut), rece, egocentric, fricos, frivol, curtenitor, plin de sine, rigid. Femeia este perceputa ca: stângace, emotiva, nechibzuita, imatura, infantila, cap sec, agitata, simpla, nerealista, instabila.

15. Eficienta intelectuala - 1e

Scala trebuie înteleasa tot în paradigma mofivafionala; nu este construita pentru a masura capacitatea de a rezolva probleme, fie si intelectuale. Este o scala care indica interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice.

Continutul manifest al celor 42 de itemi (22 aparfinându-i exclusiv) se refera Iα aspecte precum: capacitatea de a face fafa unor situatii de indeterminare si ambiguitate; sentimentul adecvarii si eficientei personale; interesul pentru activitati de cercetare; placerea de a face planuri si a 1e realiza; importanta pe

161

 

care o acorda problemelor intelectuale si de cunoastere; un comportament în genere flexibil, relativ instabil st mai putin organizat.

Indica deci gradul de eficieta personala sî intelectuala Iα care a ajuns individul.

Scorul înalt indica o persoana eficienta, cu o gândire clara, capabila, inteligenta, progresista, ordonata, meticuloasa si ingenioasa. Mereu alerta si bine informata. Acorda importanta mare problemelor intelectuale si de cunoastere.

Un barbat cu scor înalt 1a aceasta scala este descris astfel: capabil, de încredere, eficient, prevazator (anticipativ), independent, inteligent, rezonabil, autocontrolat, satisfacut, sincer (neprefacut). Femeia este descrisa prin urmatoarale adjective: capabila, lucida, de încredere, eficienta, neformala, inteligenta, îsi gândeste deciziile, logica, rationala, relaxata.

Scorul sub medie prezinta o persoana prudenta, confuza, comoda, defensiva, superficiala si fara ambitie. Are o gândire conventionala si stereotipa. Ii lipseste directionarea si disciplina de sine. Perceperea sociala caracterizeaza un astfel de barbat prin: stângaci, rece, uituc, insensibil, cu interese limitate, straniu (ciudat), obositor, susceptibil, superficial, influentabil (sugestibil). Femeia este perceputa ca: nehotarâta, stângace, cu interese limitate, nervoasa, pesimista, simpla, înceata, încapatînata, tensionata, retrasa.

16. înclinatia psihologica - Py

Scala masoara gradul în care individul se implica si este sensibil Iα necesitatile interne, Iα cauze si Iα experientele semenilor.

162

 

Confine 22 de itemi, dintre care 10 sunt specifici, restul comuni cu Sp. Continutul manifest af itemilor reflecta: capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea tenace pe problema; capacitatea de a tolera ambiguitatea si dezordinea; disponibilitatea pentru munca în genere si pentru cea de cercetare în specia!; sacrificiul recompensei imediate pentru ambitiile sau reusitele de termen lung; interesul pentru aspectele practice; un mod deschis de a fi, atitudini deschise, liberale, nonconventionale.

Scorul înatt Iα aceasta scala indica deci o persoana atenta, spontana, rapida, receptiva, vorbareata, ingenioasa si flexibila. O persoana cu o buna fluenta verbala sl cu ascendenta sociala. Nesupusa regulilor, restrictiilor si constrângerilor.

Un barbat cu scor înalt este descris ca: distant, evaziv, prevazator (anticipativ), independent, individualist, perseverent, preocupat, rezervat, neprietenos, circumspect (prudent). Femeia este descrisa astfel: capabla, rece, independenta, ingenioasa, nepripita, logica, neastâmparata, sigura de sine, isteafa (agera Iα minte), nedemna de încredere.

Scorul scazut prezinta o persoana apatica, pasnica, serioasa, prudenta si modesta. Cu un tempo linistit sl precautie. Conformista si conventionala. Perceperea sociala descrie un barbat cu scor scazut prin adjective ca: activ, voios, energic, flirteaza, cu umor, blând, adaptabil, deschis, sociabil, vorbaret. Femeia este descrisa astfel: conventionala, generoasa, onesta, blânda, elogiata, încordata, de încredere, modesta, calda, nelinistita.

17. Flexibilitate - Fx

Scala este constituita pentru identificarea persoanelor flexibile, adaptabile,   capabile   de   schimbare  în   gândire,   conduita,

163

 

temperament.

Cei 22 de itemi se refera manifest în continuturile lor ia: refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; toleranta înalta pentru nesiguranta si ambiguitate; relativa instabilitate (de genul" deseori încep lucruri pe care nu 1e mai duc vreodata Iα bun sfîrsit"); lipsa expresa de ordine ("îmi place sa am un loc pentru fiecare dintre lucruri, si fiecare sa stea Iα locui sau", cheia Fals); un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale si prescriptiile etice ("îmi fixez standarde înalte si simt ca si alfii ar trebui sa faca Iα fel", cheia Fals}.

Scala indica gradul de flexibilitate si de adaptibilitate al gândirii si comportamentului unei persoane.

Scorul înalt prezinta o persoana introspectiva, neformala, aventuroasa, cu încredere în sine, cu simtul umorului, nesupusa, idealista si egoista. Sarcastica si cinica. Concentrare înalta pe amuzamentul si placerea personala. Un barbat cu scor înalt Iα aceasta scala este descris astfel: cu atitudine degajata, nestatornic, independent, lenes, optimist, cauta placerea, vioi, istet (ager Iα minte), risipitor, spontan. Femeia este perceputa ca: neglijenta, desteapta, îndrâsneafa, imaginativa, individualista, ingenioasa, rautacioasa, originala, cauta placerea, sociabila.

Scorul scazut prezinta o persoana precauta, prudenta, nelinistita, harnica, cenzurata, politicoasa, metodica si rigida. Formala si pedanta în gândire. Plina de respect fata de autoritate, obiceiuri si traditie. Un barbat cu scor scazut este descris ca: hotarît, eficient, încapatînat, organizat, metodic, practic, sever, îndaratnic, flegmatic, minutios. Femeia este descrisa în termenii: precauta, constiincioasa, conservatoare, defensiva, prefacuta, rigida, lenta, simpla, cu tendinta de a se autopedepsi (autobiama).

164

 

18. Feminitate-Fβ

Construita prin analiza criteriul extern, scala evalueaza, spre deosebire de exemplu de scala similara din M.M.P.I., interesele, respectiv feminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului.

Cei 38 de itemi (22 sunt exclusivi) au în continutul lor manifest referiri Iα: preferinta pentru roluri conventional feminine (fafä de cele masculine); emotivitatea si sensibilitatea interpresonala (persoanele cu Fe înalta rezoneaza mai mult Iα atmosfera emotionala generala) propria modestie, retinere si lipsa impulsivitatii; interesul mai scazut fata de politica, afaceri, realizarii sociale.

Scala este legata de aprecierea masculinitatii sau feminitatii intereselor (scorurile înalte indica interese mai mult feminine; scorurile joase mai mult masculine).

Scorul înalt prezinta o persoana apreciativa, calma, de sprijin, blânda, temperata, perseverenta si sincera. Respecta si accepta semenii. Se comporta într-un mod cinstit si simpatic. Un barbat cu scor înalt este perceput ca: recunoscator, plângaret, feminin, formalist, blajin (blând), nervos, autocritic, sensibil, slab, nelinistit. Femeia este descrisa astfel: constiincioasa, discreta, generoasa, gentila, serviabila, matura, autocontrolata, simpatica, cu tact, calda.

Scorul scazut indica o persoana expeditiva, încapatânata, ambitioasa, masculina,, activa, robusta si framântata, masluitoare si. oportunista în relatiile cu semenii. Deschisa si directa în gândire si acjiune. Nerabdatoare Iα întârziere, indecizii si reflexie. Barbatul cu scor scazut este descris de ceilalti astfel: aventuros, agresiv, lucid (cu gândire clara), îndrasnet, impulsiv, masculin, deschis, cauta  placerea,  face pe grozavul, dur.  Femeia este

165

 

perceputa ca: vulgara (grosolana, brutala), nesatisfacuta, lenesa, masculina, cauta placerea, agitata (neastâmparata), robusta, egocentrica, irascibila si susceptibila, dura.

2.2. INTERPRETAREA DATELOR; VAUDAREA PROFILULUI

Spre deosebire de alte chestionare clasice, modul de construire ai C.P.t. permite o interpretare multifazica si relativ profunda reusind sa surprinda ceva din subiectul viu si nu doar oferindu-ne un model abstract. Acest lucru este posibil, cum vom vedea, mai ales prin intercorelarea scalelor si prin faptul ca scorui unei scale trebuie înteles de un specialist în personalitate ca antrenând în mod necesar o ipoteza legata de comportament, ipoteza 1a care se poate raspunde prin scorul altor scale. De asemenea, vom vedea ca Gough ofera si anumite intercorelatii empirice între scorurile Iα unele dintre scale.

Interpretarea devine din ce în ce mai mult o munca de cercetare: formulare de ipoteze si cautarea solutiei, determinarea unor alternative de clarificare a datelor si îmbinarea într-un model comportamental coerent a aspectelor intercorelate. Nu avem o simpla însiruire de trasaturi, ci evoluam treptat spre o structura, care ne poate deschide noi ipoteze pe care, daca nu 1e putem verifica direct prin testul CP!, stim macar spre ce sa ne îndreptam. De exemplu, un comportament care antreneaza vârsta subiectului, sexul, si uneie scale precum Sα, Wb, Cm, Se etc. poate conduce fie spre ideea unui posibil sindrom psihopatologic - verificabil rapid prin MMPI, sau spre ipoteza unui eu neformat, imatur, slab, care poate fi cercetata adecvat prin probe proiective.

Interpretarea protocolului nu se poate face decât de persoane

166

 

care cunosc teoriile personalitatii, dezvoltarea personalitatii, teoriile motivatiei si valorilor si, nu în ultima instanta, testul si clarificarile conceptuale. Gough se exprima în acest sens, explicând în mod limpede ca C.P.I, este un test profesionist, interpretabil doar de profesionisti, care s-au format pentru interpretarea acestei probe.

Primul pas pentru a te forma este sä cunosti în profunzime constructed pe care 1e defineste fiecare dintre scale; de asemenea sa cunosti datele de cercetare privind validarea scalelor si analizele conceptuale realizate. Gough consiera ca cel mai adecvat mod de a începe sa studiezi felul cum se interpreteaza este lucrul alaturi de un expert, folosîndu-i comportamentul ca pe un exemplu, întrucât modelarea si feedback-ul sunt esentiale pentru procesul de învatare. In lipsa unui specialist, se poate câstiga experienta din retnterpretarea unor protocoale sau profile vechi, cu verificarea felului cum au evoluat între timp cazurile comparativ cu prognozele facute anterior (7). începatorul poate utiliza de asemenea aplicari ale testului pe o populatie specifica, alaturi de alte teste pe care 1e stapâneste mai bine, cu scopul de a analiza diferentele între profile si a remarca care anume aspecte se regasesc în majoritatea profilelor si corespund unor probleme comune populatiei date. Datele testelor cunoscute trebuie utilizate pentru a verifica interpretarile obtinute din CPI.

Un alt mod, paralel, este de a înva|a din erori. Astfel de erori pot constientiza de exemplu faptul ca unele scale au o relatie curbiliniara cu comportamentul: referitor de pilda Iα agresivitate, o nota înalta 1a Se poate indica un conflict potential instabil între impulsurile agresive si un autocontrol prea rigid, situatie care poate conduce  pe un  hipercontrolat 1a  o  izbucnire de  agresivitate

167

 

neasteptata sau disproportionata. Aceeasi situatie si pentru scala de flexibilitate. Scorurile moderate sunt pozitive reflectând un bun potential adaptativ; dar scorurile extrem de înalte, peste 80, indica instabilitate, un comportament prea volatil. Lα astfel de date Gougln face referinta în 1 968 în "Interpreter's Syllabus for the CPl".

In perioada de formare psihologul se va concentra mai ales pe a extrage cât mai multe date dintr-un protocol CPl lucrând oarecum în orb (fara a interactiona cu subiectul real). Situatia se schimba în psihodiagnoza reala când interpretarea protocolului va trebui sa raspunda unor ipoteze specifice, unor întrebari pe care si 1e formuleaza anterior administrarii testului. Acest lucru înseamna atât cunoasterea anamnezei cazului, cât si a circumstantelor speciale care pot influenta situatia de testare; educatie, rasa, nivel educational, relatiile subiect-examinator, ipoteze despre cele mai probabile moduri în care subiectul va aborda chestionarul. Daca protocolul va corespunde modelului expectat, psihologul poate avea încredere mai mare în acuratetea interpretarilor sale. De asemenea se pot utiliza profile pentru grupuri de referinta sau datele de cercetare privind ecuatiile de regresie care evalueaza un numar de caracteristici precum maturitatea sociala, nivelul ridicat de succes academic sau alte tipuri de realizari.

Un prim nivel sau etapa a interpretarii este validarea protocolului. Exista un sistem de validare simplu; studii mai recente au ajuns 1a ecuatii de regresie cu semnificatie statistica care elimina treptat diferite genuri de atitudini. Aceste validari pe care 1e construieste autorul initial doar cu ajutorul scalelor Wb, Cm si Gi dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care îl interpretezi, sau maî bine zis a felului cum îl poti

168

 

interpreta. Aceasta pentru ca, teoretic, orice protocol este interpretabil; invalidarea nu semnifica aici imposibilitatea de a întelege ceva din protocol, însa da o cheie de acces spre unghiul din care pot fi facute interpretarile.

Pentru început se cere sa se verifice daca s-a raspuns Iα tofi itemii testuiui. Itemii necompietafi scad validitatea chestionarului. Trebuie controlate indeciziile, raspunsurile dubie, cerându-li-se subiectilor sa evite astfel de situatii. De asemenea, privind protocolul de raspuns sau profilul rezultat, se poate urmari daca exista un anumit model "tipic" pe care I-α adoptat subiectul pentru a face fata sarcinii (sa raspunda numai negând, sau numai acceptând etc.)

Scalele Wb; Gî si Cm sunt special construite pentru a oferii posibilitatea validarii modului de raspuns. Scorurile mici Iα Wb si Cm, mai ales cele sub nivelul 20 (note standard), indica tendinta subiectului de a raspunde acceptând (adevarat) itemii simptomatici. Aspectul poate fi verificat si prin nivelele scalelor Se, To, Ai si Fx care vor fi mici daca este prezenta tedinfa de a accepta un item nefavorabil. Scorul scazut Iα Gi este, din acest punct de vedere, si mai sigur pentru o falsificare în sensul înrautatirii (cu observatia ca acest lucru pare sa fie mai valid Iα barbati decât Iα femei (8). Invalidarea unui profil datorita simularii în sensul negativizarii situatiei nu ne va permite sa utilizam adecvat chestionarul pentru a diagnostica forta sau slabiciunea euiui, sau pentru a evalua dinamica si tendintele conflictuale.

In afara acestui tip de verificare, protocolul poate fi validat si din perspectiva ipotezei ca subiectul a falsificat raspunsurife pentru a se pune într-o lumina favorabila. în aceasta situatie apar scoruri mari Iα toate scalele, în special Iα Gî. Astfel de cazuri apar

169

 

mai des 1a subiectii alcoolici, al caror slab autoreglaj nu ie permite sa-st moduleze suficient reactiile astfel ca raspund quasiautomat folosind posibilitatea care li se pare ca este cea mai dezirabila. Evident, exista situatii în care subiecti mai bine echilibrati doresc sa se puna într-o lumina favorabila. Scalele în aceasta situatie nu vor fi atât de pozitivizate, însa tendinta unui scor ridicat Iα Gi este de fiecare data un indice sigur pentru dorinta subiectului de a impresiona în sens favorabil, pozitiv.

Semnificativ este faptul ca în studiile empirice, lotul de subiecti caruia i se cerea prin instructaj sa falsifice, are media pentru scorurile Iα scalele CPl mai scazuta decât lotul de alcoolici si decât loturile de simulanti adevarati.

Au fost realizate studii si cu loturi comparative formate din psihologi care au reusit sa obtina profile în acelasi timp echilibrate si cu scoruri Gi moderate.

Pentru varianta CPl 1987, pasii în validare sunt mult mai exact cuantificati, prin utilizarea ecuatiilor de regresie, folosite treptat pe masura ce se confirma depasirea scorurilor critice si deci un anume sens de invalidare. în aceste ecuatii sunt cuprinse si doua dintre scalele care nu intra în varianta prezentata. Datele respective sunt prezentate de Pitariu si Albu, 1993 (9).

Interpretarea propriu-zisa a profilului urmeaza dupa validare.

2.3.   STRATEGII   ÎN   INTERPRETAREA   CORELATIVĂ  A DIMEStUNiLOR RELEVANTE ALE C.P.i.

Analiza scalelor începe cu configuratia; scorurile peste medie indica în general o adaptare pozitiva, sub medie, zonele unde apar probleme. Aprecieri mai exacte se pot obtine utilizând

170

 

normele unor grupuri de referinta: un absolvent psiholog poate fi comparat cu normele populatiei generale, dar date mai precise pot fi obtinute prin compararea cu normele construite pe lotul profesional.

într-o astfe! de analiza globala se acorda importanta mai ales scorurilor extreme, construindu-se posibile ipoteze de lucru prin interrelatfonari logice.

Un prim demers de cercetare se poate realiza pornind de Iα gruparea scalelor conform tipurilor de continuturi, grupare construita de autor conform a numeroase studii care au avut ca obiect intercorelarile scalelor si evidentiata de foaia de profil. Gough recomanda studierea diferentelor de scoruri în mod corelat, nu izolat pentru fiecare scala.

Astfel, prima grupa de scale, de Iα Do Iα Wb evidentiaza în general ascendenta, eficienta interpersonala, siguranta de sine. Putem stabili în situatia în care de exemplu avem scoruri peste medie ca este vorba de un subiect extrovert, care se implica în reiationari, cu o imagine de sine pozitiva (Sα & Wb).

In situatia în care avem scoruri Iα Sp, Sy sub medie, ele confirma tendinta spre introversie, spre restrângerea nivelului inferrelafiilor.

Grupul al ll-lea de scale, de Iα Re Iα Cm, se refera în genere Iα gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, Iα nivelul de socializare atins, Iα maturitatea sociala în sensul modului netensionat, autocontrolat de a relationa.

Gruparea a III-α, de Iα Ac Iα 1e, reprezinta scale care prin aspectele motivationale implicate masoara potentialul de realizare personala, stilul de intregrare, tipul de valori dominant.

Grupul al IV-lea reprezinta modalitati intelectuale - atitudinale

171

 

si tipologia feminina sau masculina a intereselor.

Un alt tip de grupare, factorialâ, rezultata în urma studiilor de analiza factoriala (10), alatura scalele Wb, Re, So, Sc. To, Gi si Ac, scale reprezentând un prim factor descris ca sanatate mentala, adaptare si conformism social. Aceste scale sunt întelese ca tot atâtea fatete ale adaptarii sociale pozitive.

Factorul II, deosebit de stabil (11), respectiv scalele Do, Cs, Sy, Sp st Sα cuprinde cu exceptia Wb, prima grupare anterioara, descriind eficienta interpersonala.

Factorul III (12), respectiv în principal scalele Ai, Fx iar în unele studii se alatura si scalele To, !e si Py, -pune accent pe independenta în gândire si actiune vs. rigiditatea sau conformismul rigid fata de autoritate. Pornind de Iα faptul ca 3 dintre scale, To, Ai si Fx au peste 90% dintre ifemi în cheia Fals, unii cercetatori au denumit factorul III tendinta de "a spune da" vs. "a spune nu".

Factorii IV si V sunt scalele Cm, So si respectiv Fe (13). Factorul al Vl-lea a fost denumit, datorita încarcaturii principale în Cm, "set mental", sau "atitudinea fata de test". Unii cercetaotri îl definesc direct ca si conformism inflexibil în raport de standardele conventionale sau forta superegoului.

Factorul V nu apare în toate analizele factoriaie, dar în 1 3 dintre cele 20 realizate pâna Iα nivelul anului 1972 are ca singura scala Fe fiind denumit sensibilitate emotionala feminina vs. duritatea masculina sau, pur si simplu, feminitate.

Indiferent care dintre grupari este studiata, recomandarea autorului este de a se lista scalele cu scoruri extreme, mari si mici, si realizarea analizei conceptuale a respectivelor scale în raport de scorurile corespunzatoare.

172

 

Se va acorda atentie si relatiei curbiliniare între unele scale si comportament - scorurile extrem peste medie sunt Iα fel de negativ semnificative ca si cele sub medie (scalele Se, Fx). în aceasta prima faza se recomanda fie compararea nivelului de elevatie a scalelor conform primei grupari, fie elevatia relativa în cadrul celor 5 factori.

Pasul urmator pentru verificarea ipotezelor aparute din studiul semnificatiei nivelului scalelor grupate, este analiza unora dintre modelele de relationare, sau analiza de patern. Aici devine si mai evident faptul ca interpretarea unei scale îsi capata toate sensurile doar prin corelarea cu celelalte, sau, altfel spus, printr-o analiza structurala.

Astfel, când stabilim o anumita tendinta, modul de manifestare al acesteia va fi reliefat prin semnificatia cotelor altor scale prin care capata sens comportamental.

Astfel de grupari sunt scala Do în raport de Gi si de Sy, dependentele dintre So si Se, dintre Re si Cs, dintre Re si Do, dintre Ac si Ai.

De exemplu, daca ambele scale, Do si Gi prezinta scoruri ridicate peste medie, este vorba de o persoana care doreste sa domine, sa conduca, dar acordând respect celorlalti. în situatia Do înalt, Gi scazut, avem conducatori egocentrici. Pentru modelul Do scazut si Gi înalt, sunt persoane care evita pozitii de responsabilitate sociala desi îi intereseaza aprobarea sociala. Pentru modelul ambelor scale cu scoruri submedîi, putem anticipa ca este vorba de un subiect retras, mai putin eficient social, care se simte usor ofensat. Sau, pentru a mai da un exemplu, scoruri ridicate !a So si Se indica o persoana statornica în felul de a se manifesta, cu gravitate si siguranta de sine. Pentru So ridicat si Se

173

 

scazut, interpretarea discerne un comportament mai degraba critic, combativ si dominant.

în situatia în care alaturi de So scazut exista un Se ridicat, paternul indica un comportament mai degraba fais, defensiv, care nu prezinta încredere. So scazut alaturi de Se scazut, indica deja agresivitate, încapatânare, un mod excitabil si refractar de a fi. Combinatii de scale posibile pentru a desprinde semnficatfi pentru comportamentul real sunt reliefate de Gough, 1O57, Magargee, 1 972, Pitariu si Hebn, 1980(14).

Nu lipsita de semnificatie psihologica este raportarea Iα adjectivele care însotesc fiecare scala. Aceasta analiza adjectivala se face doar pentru scorurile ridicate peste si coborâte sub medie si reprezinta în general imaginea sociala pe care comportamentul persoanei o poate creea celor din jur, conform mentalitatii comune.

Procedura de selectie a adjectivelor pentru scale a constat în general din utilizarea ACL Gough-Heilbrun (1 5}, de catre grupuri de persoane care cunosc subiectul-tinta, persoane carora li se cere sa aleaga din cei 300 de termeni ai scalei, adjectivele care caracterizeaza subiectul. Acele adjective asupra carora se obtine un acord au fost considerate ca descriptive pentru subiect. Grupului de subiectHinta i s-a administrat C.P.I.-ui si s-a determinat prin calcule statistice lista de adjective care caracterizeaza comportamentul unui subiect masculin sau feminin în ochii opiniei publice pentru scorurile înalte si pentru scorurile scazute ale fiecarei scale.

în general, se recomanda ca în analiza adjectivala sa se evite generalizari care sa depaseasca datele esantionului initial. De exemplu, faptul ca studentii care au obtinut un Do înalt au fost

174

 

descrisi ca ambitiosi nu ne îndreptateste sa aplicam termenul si unor pacienti psihiatrici care au Do înalt.

O tendinta a începatorilor este sa aplice adjectivele descriptive direct, fara sa ia în consideratie cât de mult ar putea modifica o interpretare strict modala nivelul absolut al scorurilor individului sau configuratia generala.

Utilizate cu aceste precizari, adjectivele furnizeaza aspecte relevând validitatea de construct a scalei. Analizele adjectivale pot sugera corelatii neasteptate; de exemplu, componenta de narcisism a scorurilor Sα înalte a fost mai întîi surprinsa de datele ACL. De asemenea, este semnificativ de notat ca analizele adjectivale pot fi foarte utile prin faptul ca pun în evidenta semnificatia scorurilor joase. De exemplu, pentru un scor Do scazut, nu avem doar indicatia ca subiectului îi lipseste abilitatea de a conduce, ci si faptul ca e vorba de o persoana imprevizibila, detasata, relativ ostila si alienata.

Analiza adjectivala sugereaza accente diferite pentru fiecare scala, mai ales în raport de sexul subiectului si de comportamentul sau. De exemplu, în descrierea unei persoane care are scoruri mai înaite Iα Do fata de Cs, se pune accent pe forfa si dinamismul sau. în interpretare este important sa nu se uite relevanta contextului socio-cultural si diferentele de mentalitate posibile între diferite culturi sau subculturi. O reala adaptare ar cere refacerea pe populatia autohtona si a listelor de adjective descriptive.

Dupa analize realizate în functie de situatia concreta a protocolului, pe acele paternuri care pot da sens si pot raspunde unor ipoteze formulate pornind de Iα istoria cazului, de Iα vârsta si sexul subiectului se trece Iα a III-α etapa, respectiv retinerea acelor ipoteze care vor constitui structura explicativa generala, si

175

 

corelarea lor cu alte date din dosarul subiectului care confirma sau infirma semnificatiile lor. Avem astfel în final aspecte care sunt coezive grupând în jurul lor o multitudine de caracteristici calitative, dar avem si aspecte care apar contradictorii si cer analize suplimentare, prin noi teste sau clarificari 1a nivelul interviului. Nu exista formule ideale de interpretare a profilului.

Toate interpretarile trebuie sa urmeze datele cazului individual, cele câteva tipuri de grupari nu epuizeaza sensurile neasteptate dar reale pe care 1e pot avea corelatiile dintre semnificatiile comportamentele ale modului cum variaza scalele. Din acest punct de vedere testul C.P.I, permite interpretari flexibile, nuantate în raport direct de cazul studiat, ceea ce poate conduce psihologul si spre ipoteze care depasesc datele strict comportamenale. Astfel, putem avea configuratii care indica disfunctii 1a nivelul imaginii de sine, dominanta unor complexe si mecanisme de aparare, emergenta posibila a unor comportamente agresive sau opozante. Subliniem din nou importanta interpretarii datelor în functie de vârsta subiectului. De exemplu, în situatia unui adolescent a carui personalitate este în formare, semnificatia unor opozante sau a unor scaderi ale scorilor Iα Sα si Wb este mai putin grava decât pentru o persoana matura, a carei personalitate este deja structurata în juru! acestor formatiuni psihice deficitare precum o imagine de sine negativa, un mod pesimist si negativ de a-sî percepe si trai viata.

Date de cercetare privind corelatele unora dintre scalele C.P.l. si scale (fatete) ale NEO PI indica un model comun si certifica validitatea discriminative a fatetelor. Costa si McCrae, 1989, 1992 ti6}, identifica corelari semnificative între; (Do) dominanta si (E3) afirmare; negativa, (In) independenta si (N4) constiinta de

176

 

sine; (In) independenta si (CI) competenta; (Sα) acceptarea de sine si (E4) activismul; negativa, (Sp) prezenta sociala si ((A5) modestia; (Em) empatia si (O3) deschidere spre modurile proprii de a simtii; (Em) empatia si (O4) deschiderea în planul actiunilor; negativa, (Se) autocontrolul si (N5) impulsivitatea; negativa, (Se) autocontrolul si (E5) cautarea excitatiei; (Se) autocontrolul si (A3) altruismul; (Se) autocontrolul si (A4) bunavointa; (So) socializare si (E6) emotii pozitive; (Gi) impresie buna si (C3) simtul datoriei; (Ac) realizare prin conformism si (CI) competenta; (Ac) realizare prin conformism si (C3) simtul datoriei); (Ac) realizare prin conformism si ( C4) disciplina de sine; (Ai) realizare prin independenta si ( O6) deschidere în planul valorilor; (Fx) flexibilitate si (Ol) deschidere-spre fantezie; (Fx) flexibilitate sr ( O4) deschidere în planul actiunilor; (Fx) flexibilitate si deschidere în planul valorilor; (Fe) feminitate si (A3) altruism.

2.4. STUDII PRIVIND PREDICTIA PENTRU CONSILIERE 51 EVALUARE EDUCAŢIONALĂ 51 VOCATIONALĂ

Chestionatul de personalitate California constituie unul dintre cele mai cunoscute si aplicate instrumente.

In manualul CPI-ului, Gough scrie explicit ca testul este în primul rând creat pentru subiecti normali, fara tulburari psihiatrice. Scalele sale se adreseaza în principal acelor caracteristici ale personalitatii care sunt importante pentru convietuirea sociala si relationarea interpersonale. Desi studiile realizate cu testul au dovedit utilitatea sa pentru problematica unor grupuri speciale precum tendintele asociale sau spre delincventa, totusi, cea mai larga utilizare este indicata pentru

177

 

problematica din scoli, colegii, industrie si afaceri, sau din acele       

institutii medicale si acele birouri de consiliere care sunt axate pe

probleme de neadaptare sociala (Magargee, 1972 (17).            |

Utilizarile sunt multiple cum variate sunt si modalitatile de       

administrare a testului.  

în privinta celor din urma putem de exemplu consemna câteva dintre cele mai specializate. Astfel, daca de regula C.P.I.-ui se        administreaza ca o proba de personalitate alaturi de alte probe       ;psihologice, exista si utilizari singulare, specializate. De exemplu,        în determinarea distantei dintre imaginea de sine acceptata de        subiect si eul ideal. Procedura se aplica în situatia unor cazuri de       consiliere comportamentala sau clinica, când, de exemplu, se poate cere unui adolescent sau unui nevrotic sa completeze testul a II-α oara a%a cum ar dori sa fie. In consilierea clinica, se poate aplica în sensul unei imagini retrospective, care sa afirme modul în care se aprecia subiectul în situatii trecute fata de situatia prezenta.

In consilierea de familie, în cercetari de tip clinic au fost testati adolescenti cu deviatii comportamentale. în astfel de situatii testul se administreaza atât pacientului cât si membrilor familiei pentru a se stabili natura relatiilor de familie, eventualele modele comportamentale care influenteaza conduita adolescentului, incongruentele sau chiar incompatibilitatile dintre membrii familiei care pot sta Iα baza unui conflict deschis sau ascuns.

De asemenea, se pot studia profilele sotilor când exista conflicte interpersonale între sot-sotie, sau alte perechi din sfera familiei, operându-se prin procedura analizei de profunzime a celor doua protocoale corelând semnificatiile scorurilor Iα diversele scale (insight analysis).

178

 

în funcfie de obictiveie testarii generale, se pot aplica si formule din ecuatiile de regresie calculate pentru predictia comportamentului delincvent, a eficientei scolare si academice în generai, a succesului profesional în diferite profesiuni etc. (Megargee, 1972, Gough, 1987 (18). Astfel de studii nu au fost realizate înca pe populatia româneasca astfel ca formulele americane au mai ales un rol orientativ informându-ne despre acele trasaturi care, în contextul socio-cultural respectiv, sunt implicate în succesul social sau profesional.

Exemple de astfei de formule pentru predictia reusitei Iα nivelul liceului (Gough, 1964(19):

Reusita scolara pentru bäietf = 24.737 + .45 Cs - .344Sp + .373SO-.315GÎ + .175AC

Reusita scolara pentru fete = 20.116 + .Z~\7Re + .192So -.309Gi + .227Ac +.280Ai + .244le

Realizare  academica   Iα   nivelul  colegiului  pentru   psihologie (Gough, 1964 (20):

Realizare pentru baieti = 34.468 - .495Sp - .334Sc + .263Ac + .635A) + .353le + ,750Py Realizare pentru fete = 37.477 - ,224Sy + .333Re - .158GÎ

Eficienta ca profesor în predare (Durflinger si Hill, 1960 (21): Eficienta = 14.743 + .334So - .670Gi + .997Ac + ,909Pv -.446Fx Eficienta în profesia de medic (Gough si Hali, 1964 (22) (de fapt predictia de a ajunge un medic bun): Eficienta = .794Sy + .602To.+ 1.114Cm - .696Cs

179

 

2.5. STUDII PRIVIND OBŢINEREA DATELOR PENTRU SCALELE ABREVIATE MJ^P-L

Chestionarul C.P.I, nefiind construit pentru evaluarea aspecteior psihopatologice, majoritatea cercetarilor au demonstrat importanta chestionarului pentru aplicatiile educationale si vocafionale. Sunt studii care arata ca testul nu este Iα fel de eficient când se aplica pe grupuri de subiecti cu probleme majore psihopatologice în sensul ca, desi scorurile joase indica neadaptarea sau o adaptare proasta, inventarul nu discrimineaza diferite modele de neadaptare si are o utilitate limitata în diagnoza diferentiala a simptomatologiei clinice. Este mai util din perspectiva neadaptarii pentru subiecti delincventi, criminali, sau cei ale caror probleme pornesc din conflicte dintre individ si societate decât din conflicte intrapsihice (23).

C.P.I, poate fi mai degraba utilizat în diagnoza psihopatologica pentru a suplimenta alte teste, propriu-zis clinice, printre care M.M.P.I.-ul sau testele proiective. Astfel, poate fi util în: - evaluarea candidatilor pentru grupurile de terapie formative, în masura în care detecteaza modele de comportament interpersonal printre oamenii care fuctioneaza relativ normal; -detectarea unor aspecte puternic pozitive în structura unei personalitati cu probleme psihiatrice; -sau, în prognoze privind gradul în care subiectul poate profita din unele programe de psihoterapie vocafionala, educationala sau de reabilitare.

Important pentru modul de utilizare a raspunsurilor Iα testul C.P.l., este faptul ca o mare parte dintre itemii probei au fost preluati direct din M.M.P.I. sau sunt quasisimilari acestuia. Proportia de itemi comuni variaza de Iα 22% Iα 60% (media de 43%).

180

 

Exista studii (Rodgers, 1966, Megargee, 1966 (24), care au identificat corelatii foarte ridicate între scorurile Iα scalele M.M.P.I. construite pe baza C.P.I., si scalele M.M.P.I. complete, între .59 si .90 (media de . 81)y ceea ce a permis în continuare realizarea ecuatiilor de regresie pentru a putea estima scorurile brute pentru scalele M.M.P.I. (fara corectia k}, pornind de Iα scalele corespunzatoare posibile, dar abreviate constituite din itemii C.P.I. Pentru a ajunge Iα aceste scale abreviate C.P.I. Rodgers utilizeaza ecuatia y = a x + b în care y reprezinta scorul brut estimat al scalei corespunzatoare din MMPI; x, scorul brut a! scalei abreviate construite din itemii testului C.P.I.; iar a si b reprezinta constante calculate pentru fiecare dintre aceste scale (25). Cu aceste scoruri brute "y", trebuie procedat în continuare conform corectiilor obisnuite care se aplica scorurilor brute obtinute din administrarea propriu-zisa a M.M.P.I. pentru a se ajunge în final 1a utilizarea etaloanelor si profilului psihopatologic. Desigur, o astfel de utilizare a itemilor C.P.I, apare ca un sprijin în situatii de urgenfa pentru subiectii care prezinta în profilul CP.!.-ului unele aspecte care îndreptatesc o suspiciune asupra gravitatii unor simptome psihopatologice. Aceasta linie de rationament poate fi verificata rapid prin aplicarea grilelor pentru scalele abreviate si a procedurilor care permit aproximarea în final a unui posibil profil psihopatologic. Cei ce nu pot sau nu vor sa administreze ambele inventare pot folosi itemii lor comuni pentru a estima scorurile pentru scalele celuilalt inventar. Din datele de cercetare Magargee estimeaza ca dintre scalele C.P.I, numai unele pot fi estimate plecând de fa M.M.P.I., respectiv, Do, Cs, Sy, Wb, Re, To, Ac, Ai pentru comparatii privind grupuri de indivizi, însa pentru interpretari individuale, doar 2 scale, Wb si To.

181

 

în anexa vom prezenta alaturi de grilete scalor standard, si grilele scalelor abreviate împreuna cu valorile a si b pentru fiecare dintre acestea.

3. DATE DESPRE VARIANTA 1987 sl MODELUL CUBOID

De-a lungul celor peste 4o de ani de utilizare, testul C.P.l. nu a încetat sä fie obiectul a numeroase studii, subiectul acestor studii fiind printre altele si masura în care prin itemiî lui se poate surprinde si altceva decât cele 18 scale standard, ce realitate empirica poate fi accesibila psihologului în raspunsurile subiectului. Zeci de programe de cercetare au pornit de-a lungul anilor Iα determinarea masurii în care unele clusterizari de itemi pot constitui scale noi, care masoara aspecte specifice comportamentului. înca de Iα nivelul anilor 7o s-au constituit certitudini în jurui unora dintre ipotezele de cercetare confirmate empiric. Vom prezenta într-o prima faza aceste scale experimentale prezentate în 1972 de Magargee ca scalele "experimentale" Hase, scale "factorial analitice", scale "teoretice" si scale "rationale" - un total 35 de noi scale construite pornind de Iα Hernii C.P.l. Ne vom margini sa prezentam doar unele dintre ele, cele care prin confirmarile experimentale s-au constituit în certitudini.

De asemenea, un mare numar de cercetari realizate cu C.P.l.-u! au încercat, dupa cum am vazut, sa-i determine valoarea de predictie pentru realizari profesionale, academice etc. Din astfel de date s-au desprins unele cercetari care s-au axat pe factorul de creativitate, în masura în care realizarea creativa este

182

 

definitorie pentru nivelul de dezvoltare si eficienta atins de individ.

Fara a intra în amanuntele discutiilor despre creativitate si personalitate creativa, semnalam interesul lui Gough pentru diferentieri de finete între tipuri de creativitate si nivelul de realizare personala, studii care au cuprins un numar impresionant de cercetatori fie utilizând C.P.I pentru a obtine date despre structura personalitatii creative, fie pentru a defini o scala care sa masoare "temperamentul creativ". C.P.I.-ui a relational cu numeroase criterii ale creativitatii (26), pe un mare numar de loturi de subiecti. Relatii semnificative din punct de vedere statistic confirma existenta unor diferente de personalitate între oamenii creativi si cei noncreativi. Modelul cel mai consistent care s-a degajat din cercetare, este cei ce indica de exemplu ca subiectii cei mai creativi au scoruri mai înaite Iα scalele factorului 3 - Fx, Ai si Py, ceea ce demonstreaza clar în comportamentul acestora o respingere a tendintelor autoritare, rigide si a dogmatismului în favoarea unei gândiri independente, a unei atitudini deschise si receptivitatii. Astfel de persoane au si cote mai ridicate Iα Sp si Sα, Indicând un comportament afirmativ, dar cu o directionare si spre realitatea interiora. Acestui modei de covariere a scalelor mentionate i se asociaza si scorurile ceva mai scazute Iα scalele Cm si Se, care indica independenta si atitudinile nonconventionale.

Studii românesti au utilizat C.P.I, si probe de abilitate creativa evidentfind caracteristici de personalitate care diferentiaza între creativ si noncreativ. Astfel, Mînulescu, 1982 (27), utilizând 10 variabile care s-au dovedit înalt discriminative între investigatori creativi eficienti si cei noncreativi - non eficienti, respectiv scalele Sp, Cm, Ai, 1e si Py din C.P.I. împreuna cu 3 scale din 1 â P.F., C,

183

 

O si Q1 precum si doua masuri ale gândirii divergente, flexibilitatea si originalitatea, analiza factorials a reliefat patru componente principale responsabile de 89.91% din varianta comportamentului. Factorul I este o componenta predominant cognitiv - operationala ce exprima un stil rezolutiv eficient, flexibil si original capabil sa abordeze, analizeze si extraga semnificatii deosebite de cele rutiniere, prin utilizarea unei multitudini de criterii si operând independent în câmpul informational; factorul II, apropiat ca pondere, puternic saturat în variabilele O (-), Py (+),. Ai (+}, 1e .

S-α realizat si o analiza factorialâ asupra celor 13 scale separat pentru cele doua loturi, masculin (1138 subîecfi) si feminin (1462 subiecti) care, în viziunea unor cercetatori, ridica de asemenea probleme. Astfel, de exemplu, se reproseaza manualului ca nu realizeaza o încercare de a interpreta structura factorials confundata Iα nivelul factorilor II si III, si nici de a se explica emergenta unor scale precum, pentru subiectii masculini, depresia (D), paranoia (Pα) si introversia sociala (Si) care contribuie simultan pozitiv în componenta factorului I, si negativ în componenta factorului ill. Pentru lotul feminin, ipohondria (Hs) si

211

 

depresia (D) apar atât pentru factoru! II cât si pentru factorul \\\, iar schizofrenia (Se) contribuie substantial Iα nivelul factorilor i si II.

Astfel se considera, - nu lipsit de sens având în vedere capacitatea recunoscuta a chestionarului de a discerne între nevrotici, psihotici si normali -, ca datele analizei factoriale demonstreaza mai degraba ca cele 10 scale clinice masoara un factor general, doi factori de grup sî poate un factor specific, masculinitatea - feminitatea.

Toate aceste aspecte mentionate sprijina în continuare rezerva fata de validitatea de construct a profilelor MMPI în ambele variante.

212

 

6. NOTE BIBLIOGRAFICE

1          -   Widiger  T.A.,   Frances  A., 1985,  The   DSM   III   personality  disorders:

perspectives from psychology, Archives of General Psychiatry, 42, 615 ■ 623

- Hothaway S.R., McKinley J.C., 1951, Minnesota Multiphasic Personality

Inventory, Univ. Minn. Press

- Eurelings- Bontekoe E.H.M., Duijsens I., Snellen W.M., Diekstra R.F.W.,

Ouwersloot G.,  1995, DSM III R and ICD .   10 personality disorders and

personality dimensions as assessed by the Dutch short form of the MMPI:

preliminary results, Personality and Individual Differences, 18, 2, 231 - 239

- Artasla5i Anne, 1957, Psychological testing (edi-fia a V-α), MacMillan, New

York, Toronto

- Wheeler W.M., Little K.B., Lehner G.F.J., 1951, The internal structure of the

MMPI, Joum. consult. Psychol., 15, 134 - 141

- Delay J., Pichot P., Perse J., 1955, Metfiodes psychometrtques en clinique.

Test mentaux et interpretation,  Masson  Ed.,  Paris,  indica  scala de durere

rahidianâ LBQ, Hanvik care permite discriminarea subiectilor cu dureri rahidiene

functionale  de  cei  cu   dureri   de  origine  organica;   scala  parieto-frontalä,

Andersen-Friedman, care permile decelarea modificarilor psihologice produse

de leziuni frontale fata de cele parietate; scala de prognostic Feldman, care

permite  diagnosticarea   eficientei   tratamentului   prin  electrosoc;  scola  de

nevrozism, Winne, care masoara tendinte nevrotice generale; scala  "fortei

eului", Barron, care permite un prognostic general al terapiei; scala de recidivism

Re, Clark, diferentiind delincventii  recidivitli de cei nanrecidivisti; scala de

pedofilie, Toobert; scala de masochism, Hecht, care masoara gradul tendintelor

masochiste Iα femei; scala de nevrodermitâ. Allerhand, Gough, Grais; scala de

hipertensiune, Harris, Carpenter, Freedman, care diferentiaza hipertensivii ji

prehipertensivii de normali si nevrotici apar temeri, sentiment de solitudine sî insuficienta. Experimentele privind dinamica grupului demonstreaza ca astfel de persoane nici nu se simt acceptati de grup sau liberi sa pariticipe, sunt foarte sensibili Iα normele de grup; de altfel nici nu sunt acceptati usor de ceilalti, iar din punct de vedere social sunt prost adaptati. Clinic, O ridicat apare în toate formele de nevroza, psihoza, în tulburari de personalitate si infirmitati psihice.

Urmatorii 4 factori denumiti Q, sunt mai putin exprimati si clarificati, dar au o contributie în comportament atunci când sunt activi. Au fost derivati din analiza factoriala realizata asupra celorlalti factori. Mai ales validitatea prognostica, privind tendinte specifice de comportament, Ie-a asigurat locul în cadru! chestionarului.

FACTORUL Ql - Conservatorism vs. lipsa de respect pentru

conventü.

Polul conservator indica un mod relativ necritic de acceptare a

238

 

normelor; polul opus reprezinta un comportament deschis spre nou, inovator, critic, cu un ascutit gust pentru analiza.

FACTORUL Q2 - Dependenta de grup vs.  independenta personala

Nu este un factor clar stabilit în variatiile comportamentale, manifestându'se mai ales Iα nivelul atitudinilor interioare. De fapt nici unul dintre acesti factori Q - 2, 3 & 4 nu au fost gasiti cu maxima certitudine în validarile empirice, aparând mai ales în raspunsurile Iα chestionare.

Factorul Q2 contribuie Iα factorul secund introversie.

Persoana cu cote Q2 ridicate este rationala, capabila sa se decida singura. Lα polul opus, este tipul de individ care merge odata cu grupul, cauta aprobarea sociala, urmeaza moda. Datele de cercetare indica corelarea comportamentului Q2 scazut cu profesii din sfera cercetarii, cadrelor de conducere $i decizie, în general indivizi care gândesc mult prin ei însisi.

Cercetari privind dinamica grupului indica de asemenea ca cei cu Q2 ridicat traiesc insatisfactii legate de integrarea în grup, fac remarci care cel mai adesea sunt solutii iar grupul tinde sa-i refuze. In colectivul scolar astfel de copii sunt tinufi Iα distanta, par sa aibe interese mai mature decât ceilalti si ating usor succesul academic.

FACTORUL Q3 - Sentiment de sine slab vs. sentiment de sine puternic

In comportament se manifesta prin lipsa de control spre deosebire de polul opus, respectiv disciplina de sine, exigenta, vointa dezvoltata.

239

 

Factorul se pare ca exprima gradul în care individul a acceptat o imagine de sine ideala prin care îsi dirijeaza comportamentul real. Un astfel de factor depinde de mediu în sensul dependentei de încurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Copilul cu o cota Q3 ridicata prezinta un bun autocontrol, încearca sa aplice si aprobe normele etice acceptate, doreste sa faca bine, are consideratie pentru altii, este prevazator si dispus sa-si controleze exprimarea emotiilor. Factorul prezinta empiric o corelatie substantiala cu sentimentul de sine, cu integrarea pulsionala care vizeaza mentinerea unei adecvate imagini de sine.

Opus, Q3 scazut prezinta în principal o emotivitate necontrolata, care se aseamana cu factorul D, factor care dispare practic ca atare !a vârsta adulta. O cofa scazuta Q3 este asociata cu delincventa juvenila.

Factorul Q3 contribuie semnificativ Iα factorul secund anxietate.

în cercetarile privind dinamica de grup, Q3 ridicat caracterizeaza de obicei pe cei alesi ca lideri eficienti: sunt stapâni pe sine, fac multe judecati în legatura cu grupul, nu apar ca jenanfi sau inoportuni. Q3 ridicat indica de asemenea reusita în profesiuni mecanice, în matematica, în activitati de organizare, ca directori si functionari în servicii publice. Unoori a fost numit si factor "giroscopic" al personalitatii, indicând stabilitatea si orientarea acesteia.

FACTORUL Q4 - Tensiune ergioâ slaba vs. tensiune ergica ridicata

Comportamentul Q4 Iα polul cotelor joase indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai. Polul opus este

240

 

caracterizat prin încordare, tensiune, excitabilitate si sentimente de frustrare. Q4 caracterizeaza un comportament nelinistit fara motiv, încordat, iritabil, agitat.

Datele clinice indica pentru factorii O si Q4 capacitatea de a diferentia normalul de nevrotic, fiind dintre dimensiunile semnificative pentru contributia Iα indicele de anxietate generala. în aceiasi timp, clinic, se releva Q4 ridicat în tulburarile de personalitate, infirmitatile fizice si în psihozei

Cattell interpreteaza acest factor în sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustrafiei.

Factorii de ordin secundar au semnificatia de trasaturi de suprafata si sunt definiti si determinat! experimental de Catte!!. Ei sunt calculati în functie de ponderea contributiei fiecareia dintre componentele primare în clusterul factorial; Iα calculare se utilizeaza cotele standard (nu notele brute), iar ceea ce se obtine are semnificatia unei cote standard, de Iα o Iα 1 o. în mod obisnuit se utilizeaza un sistem mai rapid pe care îl vom prezenta care admite rotunjirea notei finale si a contributiei cotelor componente; acest sistem sufera de o relativa imprecizie în sensul ca pot apare situafii când nota finala este mai mica de 0 sau mai mare de 10, ceea ce se rectifica prin aproximarea ei Iα nivelul cotei celei mai apropiate, respectiv 0 sau 10. Valorile scazute ale intercoreiatiilor dintre factorii secunzi indica independenta acestora.

FACTORUL I - Adaptare vs. anxietate

O cota ridicata 1a factorul secundar I indica o anxielate ridicata, cu sensu! obisnuit al denumirii. Persoana nu este necesar nevrotica, anxietatea poate fi reactiva Iα o situatie, dar indicatia de  neadaptare  este  precisa.   Este  persoana  nesatisfacuta  de

241

 

capacitatea sa de a raspunde cerintelor viefii si a-si realiza dorintele. Anxietatea puternica perturba randamentul si atrage tulburari psihosomatice.

FACTORUL II - Introversie vs. exlraversie

Cota scazuta 1a acest factor secund indica tendinta spre timiditate si inhibitie în relatiile cu ceilalti. Acest lucru poate fi defavorabil pentru profesii care cer contacte sociale multiple, dar poate fi un indice sensibil si favorabil pentru o munca care cere precizie.

Extraversia, 1a celalalt pol, indica lipsa de inhibitie sociala si o satisfactie generala fata de propria persoana. Favorabila în predictia pentru activitati care cer contacte sociale multiple, este nefavorabila de exemplu în ecuatia reusitei academice.

FACTORUL Iii - Emotivitate vs. dinamism

Cotele scazute Iα acest factor indica o emotivitate difuza care poate fi de tip depresiv si frustrant pentru persoana. Acest gen de om este sensibil Iα rafinamentele existentei, cu un temperament artistic, placut; în fata dificultatilor are tendinta de a reflecta prea mult, examinând situatia pe toate fetele înainte de a trece Iα actiune, actiune care apare din acest motiv prea întârziata.

Polul opus reprezinta un comportament dinamic, întreprinzator si decis, competent. Exista riscul ca astfel cW persoane sa actioneze orientându-se predilect dupa ceea ce 1e apare clar si indiscutabil, fara sa examineze aspecte mai subtile, sau relatiile umane implicate. în fata dificultatilor, tendinta trecerii 1a actiune primeaza, nu cea de reflectie.

242

 

FACTORUL IV - Supunere vs. independenta

Cotele scazute indica un comportament moderat, pasiv, legat si dependent de ceilalti; cu tendinta de a cauta aprobarea sî sprijinul celor de care are nevoie si de a-si orienta conduita în functie de cei ce acorda aceasta sustinere.

Independenta, Iα polul opus, se manifesta prin tendinta spre agresivitate, îndrazneala, un mod transant de a actiona, initiativa. O astfel de persoana chiar cauta situatiile în care se tolereaza sau se încurajeaza o astfel de atitudine.

2.2. MODALITATEA DE CALCULA FACTORILOR SECUNDARI

Vom prezenta modalitatea prin rotunjire si modalitatea cu ajutorul constantelor exacte care vor apare în paranteze, α^a cum sunt prezentate si în manualul testului. Când se vor utiliza cotientii exacti din paranteze notele finale nu se mai împart Iα 10.

Adaptare vs. anxietate: 2 L (0.10) + 3 O (0.30) + 4 Q4 (0.38) -2C(-0.18)-2H(-0.17)-2Q3.

Lα totalul astfel obtinut se aduna constanta 34 (3.4) si totul se împarte Iα 10.

Introversie vs. extraversie; 2 A (0.17) + 3 E (0.33) + 4 F (0.41) +

5N(0.48)-2Q2(-0.16).

Dîn total se scade 11 (-1.15) iar rezultatul se împarte Iα 10.

Emotivitate vs. dinamism: 2 C (0.19) + 2 E (0.17) + 2 F (0.23) +

2 N (0.20) - 4 A (-0.42) - 6 i (-0.55) - 2 M (-0.1).

Totalului i se adauga constanta 69 (6.85), iar rezultatul se împarte

243

 

Iα 10.

Supunere vs.independenta: 4 E (0.44} + 3 M (0.32} + 4 Ql (0.39} + 4 Q2 (0.36} - 3 A (-0.27) - 2 G (-0.16}. Nu exista o constanta (doar pentru forma zecimala, -0.40}. Rezultatul se împarte Iα 10.

2.3. DENUMIREA FACTORILOR sl INTERPRETAREA CARACTERISTICILOR TRĂSĂTURILOR SEMNIFICATIVE PENTRU COMPORTAMENTUL PERSOANEI

Prezentam în continuare caracteristicile principale precum si codul 'din Indexul Universal ai celor 16 factori primari . Tabelul 2 Denumirea si codificarea factorilor primari

DENUMIREA FACTORULUI SI CONŢINUT          COD U.l.

A    Schizotimie - ciclotimie       U.t.(LQ)l

rezervat, detasat, critic, distant, vs.

■_ deschis, suflet cald, participativ

B     Inteligenta slaba, gândire concreta vs.        U.I.(LQ)2

inteligenta stralucita, gândire abstracta

C    Instabilitate emotionala - eu puternic           U.I.(LQ)3

afectat de emotii, relativ instabil

emotionai, schimbator vs.

stabil emotional, matur, face fata realitatii, calm

E     Supunere - ascendenta      U.i.(LQ}5

blând, modest, condus cu usurinta,

244

 

docil, se acomodeaza vs.

afirmativ, agresiv, încapatânat, competitiv

F     Nonexpansivitate - expansivitate    U.I.(LQ)6

sobru, taciturn, serios vs.

usuratic, entuziast

G    Supra eu slab - supra eu puternic    U.I,(LQ)7

expeditiv, nu ia în seama regulile vs.

constiincios, persistent, moralist, asezat

H    Threctia - parmia   U.I.(LQ)8

timid, rusinos, sensibil ia amenintare vs.

aventuros, neinhibat, sigur de sine social

f      Harria - premsia    U.I.(LQ)9

dur, se bazeaza pe sine, realist vs.

blând, sensibil, se agata, supra protectie

L     Alexia - protension            U.I.(QL)12

încrezator, accepta conditiile vs.

suspicios, greu de prostit

M    Praxern ia - autia   U.I.(QL)13

practic, interese practice vs.

imaginativ, boem, visator

O    Adaptare, încredere -        U.I.(QL)15

tendinta spre culpabilizare

placid, sigur, senin, îndraznet vs.

aprehensiv, îsi face singur reprosuri, se

îngrijoreaza, nesigur, tulburat

Ql  Conservator în idei - subtil   U.I.(Q)16

respecta ideile traditionale vs.

experimenteaza, liberal, gândeste liber

G2 Dependent de grup - suficient siesi   U.I.(Q)17

245

 

se alatura si urmeaza grupul vs.

suficient siesi, plin de resurse, prefera

sa decida singur

Q3 Sentiment de sine slab - sentiment puternic  U.I.(G)1 8

imagine de sine nestructurata, laxa, îsi

urmeaza impulsurile, färä grija regulilor

sociale vs.

controlat, cu vointa puternica, precis

în plan social, compulsiv

Q4 Tesiune ergica slaba - tesiune ergica înalta   U.I. introduce în cercetare ipoteza ca orice persoana este caracterizata de un anume stil existential care ar consta din seturi de atitudini, abilitati, trasaturi care, împreuna, impun un "parfum caractersiric tuturor interactiunilor persoanei". Astfel sunt postulate orientari centrale care se dezvolta de timpuriu în viaja copilului ca rezultat a! experientelor personale, al evenimentelor fizico- fiziologice si al modurilor cum intra în curs caracteristicile genetice. In cadrul fiecarei orientari este posibila o varietate de comportamente în functie de adecvarea Iα diferitele tipuri de mediu. In 1972 ajunge Iα definirea a doua dimensiuni centrale pentru orientarea comportamentului: placiditatea reactivitatea (explozivitatea) si emotivitatea - rezerva. Astfel se constituie acele stiluri existentiale definite în functie de modul în care individul suporta si modul cum abordeaza relatiile cu semenii. Aceste aspecte, desi sunt afectate de experienta interpersonala, sunt importante pentru diferentierea în functie de tipul de experienta furnizat de mediu. Fiecare dimensiune a personalitatii este conceputa ca o arena larga pentru atitudini si conduite si consta dintr-un numar de comportamente care fiecare se manifesta de-a lungul unui continuum si fiecare este legat de toate celelette într-un anume grad (27). Aceasta viziune ne apare importanta pentru a integra coerent datele rezultate din evaluarile cantitative aie factorilor primari într-o viziune unitara asupra comportamentului si personalitatii subiectului examinat.

254

 

3.2. PREZENTAREA CELOR 14 FACTORI PRIMARI $1A CELOR 3 FACTORI SECUNDARI Al PERIOADEI ADOLESCENŢEI $1 INTERPRETAREA CARACTERISTICILOR SEMNIFICATIVE PENTRU COMPORTAMENTUL PERSOANEI

Vom prezenta pe larg factorii care sunt specifici numai adolescentei; factorii comuni adolescentei si perioadei de maturitate vor fi prezentati doar prin aspecte semnificative pentru felul cum se manifesta în adolescenta (28).

FACTORUL A

Comportamentul schizotimuluî este distant si cu o relativa rigiditate interrelafionala; copilul apare gelos, banuitor, plângaret, tâfnos, opozant si rezistent Iα indicatiile adultului; Iα polul ciclotimiei se manifesta o bunatate naturala, un mod de a fi tandru, dezinvolt, zâmbitor, pus pe râs. Copiii de tip A+ exprima o preferinta marcata pentru activitati interelatfonale, sunt mai dispusi sa se conformeze convenientelor. Schizotimîi sunt mai atenti Iα aprecierea lucrurilor si semnilor, mai atenfi Iα obligatiile si promisiunile facute. Adaptarea scolara este, de obicei, superioara pentru polul ciclotimiei; mai ales în învatamântul secundar.

FACTORUL B

Copifuf B- esfe dezinteresat c/e aspecfe mtefectua/e, abandoneaza usor, fata de copilul B+, perseverent, interesat de scoala. în aceiasi timp, un copil B+ este mai bine adaptat Iα scoala, uneori recunoscut ca lider, nu devinde delincvent, este recunoscut ca un bun camarad de joaca. Subliniem ca si pentru

255

 

aceasta perioada de vârsta, factorul B este o masura orientativa, corelata inteligentei cristalizate, mai putin celei fluide si nu trebuie comparata cu datele unui test de capacitate si randament intelectual dat în timp limitat.

FACTORUL C

Reactiv emotional Iα frustrate, inconstant în interese si atitudini, excitabil, evita responsabilitatile si abandoneaza cu usurinta, implicat în conflicte si incidente; 1a polul stabilitatii emotionale sunt copii mai flegmatici ca temparament, are evita discutiile si certurile. Copilul cu o marcata instabilitate se adapteaza greu daca este rupt de cadrul familiei (de exemplu supus rigorii dintr-o tabara, scoala militara, sau într-o tabara de munca). Este cu usurinta contrariat de oameni sau evenimente, e dominat de incapacitatea sa de a respecta regulile de conduita; prezinta o pluralitate de simptome psihosomatice.

FACTORUL D - Temperament flegmatic - temperament excitabil

Este un factor caracteristic acestei perioade de vârsta.

Lα extrema cotelor scazute, conduita este placida, apare indiferenta si modul constant si chibzuit, calm si linistit de a se manifesta. Extrema cotelor ridicate indica un copil cu pretentii, nerabdator, care capteaza atentia anturajului, este excitabil si hiperreactiv, este predispus Iα gelozie, egocentric sau egoist, usor de distras de 1a ceea ce are de facut, cu simptome de nervozitate.

Fata de factorul C, accentul este pe excitabilitatea temperamentala, pe nota de insecuritate si de instabilitate a spiritului; de asemenea, o manifestare irepresibila a emotivitatii.

Copilul D + are un somn agitat, orice zgomot îl distrage de Iα

256

 

ceea ce face, este ranit cu usurinta de lipsa de atentie a celor din jur sau când este pedepsit sau constrâns. Calm, apare amabil sî afectos, însa Iα constrângere devine nervos, impulsiv.

FACTORUL E

Contrastul este între comportamentul tandru, binevoitor, conformist, dependent si în aceiasi timp usor de derutat al copilului E-, fata de comportamentul agresiv, sigur de sine, dornic sa se afirme, ostil chiar, solemn si rebel, tenace si captând atentia al copilului E +.

Ambele extreme pot indica probleme de adaptare: polul cotelor foarte scazute apare într-o multitudine de tulburari nevrotiforme; polul cotelor foarte ridicate apare în comportamentele delictuale Iα adolescenta.

FACTORUL F

Lα extrema nonexpansivitafii apare comportamentul copiluluii plictisit, visator, introspectiv si taciturn, necomunicativ si egocentric; Iα extrema cealalta, copilul galagios, nepasator, senin, vioi si alert, care reflecta grupul din care face parte.

FACTORUL G

Copilul care nu accepta normele, regulile si neglijeaza obligatiile, este indolent, fata de ce! maturizat, responsabil, ordonat, atent, cu o buna organizare a gândirii. Polul G - se asociaza minciunii, laudarosenie!, dispretului fata de lege si ordine, delincventei, acceselor de furie când se încearca disciplinarea sa.

257

 

FACTORUL H

Polul threctia reprezinta copilul moderat, temator, grijuliu, sensibil Iα amenintari, în retragere, ce prevede rapid riscurile; polul parmia, copilul impulsiv, îndraznet, frivol, insensibil, care nu vede semnele primejdiei. Copilul H + prezinta de timpuriu semnele replierii pe sine, se exprima greu pe sine, prefera unu! - doi prieteni, se teme de relatii noi, de reuniuni. Apare cumva ranchiunos si banuitor; nu se simte capabil sa mentina relatiile cu realitatea din jurul sau. Se pare ca factorul este în esenta constitutional, legat de reactivitatea sistemului nervos autonom 1a amenintare.

FACTORUL I

Extrema harria se manifesta printr-un comportament realist, matur emotional, aspru si satisfacut de sine, fara simt artistic; polul premsia se exprima în nerabdarea specifica, modul imaginativ în viata interioara si în conversatie, relativ imatur emotional, intuitiv, sensibil, amabil si dependent, care cauta sa atraga atentia. Primul are tendinta de a da putina atentie incomoditatilor fizice, celalalt apare anxios si ipohondru.

FACTORUL J Zeppiq - coasthenia

Este un factor care dispare în perioada maturitatii.

Polul zeppia ascunde un copil caruia îi place sa actioneze în colectiv, în grup, este prevenitor, îsi pune în valoare si construieste personalitatea prin actiuni de grup, apare viguros, gata sa accepte normele comune, adaptabil, plin de vioiciune. Polul coasthenia se manifesta prin individualism, tendinta de a fi dificil de satisfacut, de a actiona de unu! singur fiindu-si suficient siesi;

258

 

este  prin  excelenta  opozant,   se  simte  obosit asemeni  unui" neurastenic si are tendinta de a cântari totul.

Factorul J s-a evidentiat mai clar în pppulptia masculina.

Este un patern mai dificil de interpreted; urni îl denumesc "factorul lui Hamlet", neurastenie, etc.

Copilul prefera sä faca ei însusi ceea ce realizeaza, tinde sa nu uite daca a fost tratat nedrept, are opinii personale diferite de ale grupului desi prefera sa 1e pastreze pentru sine si sa evite discutiile. In genere, J+ sustine comportamentul obsesional -compulsiv si neurastenic.

FACTORUL O

Lα aceste vârste factorul diferentiaza între comportamentul încrezator al celui care se simte în securitate, fata de cel timid, care nu se simte în siguranta, este grijuliu, anxios, deprimat, cu un marcat simt a! datoriei, exigent cu sine, cu unele simptome fobice, solitar si absorbit de ceea ce îl preocupa. Lα copii se pot remarca temeri precise si un sentiment centrai de insuficienta si solitudine.

FACTORUL Q2

Diferentiaza între comportamentul celui care prefera sa adopte hotarâri doar împreuna cu altii, este conventional, se integreaza repede în grup, si comportamentul celui care este sufiecient lui însusi, se conduce singur chiar daca nu este necesar dominant în relatiile cu ceilalti, ci sta de obicei de-o parte, are prieteni mai mari ca vârsta, cu interese mai mature si poate atinge un nivel mai ridicat de reusita scolara.

259

 

FACTORUL Q3

Extrema Q3 - se exprima în comportamentul necontrolat, moale, excitabil, cu o emotivitate necontrolata; de asemenea apare tendinta de a respinge cerintele culturale (în testul 16 PF acest factor nu a putut fi separat de factorul D).

Polul Q3+ reprezinta exigenta de sine, modul disciplinat, controlat, voluntar; se poate integra în normele comune, are consideratie pentru ceilalti, este capabil; sa-si controleze exprimarea emotiilor, cu tendinta marcata de a integra pulsiunile în cadrul unei imagini de sine bine definite.

FACTORUL Q4

Copiii cu tensiune ergîca ridicata se autodescriu ca fiind îngrijorati fara motiv, tensionati, iritabili, agitati. Se simt frustrati, sunt constienti de faptul ca sunt criticati de parinti pentru neglijenta, pentru caracterul fantezist, pentru lipsa de atentie fata de aspectele importante.

Q4 si O diferentiaza clinic între nevrotici si normali, ca factori importanti pentru anxietatea generala.

Factorii secundari,, sau gruparile factorilor primari, sunt trei pentru acest interval de vârsta.

FACTORUL secundar Introvestie - extraversie

Este o combinatie a patru factori primari, cu formula:

2 A + 2 H + 2 F + (10 - Q2} iar totalul se împarte Iα 10.

între cei doi poli ai dimensiunii se poate evalua si întelege inadaptarea. Simptomele introversiei, pentru acelasi tip de situatie

260

 

de stres vor fi deosebite de slmptomele extraversiunii: în timp ce extravertul exteriorizeaza, primul converteste într-un conflict nevrotic interior. Consilierea scolara trebuie adecvata în functie de aceasta dimensiune în sensul în care ceea ce este adecvat unei structuri introverte, devine contraindicat pentru o structura exlraverta; si reversul.

FACTORUL secundar Adaptare - anxietate

Este o combinatie a 6 factori primari, dupa formula:

2 D + 2 Q4 + 2 O + 2(10 - Q3) + (10 - C) + (10 -. H) iar totalul se împarte Iα 10.

O nota standard sub 5 indica un grad de adaptare din ce în ce mai bun; maxima fiind nota 10. De 1a nota standard 6 putem vorbi deja de manifestarea în crestere a nelinistii. Nivelul notei 7 poate deja fi interpretat ca anxietate, fara a constitui în mod necesar un indice de nevrotism în masura în care poate semnifica o stare psihica reactiva Iα o situatie puternic anxiogena. Anxietatea difera de nevrotismul propriu-zis, desi poate însoti o stare nevrotica. în general, o anxietate ridicata se poate regasi într-o multitudine de profile începând cu nevroticul, psihoticul, tulburarile de caracter, chiar în situatii de infirmitate fizica.

Nivelul scazut de anxietate indica fie "sanatatea mentala", fie absenta unei incitari stresante.

FACTORUL secundar tendinta nevrotica

Se calculeaza prin diferentiere de factorul anxietate plecând de Iα nota standard obtinuta si ponderând-o cu factorii I, E si F, astfel:

261

 

Nota standard obtinuta prin rotunjire Iα anxietate + I + (10 - E) + (10-F).

Totalul se împarte Iα 10.

Nota obtinuta variaza între 0 si 4. Notele standard 3 si 4 reprezinta un indice derivat de nevrotism.

Â. CHESTIONARUL CATTELL PRIVIND NIVELUL ANXIETĂŢII "C

Porot în  Manualul  alfabetic  de  psihiatrie  (29)  sintetizând definirile anxietatii, semnaleaza trei conditii esentiale:

sentimentul iminentei unui pericol indeterminat, sentiment de

obicei acompaniat de fantasme tragice care pot amplifica totul Iα

proportiile unei reale tragedii,

starea de atentie fätä de un pericol, o veritabila alerta psihica

care cuprinde subiectul în întregime, ca si cum orice altceva ar

înceta si totul converge spre o iminenta catastrofa; 3. convingerea

de neputinta absoluta însotita de sentimentul de dezorganizare si

aneantizare în fata pericolului. Desigur, dominanta afectiva a

anxietatii este însotita de o simptomatologie vegetativa: disfunctii

respiratorii  si  cardiace,  dispnee,  paloare,   relaxarea întregii

musculaturi sau contracturi violente ale unor segmente precum

fruntea, etc. Aceste reactii permit o distinctie între anxietatea Iα

nivel psihic si angoasa ca termen care introduce preponderent

planul somatic.

262

 

4.1.      ANXIETATE MANIFESTĂ sl ANXIETATE VOALATĂ

Chestionarul special dedicat anxietatii (30} cuprinde un numar de 40 de itemi organizati dupa factorii primari componenti si dupa caracterul manifest sau interiorizat al simptomelor respective, astfel încât primii 20 se refera Iα manifestari indirecte, "voalate" aie anxietatii iar ceilalti 20 Iα expresia directa a starii Iα nivelul comportamentului. Raportul între jumatatea A si jumatatea B, calculat separat de nota generala de anxietate, devine un indice pentru gradul de mascare sau de accentuare în comportamentul observabil a anxietatii.

4.2.      DATE PRIVIND IMPORTANŢA SEXULUI 51 VÂRSTEI

SUBIECTULUI ÎN INTERPRETAREA ANXIETĂŢII

Studiile l-au condus pe Cattell Iα utilizarea a doua importante corectii a notei generale de anxietate, în functie de sexul subiectului si în functie de vârsta. în ceea ce priveste vârsta, nota generala scade de o parte si de alta a vârstei de 19 - 21 ani. In ceea ce priveste sexul, nivelul de anxietate feminina este în general mai crescut si în crestere mai accentuata Iα femei. Aceste doua aspecte corelate au condus Iα aplicarea în mod diferentiat, pe sexe, a unor corectii.

Pentru barbati: între 17 - 19 ani se scad 2 puncte; între 20 -24 se scade 1 punct; între 25 - 29 nu se scade nimic; între 30 -34 se adauga 1 punct; între 35 si 39, se adauga 2 puncte.

Pentru femei, între 17 - 19 se scad 4 puncte; între 20 - 24 se scad 3 puncte; între 25 - 29 se scad 2 puncte; între 30 - 34 se scade 1 punct, de Iα 35 în sus nu se mai opereaza modificari.

263

 

4.3.   PREZENTAREA   FACTORULUI   ANXIETATE   $1   A FAŢETELOR ABORDATE DE CHESTIONAR

Pentru Cattett factorul anxietate este secundar reprezentând o particulara combinare a contributiei a 5 factori primari: constiinta de sine Q3, forja eulut C, propensiunea paranoida L, propensiunea spre culpabilitate O si tensiunea ergica Q4.

Pentru personologul american anxietatea se refera Iα caracteristici precum: tensiunea interioara, instabilitatea, lipsa de încredere în sine, rezerva în asumarea situatiilor de risc, temeri, diferite manifestari psihosomatice amplificate în plan subiectiv. Anxietatea difera de nevrotism prin accentul pus în acest caz pe incapacitatea de adaptare Iα situatii noi si rigiditatea comportamentului.

De asemenea, modul de organizare a! celor doua jumatati în functie de factorii primari este similar: câte 4 itemi pentru Q3, 3 itemi pentru C, 2 item! pentru L, 6 itemi pentru O si 5 itemi pentru Q4, în functie de ponderea contributiei fiecaruia.

Daca ar fi sa reluam semnificatia specifica a acestor contributii pentru conditia anxietatii vom accentua pe urmatoarele aspecte specifice:

-           Dezvoltarea constiintei de sine Q3 indica gradul de motivare

a.integrarii comportamentului în jurul acceptarii si imaginii de sine

constient definita,  clara  si  în  functie  de  standardele  sociale

acceptate.  In  acest sens,  absenta  unei astfel  de  integrari a

comportamentului este considerata una dintre cauzele majore ale

dezvoltarii anxietatii. Variatia notei 1a Q3 poate fi legata si de

structurile caracteriale si deprinderile acceptate în plan social;

-           Forta  eului,  sau  capacitatea de a  controla si  exprima

264

 

tensiunile într-o maniera realista sî aprobata social, intervine în starea de anxietate prin consecinta incapacitatii unui eu slab, incapabil de autocontrol, care, recurgând Iα multiple aparari duce Iα cresterea tensiunii subiective; o ipoteza suplimentara porneste de Iα efectul unei tensiuni puternice care poate conduce Iα regres psihic si împiedica cresterea normala a fortei euSui;

Mai putin clara apare cauza interna a corelarii propensiunii

paranoide L+ cu anxietatea, dar se presupune de exemplu, Iα

acest nivel relativ exterior at explicatiei psihologice, ca situatia

sociala dificila indusa de comportamentele dominate de tendinta

paranoida are ca efect anxietatea, cu sensul ca nesiguranta

sociala paralela apararii paranoide conduce Iα anxietate;

Descriptiv, factorul 0+ reprezinta culpabilitatea anxioasa

depresiva si poate reprezenta o propensiune constitutionala spre

anxietate. In formele extreme se include într-un sindrom care

combina  depresia,  auto-culpabiîizarea  si anxietatea,  sindrom

care poate fi întîlnitîn practica psihiatrica. Caracteristica centrala,

descrisa  prin  testul   "C  este  sentimentul   lipsei  de  demnitate

personala, anxietatea si depresia împreuna cu propensiunea spre

tot felul de sentimente de culpabilizare;

Componenta importanta a anxietatii, tensiunea ergica Q4+

prin impulsuri activate sau provocate, prin necesitati nesatisfacute

de orice tîp contribuie ia starea de neliniste. Astfei, de extnplu,

excitarea apetitului sexual, nevoia de consideratie sau teama de o

situatie apar ca impulsuri legate de sindromul anxietatii. Nivelul

ridicat al tensiunii ergice se reflecta în pulsiunea spre agresivitate,

tensiune, iritabilitate, nervozitate.

Cotele ridicate, extreme, începând de Iα nota standard 7 indica instalarea anxietatii.  Nivelul   10,  pentru o scala în  11   clase

265

 

standardizate, indica necesitatea unei interventii terapeutice. Nevroza, ca dimensiune distincta de anxietate, conduce Iα cresterea cotei acesteia, în unele stari nevrotice acute putem întâlni cresteri extreme ale anxietatii; în general, un nevrotic - si direct proportional cu stabilizarea nevrozei, poate avea note oscilând între 7 si 8 în termenii cotelor standard. De asemenea, nivelul notei standard diferentiaza între un diagnostic de isterie de angoasa sau nevroza de angoasa (trei sferturi dintre bolnavi au note peste 7} si de normaiitate . Toate chestionarele de personalitate importante cuprind aceasta dimensiune: 16 PF-ul !ut Cattell, scala de introversie sociala din MMP1, chestionarele si listele de adjective Big Five, Chestionarul de personalitate Maudsley -MPl, Inventarul de personalitate Eysenck - EPI, Chestionarul de personalitate Eysenck - EPQ (ultimele trei creatii succesive ale lui Eysenck si ale echipei sale de cercetare).

Toti autorii citati au încercat sa diferentieze conceperea introversiei sau extraversiet de ceea ce stabilise si prezentase

274

 

Jung, in fiecare dintre aceste situatii, fie ca autorul considera intro-extravesia ca proprietate biologica dependenta de excitatia - inhibitia nervoasa 1a nivel cortical, fie ca este conceputa ca atitudine formata prin învatare, manifestarile comportamentale si factuale ramân cele descrise de Jung, pe care 1e regasim quasiidentice în toate tipurile de continuturi de itemi, Studii realizate si sintetizate de Maddi, 1976 (2), indica si ca toate aceste scale evalueaza în esenta acelasi construct.

Am început prin aceasta afirmatie pentru ca niciodata Eysenck nu a recunoscut ca teoria sa asupra extraversiei -introversiei datoreaza substantial lui Jung si, pe de alta parte, a dedicat un numar impresionant de studii si cercetari experimentale, în marea lor majoritate de laborator, pentru a determina corelatele fiziologice ale acestor trei dimensiuni.

Pentru Eysenck, 1947 (3) personalitatea apare ca "suma totala a modelelor comportamentale prezente sau potentiale ale organismului, asa cum sunt determinate de ereditate si mediu; ea are originea si se dezvolta prin interactiunea functionala a patru sectoare principale în care sunt organizate aceste patru mari modele comportamentale: sectorul cognitiv (inteligenta), sectorul conativ (caracterul), sectorul afectiv (temperamentul) si sectorul somatic (constitutia)".

1. CONCEPŢIA LUI EYSENCK ASUPRA PERSONALITĂŢII $1 MĂSURĂRII ACESTEIA

Pentru  Eysenck, personalitatea este structurata pe 4 nivele interrelationate: 1. 1a nivel bazai sunt comportamentele sau actele

275

 

mentale care apar singular, 2. urmeaza în ierarhie deprinderile sau actele mentale habituale, 3. nivelul al treilea îl reprezinta trasaturile definite ca si corelatii între comportamentele habftuale (o consistenta observabila între deprinderi sau acte repetate ale subiectului), 4. nivelul ultim, cel mai înalt ca grad de generalizare, îl reprezinta tipul personalitatii, definit ca si corelatie a trâsaturiior sau "constelatii observabile sau sindroame de trcUâturi"

Cele patru nivele descriptive corespund celor 4 tipuri de factori derivati prin analiza factoriaîa. Analiza factorials este pentru Eysenck metoda fundamentala prin care poate fi studiata structura personalitatii. "Daca sarcina noastra este sa furnizam cel putin o solutie provizorie Iα problema taxonomizârii în psihologia personalitatii, atunci intram automat în problema gasirii dimensiunilor adecvate ele personalitatii. Iar pentru a avea o metoda care sa ne ajute în gasirea unei solutionari trebuie sa ne îndreptam spre analiza factoriaia, pentru ca, în ciuda dificultatilor recunoscute si a slabiciunilor acestei metode, nu exista, în stadiul actual al cunoasterii, vreo alta metoda care sa ne poata ajuta în aceasta cautare" (4).

Din perspectiva analizei factoriale, tipul de personalitate corespunde unui factor general, trasatura corespunde unui factor de grup, deprinderile sau raspunsurile habituale corespund factorilor specifici, iar raspunsul specific corespunde unui factor de eroare.

Trasaturile sau dimensiunile primare ale personalitatii, astfel definite operational sunt deci conceptualizate de Eysenck ca un continuum dimensional, de-a lungul caruia putem afirma ca uneie persoane sunt mai aproape de o extrema, altele de cealalta, altele se afla în diferite pozitii pe acest continuum.

276

 

A defini dimensiunea de personalitate doar prin analiza factorialä este insuficient; a te baza doar pe chestionare sau evaluari sau auotoevaluari ale comportamentului înseamna sä depinzi de date "subiective". Eysenck este si un experiementalist, care propune si utilizeaza o multitudine de masuri experimentale prin care sa evite subiectivitatea.

Cercetatorul si diagnosticianul personalitatii trebuie sa utilizeze o varietate de surse pentru a produce masuratori sigure si obiective ale comportamentului uman: "sa lucrezi în domeniul personalitatii înseamna sâ nu te restrângi într-un sector mic, ci trebuie sa îmbratisezi personalitatea în toate aspectele ei. Doctrina "personalitatii întregi" pare sa fie în întregime justificata în masura în care abordari partiale sunt capabile sa conduca doar 1a întelegeri partiale. Cercetatorii trebuie sa se bazeze cât de larg posibil pe toate tipurile de informatii factuale sau obiective, incluzând evaluari, auto-evaluari, teste obiective de comportament, estimari fizice, ale sistemului autonom sau a altor masuratori fiziologice, informatii biografice si alte informatii anamnestice, care pot fi utilizate pentru a sprijini sau respinge ipotezele investigate" (Eysenck, 1953 (5).

In 1967, în lucrarea The Biological Basis of Personality (6), Eysenck subliniaza baza ereditara substantiala a personalitatii. în 1976, în The Measurements of Personality, afirma (7): "Personalitatea este determinata în mare masura de genele persoanei; aceasta este ceea ce a produs aranjamentul accidental al genelor parentale si desi mediul poate face ceva pentru a redresa echilibrul influenta sa este sever limitata. Personalitatea este în "aceeasi barca" cu inteligenta; pentru ambele influentele genetice sunt deosebit de puternice si rolul mediului în majoritatea

277

 

cazurilor e redus Iα a efectua usoare schimbari si poate un fel de "învelis".

Ipoteza pe care Eysenck încearca sa o probeze printr-o multitudine de experimente de laborator leaga tipurile psihologice de nivelele de activitate ale diferitelor parfi ale creierului. înca din 1967 Eysenck sugera ca introversia este influentata de sistemul reticular activator ascendent, nevrofismul este influentat de stimularea sistemului limbic cranian (ariile hipocamp - amigdata -hipocamp).

în 1976, afirmatiile sunt reiuate si însotite de date experimentale: extraversra este legata de sistemul activator ascendent care actioneaza ca un mecanism de activare confrolat de cortex; nevrotismul este legat de sistemul limbic si activarea emotiilor Iα nivelul sistemului nervos automat care regleaza muschii netezi si glandele; psihotismul este legat de sistemul hormonal androgin, de glandele endocrine responsabile de dezvoltarea si mentinerea caracteristicilor masculine.

Cauzalitatea genetica este mediata deci de aspectele fiziologice, neurologice si hormonale ale organismului persoanei. Cauzele ereditare apar astfel ca "predispozante", definind tendinte de reactii naturale care fac ca organismul sa simta, perceapa, sa raspunda stimularii mediului prin anumite modalitati specifice.

Comportamentul observabil este "o functie a diferentelor constitutionale în interactiune cu mediul; aceasta interactiune da nastere Iα diferente descriptive, care tin de fenotip în extraversie -introversie si care se pot ce! mat bine masura în termenii unor chestionare precum EPQ" (8). Referitor Iα diferenta între probele de  laborator  si   raspunsul   subiectului  Iα   itemii  chestionarului

278

 

Eysenck continua: "Aceasta diferentiere între teste de laborator si chestionare, strâns legata de aspectele genotipe si, respectiv, fenotipe ale personalitatii, nu este desigur una absoluta".

Exista deci diferente individuale ce se pot identifica Iα nivelul trasaturilor si tipului si care permit descrierea personalitatii; si exista si posibilitatea de a gasi explicatii legate de cauzele acestor diferente individuale, in acest sistem conceptual, conceptele însesi joaca roiul de piloni ai modelului, respectiv permit reducerea numarului teoretic infinit de evenimente existentiale, de fapte psihice, de comportamente reale, Iα un numar mic de variabile care sunt legate între ele prin reguli si legi. Aceste concepte si legaturile legice permit cercetatorului sau diagnosticianului sa faca predictia comportamentului.

Considerând validitatea de construct ca tipul fundamental de validare, într-o recenta prezentare (1995 (9), Eysenck sintetizeaza cerintele esentiale pentru stabilirea unei adecvate validitati de construct pentru conceptele personalitatii. Aceste cerinte implica combinarea studiilor de, tip corelational-statistîc cu cele de tip experimental astfel: 1. pornind de ia modelul teoretic al conceptului; 2, se construiesc itemü chestionarului pe baza comportamentelor tipice, congruenta acestor scafe de itemr stabiiindu-se prin analiza factoriala; 3. constructul factorial este examinat apoi prin conjunctia dintre deductiile teoretice si testarea experimentala. în aceasta testare chestionarul reprezinta conceptul (de exemplu, pentru dimensiunea / conceptul de extraversie astfel de deductii pot fi: toleranta 1a durere, toleranta Iα deprivare senzoriala, conditionarea, distragerea atentiei, preferinta pentru judecati bazate pe intensitatea stimulului); 4. se stabilesc predictü distale în câmpul social (de exemplu pentru

279

 

 extraversie: frecventa divortului, schimbari ale locului de munca, preferinte profesionale, preferinta de a descoperi vs. învata prin receptare, comportamentul antisocial}; 5. se cauta antecedente distale, în special factori genetici; 6. se cauta, pornind de Iα 'determinarea genetica puternica, intermediari biologici (de exemplu, pentru extraversie, sistemul de activare); 7. se testeaza experimental deductiile ce se pot face pornind de Iα teoria activarii (de exemplu, diferentele EEG, EDR, etc.); 8, se revizuieste întregul sistem prin alaturarea antecedenjilor distal! si proximal!, a teoriei si masuratorilor, se considera distal ti proximal descoperirile, cu scopul de a îmbogati refeauna nomologica respectiva.

2. CEI TREI SUPERFACTORI Al PERSONALITĂŢII: CONŢINUTURI 51 CERCETĂRI EXPERIMENTALE

Extraversia, denumita si extraversie - introversie, se defineste în principal prin intercorelatüle dintre trasaturile de afirmare, sociabilitate, energie de viata si dominanta. Descrierile care sunt date de obicei privind comportamentul introvert sl, respectiv, extrovert, reprezinta situatii quasiextreme. Eysenck 1e denumeste extreme "idealizate ale unui conHnuum pe care oamenii reali se pot situa Iα un grad mai înalt sau mai scazut" (10). De asemenea, insista pe faptul ca aceste descrieri sunt expresii fenotipe a\e personalitatii, comportamentale nu constitutionale, genotipe,

în plan descriptiv, Eysenck prezinta i'ntrovertul astfel; "...Jntroverful prezinta o tendinta de a dezvolta simptome de anxietate sî depresie, si este caracterizat de tendinte obsesionale,

280

 

apatie, sufera de o labilitate a sistemului automat. Dupa propriile lor afirmatii, sentimentele 1e sunt cu usurinta ranite, sunt constienti de sine, nervosi, cu tendinta spre sentimente de inferioritate, dispozitii afective, adesea au reverii, în situatii sociale se tin în fundal, sufera de lipsa de somn. In constructia lor corporala cresterea verticala predomina asupra celei orizontale; efortul de raspuns este slab si activitatea colinesterazelor este înalta. Secretia salivara este inhibata. Inteligenta este comparativ înalta, vocabularul excelent si tind sa fie persistenti. In general, sunt limpezi, dar lenji...Nivelul de aspiratie este înalt, dar tind sa-si subestimeze propria performanta. Sunt mat degraba rigizi si prezinta o variabilitate intrapersonala slaba. Preferintele estetice se îndreapta spre un tip de tablouri linistite, de moda veche. în creatia estetica produc desene compacte, cu subiecte adesea concrete. Nu apreciaza prea mult glumele, în special pe cele sexuale. Scrisul este distinctiv" (10}. "Extrovert" prezinta o tentinta spre a dezvolta simptome de conversie isterica, si o atitudine isterica fata de simptome. Mai mult, prezinta o energie slaba, interese înguste, au un prost trecut profesional, sunt ipohondriei. Dupa propriile afirmatii, au o propensiune spre accidente, frecvent absenteaza de Iα munca datorita bolii, au dureri si neplaceri fizice. în constructia lor corporala prevaleaza cresterea orizontala fata de cea verticala; efortul de raspuns este destul de bun iar activitatea colin esterazica scazuta. Nivelul de aspiratie este scazut, dar tind sa-si supraevalueze performantele. Nu sunt foarte rigizi si prezinta o mare variabilitate intrapersonala. Preferintele lor estetice sunt pentru imagini colorate, moderne. în creafia estetica, produc un desen împrastiat, adesea cu subiect abstract. Apreciaza glumele, mai ales pe cele cu subiect sexual.

281

 

Au un scris distinctiv" (12).

în plus, Eysenck sugereaza ca aceste doua tipuri au cel putin o reiatie de analogie cu diferentierea mentala a lui Freud, astfel în cazul extravertului pare sa predomine id-ul ca formatiune, iar în cazul introvertului, supra-egoul.

Nevrotismul, denumit si instabilitate emotionala, e definit de interreiatia dintre trasaturile de anxietate, depresie, scazuta auto-apreciere, timiditate. Reactiile emotionale puternice ale instabililului interfera cu adaptarea sa slaba, conducându-i spre reactii irationale, uneori rigide. Daca este vorba de un instabil extrovert, nelinistea si sensibilitatea sunt pe prim pian, devine excîtabil, chiar agresiv. Lα cealalta extrema reactiile emotionale sunt lente si siabe, tendinta fiind de a-si relua starea initiala foarte repede dupa activarea emotionala.

Eysenck descrie în lucrarea citata nevroticul în urmatorii termeni (13): "soldatul nevrotic, în medie, este o persoana defectiva mental si corporal; sub medie ca inteligenta, vointa, control emotionai, acuitate senzoriala st capacitate de a se afirma. Este sugestibil, lipsit de persistenta si lent în gândire si actiune, nesociabil si tinde sa reprime faptele neplacute".

Psihotismul este cea mai complexa dimensiune, definita de interrelatiile dintre trasaturile de agresivitate, egocentrism, comportament antisocial si lipsa de empatie. Se caracterizeaza prin tendinfa de produce tulburari, a fi solitar, a arata cruzime, a fi ostil altora, a prefera lucruri ciudate si neobisnuite. Lα un pol apar persoane care nu au nici o consideratie fata de regulile sociale, Iα celalalt, cei înalt socializati mai ales legat de drepturile altor persoane.

Descrierea data de Eysenck pentru persoana cu scor mare Iα

282

 

J

 

scala psihotism este (14): "...psihoticii sunt mai putin fluenti, cu slabe performante în activitati continui, precum si Iα desenul în oglinda, prezinta o oscilatie slaba 1a testul de inversare a perspectivei, sunt slabi în urmarirea unui traseu cu un obiect ascutit, sunt mai indecisi în privinta atitudinilor sociale, prezinta o concentrare slaba, au o memorie mai slaba, tind sa faca miscari largi si- sa supraestimeze distantele si scorurile, tind sa citeasca mai încet, sä tapeze mai lent si sa prezinte nivele de aspiratie mult mai putin adaptate Iα realitate".

In 1991, Zuckerman sugereaza înlocuirea denumirii de psihotism prin psihopatie (15).

Eysenck subliniaza ca întelesul conceptelor se refera Iα comportamente integrate normalitafii psihice, nu simptomatologiei psihiatrice (16): "ne ocupam de variabile ale personalitatii subiacente comportamentelor care devin patologice doar în cazurile extreme".

O serie de cercetari au fost dedicate criminalitatii si modului cum cei doi, respectiv trei factori intervin diferentiator pentru personalitatea delincventa fata de normal. Schema bidimensionala a explicarii criminalitatii o corela cu extraversia înalta si cu nevrotismul înalt în sensul subsocilizarii delincventilor mai ales datorita gradului redus de conditîonabilitate asociat cu extraversia lor ridicata: erau definiti ca incapabili sa învete roluri sociale si comportamente de cooperare. Ulterior, în 1977, prin schema tridimensionala a personalitatii, Eysenck introduce în ecuatie psihotismul diferenfiind astfel între delincventi care actioneaza în grup si care au nivelul ridicat în special al extraversiei, si delincventi care actioneaza mai mult solitar care comit delicte si crime cu o agresivitate sau cruzime inutila, a caror

283

 

ecuatie este dominata de nivelul ridicat al cetei de a treia dimensiuni, deci de ponderea mare a psihotismului în modelul personalitatii.

Cercetarile lui Wilson, 1981, indica însa ca nu exista empiric o diferenta între modelele de conditionare determinate pentru loturi de delincventi si lotul de control. Acelasi cercetator indica de asemenea ca extraversia, asa cum este evaluata de chestionarele Eysenck, nu e un factor unitar. Pare a fi alcatuit din doua componente: sociabilitatea si impulsivitatea. Prima componenta reflecta o usurinta în relatiile interpresonale, cu itemi precum: plin de viata, vorbaret, lipsit de timiditate. A doua componenta, impulsivitatea, include itemi precum: actioneaza dupa impulsul momentului, rapid, nu gândeste. !n studiile privind criminalitatea si dimensiunea extraversiei, aspectul care intervine diferenfialor pentru lotu! de delincventi nu este sociabilitatea ci tocmai impulsivitatea (Wilson, 1981) prin incapacitatea de a amâna, prin lipsa de rabdare.

Un alt studiu realizat de Gray, 19S1, roteste cele 2 axe ale factorilor E si N cu 45 grade si identifica doi factori Iα care cei anteriori contribuie astfel:

1. factorul anxietate, cu aspectele de stabil - extrovert Iα o extrema si nevrotic - introvert Iα cealalta; 2. factorul impulsivitate, cu extrema stabil - introvert vs. nevrotic -extrovert. Anxietatea apre legata în plan fiziologic de un sistem de inhibitie comportamentala de sustinere în timp de impulsivitatea, astfel definita, este legata de un sistem independent înca insuficient investigat. Astfel reînterpretând teoria lui Eysenck, considera ca testele sale sunt capabile sa diferentieze loturile de criminali de loturile de control.

Michael  Eysenck,   1994,  abordând  modular anxietatea ca

284

 

trasatura considera componentele cognitiva, comportamentala si fiziologica partial independente, fiecare dintre ele fiind afectata de factori relativ diferiti. Din perspectiva cognitiva cele mai multe date de cercetare s-au axat pe sistemul cognitiv în corelatie cu expresia comportamentala a anxietatii, determinând diferente psihice între anxietatea manifesta si anxietatea reprimata. Astfel a determinat ca cei cu un scor ridicat Iα anxietate declarata sunt caracterizati printr-o varietate de influente cognitive: influente care fin de selectivitatea atentiei, influente interpretative, influente negative care fin de memorie. Toate aceste tipuri de influente vor afecta nivelul de anxietate în sistemul cognitiv. în acelasi timp, subiectii cu un scor scazut Iα anxietate sub aspectul comportamentului, dar cu scoruri înalte 1a aspectul dezirabilitatii sociale - ceea ce înseamna ca îsi reprima reactiile conform acestor tipuri de cerinte -, prezinta modele de influente cognitive inverse, trasatura anxietatii neinfluentând negativ sistemul cognitiv. De asemenea, în timp ce primii raporteaza anxietate în planul trairii afective, dar fara modificari fiziologice sau comportamentale semnificative, ceilalti nu raportenaza afectiv anxietatea, dar în plan fiziologic apar ca extrem de anxiosi, cu importante modificari vegetative.

De fapt, daca ar fi sä deosebim între categoria normalului tneanxiosit), categoria anxiosilor care-si traiesc starea afectiva ca atare si categoria celor care îsi controleaza strict comportamentul prin reprimarea reactiei conform dezirabilitatii sociale dar prezinta importante modificari fiziologice, cei din aceasta ultima categorie si care nu se considera anxiosi sunt vazuti de anturaj Iα fel de anxiosi ca cei ce-si constientizeaza anxietatea; situatiile anxiogene vor fi Iα fel de nefaste amândurora (17).

285

 

3. DATE PRIVIND INVENTARUL DE PERSONALITATE EYSENCK ■ EP! sl CHESTIONARUL DE PERSONALITATE EYSENCK - EPQ

Primul chestionar din seria dezvoltata de Eysenck este Maudsley Medica! Questionnaire ( M.M.Q. - Eysenck, 1952) care cuprinde o scala pentru nevrotism (emotionabiiitate) formata din 40 de itemi. A urmat Maudsley Personality Inventory (M.P.i. -Eysenck, 1 959), continând scale pentru masurarea nevrotismului si a extraversiei-introversiei.

Eysenck Personality Inventory care adauga o scala L , "minciuna", pentru a masura disimularea a fost a treia proba realizata în doua variante paralele pentru a permite testarea repetata a aceleiasi populatii. De asemenea, limbajul itemilor este ceva mai putin pretentios cu scopul de a fi accesibil ti unor nivele mai putin educate ale populatiei.

Dintre modificarile semnificative pe care 1e aduce EPI este completa independenta a celor doua dimensiuni, extraversia si nevrotismul (în MPI cele doua prezentau o corelatie usoara). Desigur, scalele din MPI coreleaza puternic cu scalele similare ale EPI si cu scalele chestionarului care va urma, EPQ, astfel ca în fond cele trei chestionare sunt echivalente în privinta evaluarii celor doua dimensiuni.

Interpretarea propriu-zisâ a scalelor construite prin analiza factorialâ înseamna, pentru Eysenck, sa se mearga dincolo de statistica pentru a se încerca conectarea dimensiunilor atât cu datele teoretice cât si cu cete experimentale de laborator. Respectiv, în modul de a întelege cei doi factori, trebuie sa se faca translarea  de  ia nivelul comportamental,  sau fenotip,  Iα cel

286

 

constitutional/temperemental, sau genotip. în acest sens, introduce si modelul bidimensional ai temperamentului, în care variatia comportamentului se exprima prin intersectia introversiei cu instabilitatea emotionala. Astfel, avem urmatoarele structuri posibile, denumite de Eysenck prin clasicii termeni pentru temperamente: 1 .structura temperamentului coleric, care variaza în functie Se gradul de manifestare al instabilitatii emotionale (nevrotism) si al extraversiei, si cuprinde caracteristici gradate de Iα sensibil, nelinistit, agresiv, excitabi! spre schimbator, impulsiv, optimist, activ; 2.structura temperamentala sangvinica, care variaza în functie de gradul de manifestare al extraversiei si al stabilitatii emotionale si prezinta caracteristici gradate de ia sociabil, deschis, vorbaret, reactiv spre plin de viata, fara griji, conducator; 3.structura temperamentului flegmatic, care variaza în functie de gradul de manifestare al stabilitatii emotionale si al introversiei, descriptibil prin caracteristici de Iα calm, mereu temperat, de încredere, controlat spre pasnic, reflexiv, grijuliu, pasiv; Ă.structura temperamentului melancolic care variaza în functie de gradul de manifestare al introversiei si al instabilitatii emotionale, descriptibil prin trasaturi de Iα linistit, nesociabil, rezervat, pesimist, spre sobru, rigid, anxios, plin de toane/dispozitii labile.

Scala de minciuna contine 9 itemt care afirma comportamente sociale dezirabile, dar pe care marea majoritate a populatiei 1e încalca frecvent în comportamentul informai. Teoretic, cu cât tendinta spre disimulare este mai mare, cu atât subiectul va alege raspunsuri care afirma respectarea întocmai a conduitelor dezirabile formal. Scala a fost studiata prin cercetari detaliate (Eysenck,   1970,   Eysenck,   Nias,   Michaelis,   1971)  care  au

287

 

demonstrat unitatea ei factorialâ. Pe de alta parte, desi se Intentiona sa evalueze gradul de disimulare, s-a descoperit ca masoara un factor stabil de personalitate care ar putea denota un anume grad de naivitate sociala (18).

Manipulând scorurile scalei L prin varierea conditiilor experimentale de Iα motivatie pentru disimulare Iα situatia lipsei acestei motivatii, Eysenck si Michaelis descopera ca atunci când scorurile sunt joase, ceea ce înseamna ca subiectul nu disimuleaza si logic testul ar trebui sa aibe o scazuta fidelitate, empiric nu apar astfel de nivele scazute si, invers, nu apare o crestere a fidelitatii în situatii de crescuta disimulare. Mai mult, determina si ca daca nu exista conditii care sa predispuna subiectii spre disimulare corelatiile dintre scalele N si L devin foarte mici, chiar dispar, astfel ca scala L poate fi utilizata pentru a masura acel factor nedeterminat ce intervine influentând raspunsul subiectiui si care ar putea fi de exemplu naivitatea, capacitatea redusa de constientizare, rigiditatea mentala.

invers, când situatia e de asa natura încât disimularea intra în ecuatie, corelatia dintre N si L este relativ mare, scala poate fi utilizata pentru a evalua gradul de disimulare. De obicei, într-un astfel de lot de subiecti, 5% din scorurile înalte ar indica eliminarea acelor subiecti, respectiv neinterpretarea scorurilor. De fapt, este necesar sa se ia în consideratie atât factorul vârsta cât si nivelul general al scorului populatiei respective; scala L descreste cu vârsta ia copii, sî creste cu vârsta Iα adulti.

în acelasi timp, se noteaza o crestere a scalei L Iα copii mici, în conditii care nu suspecteaza disimularea, crestere datorata tocmai unui anume grad de naivitate mai mare si unei capacitati mai reduse de introspectie (19).

288

 

Eysenck Personality Questionnaire (EPQ -Eysenck & Eysenck, 1975), introduce o noua variabila, denumita psihotism, P. Termenul, luat din psihiatrie, nu implica si ca scala nu se foloseste pentru masurarea unei dimensiuni normale a personalitatii prezenta în variate grade Iα toti oamenii (20). Doar Iα o foarte mica proportie de oameni cu un nivel înalt de psihotism este posibil sä se dezvolte o psihoza în cursul vietii. Termenul echivalent pentru psihotism este, Iα Eysenck, duritate (tough-mindedness) si este prima data folosit în lucrarea The psychology of Polities, 1954 (21), cu referinta Iα un set de atitudini care nu sunt legate de axa radicalism - conservatorism, dar se opun unor atitudini care implica sensibilitate $i consideratie. Empiric, Eysenck determina o covarîere înalta între scorurile ridicate Iα scala P si scorurile ridicate !a scala de duritate în atitudini (22).

Eysenck considera, extrapolând datele din cercetari anterioare privind psihotismul, ca schizofrenia este Iα un capat extrem al dimensiunii P, care include de asemenea, Iα nivele înalte, criminalitate, psihopatie si tulburari de tip maniaco-depresiv. Itemii scalei contin caracteristici determinate Iα indivizi cu comportament antisocial, respectiv în primul rând trasaturi antisociale, impulsive, sadice si de nonconform ism, iar în al doilea rând ideafie de tip paranoid si anhedonia. Un studiu asupra scalei realizeaza si o sinteza a datelor de cercetare de dupa anii 90 (23) care au demonstrat scoruri ridicate Iα persoane cu o conduita antisociala, care consuma drog,- delincventi, criminali, în situatia unor comportamente violente, a preferinteî pentru violenta în filme, a unor practici sexuale insecure, a unor practici sexuale sadomasochiste, a comportamentului si ideatiei suicidale, si chiar în situafia unor deprinderi sarace de studiu. Mai mult, unele date indica ca loturile de schizofreni si psihotici nu au scoruri atât de

289

 

înalte ca subiectii antisociali, desi sunt mat înalte ca majoritatea loturilor de control. Astfel sunt voci, precum Zuckerman, 1989 (24), care considera ca testul nu masoara exact ceea ce denumeste prin psihotism. Eysenck, 1992 (25), raspunde acestor critici în afara unor date de cercetare prin faptul ca scorurile schizofrenilor sunt coborâte datorita confuziei mentale si a lipsei de candoare; acasta din urma evidentiata mai ales prin scorurile înalte Iα scala Lα MMPI. Aduce date de laborator cu valoare de proba indirecta, pentru a accentua faptul ca subiectii psihotici difera de subiectii normali printr-un numar de caracteristici asemanatoare celor prin care subiectii cu scor înalt P, difera de cei cu scor P scazut.

Datele de cercetare indica diferente intersexuale pentru scalele N si P: astfel: baietii prezinta scoruri medii mai înalte decât media pentru populatia feminina 1a scala P, probabil si datorita a doi contributori asociati traditional atributelor masculinitati, respectiv agresivitatea si ostilitatea; iar fetele au scoruri mai înalte 1a scalele N si L. S-α construit si o varianta a EPQ pentru copii, de Iα 7 1a 15 ani, determinarile normative prelucrându-se separat, pe loturi de baieti si fete.

h 1985 apare o varianta revizuita a scalei de psihotism (26).

în 1993 (27) într-un studiu amplu privind creativitatea ca produs al personalitatii, dar st ca trasatura sau stil creativ si comportament orientat spre realizare, Eysenck grupeaza trei tipuri de variabile care intervin influentând productia creativa: 1 .variabile cognitive (inteligenta, cunostiintele, deprinderile tehnice sau talentul specific); 2.variabiie de mediu (factori politici si religiosi, factori culturali, factori socio-economici si educationali); si 3. variabile propriu-zise ale personalitatii (motivatia interna, încrederea, nonconformismul si originalitatea). Stilul cognitiv, conceput prin paradigma asociativa

290

 

(28), apare ca un produs al unui gradient asociativ liber, care permite realizarea în plan mental a unor asociatii îndepartate ce influenteaza procesul de rezolvare / descoperire de probleme. Aceste asociati libere sunt în aceeasi masura caracteristice si psihotismului; de exemplu în schizofrenii si în psihozele functionale. Deosebirea ar consta în modul cum intervine instanta critica, logica în amendarea acestor produse: în timp ce acest tip de procese suprainciuzive permit individului creativ sa utilizeze asociatii îndepartate într-un mod constructiv, psihoticul este coplesit de acest tip de gândire nemaiputând sä 1e trateze într-un mod critic. Aceste aspecte îl fac pe Eysenck sa trateze creativitatea ca înrudita cu trasatura de psihotism. Experimente în cadrul teoriilor învatarii au demosntrat (Eysenck, 1993 (29) ca atât psihoticii cât si creativii prezinta (în diferite etape ale procersului creativ) procese de asociere suprainduzivä ce sunt posibile prin functionarea specifica a unor procese caracteristice de ancorare negativa, inhibitie latenta si un grad scazut de activare corticala.

Eysenck considera ca numai o aborare convergenta a datelor din teoriile asupra personalitatii, din cercetarie experimentale sî cele privind învatarea îi poate permite sa depaseasca o viziune strict descriptiva. între geniu si nebunie, diferentele apar în termeni de gradient! (30).

Varianta româneasca a testului EPQ a fost experimentata în 1990 de Baban, Derevenco, Eysenck (27), sub forma unui chestionar de 79 de îtemi. S-au determinat datele statistice si normative (media si abaterea standard pentru ceie 4 scale ale testului) diferentiate pe lot de barbati (465 subiecti) si lot de femei (549).

291

 

4. NOTE BIBLIOGRAFICE

- vezi nota 35, cap. Probleme de constructie a chestionarelor de personalitate

- Singer 1, Loomis M.,  1985, The Singer-Loomis Inventory of Personality,

C.P.P., Pab Alto, p. 11            .

3          - Eysenck H.J.,  1947,  Dimensions of Personality,  Routiedge and Kegan,

London, p.25

- Eysenck HJ., 1952, The scientific study of personality, Routiedge & Kegan,

London, p.42

- Eysenck HJ., 1953, The structure of human personality, Wiley, New York,

p. 319

- Eysenck HJ., 1967, The Biological Basis of personality, Charles C Thomas,

Springfield IL

. Eysenck HJ., 1975, The Measurement of Personality, Routiedge & Kegan,

London

- Eysenck HJ., Eysenck S-B-G., 1975, Manual of the Eysenck

Personality Questionnaire, Univ. of London Press, London, p.l 1

- Eysenck HJ., 1995, Construct validity of experimental studies of personality,

Europ. Journ, of Persychological Assessment, 11, sup!. 1, p.27

- op. cit.

- op. cit. 246 - 249

12-op. cit. 247

13 - op. cit. 260

14-op. cit. p. 217

15 . Zuckerman, 1991

16-op. cit, 1975, p. 11

17 - Eysenck M.W., 1994, Trait anxiety: A modular approach, a VII-α conferinta

a EAPP, Proceedings, p 60 - 61

18-op. cit. 1975, p.l4

19-op. cit. p. 315

- op. cit. p. 5

. Eysenck HJ., 1954, The psychology of politics, Routiedge & Kegan, London

- op. cit. p.6

292

 

- Chapman J.P., Chapman L.J., Kwapil T.R.,  1994, Does the Eysenck

Psychoficism scale predict psychosis? A ten year longitudinal study, Personality

and Individual Differences, 17, 3, 369 - 375

-   Zuckerman   M.,   1989,   Personality   and   the   third   dimension:   a

psychobiological approach, Personality and Individual Differences, 10, 391  -

418

- Eysenck H.J.,  1992, The definition and measurement of psychoticism.

Personality and Individual Differences, 13, 757 - 785

- Eysenck S.B.G., Eysenck HJ., Barret P., T985, A revised version of the

psychoticism scale. Personality and Individual differences, 7, 21 - 29

- Eysenck HJ., 1995, Creativity as a product of intelligence and personality,

în Salofske D.H., Zeidner M. (Eds), International Handbook of Personality and

Intelligence, Plenum, New York, 231 - 245

- op. cit., p.238

- Eysenck H.J.,! 993, Creativity and Personality: a theoretical perspective, în

Psychological Inquiry, 4, 147 - 246

- op. cit.,p.244

- Baban A., Derevenco P., tysenck S.B.G., 1990, Testul EPQ, Revista de

psihologie, 1, 37- 45

293

 

VII

INDICATORUL DE TIPOLOGIE MYERS-BRIGGS

PRMND STILURILE APRECIATIVE ■ M.B.T.I.;

FORMELE G & F

Indicatorul de tip Myers-Briggs este un instrument de evaluare a personalitatii legat de psihologia analitica a lui C.GJung. Cercetarile celor doua autoare, K.Briggs si I.Briggs-Myers, au pornit din anii 20 de Iα teoria jungiana a tipurilor psihologice publicata în Psychologische Typen, 1921.

Indicatorul de tip Myers-Briggs, MBTI, a fost publicat în 1962 (Myers). Nu era primul instrument construit pe baza teoriei jungienne, fiind precedat în 1942 de proba GW, sau Gray Wheelrights Jungian Type Survey publicata de Wheelright, Wheelright si Buehler (1).

Testul MBTI este larg folosit atât în cercetare cât si în psihologia aplicata.

MBTI este publicat sub trei forme (2): Forma F (166 itemi), forma G (126 item) si o forma abreviata pentru auto-evaluare, forma AV (50 itemi). Formele complete, F si G contin atât itemi care evalueaza propriu-zis tipul, cât si itemi de cercetare. Hernii de evaluare a tipului sunt aproape identici pentru F si G, dar în varianta G sunt rearanjati astfel ca acei itemi care au o validitate

294

 

predictivä maxima sä apara Iα început, crescând astfel posibilitatea ca subiectul care nu ajunge sa termine chestionarul sa raspunda totusi Iα itemii cei mai pertinenti.

Forma G este varianta standard a MBTI, iar forma F este recomandata pentru consiliere sau cercetare, când psihologul doreste sä discute cu subiectul problematica în detaliu. Cercetarile curente se realizeaza mai ales cu ajutorul formei F pe loturi de subiecti deosebiti prin nivelele de performanta, sau loturi de subiecti cu dificultati în plan emotional, social ori fizic.

Testul nu are timp limita, dar se recomnda anumite precautii în functie de tipurile de subiecti care vor lucra Iα test în masura în care, de exemplu:

-           tipurile introverte vor fi atente mai ales Iα aspectul de

intimitate al unor itemi;

-           tipurile rationale, dominate de gândire, vor fi sceptice, pentru

ca   scepticismul   este  un   aspect  semnificativ  pentru  gândire

(rezistenta Iα proba poate fi depasita prin încurajari de felul

"asteptati si veti vedea");

-           tipurile intuitive vor avea nevoia sa înteleaga beneficiile

posibile si se vor simti frustrati mai ales de necesitatea de a alege

între aîemative (pentru ei toate posibilitatile sunt interesante);

tipurile afective pot fi uneori mai interesate de a face placere

examinatorului decât sa raspunda prin propriile preferinte;

tipurile senzoriale vor dori sa stie daca informatia va avea o

valoare practica.

Se recomanda ca examinatorul sa acorde atentie particularitatilor acestor tipuri mai ales daca apar comportamente de rezistenta, încercând sa creeze o atmosfera propice pentru fiecare dintre subiecti- Aceste aspecte sunt subliniate pentru ca

295

 

itemii testului sunt transparenti iar raspunsurile pot fi falsificate. Autorii testului acorda importanta deosebita capacitatii examinatorului de a mobiliza pe fiecare dintre subiecti, conform psihologiei sale, Iα a raspunde deschis. In acest sens, de exemplu, se recomanda ca în instructajul initial sa i se precizeze clar subiectului ca nu este vorba despre un test în sensul curent de proba, ci de un indicator tipologic.

1. PREZENTAREA CELOR 16 STRUCTURI TIPOLOGICE

Cele 16 structuri tipologice descrise prin testul M.B.T.I, se constituie Iα intersectia dintre doua dimensiuni. Dimensiunea introver5ie - extraversie înteleasa ca o orientare fundamentala a psihismului care se manifesta complementar Iα nivelul ceior doua instante complementre: constientul si inconstientul abisal. A doua dimensiune tine de modul dominant de a intra în relatie cu informatia, modalitatea logic-rationala, opusa celei irationale. Aceasta ultima modalitate este denumita de autorii testului "perceptiva" cu sensul ca informatia este receptionata de subiect fara ca sa o si prelucreze rational, sa o "judece". Lα nivelul modalitatii rationale intra în actiune doua functii cognitive opuse: gândirea, functia care atribuie, si afectivitatea, sau în termeni jungieni, simtirea, functia care da valoare. Modalitatatea irationala sau perceptiva se manifesta prin functia senzoriala, care informeaza despre existenta unor aspecte ale realului fara a face inferente sau atribuiri si, opusa ei, functia intuitiei, care aduce informatii care nu sunt nici rezultatul unor inferente, dar nici al unei cunoasteri senzoriale; functia intuitiei intervine mai ales prin

296

 

aportul procesualitätii inconstiente (3).

Un alt specific al teoriei analitice este functionarea complementara sî în opozitie atât a celor patru tipuri de procese denumite anterior senzatie^ intuitie, gândire logica si simtire, cât si a extraversieî si introversiei ca modalitati afitudinale de raportare Iα exterior. Astfel, de exemplu, unui constient dominant extrovert îi corespunde un mod de orientare introvert al inconstientului; unui constient care prefera functia gândirii ca instrument principal de cunoastere, îi corespunde si i se opune un inconstient care functioneaza dominant prin afectivitate; iar celelalte functii irationale vor putea fi prin exersare ontogeneticâ si diferentiere apropriate constinfeî. In buna masura progresul, evolutia psihica, înseamna, în termenii psihologiei analitice, o treptata diferentiere a functiilor de cunoastere prin asumarea si exersarea lor în constiinta.

Aceasta scurta introducere ne permite sa întelegem cele patru scale dupa care este organizat testul MBTI: 1. scala El, introversie-extraversie (prin care sunt introduse cele doua tipuri de preferinte sau orientari catre lumea interioara si exterioara); 2. scala SN (care opune modalitatea senzoriala celei intuitive de raportare Iα informatie); 3. scala TF (care indica modalitatile opuse de judecare a informatiei, cea logic-ratfonalä "T" sau gândirea si cea afectiv-rationala "F", sau simtirea); 4. scaia JP, care diferentiaza între stilul inferential (tendinta de a judeca) "J", care este descris ca atitudine dominant rationala a celor care au tendinta de a trai ordonat, planificat, cu dorinta de a-si controla viata, si stilul irational, perceptiv "P", al celor carora 1e place sa-sî traiasca viata într-un mod flexibil, spontan, mai degraba încercând sa înteleaga viata decât sä o controleze.

297

 

Tipurile preferentiale reprezinta modurile în care constiinta subiectului intra în relatie cu realul, prin prisma functiei dominante si a celei imediat urmatoare care de obicei este mai putin diferentiata, dar coexista cu cea principala.

7. Tipul ESTJ - gândire de tip extrovert, cu senzorialitotea ca foncfie secundara

Acest tip de oameni utilizeaza gândirea pentru a administra realul: organizeaza proiecte, sunt logici, analitici. Obiectiv critici, greu de convins altfel decât prin ratiune. Centrati mai ales pe munca, mai putin pe oameni. Fac un efort sistematic de a urma si atinge scopurile planuite si orice schimbare în acest drum ales va însemna si un efort de a schimba deliberat regulile dupa care se conduc. Prefera rezultate practice, concrete. înclinati natural spre afaceri, industrie, productie, constructii ca domenii preferentiale. îsi asuma rapid riscul deciziei, chiar prea rapid în dauna examinarii de detaliu, a întelegerii.

Un astfel de tip este prea putin sensibil fata de sentimentele celorlalti si, din acest punct de vedere, se bazeaza atât de mult pe logic încât pierde complet din vedere valorile sensibilitatii afective.

2. Tipul ENTJ - gândire de tip extrovert, cu intuitia ca functie secundara

Prefera actiuni de executie, planificarea pe termen lung. Asemeni ESTJ, sunt logici, analitici, se fixeaza pe idei mai degraba decât pe oameni. Prefera sa se raporteze Iα viitor, fac planuri, organizeaza modalitati de rezolvare a proiectelor, sunt

298

 

nerabdatori când e vorba de dezordine, insuficiente, duri când se investe ocazia. Propria viafa este condusa de un set de reguli sau judecafi fundamentale despre realitate iar centrul de interes se afla pe ceea ce este dincolo de prezent; evident, cunoscut. Interesul intelectual, spre deosebire de tipul ESTJ este directionat si de intuitie, ceea ce 1e sustine curiozitatea pentru idei noi, toleranta fafa de teorii, gustul pentru situafii problematice complexe; au nevoie de sarcini care sä !e stimuleze intuitia si manifesta o preferinta spre acele activitati de executie unde îsi pot pune în valoare capacitatea de a gasi si introduce noi solutii. Au tendinta de a se asocia cu altf intuitivi, ceea ce 1e potenteaza subestimarea detaliilor si a realitatilor. Trec prea rapid spre decizii, nu fin cont de sensibilitatile si sentimentele celorlalti.

3. Tipul ISTP - gândire de tip introvert, cu senzorialifatea ca functie secundarii

Astfel de structuri îsi directioneaza gândirea pentru a cauta principiile care stau !a baza informatiei senzoriale constiente. Logici, analitici, greu de convins în afara ratiunii si a faptelor solide. Prefera sa organizeze fapte, dar nu oameni si situafü. Social apar relativ timizi, curiosi, dar o curiozitate pasiva. Uneori pot fi atât de absorbiti de lucrurile care îi intereseaza încât par rupti de real. Linistiti, rezervati, în afara situatiei în care vorbesc despre ceea ce îi pasioneaza. Adaptabili atâta vreme cât nu este violat un principiu în care cred. îndemânatici, 1e place sportul, activitatea în aer liber, tot ceea ce convine senzorialitafii. în masura în care si-au dezvoltat simtul observarii realitatii exterioare, pot manevra realitatile diferitelor situatii în care se

299

 

afla; interesati sa stie cum si de ce, sunt eficienti în stiintele aplicate. Cα domenii preferentiale sunt dreptul, marketingul, vânzarea, asigurarile, statistica. De asemenea, sunt prea putin sensibili Iα aspectele care fin de simtamintele altora fiind dominati de logic.

înclinati sä amâne deciziile, sau chiar sa rateze aplicarea lor practica dintr-o tendinta de a nu face efort. Daca nu reusesc sa judece precis un lucru, sau sunt dezinteresati de un anume aspect, nu se implica.

4. Tipul INTP - gândire de tip infrovert, cu functia secundara intuifia

îsi folosesc preferential ratiunea pentru a descoperi principiile fundamentale ale oricarei idei constiente. Se bazeaza pe ratiune pentru a dezvolta principii si a anticipa consecinte; logici, analitici, de asemenea critici în mod obiectiv. Se centreaza mai ales pe idei. Prefera sa organizeze mai degraba idei si cunostinte decât oameni sau fapte. Curiozitate ideativa.

în plan social, cu un cerc restrâns de prieteni atrasi mai ales de discutarea ideilor; absorbiti de o idee pot uita sau ignora circumstantele realului. Rezervati, dar comunicativi când este vorba de ideea preferata. Adaptabili, atâta cât nu este violat un principiu fundamental propriu. Interes pentru ceea ce este dincolo de aparent, de prezent, evident, cunoscut; o rapida capacitate de a întelege, intuitivi, cu o vie curiozitate intelectuala.

Eficienti în stiinta pura, cercetare, matematica, inginerie, dezvoltându-se ca savanti, profesori, în domenii precum economie, filosofie, psihologie.

300

 

Lipsa de contact cu lumea exterioara poate sa !e creeze probleme legate fie de lipsa de experienta concreta, practica, fie de comunicare. Se bazeaza pe gândirea logica în asa masura încât pot pierde din vedere lucruri care îi afecteaza fie pe ceilalti, fie pe ei însisi.

5. Tipul ESFJ - Afectivitate de tip extrovert, cu funcfia secundara senzorialitatea

Radiaza simpatie si camaraderie; preocupati dominant de oamenii din jur, de armonia relationala. Prietenosi, cu tact, întelegatori; perseverenti, constiinciosi chiar si în problemele marunte, înclinati sa accepte acelasi lucru de Iα ceilalfi. Placerea viefii provine din caldura sentimentelor celor care îi înconjoara; sunt loiali fata de persoane, institutii, cauze, chiar pâna Iα a idealiza ceea ce admira. Capabili sa descopere valoarea în opiniile celorlalti; daca opiniile sunt conflictuale, pot reusi în cele din urma sä 1e armonizeze.

Interesati mai ales pentru ceea ce simt, percep senzorial, devin practici, realisti, cu picioarele pe pamînt. Atrasi de particularitatile oricarei experiente, se bucura de bunurile !or.

Prefera activitati care îi pun în contact cu semenii si situatiile de cooperare si bunavointa; profesori, preoti, reusesc si în munci comerciale, sau în profesiuni din domeniul sanatatii unde sunt capabili de caldura si îngrijire atenta. Gândesc bine atunci când discuta cu semenii si 1e place sa comunice; trebuie sa depuna efort pentru a fi scurfi si practici în ceea ce spun.

Desi prefera ca lucrurile sa fie decise si stabilite nu tin neaparat sa ia ei însisi toate deciziile. Uneori au tendinta de a sari Iα

301

 

concluzii înainte de a analiza. Pot avea multe idei precise despre ceea ce "trebuie" sau "nu trebuie" si 1e exprima liber.

Le este greu sä admita realitatea despre oamenii si lucrurile Iα care tin. Daca nu reusesc sa înfrunte faptele dezagreabile sau refuza sä ia în consideratie criticile dureroase ajung 1a ignorarea faptelor în loc sa caute solutii.

6. Tipul ENFJ - Afectivitate de tip extrovert, cu functia secundara intuitia

Simpatici, prietenosi, preocupati mai ales de oamenii din jur si armonia relatiilor interumane. întelegatori, perseverenti, constiinciosi si ordonati, chiar în probleme marunte. Sensibili Iα aprobarea celorlalti si 1a indiferenta sau interesul pe care-l stârnesc. Loiali fata de persoane, institutii sau cauze, ajungând uneori sa idealizeze ceea ce admira. Sunt capabili sa vada valoarea din opiniile altora, iar pentru a aduce armonie interrelationala sunt gata sa cedeze. în aceasta subtila dinamica pot uita de propriile interese. Interes pentru ceea ce este dincolo de cunoscut, prezent, evident, iar intuitia 1e intensifica viata interioara. Atrasi de cârti în genere, sunt relativ toleranti fata de diverse teorii. O buna capacitate de a se exprima oral, - gândesc mai bine când discuta cu oamenii.

Exceleaza în activitati interumane, care cer cooperare; adesea sunt profesori, preoti, consilieri, sau vânzatori. Trebuie sa faca un efort special pentru a putea fi scurti si practici.

Deciziile se bazeaza mai ales pe valori personale; 1e plac lucrurile clare, precise, dar nu tin neaparat sa ia eî însisi deciziile. Tendinta de a sari prea repede spre concluzii uneori fara a-si

302

 

asigura informatii suficiente sau pertinente. Când încep un nou proiect, tind mai degraba sä faca ceea ce presupun ca este nevoie în loc sa afle ceea ce se cere si de ce este nevoie. Le este dificil sa admita adevarul în privinta oamenilor si lucrurilor Iα care tin; mai degraba au tentinta sa ignore problemele în loc sä 1e rezolve când nu reusesc sa faca fata unor aspecte dezagreabile sau unor critici dureroase.

7. Tipul ISFP - Afectivitate c/e tip introvert cu functia secundara sonzonaiitafea

Calzi, dar retinuti în manifestarea afectiva daca nu cunosc foarte bine persoana. Daca tin Iα cineva sau ceva, o fac cu profunzime, demonstrând aceasta afectiune nu prin cunvinte ci prin fapte. Atenti si credinciosi îndatoririlor si obligatiilor fata de oamenii sau lucrurile Iα care tin. Cu o atitudine foarte personala fata de viata, judeca prin prisma valorilor si idealurilor personale. Pot fi influentati doar de persoana Iα care tin profund. îsi exprima rar adevaratele sentimente interioare.

Toleranti, deschisi, adaptabili ca atitudine generala. De obicei se bucura de momentul prezent si nu 1e place sa-l strice printr-o graba de a termina; nu doresc sa impresioneze, sau sä domine; îi pretuiesc mai ales pe cei care 1e împartasesc valorile si scopurile.

Interes pentru realitatile interioare sau exterioare semnalate prin simturi; sunt atrasi de domenii pentru care gustul, simtul frumusetii, discernamântul sunt necesare. Exceleaza adesea în activitatile manuale. Doresc ca ceea ce fac sa contribuie Iα ceva care are importanta precum întelegerea, sanatatea sau fericirea oamenilor  si  vor  sa  existe  un  scop în  ceea  ce  fac.   Sunt

303

 

perfecfionisti când tin profund !a ceva fiind astfel adecvati pentru activitati care cer devotament si adaptabilitate. Resimt un sentiment de inadecvare atunci când exista un contrast între ceea ce cred, între ideal si ceea ce fac. In acest sens, tind mai degraba sa se subestimeze, fiind modesti. Daca nu gasesc o activitate care sa 1e exprime idelurüe pot deveni prea sensibili ti vulnerabili.

8. Tipul INFP - Afectivitate introverts cu intuitia ca functie secundara

Calzi, dar rezervati în α-si marturisi afectivitatea. Legati de îndatoririle si obligatiile pe care ie au, sau oamenii Iα care fin, aü o atitudine foarte personala fafa de viata si judeca doar sub prisma idealurilor si valorilor personale. Sunt pasionati mai ales în modul cum fin si îsi apara aceste idealuri si convingeri. Vorbesc cu greu de aceste subiecte si rar îsi exprima sentimentele profunde. Asemeni !SFP sunt toleranti, deschisi, întelegatori, flexibili, adaptabili pîna în momentul când 1e este în vreun fel amenintata loialitatea interioara. Interesati de ceea ce se afla dincolo de prezent, cunoscut, evident sunt cu adevarat pasionati si plini de energie când lucreaza pentru ceea ce cred si iubesc. Curiosi fata de noi idei, interesati de cârti, cu darul unei exprimari fluente, pot deveni scriitori. Atrasi de asemenea de munca de consiliere, de profesorat, de domenii ca literatura, arta, stiinta sau psihologia.

Pot fi coplesiti de un sentiment de inadecvare când exista o discrepanta între idealurile lor si ceea ce au realizat; daca nu gasesc prin intuitie un canal pentru ideiurile personale devin sensibili, vulnerabili, fara încredere în viata si în sine.

304

 

9. Tipul ES7P - Senzorialitate extravertä ti gândirea ai functie secundara

Sunt tipul de oameni prietenosi, adaptabili si realisti care se bazeaza pe ceea ce vad, cauta informatiile directe, relevante, accepta faptele si evidenta acestora. Cauta solutii si nu impun o decizie arbitrara. Rezolva problemele prin adaptabilitate, reusind sa-i determine si pe ceilalti sa se adapteze. în genere nu au prejudecati, sunt deschisi, toleranti inclusiv fata de ei însisi. Reusesc adesea sa destinda o atmosfera sau situatie tensionantâ. Capacitatile senzoriale ie permit sa sesizeze rapid aspectele de moment si sa se confrunte cu ele în mod oportun, sa absoarba si sa-si reaminteasca un numar mare de fapte, sa aibe simt artistic, sa poata mânui cu usurinta materiale, instrumente, unelte.

în decizii nu se folosesc de procedee standard, prefera analiza iogîca a situatiei concrete în care nu amesteca sentimente sau valori personale. învata mat mult din experienjaa personala decât prin studiu; sprijinindu-se de gândire pot ajunge 1a principiile fundamentate ale unei situatii; în-genere acorda încredere acelor teorii care rezista în practica, ei însisi fiind mai eficienti în practica decât Iα teste scrise. Astfel ca sunt eficienti sî în posturi care cer realism, actiune, adaptare precum cele de inginer, politist, în investigatii, marketing, tehnologii medicale, constructii, productie, industrii de divertisment, servicii alimentare etc. Le place sa traiasca, se amuza si îi amuza pe cei din jur; gasesc bucurie în hrana, haine, muzica, arta; de obicei 1e place sportul si pot fi buni sportivi.

305

 

10.  Tipul ESFP - Senzorialitate extravertâ cu afectivitatea ca funcfie secundarii

Prietenosi, adaptabili, realisti; se bazeaza pe ceea ce pot vedea, auzi, pe informatii de prima mâna; accepta si folosesc firesc faptele din jurul lor; cauta solufü nu impun o idee proprie. Rezolva mult prin adaptare fiind capabili scH ajute si pe altii sä se adapteze. Nu au prejudecati, sunt deschisi, toleranti fata de altii si propria persoana, fiind capabili astfel sa dezamorseze situatiile stresante si sa armonizeze situatiile de conflict. Centrati pe fapte si pe prezent, reusesc sa rezolve problemele adaptându-se, gasind cai adecvate, folosind regulile, sistemele, circumstantele existente färä a se lasa blocati de ele.

Curiozitate activa în legatura cu oamenii, activitatile, obiectele, hrana, decorurile, orice intra în sfera de receptie a senzorialitatii si, în acest sens, prezinta abilitati în a descoperii necesitatile de moment, a manevra oamenii si conflictele, a memora si utiliza un mare numar de fapte. Au gust artistic.

In decizii se orienteaza însa mai putin dupa iogica gândirii decât dupa valorile si sentimentele personale; având o afectivitate nuantata, diferentiata, sunt plini de tact, întelegere, interes fata de semeni si eficienti în contactele interumane. Ceva mai usuratici în materie de disciplina; învata mult mai ales din experienta concreta si sunt capabili sa se descurce mai bine în situatii reale decât în cele scrise. Pentru a crede în idei, sau teorii, acestea trebuie sä corespunda si în practica. Sunt de asemenea eficientf în activitati care cer realism, acfiune si adaptare precum serviciile de sanatate, vânzarile, desingui, transporturile, industria de divertisment, în munci de secretariat sau birou, servicii alimentare,

306

 

conducerea grupurilor de lucru, operatii mecanice etc.

Se bucura de viata, de posesiunile materiale si se preocupa de a avea; 1e place hrana buna, hainele, muzica, arta, dar si exercitiile fizice si pot fi buni sportivi.

/ 7. Tipul ISTJ - Senzoriali täte infrovetfä cu gândirea ca functie secundara

Realisti, practici, absorb, memoreaza si folosesc un mare numar de date, fapte, aspecte fiind scrupulos! fata de acuratetea lor. Accepta responsabilitatea, cu simtul datoriei mai ales din nevoia interioara ca totul sa fie bine, limpede stabilit.

Reactiile intime pe care nu 1e exteriorizeaza sunt vii si intense, iar când se confrunta cu o criza arata caimi, linistiti. în spatele calmului exterior aparent, exista o intensa participare interioara. Când sunt în fata unei îndatoriri, când au 6e-a face cu lumea, se comporta rezonabil, masurat. Seriosi, exacti, sistematici, atenfi Iα amanunte. Perseverenti, nu sunt impulsivi, dar angajati într-o actiune sunt greu de distras sau descurajat.

Prefera activitati în care sunt cerute calitati de organizator si acuratete precum contabilitatea, ingineria civila, dreptul, productia, constructiile, sanatatea, o munca de birou; reusesc în functii de manager si de conducere; când au de rezolvat ceva, judecata practica si acuratetea în aplicarea procedurilor îi fac mai degraba consecventi si conservatori, adunând datele necesare care sä 1e sustina deciziile. Cauta solutii raportându-se Iα reusitele din trecut si adesea devin experti în munca lor fara a dezvolta un sentiment de suficienta personala.

Se asteapta ca si alfîi sä fie logici si analitici ceea ce te

307

 

provoaca probleme când evalueaza semenii, sau când nesocotesc oamenii mai putin puternici.

12. Tipul ISFJ - Senzorialitate introvertä, cu afectivitatea ca functie secundara

Acest tip de oameni accepta cu devotament responsabilitati; respecta faptele, sunt realisti, practici. Se apleaca spre studierea atenta a faptelor, sau a necesitatii practice de a face ceva asumându-si responsabilitatea. Pot memora si folosi un mare numar de fapte, dar 1e doresc pe toate cât mat exacte.

Au reactii intime vii si intense care rar sunt exteriorizate; chiar daca se confrunta cu o criza îsi pastreaza aparenta calmului. Au o perspectiva intens individuala, personala, prin care privesc lucrurile, adesea au umor. Apar seriosi, muncitori, atenti si rabdatori fata de amanunte si proceduri. Lucreaza atent Iα toate lucrurile "marunte" care trebuie îndeplinite pentru a finaliza un proiect. Perseverenti, nu se avânta impulsiv în ceea ce au de facut, dar, odata angajati, sunt greu de distras sau descurajat. Nu renunta decât daca experienta îi convinge de drumul gresit.

Atrasi de profesii care combina observatia atenta cu grija pentru oameni, precum cele din domeniul sanatatii; de asemenea, pot deveni profesori, sau lucreaza în munci de birou, servicii, sau care presupun îngrijiri personale. In relatiile cu semenii îsi arata preferintele afective; sunt amabili, întelegatori, plini de tact, sunt un sprijin bun pentru oamenii aflati Iα nevoie. Adesea ajung în roluri de conducere datorita grijii pentru exactitate si organizare.

308

 

73. Tipul ENTP - Intuitie extraverid cu functia secundara gândirea

Ingeniozitatea îi caracterizeaza, capacitatea de a inova, de a vedea noi posibilitati de a realiza un lucru; au imaginatie, initiativa în a începe un proiect, multa energie pentru α-l finaliza. Siguri de imaginatia lor, neobositi fata de problemele în care se implica, sunt stimulati de dificiultati, ingeniosi în rezolvarea lor. Se simt competenti în multe domenii si apreciaza acest aspect si Iα alHi.

Extrem de patrunzatori în privinta atitudinilor celorlalti, îsi folosesc aceasta abilitate pentru a obtine sustinere pentru proiectele lor. Tind mai degraba sa înteleaga oamenii decât sa-i judece. Pentru astfel de oameni, lumea este plina de proiecte posibile si pot sä fie atât de atrasi, interesati de o varietate de lucruri încât sa albe dificultati de a se fixa Iα ceva anume. Mai mult, se pot chiar plictisi de propriile lor proiecte dupa ce dificultatile majore sau provocarea initiala au fost depasite. Se simt bine sj sunt mai eficienti în activitati care 1e permit mereu proiecte noi si daca au pe cineva care sa 1e preia proiectele odata ce dificultatea initiala a fost depasita.

14. Tipul BNFP - htuifie exfravertä cu afectivitatea ca fvncfie secundara

Entuziasti inovatori, vad usor noi posibilitati sau noi cai de a face ceva. Multa imaginatie si initiativa, multa energie care 1e sustine eforturile; sunt stimulati de dificultati si sunt ingeniosi în rezolvarea lor. Uneori sunt atât de absorbiti de propriul proiect încât uita de orice altceva. Pentru ei viata este o succesiune de noi

309

 

si noi entuziasme, care 1e sustin energia si adesea îi mobilizeaza sau molipsesc si pe alfii. Vad simultan atât de multe posibilitati încât au dificultati de a alege pe cea mai buna; ratiunea se desfasoara predilect prin judecati valorice, cântaresc valoarea fiecaruia.

Capacitatea judecatii afective apare limpede când este vorba despre oameni, fiind abili în manevrarea semenilor si adesea au intuitii remarcabie în privinta posibilitatilor altora de a se dezvolta Tind mai degraba sa înteleaga decât sa judece, sa analizeze logic oamenii. Talent în munca de consultanta, pot fi profesori inspirati si inspiratori, mai ales când au si libertatea de a inova. Sprijiniti de talent pot reusi în o multitudine de domenii - arta, jurnalistica, stiinta, reclama, vânzari, ca preoti, scriitori etc.

Nu suporta rutina si lipsa de inspiratie si 1e vine greu sa se aplece asupra detaliilor mai ales când acestea nu sunt legate de un interes major personal. Pot ajunge sa se plictiseasca si de propriile proiecte odata lucrurile intrate pe un fagas rutinier, dificultatea sau provocarea initiala depasita.

            15. Tipul INTJ - Intuitie introvertä cu functia secundara gândirea

            logica

            Inovatori fara satiu atât în gândire cât si în actiuni au încredere

            în propria viziune interioara asupra lucrurilor, indiferent de opinio

oficiala sau mentalitatea curenta, sau credintele unanim acceptate. O astfel de încredere în propriile intuitii 1e da energia sa schimbe, sä "mute muntii"; problemele aparute nu fac decât sa-i stimuleze, Iα fel lucrurile care par imposibile. Sunt în toate privintele cei mai independenti ca tip de oameni, uneori chiar

310

 

încapatânati. Acorda o mare valoare competentei, atât celei proprii, cât si competentei altora.

Cheltuie oricât de multa energie pentru a aduce în fapt proiectul în care cred; hotarâti si perseverenti, sunt gata sa-î conduca pe ceilalti cu tot atâta asprime cu care se conduc pe ei însisi. Prefera intuitia, dar pot ia nevoie sa se fixeze si pe detaliile unui aspect, analizând atent pentru a-si realiza planurile.

Domeniile preferate spre care îi conduce intuitia sunt stiinta, ingineria, politica, fitosofia, unde se remarca prin îndrasneala intuitiei. Nu suporta rutina. Apar dificultati mai ales prin modul lor unfdirectionat de a se concentra pe un anumit scop; îsi fixeaza scopul cu atâta claritate încât ajung sa nu mai poata descoperi alte lucruri care ar putea intra în conflict cu acest scop (mai ales punctele de vedere sau sentimentele altora).

Uneori îsi neglijeaza si propriile sentimente, 1e reprima sau refuleaza, sau ignora ceea ce îi conduce adesea Iα tensiuni interioare.

16. Tipul INFJ - Intuitie introverts cu afectivitatea ca functie secundara

Mari inovatori în domeniul ideativ, cu încredere în viziunile interioare, indiferent de opiniile curente, de ceea ce este unanim acceptat etc. Problemele îi stimuleaza, imposibilul de asemeni. Independenti, individualisti, dominati de inspiratiile care 1e vin prin intuitie, care par atât de valabile si importante încât 1e este greu sa înteleaga de ce nu sunt acceptate de oameni. Nu totdeauna este vizibila independenta lor interioara datorita faptului  ca  pretuiesc  armonia  si  prietenia  si,  în  genere,  se

311

 

straduiesc sä-i convinga pe altii sä coopereze, sä 1e aprobe punctul de vedere, sâ participe Iα punerea în practica a scopurilor în care cred. Pot fi buni si chiar "mari" conducatori, mai ales când se daruiesc unei inspiratii întelepte reusind sä-i atraga pe altii prin credinta si entuziasmul propriu.

            Sunt atrasi mai ales de domeniile care îmbina necesitateo

            intuitiei cu sensibilitatea afectiva si mai ales, oamenii. Astfel îi

atrage mai ales profesoratul, arta si preotia. Intuitia 1e faciliteaza

patrunderea Iα întelesurile profunde ale subiectului si au c

satisfactie mare ajutând Iα dezvoltarea individuala a studentilor

Daca sunt atrasi de tehnica, se dezvolta foarte bine în cercetare

sau stiinta pentru ca intuitia 1e sugereaza noi abordari iai

|:1         afectivitatea  1e  sustine  entuziasmul  si  energia  necesara.  Ni

suporta o munca de rutina.

Cercetarile desfasurate cu testul de-a lungul acestui secol ai demonstrat nu numai validitatea caracteristicilor celor 16 tipur apreciative, ci au adaugat o multitudine de alte date grupate îr probleme privind: felul cum sunt perceputi de cei din jur; ariil« potentiale în care se pot forma si dezvolta; modalitatile curente d< interrelationare între diferite tipuri.

Exista normari care asigura o interpretare cantitativa c scorurilor, proba fiind validata concurent. Acest mod de evalua« permite aprecierea directiei preferintei tipologice, mai putin c intensitatii acestei preferinte. Autorii fac precizari referitoare 1c acest aspect, descurajând o interpretare strict numerica (4). Astfel de exemplu, nu este corect sa presupui ca un scor al intuitiei de 4/ înseamna o mai buna capacitate intuitiva decât un scor de 15 puncte; scorul mai mare indica doar ca subiectul, fortat sa aleaga este mar edificat asupra a ceea ce prefera. Având o preferinta ma

312

 

clara în felul cum abordeaza realul, ne putem astepta ca persoana sa exercite acea preferinta mai des decât alte posibile functii si este în acelasi timp foarte probabil sa-si fi dezvoltat o seama de abilitati sau deprinderi legate de utilizarea functiei preferate si, în plus, exista o probabilitate crescuta sa-si fi dezvoltat st atitudini, trasaturi, obiceiuri legate de exercitarea deprinderilor sau abilitatilor consecutive. Este vorba de presupunerea subiacenta ca o functie preferata de constiinta va fi mai diferentiata prin exersarea ei de-a lungul anilor si va imprima comportamentului anumite trasaturi specifice persoanei.

Lα nivelul scorurilor, o preferinta foarte clara, deci peste 40 de puncte Iα forma G sau peste 30 de puncte Iα forma F semnifica dominarea Iα nivelul psihismului constient a unei anumite functii si a cortegiului de deprinderi si trasaturi antrenate de aceasta functie. De obicei, astfel de preferinte dominante, conduc si spre neglijarea curenta a altor functii si a aspectelor caracteristice acestora. O preferinta puternica, respectiv scoruri între 21 si 40 pentru varianta F si 20 - 29 pentru varianta G, semnifica tendinta subiectului de a utiliza acea functie în mod preferential, dar nu în cvasitotaiitatea situatiilor. Un nivel moderat ai preferintei, 11-19, semnifica alaturi de faptul ca subiectul adesea este de acord cu descrierile caracteristice preferintei respective si, pentru psiholog, necesitatea de a acorda atentie în timpul interviului unor nuante legate de tipul de situatii, de fapte, de persoane fata de care subiectul prefera un alt gen de functie. Scorurile scazute care indica o preferinfa redusa, de 1a 1 Iα 9 puncte, se asociaza adesea cu o anume tensiune între polii acelei preferinte. De exemplu, scoruri scazute TF se asociaza adesea cu  greutatea   subiectului   de  a   se  decide   "daca   sä   urmez

313

 

îndemnurile inimii sau sa-mi urmez ratiunea". Adesea intervine si presiunea sociala care modifica raportul gândire - afectivitate, barbatii fiind încurajati mai mult spre decizii si activitati care antreneaza evaluari logice, iar femeile spre cele care antreneaza evaluari afective.

Când exista o îndoiala legata de tipul subiectului se pot face comparari ale scorurilor: scorul subiectului 1a functia dominanta fata de scorul Iα functia secundara auxiliara. Teoretic, functia dominanta va induce o preferinta mai clara, mai decisa din partea subiectului. Cam în jumatate dintre cazuri, deci nu în toate cazurile, dominanta este mai mare decât auxiliara. Sunt situatii unde preferinta pentru dominanta este slaba (scor slab), iar preferinta pentru auxiliara este mare (scor înalt). Când dominanta are un scor mic înseamna ca subiectul nu-si afirma preferinta sa clara pentru o functie care, în teorie, ar trebui sa fie cea mai diferentiata sau principala pentru tipologia sa psihica. In astfel de situatii, când preferinta pentru dominanta este scazuta, este necesar sa se evalueze scorurile extraversie - introversie sau judecata -perceptie (5).

De exemplu, daca avem trei cazuri: A = E 9, S 35, F 7, J 39; B - E 31, S 35, F 7, J 7; si C= E 27, S 35, F 31, J 39. Toate trei apar codate ca ESFJ, un tip unde afectivitatea este dominanta iar senzoriaiitatea este auxiliara, dar în fapt în toate trei apare o preferinta pentru auxiliara comparativ cu dominanta. în situatia A, extraversia este scazuta, senzoriaiitatea înalta. Preferintele El si TF au scoruri scazute. Daca subiectul ar decide ca ISFJ s-ar potrivi mai bine decât ESFJ, atunci senzoriaiitatea ar fi domianta si scorul dominantei ar fi mai mare decât auxiliara. în situatia B, preferintele TF  si JP prezinta scoruri  mici.  Aici  nu se pune

314

 

problema preferintei El, dar exista o posibilitate ca P sä se potrivesca mai bine decât J. Daca subiectul decide ca ESFP este tîpul sau, atunci functia dominanta ar fi senzorialitatea si scorul pentru dominanta ar fi mai mare decât pentru auxiliara. Situatia C aduce o preferinta clara atât pentru senzoriaiitate cât si pentru afectivitate, iar faptul ca prima este ceva mai preferata poate fi tratat ca nerelevant datorita diferentei mici între ceie doua scoruri, în general, o comparatie între scorurile dominantei si auxiliarei poate fi utila daca: 1. exista o distanta mare între ele; 2. scorul dominantei este mic; 3. daca intra în discutie fie dimensiunea El, fie dimensiunea JP.

2.     MODALITĂŢI     DE     UTILIZARE     ÎN     CONSILIEREA EDUCAŢIONALA, VOCATIONALA $1MARTTALA

Modelul teoretic preluat din psihologia jungiana are ca aspect centrai procesul de crestere al constiintei, prin diferentierea treptata a celor 4 tipuri de functii, care devin capabile sa proceseze si sa puna în relatii nuantate, - în mod adecvat în raport cu realul, si sub controlul largit al psihismului subiectiv -, o cantitate tot mai vasta de informatii, inclusiv de Iα nivelul inconstientului. Diferentierea functiilor se realizeaza treptat, prin asumarea constienta a exercitiului. în lucrarea despre tipurile psihologice, Jung introduce drept criteriu pentru gradul de diferentiere, forta, stabilitatea, consistenta, fidelitatea si capacitatea de adaptare Iα situatie pe care ie subsumeaza functionarea diferentiata (6): "Daca o functie este diferentiata sau nu   se  poate  cu   usurinta   recunoaste  prin  forta,  stabilitatea,

315

 

consistenta, fidelitatea si adaptabilitatea ei".

Autorii testului considera ca dezvoltarea tipului psihic este procesul prin care se obtine o tot mai mare capacitate de a conduce / utiliza functia preferata si o capacitate adecvata de conducere constienta a functiei auxiliare mai putin preferate, precum si un anume comfort atât în atitudinea extraverta cât si în cea introverta. Astfel, dezvoltarea tipului conduce spre încredere în sine si capacitate de autodirecfionare; aspectele existentei vor putea fi mai corect si deplin apreciate, atât cele care aduc placere, cât si dificultatile; si, nu în ultimul rând, se dezvolta o capacitate de a aprecia si respecta si celelalte tipuri diferite de cel propriu. "O deplina dezvoltare a tipului propriu reprezinta aventura unei vieti. Implica sa devi foarte bun în privinta procesului în care ai cea mai mare încredere, cel favorit, dominant. Procesul domjnant va purta pe celelalte trei si va stabiliza scopurile majore ale vietii persoanei. Dar o dezvoltare deplina a tipului propriu înseamna, de asemenea, a aduce Iα nivel de "bun", chiar daca nu "Iα fel de bun" si functionarea procesului auxiliar, al doilea în ordinea preferintei. Vα intra în sarcina procesului secundar sa realizeze lucrurile pe care cel principal, dominant nu 1e poate face. Procesul auxiliar suplimenteaza ratiunea daca cel principal este doar de receptare (percepere), sau suplimenteaza prin informare daco cel principal implica doar rationare, în cele din urma, dezvoltarea deplina a tipului implica si sa înveti sa-fi folosesti cele doua procese mai putin preferate, mai putin dezvoltate atunci când este nevoie de ele" (7).

Având ca reper aceasta perspectiva a perfectionarii structurii mentale de-a lungul vietii, problematica cunoasterii, dezvoltarii si armonizarii tipului cu cerintele educationale, existentiale sau cele

316

 

de tip profesional-vocational va introduce o perspectiva formativa în procesul de consiliere.

Un prim aspect se refera Iα identificarea adecvata a tipului >i posibilitatilor de dezvoltare, deci a dinamicii tipului.

Un al doilea aspect este al folosirii adecvate a tipurilor preferate care implica ca parte a muncii de consiliere sprijinirea clientului în a recunoaste care proces este adecvat pentru situatii date.

Astfel, de exemplu, luând în consideratie problematica consilierii legata de dimensiunea extraversie-introversie apar urmatoarele aspecte specifice. Pentru problematica extraversiei, unde ne putem astepta ca subiectul tipic sa aibe tendinta de a cauta mai întâi în afara, înspre lumea exterioara pentru a gasi explicatia evenimentelor existentiale pe care 1e traieste, putem anticipa ca subiectul sa fie mai degraba extrapunittv, decât intrapunitiv. Extravertii câstiga întelegere mai ales dupa ce traiesc un eveniment. Aceste aspecte vor orienta sedintele de consiliere mai ales catre aspecte traite de subiect în saptamâna trecuta, de exemplu cautând explicatii pentru ceea ce a fost deja trait.

De asemenea, extravertii pot sa se simta prost daca consilierul este predominant tacut pentru ca au nevoie de interactiuni active care sa 1e verifice faptul ca au fost auzitf, întelesi. Extravertii, mai aies tipul EJ prezinta o fata activa, mobila încât devine posibil pentru consilier sa piarda indicii de tulburare sau lipsa de încredere. Pentru extravertii extremi, sarcina de dezvoltare va fi sa echilibreze extraversia lor, cu introversia potentiala; trebuie sa învete treptat sa ia în consideratie aspectele înainte de a actiona, sa se simta bine si în propria companie, în singuratate.

Introvesia înseamna tendinta de a cauta tu primul cauzele

317

 

dificultätilor. Deci vor fi mai degraba intrapuniHvi decât extrapunitivi. în consecinta, una dintre sarcinile consilierii va fi, de exemplu, sä-i orientaze si spre posibilele cauze exterioare ale unora dintre probleme. Introverfii câstiga întelegere construindu-si mai întâi un cadru teoretic, conceptual. Acest lucru face ca procesul de consiliere sa se centreze pe α-i sprijini sâ-sî clarifice mai întâi conceptele, principiile din spatele comportamentelor propri sau ate altora. sedintele cu introvertii contin adesea pauze lungi care pot pricinui discomfort unui consilier extrovert, perioade în care introvertul îsi clarifica interior ceea ce s-a spus sau prinde curaj pentru a testa o noua idee asupra consilierului. De asemenea, se pot discuta modalitatile prin care introvertul poate întreprinde actiuni extraverte sau poate fi pregatit1 pentru interelafionari mai adecvate cu persoanele extraverte.

Astfel de probleme specifice fiecareia dintre celelalte modalitati preferentiale de functionare sunt dezvoltate si sistematizate în strategii pentru a se adecva consilierea tipului de client.

în al treiiea rând se pune problema stilurilor de comunicare pentru consilier pentru ca, pentru a avea succes, comunicarea trebuie sa fie ascultata fara nerabdare sau graba si înteleasa fara ostilitate. Prin cercetari experiemntale au fost structurate principalele cerinte legate de comunicarea focalizata pe tipul psihologic al clientului- De exemplu, în timp ce limbajul tipului rational logic este mai obiectiv si analitic, limbajul senzorialului este mai concret; limbajul intuitivului este mai abstract dar si simbolic; limbajul afectivului este mai personalizat. Exista astfel o serie de criterii pentru a dezvolta o comunicare reala si deplina între psihologul consilier si subiectul consiliat. Cercetari similare, desfasurate în 1982 si 1983 de Yeakley, au condus 1a dezvoltarea

318

 

unui îndrumar denumit "Preferintele stilurilor de comunicare" (8), care se bazeaza pe similaritafile functiilor de tip extrovert. Studii empirice ale aceluiasi au demonstrat ca o eficienta superioara în relatiile de afaceri, familie, sef-subordonat, profesor-elev, si chiar legate de tipul de enoriasi atrasi de preotul paroh se explica prin similaritatea-apropierea între stilurile de comunicare.

Astfel, de exemplu, referitor Iα stilul de a asculta, Yeakley descrie aspecte specifice pentru fiecare tip psihologic. Caracteristic în modul de ascultare al tipului senzorial este sä interpreteze Iα un nivel foarte practic ceea ce i se spune, punându-si întrebari de tipul: Ce spune vorbitorul? Cum ar trebui decodate cuvintele? Cum ar trebui perceput mesajul? Caracteristic tipului intuitiv, este sa asculte prin întelegere Iα un nivel mult mai profund, punându-si întrebari de genul: Ce vrea sa spuna de fapt vorbitorul? Care sunt presupunerile subiacente mesajului? Care sunt implicatiile mesajului? Care sunt posibilitatile sugerate de mesaj? Tipurile rational-logice, asculta analizând si organizând, si pun întrebari de tipul: Care este structura mesajului? Care este ideea principala? Care sunt punctele principale? Care sunt subpunctele? Cum sunt legate diferitele puncte? Exista suficiente dovezi care sa justifice fiecare cerinta? Este rationamentul logic? Sunt cerintele adevarate sau false? Tipurile afective vor evalua si aprecia în timp ce asculta, punându-si întrebari de genul: Care sunt valorile sugerate de masaj? Ar trebui acceptate sau respinse aceste valori? Ce simt eu în legatura cu ceea ce mi se spune? Ce simt eu despre cel ce vorbeste?

în consilierea maritala, cercetari comunicate atât de autorii testului (Myers & Myers, 1980 (9), cât si de Centrul pentru aplicarea  tipului   psihologic  (CAPT)  au   demonstrat  frecventa

319

 

ridicata a mariajelor între persoane care au în comun cel putin doua aspecte, daca nu mai multe. Pentru acest gen de consiliere, s-au construit de asemenea seturi de cerinte legate de diferentele între dimensiuni sau între functii.

Cerintele devin de fapt criterii de desfasurare a sedintei de consiliere si atunci când se pune problema consilierii manageriale. De exemplu, luând în consideratie diferentele între procesele irationale, respectiv între tipurile predominant senzoriale si tipurile predominant intuitive, precum si diferentele dintre procesele predominant rationale, deci între tipurile care prefera judecati logice fata de cele care prefera judecati evaluative, valorice, principalele aspecte care trebuie constientizate si clarificate partenerilor se refera Iα anumite genuri de optimizari reciproce specifice. Intuitivii au nevoie de tipurile senzoriale pentru: a 1e aduce fapte pertinente; a aplica experienta Iα probleme concrete; sä observe aspectele care în prezent cer atentie si concentrare; sa-i fixeze pe detaliile esentiale; sa faca fata dificultatilor cu realism; sa aibe rabdare; sä 1e demonstreze ca si bucuriile prezente sunt importante. Senzorialii au nevoie de intuitivi pentru: a 1e aduce noi posibilitati; a 1e suplimenta inventivitatea; a putea sesiza semnele care indica posibilele schimbari viitoare; a se pregati pentru viitor; a avea entuziasm; a fi atenti 1a esential; a învata ca merita sa te straduiesti pentru bucuriile viitorului ; pentru a 1e sprijini entuziasmul. Tipurile afective au nevoie de cele logice pentru: a analiza, a organiza, a reforma ceea ce este nevoie sa fie reformat; a fi consistenti pe o anumita pozitie; a acorda importanta "legii si evidentei"; a sta ferm în fata opozitiei. Tipurile logice au nevoie de cele afective pentru: a persuada; a concilia; a întelege cum vor simti oamenii;

320

 

a stârni entuziasm; a învata pe ceilalti; a vinde; a face reclama; a aprecia oamenii.

Din perspectiva acestor orientari s-au dezvoltat diferite tipuri de strategii pentru serviciile psihologice de consiliere educationala, familiala, orientare profesionala si chiar pentru modalitatile de interelalionare profesor - student. De exemplu, una dintre liniile de cercetare în consilierea vocationala este determinarea principalelor tipuri de profesii sau alegeri ocupationale legate de tipologia psihologica asa cum este definita de test.

Aceste liste de preferinte ocupationale se discuta cu subiectul în detaliu, prezentându-se de pilda modul* corn sunt legate de caracteristicile tipologice ocupatiile care se dovedesc foarte sau deloc atractive pentru un nume tip de personalitate, în cautarea acelor modele care se potrivesc optim candidatului. Se discuta astfel de aplicatii practice ti pentru diferitele tipuri de situatii legate de interrelate profesionale sau caracteristicile locului de munca.

Cercetari importante în ordinea întelegerii naturii umane au desfasurat McCrae si Costa, 1989 (10), încercând sa defineasca simtlarttatile dintre datele de cercetare privind cele cinci dimensiuni majore ale personalitatii, si datele de cercetare, care rezista de mai bine de 7 decenii, despre aspectele tipologice st dimensiunile subiacente acestora. De asemenea Dachowski, 1987 (11), descrie importante similaritati conceptuale între scalele MBT! si patru dintre cei 5 mari factori ai personalitatii.

Costa si McCrae, (11), în urma unor studii de corelare a indicilor MBTI cu factorii NEO - PI (autoevaluare) descopera astfel de covariatii  precum:   extraversia-introversia este  similara  în

321

 

ambele sisteme; deschiderea, ca dimensiune corespunde intuitiei opus senzori a litafii; agreabilitatea este apropiata caracteristicilor tipului dominant afectiv (fafâ de cei logic}, iar dimensiunea constiinciozitatii este apropiata de dimensiunea rationala opusa celei irationale. Studii ulterioare, realizate prin eteroevaluari au replicat determinarile anterioare (1992 (13}.

De exemplu, un subiect care în terminologia MBTI este un tip IHTJ poate fi descris ca introvert, deschis Iα experiente, antagonic si constient Singura dimensiune care nu este luata în consideratie în MBTI, testul fiind centrat pe normalitatea psihologica, este nevrotismul. El apare, în viziunea psihologiei analitice, mai ales ca o rezultanta a tulburarilor echilibrului între constient si inconstient, a disfunctfilor datorate unui eu insuficient constituit, sau, în directa rezonanta cu psihologia tipurilor, a incapacitatii constiintei de a folosi diferitele procese într-un mod adecvat si diferentiat.

Dintre covariafüie cele mai semnificative raportate de Costa si McCrae, 1992 (14), apar: corelatiile negative între fatetele El, E2, E3, E4 si E6 cu dimensiunea introversiei din MBTI; corelatii pozitive între fatetele Ol, O2, O4, O5, O6 si functia intuitiei din MBTI; corelatie pozitiva între fateta O3 si functia afectiva MBTI precum si între fateta A6 si functia afectiva; corelatii negative între fatetele C2 si C6 si dimensiunea irationala din MBTI.

Autorii considera ca avantajul major al MBTI asupra altor teste de personalitate este utilitatea lui prin modalitatile pertinente în care sunt descrise subiectului aspectele personalitatii sale; acest avantaj devine capital în munca de consiliere (1989,(15).

322

 

3. ALTE TESTE: PREZENTAREA SUCCINTĂ A INVENTARULUI DE PERSONALITATE SINGER-LOOMIS ■ S.LI.P. (8 moduri cognitive ale personalitatii si interactiuni posibile).

Testul privind tipologia personalitatii sau stilul cognitiv reprezinta o creatie ulterioara, din necesitatea de a lua în consideratie, mai nuantat, spun autorii, faptul ca Iα o parte dintre subiectii testati de regula prin MBTI nu se releva opozitia dintre functiile polare. Mai degraba, si acest aspect este mai evident în fapt Iα categoria persoanelor creative, ne confruntam cu o situatie neprevazuta în MBTI, si anume, subiectul creativi se dovedesc capabili sa utilizeze diferentiat functii "ireconciliabile" aplicând, atunci când situatia o cere, capacitatile de evaluare afectiva, pantru ca, ulterior sa comute pe judecarea logica a datelor. Lα fel, Iα nevoie, un creativ poate utiliza capacitatile de prezentificare ale senzoriali tatii, pentru ca, pe un alt plan, sa utilizeze Iα fel de adecvat functia intuitiva.

Din aceasta perspectiva, testul aduce un plus de nuantare în interpretarea Myers-Briggs, de altfel sistematica, dar prea "atomista" care de dragul taxonomizarii pierde din vedere aspectul fundamental al functionarii psihismului: unitatea actuala dintre constient si inconstient, faptul ca functionarea psihica nu se reduce niciodata Iα ceea ce se întâmpla Iα nivelul constiintei, Iα deciziile si modalitatile de operare ale eului constient. Faptul psihic este o rezultanta a întregului sistem functional. Desi, de exemplu, functia cognitiv-logica poate fi domianta pentru constiinta unui subiect, procesarea datelor înseamna si senzorialitate si intuitie si afectivitate. Unii subiecti au un eu suficient de puternic ca sa nu reprime contributiile procesarilor

323

 

paralele si sä apeleze Iα acestea ca variante posibile, perfectionându-si capacitatea de a comunica, de a se deschide spre noi continuturi sau perspective posibile.

Jung, în studiile asupra creativilor si creativitatii considera aceasta capacitate de a induce schimbari de planuri de constiinta ca atribut esential uman care este sustinut de procesul de individuare, de dezvoltare a psihismului subiectiv prin diferentierea functiilor si atitudinilor constiintei (16): "Cercetatorii au aratat ca exista tot felul de cai prin care intelectul constient nu este numai influentat de inconstient, ci, în fapt, dirijat de acesta". Referindu-se direct Iα creativ, Jung precizeaza (17}: "Poetul care se identifica cu procesul creativ este cel care de Iα bun început este în acord când imperativul inconstientului începe sa functioneze. Celalalt tip de poet, care resimte forta creativa ca pe ceva strain, este cel care, din diverse motive nu intra în acord cu inconstientul si este surprins de acesta în necunostinja de cauza (în dezacord)." "Nu este de ajuns sa cunosti daca poetul apartine tipului extrovert sau introvert de vreme ce oricare dintre tipuri are posibilitatea sa lucreze cu o atitudine introvertita într-un anumit moment si cu una extravertita în altul. Acelasi poet poate adopta atitudini diferite fata de munca sa în momente diferite, de care depind standardele pe care trebuie sa 1e aplicam" (18).

Explicând mecanismul dinamicii psihice în actul creatiei artistice, Jung se refera Iα o dualitate inerenta (19): "Orice persoana creativa este o dualitate sau sinteza de aptitudini contrare. Pe de o parte este o fiinta umana cu o viata personala, pe de alta, este un proces creativ impersonal...Arta este un tip de impuls înnascut care prinde individul si-l face propriul ei instrument". Pentru Jung, modalitatile care intervin în creatie sunt

324

 

 

doua, cea psihologica si cea vizionara: "Modul psihologic are de-a face cu materiale obtinute din tarâmul constiintei umane -de exemplu cu materiale care tin de socurile emotionale, de trairea pasiunilor si crizelor destinului uman în general -tot ceea ce tine de viata constienta a omului, de sentimentele sale în particular... Când avem de-a face cu modul psihologic de creatie artistica, nu ne întrebam niciodata din ce consta materialul, sau ce înseamna. Dar aceasta întrebare ni se impune imediat ce ajungem Iα modul vizionar de creatie. Suntem uimiti, confuzionati, pusi în garda, chiar desgustafi - si cerem comentarii si explicatii. Nu ne reaminteste de nimic din viata umana cotidiana, ci mai degraba de vise, temerile din cosmaruri, recesiuni întunecate ale mintii carora 1e dam uneori un sens eronat". Acest al doilea mod, reprezinta contributiile psihismului abisal, impersonal, care se exprima prin continuturi stranii pentru constiinta, dar pe care omul obisnuit si 1e reprima, iar creatorul 1e exprima, 1e da curs, 1e da posibilitatea sa se exprime prîntr-un produs sau imagine simbolica.

Testul SLIP porneste de Iα caracteristicile fundamentale ale celor 8 moduri cognitive fundamentale, respectiv cele patru tipuri de functii fara a 1e separa de dimensiunea atitudinala extraversie-introversîe, în masura în care nici Jung nu separa atitudinile ca entitati care exista independent de funcfii. Funcfiile pune, spune Jung, sunt deosebit de greu de gasit ca atare pentru ca orice individ utiilizeaza ambele atitudini si, în diferite masuri, toate cele patru functii. Autoarele considera (20) ca exista 8 moduri cognitive, fiecare constând dintr-o combinare a orientarii sau atitudinii si a functiei: gândirea introvertä (IT), simtirea introverta (IF), senzatia  introverta (IS),  intuitia  introvertä (INJ,

325

 

gândirea extravertä (ET), simfirea extraverta (EF), senzatia extraverta (ES) si intuitia extravertä (EN). Orice om, în decursul formarii sale ontogenetice, datorita cursului natural al energiei, influentelor parentale si educationale, a învatarii derivate din experienta, îsi dezvolta o structurare unica, personala a celor 8 moduri cognitive. Acest model sau patern particular al modurilor cognitive Iα nivelul fiecarui individ constituie stilul cognitiv individual sau tipul psihologic al persoanei. Intre modurile cognitive exista anumite intractiuni, o dinamica care poate fi determinata prin SLIP, mai ales în privinta legaturii dintre modul cognitiv dominant si cel sau cele care îl urmeaza ca frecventa.

In construirea itemilor pentru SLIP, s-a încercat stabilirea validitatii de continut ramânând în interiorul modalitatilor descriptive dezvoltate de Jung. De exemplu, Jung descrie senzatia ca functie prin care se primeste informatia prin intermediul simturilor; itemul care se refera Iα senzatie va specifica receptarea neinfluentata a informatiei. Astfel nu este adecvat sä fie folosit pentru scala de senzorialitate un item care are în continut referiri Iα lipsa de imaginatie sau a gândirii concrete. Acesti item! se vor construi pentru intuitie si respectiv, gândire, chiar daca se refera în fapt Iα o slaba dezvoltare a acestor din urma functii.

Versiunea originala a SLIP a fost construita în 1975 de Singer si Loomis si consta din 20 de situafii care specificau o stare afectiva interioara pentru subiect. Situatiile utilizate în SLIP cuprind taxonomia dezvoltata de Pervin (21). Pentru fiecare situatie sunt prezenate 8 raspunsuri posibile, fiecare reprezentând câte unul din tipurile cognitive fundamentale jungiene. Subiectul trebuie sa evalueze adecvarea pentru sine a fiecarei variante de raspuns acordând note de Iα 0 = niciodata 1a 6 = întotdeauna.

326

 

Rezultatele lotului experimental au fost analizate factorial . Factorii care au aparut acopereau 33.9 % din varianta comportamentului si sprijineau validitatea constructelor jungiene: simtfre, intuifîe, gândire, senzorialitate introverta si senzorialitate extraverta (22).

Bazându-se pe analiza factoriala realizata pe aceasta prima versiune, testul a fost revazut. în prezent se lucreaza cu versiunea a ill-a a testului SLIP care confine 16 scale: cele 8 moduri cognitive, scalele pentru cele 4 functii, scalele de introversie si extraversie precum si scalele pentru modul de procesare rational si perceptiv. Cele 8 moduri cognitive sunt scalele de baza standard ale testuiui, celeleite 8 fiind combinatii ale scalelor de baza adecvate. Manualul indica si datele tehnice ale studiilor. Referitor 1a validitatea de continut aceasta a fost examinata prin intermediul unor analisti jungieni sau a unor terapeuti cu orientare jungiana, realizându-se modificari ia sugestia lor. S-au îndepartat din versiunea originala situatiile considerate ca nediscriminative.

Validitatea de construct a fost verificata prin analize factoriale aplicate pe un lot de 1188 subiecti. Analiza factoriala a determinat 4 . factori care acopera 26.73% din varianta comportamentului (23).

Primul factor a fost denumit judecata (rationament reflexiv) si consta din 19 îtemi din scalele de introversie si 21 iremi de scalele de extraversie. Itemii contin referiri Iα planificarea sau organizarea proprie ori a altora. Planificarea reprezinta un element reflexiv, ceea ce a condus Iα interpretarea acestui prim factor ca si "judecata" în concordanta cu ceea ce Jung denumeste procesarea prin organizare, planificare, raîionare ca functii rationale, de judecare. Dintre itemii care au o încarcatura înalta

327

 

în acest factor apar: "sa fiu într-o pozitie în care îmi pot organiza munca cu maxima eficienta (.544); sau " sa-mi amân îndatoririle, sa fac un dus, sa beau ceva si sa ascult muzica (-.360).

Factorul II acopera 6.98% din varianta, si a fost de asemenea denumit judecata (rationament activ). Este similar primului factor în ceea ce priveste aspectul de organizare rationala si de planificare, dar difera în sensul unei active implementari a planurilor. Din cei 41 de itemi, 30 fac parte din scalele de extraversie, 11 din cele de introversie. Cα exemple de itemi încarcati în acest factor: "ma ofer volutar sa iau legatura cu vecinii pentru a strânge fonduri pentru persoane în suferinta" (.579); sau "pledez pentru o comisie care sa cerceteze ce s-a întâmplat cu exactitate si cum apare situatia în prezent (.503)".

Factorul HI acopera 6.86% din varianta, a fost. denumit perceptiv; contine 26 de itemi din scalele de introversie si 17 din cele de extraversie. Dintre itemii încarcati în acest factor: "devin constient de ceea ce fac propriului corp (.495)"; "fac ce pot pentru a ma întretine acasa cu hrana, bautura, TV, muzica si hobiuri (.426)"; "îmi concentrez eforturile pe proiect nu pe persoana (-.257)".

Factorul IV acoperind 4.73% din varianta a fost denumit perceptiv (afectiv); consta din 15 itemi dtn scalele de introversie si 12 din cele de extraversie. Cα exemple de itemi încarcati în factorul IV: "ma îngrijoreaza ca poate unii cred ca nu sunt capabil sa-mi fac sarcinile profesionale (.518)"; "stau întins si ma întreb ce s-a întîmplat (.461)"; "ma deprim si doresc sa fi putut face ceva (.439)".

Conform teoriei ce sta Iα baza acestui test, spre deosebire de MBTI, o persoana completa poate avea capacitatea de a percepe

328

 

si cunoaste lumea într-o multitudine de feluri si este capabiiä sä utilizeze toate cele 8 moduri cognitive de baza. Aceste moduri cognitive sunt aranjate în ordinea frecventei cu care sunt utilizate, ultimul, al optulea, fiind cel mai putin utilizat deci va fi considerat ca modul cognitiv cel mai putin diferentiat. O persoana poate avea mai multe moduri cognitive bine-dezvoltate iar unul dintre aspectele care Indica o personalitate bine adaptata este tocmai faptul ca modul cognitiv cel mai bine dezvoltat, diferentiat, nu este izolat ci functioneaza armonios cu unul sau doua alte moduri cognitive. Cel mai adesea aceasta interactiune are loc între modul cel mai dezvoltat si cel de al doilea mod în ordinea gradului de dezvoltare si frecventa. Manualul furnizeaza descrieri tip de comportamente, atitudini, reactii specifice unor asemenea interactiuni. Aceste moduri se regasesc în test prin faptul ca primesc cele mai mari, prime doua scoruri. Daca însa un individ are 3 sau 4 moduri înalr dezvoltate în profilul testului SLIP, fie similare ca punctaj, fie despartite doar de câteva puncte, trebuie examinate toate posibilele interactiuni între acele moduri înalt dezvoltate. In acest context, si în acord cu teoria jungiana, modul cognitiv cei mai putin diferentiat, ultimul ca frecventa în profilul testului, este cel care este posibil sä erupa abrupt, persoana simtindu-se prinsa într-un mod de functionare cu care nu este familiarizata (24). "Acest comportament nu-mi apartine", "Nu sunt eu cei care am facut ce am facut", sunt doar câteva astfel de exemple. Aspectul pozitiv al acestor emergente este noutatea unui mod neobisnuit de a simti, judeca, intui, vedea lucrurile, care aduce o noua provocare spre schimbare din rutina, spre a descoperi ceva nou despre si pentru sine. Modul cognitiv cel mai putin diferentiat va sparge vechile modele de conduita sau seturile

329

 

atitudinale  si  va  pregati  situatia  pentru  schimbarea psihica, transformarea si dezvoltarea personalitatii.

Din aceasta perspectiva manualul furnizeaza si aspectele probabile pentru acele functii de baza care sunt inferior dezvoltate, aspecte care pot fi utilizate ca atare în aprecierea personalitatii prezente, dar si anticipativ, pentru consilierea privind directiile de schimbare cele mai probabile si plauzibile.

330

 

4. NOTE BIBLIOGRAFICE

- Singer J., Loom is M,, 1988, interpretive Guide for the SUP, C.P.P., Palo Alto,

p.l9

- Briggs-Myers I., McCaulley M.H., 1985, Manual: A guide to the development

and use of the MBTI, C.P.P., Palo Alto

- Jung CG., 1971 (1921) Psychological Types, Definitions, C.W. 6, Princeton

Univ. Press, par. 835 836; termenul german gefühl nu are o acoperire într-o

traducere româneasca corecta; înseamna simtire cu sensul afectivitatii nu al

senzorialiîatii. De asemenea, în psihologia tipurilor functia afectiva a simtirii se

refera !a capacitatea de a evalua valoric lumea, realul, pe sine si nu Iα emotiile

însotite de manifestari psihosomatice care corespund trairii nediferentiate a

oricarui fapt psihic. Traducerea termenului prin sentiment, ar limita continutul în

masura în care în definirea curenta sentimentul reprezinta unul dintre procesele

afective superioare. Pentru detalii se pot consulta paragrafele 723 - 729

- op. cit. p. 58 -59

- op. cit. p. 60

- Jung CG. din C.W.6 studiu! "A Psychological theory of types" (1931), par.

956; de asemenea, referitor 1a functia cea mai putin dezvoltata, cea care

ramâne forma prin care se exprima predominant inconstientul: "un criteriu de

recunoastere esential al inferioritatii unei functii este faptul ca nu-si poate fi siesi

suficienta si este dependenta mereu de oameni ori circumstante, ca dâ nastere Iα

diferite dispozitii psihice, ca nu ne putem baza pe folosirea ei Iα nevoie, ca este

sugestibila si are un caracter labil. Functia inferioara ne situeaza mereu în

dezavantaj pentru ca nu o putem directiona ci, mai degraba, suntem victimele

ei"

- op. cit. p.65

- op. cit. p.70

- op. cit. p. 71

- McCrae R.R., Costa P.T.,  1989, Reinterpreting the Myers Briggs Type

Indicator from the perspective of the five-factor model of personality, Journ. of

Personality, 57, 17-40

- Dachowski M.McC, 1987, A convergence of the tender-minded and the

331

 

tough-minded?, American Psychologist, 42, 886 - 887

■ Costa P.T., McCrae R.R., 1989, NEO PI / FFI Manual, PAR., Odessa

Florida

- Costa T.P., McCrae R.R., 1992, Revised NEO Pi & NEO FFI, Professional

manual, P.A.R., Odessa Florida, p. 53

- op. cit., p. 47

- op. cit., p. 11

- Jung C.G., 1966, On the relation of Analytical psychology to poetry,

C.W.I 5, Routledge & Kegan, London, par. 114

- op. cit. par 115

- op. cit. par 117

-Jung C.G., 1966, Psychology and literature, C.W.I5, Routledge & Kegan,

London, par. 143

- Singer J., Loomis M., 1985, The Singer-Loomis Inventory of Personality,

Manual, C.P.P., Palo Atto,p.2

- Pervin LA., 1984 (ed. a IV-α), Personality: Theory and research, Wiley,

New York

- Loomis M., 1982, A new perspective for Jung's typology, Journ., of

Analytical Psychology, 27, 59 - 69

- op. cit., p.22

- v, nota 6

332

 

VIII ALTE CHESTIONARE - INVENTARE DE

PERSONALITATE PREZENTARE SUCCINTĂ

Chestionarele prezentate pâna în aceasta secventa a lucrarii au un aspect comun semnificativ: autorii lor au dublat munca de cercetatori si creatori de instrumente de evaluare cu efortul considerabil de a structura în plan teoretic un mode! al personalitatii, sau de a pleca de Iα un astfel de model subsumând chestionarul cadrului teoretic.

Acest ultim capitol al cârtii cuprinde prezentarea unor chestionare care, prin contintul lor, fie sunt mai focalizate pe un -unele aspecte ale personalitatii, fie, desi au ca scop surprinderea personalitatii în ansamblu, azi au fost treptat înlocuite de marile chestionare ale personalitatii prezentate anterior. Drept urmare, ele pot servi pentru evaluarea unora dintre aspectele mai putin generale, sau, uneori servesc drept instrument de comparatie în studiul validitatii.

Vom prezenta toate aceste instrumente succint prin prisma caracteristicilor sau factorilor specifici pe care îi evalueaza. In situatia în care exista un cadru teoretic explicativ, sau un punct de vedere al autorului testului deosebit sau divergent de cele ce au

333

 

fost prezentate, vom circumscrie respectiva abordare daca este importanta în interpretarea datelor.

1. CHESTIONARUL     DE     NEVROTISM     sl     PSIHOPATIE PICHOT - P.N.P.: DIMENSIUNIsI SPECIFICUL INTERPRETĂRII

■ Testul P.N.P., paranoic - nevrotic - psihopat, a fost publicat în 1958 de psihiatrul francez Pichot (1) ca proba care se adresa unor colectivitati civile si/sau militare cu un grad mai redus al formarii intelectuale, cu scopul decelarii rapide a celor care prezinta un tablou psihologic care, prin amploarea simptomatologiei patologice, atinge nivelul anormalitatii.

Cele trei directii sondate sunt tendintele paranoide, tendintele nevrotice si tendintele psihopate - P.N.P.

Testu! se distinge de un chestionar obisnuit în masura în care autorul, utilizând toate datele de cercetare disponibile, ajunge Iα concluzia ca un chestionar este insuficient când se adreseaza doar pârtii constiente a psihismului, si încearca introducerea planului inconstient, prin doua probe quasiproiective a caror valoare diagnostica fusese deja probata: un test asociativ-verbal cu alegere fortata derivat dintr-un instrument britanic - Crown Word Connection List dar bazat pe experienta testelor asociative americane derivate din experimentul si testu! lui Jung, si un test de gusturi alimentare construit de autor pe baza recunoscutei tendinte a nevroticilor de a refuza un numar crescut de alimente (comportament ideosincratic). In ambele, alegerile subiectului pot indica fie normalitatea definita ca lipsa de manifestare a unui complex  inconstient,   fie  anormalitatea,   prin  prevalenta  unor

334

 

alegeri simptomatice.

Testul confine patru scale. Prima este scala de sinceritate, care reprezinta preluarea scalei similare din MMPI. interpretarea scalei se face asemanator normelor pentru MMPt.

Scala a doua vizeaza dimensiunea nevrotismuluî; este alcatuita din trei probe astfel ca nota finala va reprezenta însumarea ponderata a scorului standard (note T) Iα: proba de gusturi alimentare, proba de asociafii verbale si Iα chesHonartul propriu-zis al scalei. Itemit au fost selectati prin experimentare din The Maudsley Medical Questionnaire. Gradu! de manifestare al tendintelor nevrotice este semnificativ când nota T depaseste 70; indicele de gravitate este dat de depasirea unei note T de 80.

Scala a treia vizeaza tendintele paranoide; itemÜ au fost selectati experimental din scalele Guilford Martin Personal Inventory si scala Pα din MMPI. Graduf de semnificatie patologica al notei T creste odata cu nivelul 70. Este de asemenea semnificativa gruparea L ridicat & Pα ridicat care pot creste siguranta diagnosticului de rigiditate interpretativa caracteristica paranoiacului.

Scala a patra vizeaza tendintele psihopate; itemii au fost selectati prin experimentare din scala similara a MMPÎ. Scala are aceleasi coordonate interpretative ca cea din care a fost derivata.

Datele tehnice prezentate în chestionar privind procedura de validare permit într-o proportie semnificativa punerea unui diagnostic nosologic (40% pentru psihopatie, 52% pentru paranoie, 51% pentru nevrotism} sau a unui diagnostic privind gradul de patologie psihica (27% pentru psihopatie, 45% pentru paranoie, 43% pentru nevrotism). Totusi, este posibil sa existe cazuri de subiecti care prezinta o alta limita patologica decât T

335

 

70. in principiu, exista o probabilitate maximala ca un subiect care are o nota ridicata Iα una dintre aceste scale, sau ridicata si predominata fata de ridicarea celorlalte scale, sa prezinte patologia incriminata de scala respectiva.

Daca notele T nu depasesc 70 nu se poate vorbi de trasatura / trasaturi patologice, ci doar de tendinte care se situeaza în limite normale. Astfel de subiecti cer un examen aprofundat.

Când notele T sunt inferioare lui 70 însa nota de Iα scala de nesinceritate L depaseste limita putem diagnostica tendinta subiectului de a se prezenta într-o lumina favorabila, constienta sau nu. Un astfel de profil va cere un examen mai complet care sa deceleze între rigiditatea paranoicului si dorinta subiectului de a raspunde conform dezirabilitafii sociale.

2. INDEXUL CORNELL

DIMENSIUNI sl INTERPRETARE

Scopul testului este asemanator celui al PNP: sa evalueze rapid un numar mare de subiecti privitor Iα unele tendinte psîho-patologice. In acelasi timp, prin forma în care a fost construit se constituie si ca un ghid de interviu pentru cei 1a care se constata fie tulburari psihosomatice serioase, fie neuro-psihiatrice.

Chestionarul a fost construit de un grup de psihologi si psihiatri de Iα Universitatea Corneli în timpul celui de al doilea razboi mondial, Iα cererea Oficiului de Cercetare stiintifica si Dezvoltare. Prima forma a fost denumita Cornell Selectee Index si a fost utilizata mai ales ca mijloc de diagnosticare rapida în centrele de

336

 

recrutare. Cuprinde doua tipuri de probleme: itemi care diferentiaza clar între subiectii cu serioase tulburari de personalitate ti cei färä astfel de aspecte; itemi care se refera Iα tulburari somatice. Acestora li s-au adaugat un numar de itemi referitor Iα comportamentul în serviciile armate.

Lα sfârsitul razboiului, acesti itemi cu specific militar au fost modificati, construindu-se o noua versiune Corneli Index N2 (2) cu 101 itemi: 64 din CSI (N), 36 de itemi adaugati si un item introductiv.

Corneli Index are itemii cu o transparenta evidenta, formularea este directa, chestionarul este un interviu aplicat simultan pe un numar mare de subiecti. Raspunsurile sub forma Dα sau Nu afirma sau neaga un aspect patologic (în afara itemîlor 20, 69, 82, 87 unde cheia este inversata). Exista un numar de 12 itemi speciali, denumiti "stop" al caror grad de semnificatie patologica este major (ca de exemplu: "Ati fost deja internat într-un spital psihiatric", "Ati avut deja convulsii", "Ati fost arestat de mai mult de trei ori", etc}. Daca în protocolul de raspuns este marcat prin Dα un astfel de item stop, el se constituie ca o indicatie pentru continuarea interviului printr-un dialog anamnestic aprofundat. Itemii stop ai testului sunt: 32, 33, 55. 56, 57, 78, 79, 88, 90, 91, 93, 95. Desi reprezinta o îmbunatatire considerabila a probei, itemii stop nu echivaleaza cu o validare propriu-zisâ a chestionarului si nici nu-i îmbunatatesc validitatea (3),

Continuturile itemilor testului sunt, în general, grupate pe diferite tipuri de problematici psihosomatice sau neuro-patologice astfel: deficientele de adaptare exprimate printr-o afectivitate dominata de temeri, frica, insuficienta (itemii 2- 19); reactii afective patologice, mai ales depresie (itemii 20 - 26); nervozitate

337

 

si anxietate (itemii 27 - 33): simptome psihosomatice neurocirculatorii (îtemu 34 - 38); reactii patologice de spaima (itemii 39 -46); simptome psihopatologice altele decât cele de rnai sus (itemii 47 - 61); ipohondrie si astenie (itemii 62 - 68); simptome psihosomatice gastrointestinale (ttemii 69 - 79); sensibilitate si excesiva neîncredere (itemii 80 - 85); tulburari psihopate (itemii 86 -101).

Interpretarea testului, în functie de scopul utilizarii, se poate reliza prin (4): 1 .considerarea subiectilor care au depasit un numar de 23 de ttemi cu raspuns patologic ca având tulburari psihopatologice semnificative; 2. subiectii care au depasit un numar de 13 raspunsuri afirmative sunt considerati ca având tendinte psihopatologice; 3. chiar daca nota este inferioara lui 13, dar exista cel putin un raspuns afirmativ 1a un item stop, subiectul este îndrumat spre interviul anamnestic aprofundat.

Proba poate fi aplicata fie pe loturi largi de subiecti pentru a decela pe cei cu o problematica psihiatrica, fie ca test secundar pentru nuantarea situatiei unui subiect care are o cota ridicata Iα o scala de nevrotism a altui chestionar sau se plânge de dificultati de adaptare profesionala / maritala / scolara..

3. CHESTIONARUL WCÖDWORTH-MATHEWS: DIMENSIUNI st INTERPRETARE

Inventarul prototip pentru auto-evaluari în problematica personalitatii este creat de Woodworth, 1918, în timpul primului razboi mondial ca o încercare de a standardiza interviul psihiatric pentru α-l adapta unei testari pe loturi largi de subiecti, cu denumirea Woodworth Personal Data Sheet (5). Era un instrument

338

 

format din 116 ifemi formulati si experiementati prin loturi de normali vs. loturi de subiecfi cu tulburari neuropsihologice. Corneli Index este, în acest sens, reprezentantul modern al acestui mode! de Iα începutul secolului.

Dintre variatele adaptari si revizii care au urmat, cea mai cunoscuta este Woodworth-Matheus Personal Data Sheet (6), utilizabil pentru copii si adolescenti.

Aceasta varianta are 76 de itemi care contribuie Iα una sau mai multe dintre scalele chestionarului.

Scalele sunt: 1. emotivitate simpla (coeficient de ponderare 28); 2. tendinte obsesive si psihastenice (coeficient 24); 3.tendinte schizoide (coeficiient 30); 4. tendinte paranoide (coeficient 20}; 5. tendinte depresive si ipohondriace (coeficient 26); 6. tendinte impulsive sî agresivitate (coeficient' 36); 7. tendinte spre instabilitate (coeficient 52); 8. tendinte antisociale (coeficient 52).

Itemii sunt transparenti, fara a exista o preocupare pentru controlul atitudinii subiectului fata de proba. Se raspunde prin Dα sau Nu, majoritatea raspunsurilor Dα fiind cele prin care subiectul îsi recunoaste, respectiva manifestare sau fapt psihic.

Sistemul de cotare pondereaza nota Iα fiecare dintre scale pentru a aduce Iα unitate interpretarea. Astfel, daca valorile pâna 1a 1 20 de puncte sunt considerate "în limita normalului", valorile care depasesc acesta limita sunt interpretabile în sensul fie a tendintei spre a manifesta simptome caracteristice pentru scala respectiva, fie, daca trec de 240 de puncte, indica tendinte comportamentate din ce în ce mai accentuate.

Chestionarul, desi înca utiiizat în unele laboratoare, este depasit atât moral prin noua orientare în diagnoza psihiatrica, cât

339

 

mai ales tehnic, prin inconsistenta studiilor de validare.

4. CHESTIONARUL DE PERSONALITATE GUILfORD-ZIMMERMAN DIMENSIUNI sl INTERPRETARE

Pornind de ia metodele interviului clinic si anamnestic, Guilford construieste înainte de 1950 o serie de chestionare, fie ca unic autor - inventarele SEM si STDCR, fie împreuna cu Martin -chestionarele Personel inventory, Inventory of factors Gamin.

Chestionarele citate reprezinta rezultatul unut efort de cercetare si de calcul a intercorelatiilor itemilor mai multor tipuri de chestionare (7). în urma acestor studii au fost identificati 13 factori: introversia sociala S; introversta cognitiva T; depresia D; tendinta cicloida; rhathymia R; activismul general G; ascendenta vs. submisivitate A; masculinitate vs. feminitate M; inferioritate I; nervozitate N; obiectivitate O; cooperare Co; agreabtlitate Ag. Inventarul de factori STDCR acopera primii cinci factori descoperiti prin analiza factoriala aplicata unor chestionare de introversie - extraversie. GAMIN include pe ceilalti 5 factori. Iar ultimii 3 fac obiectul lui GM Personal Inventory.

In 1949 Guilford publica Guilford Zimmerman Temperament Survey (8) care include 10 trasaturi majore ale personalitöfü identificate: 9 sunt identice cu cele incluse în chestionare anterioare, desi pentru unele s-a schimbat denumirea pentru simplificare st o mai mare claritate. Iar una dintre trasaturile evaiucrte reprezinta o combinare a doua dintre trasaturile înalt corelate din chestionarele anterioare.

Dimensiunile în noua forma sunt: G, activitate generala, cu 30

340

 

item! care se refera Iα aspecte precum placere pentru viteza, graba, vitalitate, plin de viata, productie si eficienta vs. lent, deliberativ, oboseste usor, Ineficient; /?, autocontrol cu aspecte precum seriozitate, deliberare, persistenta vs. indiferenta, impulsivitate, placere pentru excitare (rhathymia); A, ascendenta, aspecte precum autoaparare, conduce, vorbeste în public, stapân pe sine vs; submisivitate, ezitare, evita plin de precautie; 5, sociabilitate prin caracteristici precum a avea mulfi prieteni, a cauta contacte sociale vs. prieteni putini si timiditate (întroversre sociala); E, stabilitate emotionala prin egalitatea dispozitiei, optimism, calm vs. fluctuarea dispozitiei, pesimism, reverie, excitabilitate, sentimente de vinovatie, neliniste, singuratate si o proasta sanatate (combinarea factorilor C si D); O, obiectivitate caracterizata prin hiposensibiiîtate vs. hipersensibilitate, centrat pe sine, suspicios, "intra în necazuri"; F, prietenie prin toleranta actiunii ostile, acceptarea dominarii, respectul pentru ceilalti vs. beligerant, ostil, cu resentimente, dorinta de a domina, dispret fata de alfir , pentru testele care implica aspecte psihofiziologice paradigma este a intensitatii (itemü accentueaza intensitatea manifestarilor trasaturii avute în vedere). în consecinta, datele psihofiziologice au o mai mare legatura intrinseca cu starile psihice decât cu trasaturile proprîu-zise, circumscriind aria temperamentului. Trasaturile, temperamentale sunt trasaturi ale personalitatii, dar radacinile lor sunt în mare parte în biologic.

Exista o multitudine de chestionare care îsi propun sa masoare aspectele temperamentului, fie explicit, de exemplu chestionarul SSS - Sensation Seeking Scale (scala de cautare a senzatiei) al lui Zuckermann, 1979 (12), fie implicit, prin natura teoriei autorilor, si am studiat deja chestionarul EPI al lui Eysenck.

Unul dintre autorii europeni recunoscuti deja de decenii pentru

343

 

studiile sale experimenateaie si interculturate privind trasaturile temperamentale sau a configuratiilor de trasaturi, creator de chestionare este Strelau. Teoria reglatorie a temperamentului, RTT (12), a fost prezentata în mod sistematic în monografia din 1983. Lα data respectiva teoriei lipsindu-î partial operationalizarea termenilor si, în cea mai mare masura, instrumentul sau instrumentele de eva!uare,o serie de studii experimentale si prezentari ulterioare, Strelau, 1 985, 1989, Strelau si Plomin 1992 (14), au reluat si adâncit diferitele aspecte teoretice. RTT considera ca trasaturile temperamentale se refera 1a caracteristicile formale ale comportamentului, care se evidentiaza în caracteristicile nivelului energetic si în aspecte temporale. Sunt doua dimensiuni fundamentale ale temperametuiui responsabile de diferentele în caracteristicile energetice ale comportamentului: reactivitatea si activitatea. Reactivitatea se revela în intensitatea reactiilor Iα stimuli, cu aspecte care circumscriu sensibilitatea, capacitatea de lucru. Activitatea este o trasatura temperamentala care se evidentiaza în cantitatea si gama de actiuni preluate de subiect (comportamente direcfionate spre scop). Aspectul temporal antreneaza 6 caracteristici ale temperamentului; mobilitatea, persistenta, recurenta, regularitatea, viteza de reactie, tempoul reactiei; dintre acestea doar mobilitatea a primit suficiente confirmari empirice.

Chestionarul ce initial se numea Strelau Temperament Inventory STI, prezinta o varianta: ST! R (revazut). Recent, 1993 (15), Strelau construieste FCB-Tl, Inventarul de temperament privind caracteristicile formale ale comportamentului

Constructia acestor chestionare se bazeaza pe o strategie rational-empirica pentru care teoria lui Pavlov privind tipurile de

344

 

activitate nervoasa superioara a constituit punctul ele pornire.

Cele patru scale sunt: forfa excitatiei SE, forta inhibitiei SI, mobilitatea proprietatilor sistemului central nervos MO, echilibrul proprietatilor sistemului centrai nervos B. Scalele propriu-zise sunt formate din 17 definitii ale componentelor: 7 pentru SE, 5 pentru SI, 5 pentru MO iar B este o scala secundara care indica proportia dintre SE si S!.

Construind chestionarul Strelau, 1983 si ulterior în colaborare cu Angleitner (16) au considerat proprietatile S.N.C, ca trasaturi generale care se pot evidentia în toate tipurile de temperamente, în caracteristicile motorii, în activitatea verbala, în reactiile emotionale.

Forfa excitatiei este definita ca o capacitate functionala a S.N.C. care se manifesta în abilitatea de a suporta o stimulare intensa sau de lunga durata, fara a trece Iα inhibitia de protectie (transmarginala). Sursele de stimulare sunt multiple, precum: situatii, medii, sarcini si stimuli discreti, caracterizati printr-un nivel dat de variatie, noutate, intensitate, complexitate, semnificatie. si activitatea proprie a persoanei apare ca sursa de stimulare (Strelau 83). Generarea stimularii tine de activitati diferite, care prezinta aspecte variate de amenintare, risc, tensiune si au un impact în cresterea nivelului de activare, conform studiului realizat de Strelau, Angleitner, Bantelman, Ruch, 1990 , sentimentele de adecvare, scopurile, valorile si imaginea de sine Iα un moment dat. Daca dorim sa cunoastem de ce se comporta persoana într-un anume fel sau sa prognosticâm felul în care este posibil sa reactioneze într-o împrejurare, trebuie sa cunoastem imaginea de sine, opiniile sale dominante, convingerile, preocuparile, problemele dominante, îndoielile si conflictele intrapsihice, scopurile si valorile prevalente.

Un concept central ai imaginii personalitatii este adecvarea sinelui (euiui) în sensul în care o personalitate care este adecvata, are o imagine de sine pozitiva, se simte acceptata, dorita, capabila, se accepta si se cunoaste pe sine. Corelat acestei teme apar conceptele si trasaturile pe care 1e evalueaza instrumentul lui Bills. IAV forma pentru adolescenti a facut obiectul unor numeroase cercetari consacrate atât validarii prognostice a scalelor, cât si determinarii nivelului de adaptare al adolescentului în societate în raport de alte teste de realizare (Bright, 1980 (25).

Imaginea de sine este partea centrala a organizarii eului, considerat principala structura a psihicului. Eul ideal este o imagine despre sine în termenii dorintei; acceptarea de sine reprezinta ce simte despre felul în care se considera a fi. Interpretarea scalelor se realizeaza în cadrul teoretic prezentat anterior, a gradului în care eul este.o structura adecvata; adaptarea personala nu poate avea loc atâta vreme cât discrepanta dintre imaginea de sine si a eului ideal este suficient de mare pentru a duce Iα nefericire; adaptarea personala se dezvolta în relatia cu ceilalti - în cadrul acestei relatfonari persoana se auto-percepe ca fiind Iα fel, mai mult, mai putfn

352

 

adecvata decât cei corespunzatori ei. Adaptarea sociala, în termenii psihologiei perceptive, este posibila acolo unde persana crede ca este adecvata, îsi traieste pozitiv propria demnitate, integritate, valoare.

Chestionarul este o listä de termeni descriptivi pe baza careia subiectul, cu ajutorul unei gradari în 5 trepte a raspunsului, se evalueaza în termenii imaginii pe care o are despre sine, a gradului în care accepta acesta imagine, a imaginii ideale care reflecta felul în care ar dori sa fie; secundar, se evalueaza gradul de adecvare prin caicului discrepantei între ideal si real.

Forma pentru adulti si forma pentru adolescenti sunt paralele, desi prima cuprinde un numar de 49 itemi, cea pentru adolescenti 38. Adaptarea, experimentarea si normarea în limba româna a acestor doua forme a permis si studii comparative interculturale (Minulescu, Bright, 1993 (26). Analiza factorials a datelor ia proba împreuna cu datele unui interviu structurat axat pe aceeasi problematica a condus de exemplu pentru lotul de adolescenti Iα reliefarea unui factor general denumit "imagine pozitiva de sine" responsabil pentru 24.9 % din varianta comportamentului. Trei factori de grup: imagine ideala despre sine si ceilalti, 14.2% din varianta; imagine pozitiva despre ceilalti, 11.3% din varianta si trebuinta de împlinire / realizare personala, 8.5 % din varianta. De asemenea, un factor specific denumit dependenta de certitudine, de "sprijin în viata" dRperind 8.1% din varianta. Studiul confirma rolul central al imaginii de sine pentru comportament si personalitate.

Lotul de adulti difera de orientarea si dimensiunile adolescentilor. Astfel analiza factqriala a datelor a desprins un factor  genera!   responsabil   de   30.2%  din  varianta  denumit

353

 

imagine ele sine pozitiva", dar si a 4 factori de grup, altii decât ia adolescenti: imaginea pozitiva a altora privind capacitatea de a se adapta existential, 11,4% din varianta; imaginea ideala proprie si a altora, 10.8% din varianta; nevoia si dorinta de a resimti realizarea propriului potential, 8,7 % din varianta; afectivitate întarita prin independenta, 8.1 % din varianta.

9. CHESTIONARE 51 INDEXURI CLINICE PENTRU ADOLESCENŢI $1 COPII

în secventele care urmeaza vom trece în revista unele dintre chestionarele de tip autoevaluare construite pentru practica clinica, focalizate fie pe probleme psihologice ale personalitatii, fie pe aspecte psihologice care reprezinta scopuri ate tratamentului. Un instrument în clinica nu permite doar diagnoza starii psihismului Iα intrare, ci, în aceeasi masura furnizeaza o informatie care ajuta Iα monitorizarea progresului terapiei si evaluarea eficientei acesteia.

Psihologia clinica americana (27) a produs astfel numeroase instrumente tip chestionar focalizate pe varii probleme, a caror dimensiune este redtisa (majoritatea au sub 50 itemi), forma este adecvata tipului de subiect (copil, adult, probleme relationale în cadrul cuplului, probleme %trafamiliale etc.). Toate instrumentele indicate sunt oficial recunoscute si au datele tehnice - norme, validare -rezolvate. Nu sunt experimentate în limba româna.

Vom prezenta câteva dintre instrumentele dezvoltate pentru problematica copiilor si adolescentilor.

Orientarea adaptativa a adolescentilor este un chestionar de

354

 

54 itemi centrati pe comportamentele adaptative, creat în 1991 de J.M.Patterson & HJ. McCubbic pentru^ a evalua comportamentul adolescentilor în situatii problematice sau dificile.

Scala imaginii de sine în comportament, creat în 1978 de R.L.Wiliiams & E.A.Workman, chestionar de 36 itemi destinat evaluarii imaginii de sine Iα copii.

Indexul de evaluare a comportamentului Iα copii, chestionar creat în 1984 de A.R.StiffmanJ.G. Orme,D.A. Evans^.A. Feldman, P.A.Keeney, pentru a evalua problemele comortamentale ale copiilor.

Scala de personalitate a copilariei, chestionar de 40 de îtemi, creat în 1974 de E.Dibbie & D.J.Cohen pentru evaluarea personalitatii generale si a competentei Sα copii.

Scale de atitudini a copilului fata de tata si fafä de mama, chestionare de 25 itemi create în 1992 de W.W.Hudson pentru evaluarea problemelor copilului în relatia cu parintii.

Scala de opinii a copilului fata de divort, chestionar de 36 itemi creat în 1987 de L.A.Kurdek & B.Berg pentru evaluarea opiniilor copilului fata de divortul parintilor.

Chestionarul de evaluare cognitiva a copilului, creat în 1 983 de S.Zats & L.Chassin pentru a evalua cognifii asociate cu anxietatea Iα test.

Chestionarul privind singuratatea copilului, focalizat pe sentimentul de singuratate, adecvare - inadecvare sociala, estimare subiectiva a statutului; chestionar creat în 1985 de S.R.Asher.

Perceperea autocontrolului de copil, autocontrolul dintr-o perspectiva cognitiv comportamentala, conceput în 1982 de LLHumprey.

355

 

Inventar pentru elevi privind opiniile comune creat în 1 983 de S.R.Hooper & CE. Layne, evalueaza prin 44 itemi 11 opinii irationale considerate de Ellis ca apartinând mentalitatii comune.

Scala privind modul compulsiv de a mânca, se refera Iα obezitatea asociata unui mod compulsiv de a mânca, construita în 1 984 de D,M,Kagan & R.LSquires.

Scala de autoevaluare a depresiei construita în 1981 pentru a evalua extinderea si severitatea depresiei Iα copii prin 18 itemi, construita de P.Birleson.

Inventarul de comportament E/berg, construit în 1990 de S.Eyberg pentru evaluarea problemelor comportamentale de conduita, prin 36'de itemi.   ,

Scala de evaluare a auto-aprecierii Hare construita în 1985 de B.R.Hare, pe baza a 30 de itemi.

Lista de evaluare a problemelor Iα temele pentru acasa construita în 1987 de K.M.Anesko, G. Scholock, R.Ramirez, F.M.Levine; instrument de 20 de itemi destinat evaluarii intensitatii si frecventei unor astfel de probleme.

Scala pentru copii pentru lipsa de speranta construita în 1983 de A.F.Kazdin, pe baza a 17 itemi pentru a evalua cognifiile legate de lipsa de speranta, construit pertinent pentru intentiile suicidale si depresie.

Scala de impulsivitate creata în 1965 de P.P.Hirschfield, B.Sbtton-Smith si B.G.Rosenberg, evalueaza prin 19 itemi impulsivitatea definita ca tendinta spre nerabdare si încalcarea regulilor.

Index privind relatiile cu egalii construit de G.C.Armsden & M.T.Greenberg, 1987, evalueaza prin 25 itemi atasamentul copilului de parinti ti de egali.

356

 

Termometrul dispozitiei, construit de B.W.Tuckman în 1988 pentru a evalua starea afectiva de moment.

Scala de tendinte suicidafe multi-atitudinatä construita de I.Orbach, LMilstein, D.Har-Even, A.Apter, S.Tiano, A.Eiîzur, 1984, destinata a masura prin 30 de itemi tendifele suicidale Iα adolescenti.

Scala privind locul controlului Nowicki-Strickland construita de S.Nowicki si B.R.Strickland, 1973, pentru a evalua prin 40 itemi locul controlului Iα copii.

Scala de persistenta Iα copii construita în 1 987 de Dlufi & A.Cohen pentru evaluarea abilitatii de a continua sä lucreze Iα o sarcina dificila sau chiar insolubila, mai ales pe termen lung.

Scala de dezirabilitate sociala Iα copii mici construita în 1 970 de LH.Ford & B.M.Rubin pentru a evalua trebuinta de aprobare sociala Iα copii.

10. CHESTIONARE CLINICE PENTRU PROBLEMELE DE CUPLU

Chestionarul Beier-Sternberg privind discordia, construit de E.G.Beîer & D.P.Sternberg în 1977 pentru a evalua conflictul si nefericirea maritala.

Scala de competitivitate, chestionar de 50 itemi construit de M. R.Laner în 1986 pentru evaluarea competitivitatii în relatfonare.

Scala de dominanfa-acomodare, construita în 1986 de C.N.Hoskins pentru a evalua dominanta-adaptarea în familie si cupluri.

Scala de cariera duala în familie, construita în 1980 de B.F.Pandleton,, M.P.Poloma, T.N.Garland, compusa din 6 scale:

357

 

tipul de mariaj, responsabilitatea domestica, satisfactie, imagine de sine, proeminenta carierei, drumul carierei.

Scala de echitate-inechitate, construita în 1981 de J.Traupmann, R.Petersen, M.Utne, E.Hartfield pentru a evalua echitatea în relatiile intime.

Scala de evenimente ipotetice producatoare de gelozie, construita în 1982 de G.L.Hansen pentru! evaluarea geloziei maritale.

Indexul satisfactiei maritale, construita în 1992 de W.W.Hudson pentru a evalua problemele în relatia maritala.

Scala de socpuri si orientari maritale Kansas construita de K.Eggemen, V.Moxîey, W.R.Schuman în 1 985 pentru evaluarea intentionalitatii în relatia maritala.

Inventarul de nefericire existentiala, construit în 1993 de E.J.Thomas, M.Yoshioka, R.D.Ager pentru evaluarea nivelului de nefericire fata de 1 8 arii ale existentei.

Scala de alternativa maritala, construita în 1981 de J.R.Udry pentru a evalua perceptia alternativelor Iα casatorie.

Indexul nivelului de comparare maritala, contruit de R.M.Sabatellî pentru evaluarea perceptiei de catre soti a relatiei lor mantale.

Scala de fericire maritala, construita în 1973 de N.H.Azrin, B.T.Naster, RJones pentru evaluarea nivelului actual al fericirii maritale.

Scala locului controlului marital Miller, construita în 1983 de P.C.Miller, H.M.Lefcourt, E.E.Ware pentru evaluarea locului controlului în casatorie.

Scala de abuz non-fizic a partenerului, construita în 1992 de J.W.Garner si W.W.Hudson pentru a evalua gradul de abuz

358

 

notvfizic perceput.

Scala de abuz fizic, construita în 1992 de W.W.Hudson pentru a evalua perceperea abuzului fizic.

Scala de evaluare a relatiei, construita în 1988 de S.S.Hendrick pentru a evalua satisfactia în relatie.

Diferentialul semantic pentru rolurile sexuale, construit în 1984 de RJ.Hafner penlru a masura aspecte ale rolurilor sexuale în relatia maritala.

11. CHESTIONARE CUNICE PRIVIND INTERRELAŢIONAREA ÎN FAMILIE

Inventar privind relatia parentala adolescent-adult, construit de S.J.Bavolek în 1984 pentru evaluarea atitudinilor parinti-adolescenfi în familie.

Scaiele de tehtici în conflict, construit de M.A.Straus în 1990 pentru a evalua gradul de rationare, agresiune verbala si violenta în familie.

Scala de evaluare a adaptabilitatii si coeziunii, construita de D.H.Olson, J.Portner, Y.Lavee în 1986 pentru a evalua coeziunea familiala si adaptabilitatea.

Instrument de evaluare a familiei, construit de N.B.Epstein, L.M.Baldwin, D.S.Bishop în 1983 pentru evaluarea functionarii familiei în termenii modelului McMaster care descrie 6 dimensiuni ale functionarii familiei: rezolvare de probleme, comunicare, roluri, raspunsuri afective, implicare afectiva, controlul comportamentului.

Inventar de opinii ale familiei, construit de P.V.Roehling, A.L.Robin în 1986 pentru a evalua opiniile nerationale privitor Iα

359

 

relatia parinte-adolescent.

Inventar de adaptare familiala, construit de H.I.McCubbin, P.G.Boss, G.R.Wilson, B.B.Dahl în 1991 pentru a evaiua raspunsul sotilor Iα stresul familial.

Scala de functionare a familiei, construita de M.LTavitian si al., în 1 987 pentru evaluarea dimensiunilor functionarii familiei.

Indexul de responsabilitate familiala, construit de P.M.Bjorkquist în 1984 pentru a evalua diviziunea responsabilitatilor în rolurile familiale.

Indexul relatiilor familiale, construit îm 1 992 de W.W.Hudson pentru evaluarea problemelor relatiei parentale cu copilul.

Lista de alegere pentru problemele de memorie si comportament, construita în 1985 de S.H.Zarif si J.M.Zarit pentru evaluarea problemelor de comportament Iα parintii psihoticî si efectele asupra celor care îi îngrijesc.

Testul afectivitatii parentale, construit în 1983 de M.N.Linehan pentru evaluarea afectivitatii parentale fata de comportamentul copilului.

Instrumentul pentru legaturile parentale, construit în 1979 de G.Parker, H.Tupling si L.B.Brown pentru a evalua legaturile parentale din perspectiva copilului.

360

 

12. NOTE BIBUOGRAFICE

- Pichot P., 1958, Le questionnaire P.N.P, Revue de psichoiogie applique, 8,

199 - 219; Pichot P., 1959, Manuel du questionnaire P.N.P., CAP., Paris

- Cornel! Index Manual (Revised), 1949, The Psychological Corporation, New

York

- Anastasi A., 1957, Psychological Testing {editia a V-α), Macmillan, New

York, p. 531

- Delay J., Pichot P., Perse J.,1955, Methodes psychometriques en ciinique.

Test mentaux et interpretations, P.U.F., Paris

- Anastasi, op. cit., 529 - 530

- Woodworth R.S., Mathews E., 1923, Woodworth-Mathews Revised Data

Sheet, Stoeiting,Chicago

- Anastasi, op.cit., 534 - 537

- Guilford J.P., Zimmerman W.5., 1949, The Guilford -Zimmerman Survey:

Manual, Sheridan Supply Co, Beverly Hills

- op. cit.

- Thurstone L.L., 1950, Thurstone Temperament Schedule: Examiner's

Manual, Science Research Associates, Chicago

- Angleitner A., 1991, Personality Psychology: Trends and development,

Europ. Journ. of Personality, 5, 185 - 197

- Zuckerman M., 1979, Sensation Seeking: Beyond the optimal level of

arousal, Erlbaum, Hillsdale NJ.

- Strelau J, 1983, Temperament, Personality, Activity, Academic Press,

London

- Sfrelau J. (ed.), 1985, Temperamental basis of behavior, Marsaw studies

on individual differences, Swets & Zeitlinger, Lisse; Sfrelau J., 1989,   The

regulative theory of temperament as a result of East-West influences, în

Kohnstamm G.A. si at. (Eds.), Temperament in Childhood, 35 - 48; Strelau J.,

Plomin R., 1992, A tale of Iwo theories of temperament, în Caprara si al.

(Eds.), Modern Personality Psychology: Critica! review and new directions,

Harverster Wheatsheaf, New York, 327 - 351

- Streiau J., Zawadzki B., 1993, The Forma! characteristics of

Behaviour-Temperament inventory, FCBTI: theoretical assumptions and scale

361

 

construction, Europ. Joum. of Personality, 7, 313 - 336

- Strelau 1, Angleitner A., Bantelman J., Ruch W., 1990, The STI R:

theoretical considerations and scale development, Europ. Journ. of Personality,

4, 209 - 235; Strelau J., Angieitner A. (Eds.) 1991, Explorations in

temperament; International perspectives on theory and measurement, Plenum

Press, New York

- op. cit.

- Minulescu M., Strelau J., Angleitner A., 1 994, Conceperea ti

experimentarea variantei românesti a testului de masurare a caracteristicilor

bozale energetice ale personalitatii, STI R, lucrare sustinuta Iα Conferinta

nationala de psihologie, Univ. Bucuresti (rezumate, 183 -184)

- Leonhard, 1979, Personalitati accentuate în viata ti literatura (traducere).

Editura stiintifico si enciclopedica, Bucuresti

- Schmiescheck H., 1970, Fragebogen zur Ermittlung akzentuierter

Persönlichkeiten, în Psychologie, Neurologie und medizinische Psychologie,

Heft 10, Leipzig, 378-381

- Nestor Î. (1975) Explorarea personalitatii accentuate, în Inventare

multifazice de personalitate, 1991, Institutul de stiinte ale educafiei, 82 - 99

- Fahrenberg J., Selg H" Hampel R., 1978, Das Freiburger

Personlichkeitsinventar, Verlag fur Psychologie, Hogrefe, Gotfingen

- Pitariu H., Iernutan L, 1984, Utilizarea inventarului de personalitate

Freiburg, FPI, în Investigarea capacitatii de adaptare Iα viata militara, Revista

Sanitara Militara, 47 - 55; Pitariu H., 1986, Adaptarea si experimentarea

inventarului de personalitate Freiburg, în Revista de psihologie, 4, T 32, 282 -

293

- Bills R., 1975, A System for assessing affectivity, Univ. Alabama Press,

Alabama

- Bright CD., 1980, The Relationship between Self-ideal and Discrepancy

scores on Bills' lAV; Succesful completion of GED Test and scores obtained on

Self concept and Acceptance of self, teza doctorat, Libraria congresului,

Washington O.C.

- Minulescu M., Bright CD., 1994, The experimentation of Bills IAV in

România, prezentata Iα A VI-q Conferinta a EAPA, Groningen

- Fischer J., Corcoran K., 1994, Measures for clinical practice (ed. a II-α),

Vol I. & il, The Free Press, New York

362

 

ANEXE

cp.i.

TESTUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA

(esantion)

îmi plac reuniunile tocmai pentru a fi în compania altora.

Singura   parte   interesanta   a   unei   reviste  este   partea

umoristica.

L-am privit pe tatal meu ca fiind omul ideal.

Omul simte nevoia sa se laude putin din când în când.

Modul nostru de gândire ar fi mult mai eficient daca am

suprima expresii ca "probabil"/ "aproximativ" si "poate".

Simt o puternica dorinta de a reusi în viata.

într-un grup, de obicei, prefer sa fac ceea ce doresc ceilalti,

decât sa propun eu ceva.

îmi plac povestirile lui I.Creanga.

în general, ma duc Iα cinematograf de mai multe ori pe

saptamâna.

Unii oameni exagereaza propriile lor necazuri, pentru a

atrage simpatia altora.

Chiar daca mi-am format o opinie, mi-o schimb cu usurinta

sub influenta altora.

1 2.   Adeseori am impresia ca mi-am ales gresit profesia.

Mα gândesc de doua ori atunci când trebuie sa iau o

hotarâre.

întotdeauna  ma  conduc,  fara  exceptie,  dupa  principiul:

munca înaintea distractiilor.

363

 

De mai multe ori pe saptamâna am senzatia ca mi se

întâmpla ceva.

N-are nici un sens sa preiei sarcinile altora, pentru ca, în

final, asta nu duce decât Iα necazuri.

Mi-ar place sä fiu ziarist.

O persoana care nu voteaza nu este un bun cetatean.

Cred ca mi-ar fi placut sa fiu sef de santier.

Am avut experiente de viata foarte ciudate si bizare.

Viata mea cotidiana este plina de fapte care îmi trezesc

interesul.

A nu-fi declara veniturile suplimentare pentru ca astfef sa

scapi de marirea impozitului, înseamna a fura din bunuf

obstesc.

Câteodata cel ce are putin este mai bine situat decât ce! ce

are mai mult.

Ţin ca lucrurile mele sa fie întotdeauna în ordine si bine

aranjate.

Ma simt stingher în prezenta oamenilor spirituali si ironici.

E bine sa fii în anturajul unor persoane importante pentru ca

sä profiti de anumite avantaje pe care altii 1e obtin cu multa

truda.

Atunci când aud de succesul unei persoane pe care o cunosc

bine resimt acest lucru ca pe un esec propriu.

Cred ca mi-ar fi placut profesia de creator de moda.

Se spune adesea ca "ma aprind repede".

Uneori îmi place sa bârfesc.

Ma îndoiesc ca as fi corespunzator pentru  un post de

conducere

Am tendinta sa fiu rezervat fata de persoanele care se

364

 

poarta mai prietenos decât" ma asteptam.

In genera! as prefera sä am ca tovarasi de munca femei.

Exista unu oameni în care nu pofi avea nici un pic de

încredere.

Ma scoate din sarite când vad pe cineva scuipând pe trotuar.

Când eram elev chiuleam deseori de Iα scoata.

în comparatie cu prietenii mei, sunt pufine lucruri de care

sa-mi fie frica.

îmi este greu sa intru în vorba cu necunoscuti.

Recunosc ca îmi place sa joc câte o festa altora.

Mα simt foarte stânjenit când cred ca cineva ma observa.

Lα majoritatea întrebarilor exista un singur raspuns corect,

daca ai reusit sa reunesti toate informatiile necesare.

CPI: SCA1E DE NORMAUTATE (1-18)

1          DOMINANTA (DOU6 itemi

ADEVĂRAT:53,57,162,167,179,202,207,235,267,295,303, 304,310,319,320,33   5,   346,   355,359,376,403,412,448., FALS:31,54,111,113,117,177,210,233,253,258,314,315,369, 370,379,38 3,385,390,418,424,443,452,456.

CAPACITATE PENTRU STATUT (CS)-32 itemi

ADEVĂRAT: 17,62,72,103,154,160,167,200,201,283,287.

FALS:23,25,32,40,47,49,55,68,79,94,l 28,137,186,1 90,220,

227,230,233,237,258,273.

SOCIABILITATE tSY)-36 itemi

ADEVĂRAT: 1,4,45,50,61,84,102,107,108,126,146,163,167,

365

 

197,202,216,218, 228,242, 269,277,283. FALS:7,64,74,83,111,121,124,134,145,188,225,258,273,284

4          PREZENTA SOCIALĂ tSPl-56 itemi

ADEVĂRATA, 10,30,50,77,80,93,97,102,108,148,152,170,

180,197,200,208,224, 231, 245,251,259,275,280,296.

FAIS:2,5,14,23,25,47,54,58,68,69,74,76,83,92,96,98,118,

123,134,13

7,150156,174,177,187,192,226,227,229,282,285.

5          ACCEPTAREA DE SINE tSAÎ-34 itemi

ADEVĂRATEI ,42,86,101,104,112,138,146,179,197,198,211

,216,247,275,296,300.

FALS:3,7,31,38,47,69,111,121,174,177,182,185,227,223,25 8284,291.

6          BUNASTARE PERSONALĂ (WBl-44 itemi

ADEVĂRAT: 224,259,275,312,313,413.

FALS: 15,54,70,89,191,236,266,297,299,301,306,308,309, 318,325,330,337,341,344,351,353,358,372,375,381,388,39 8,406,411,415,425,430, 434,437,438, 449, 454,455.

7          RESPONSABILITATE (RE)-42 itemi

ADEVĂRAT: 18,22,51,61,126,138,162,179,193,212,213,221, 234,235,278,283, 286.

FALS: 16,20,26,36,43,49,73,75,77,90,105,113,121,129,139, 164,189,20 5,206210,253, 261,288,294,300.

366

 

8          SOCIALIZARE (SQV54 item!

ADEVĂRATEI23,144,168,180,192,198,212,223,245,284,

317,323,334,367,3 73,389, 394,395,409,429,439.

FALS: 12,36,93,94,156,164,170,182,184,214,257,302,327,

336,338,339,345,369,385,386,393,396,398,405,416,420,42

8,431,435,436,444,457.

9          AUTOCONTROL fSCI-50 itemi

ADEVĂRAT: 149,168,174,223,276,286.

FALS:4,20,29,42,44,48,53,54,57,66,78,81,91,93,102,104,11

4115,120,132,146,151,170,173,178,183,185,191,196,208,2

11,231,243,248,251,   257,267,

275,292,294,296,297,298,300.

10        TOLERANTA (TO)-32 itemi

ADEVĂRAT: 122,172,269.

FALS:15,20,27,33,60,67,89,94,117,134,136,139,142,151,15

8176,183,184,206,

209,219,237,241,247,257,258,266,285,294.

11        IMPRESIE BUNĂ (Gli-40 itemi

ADEVĂRAT: 14,103,127,133,140,165,195,222,254.

FALS: 10,30,34,38,42,44,48,56,66,70,78,81,91,101,109,120, 150,153,159,170,178,203,207,231,238,248,262,268,275,28 9,293.

12        COMUNAUTATE tCMl-28 itemi

ADEVĂRATEI 6,322,333,342,343,348,371,410,426,427,440, 445,446,447.

367

 

FALS:307,311,321,324,332,349,350,360,366,374,378,384, 401,421.

13 REALIZARE PRIN CONFORMISM (AC)-38 itemi ADEVĂRAT: 6,8,46,125,135,202,228,239-,246,260,264,292. FALS:9,20,29,36,49,119,121,145,147,157,161,164,173,175, 194,214,23 6,243250,251,270,271,279,281,291,299.

U REALIZARE PRIN INDEPENDENTĂ IAO-32 itemi ADEVĂRAT: 8,50,122.

FALS:3,5,20,37,41,52,59,63,116,117,121,130,139,141,145, 169,196,204,206,225,237,241,252,255,263,265,270,273,29

4.

15        EFICIENTA INTELECTUALĂ (IEl-52 itemi

ADEVĂRAT:30,50,l 22,152,200,228,269,283,290,356,362,

368,389,391,399,40 7,414,432,433.

FALS:2,20,49,64,76,92,l 11,121,136,141,157,164,169,184,

188,205,258,265,273,298,352,365,382,392,402,417,419,42 2,423,434,441,450,453.

16        SIMT PSIHOLOGIC (PYt-22 itemi

ADEVĂRAT: 95,166,172,207,215,234.

FALS:11,12,24,54,85,88,99,118,131,145,155,185,211,226 ,229,282.

17        FLEXIBILITATE (FXi-22 itemi

ADEVĂRAT: 331.

FALS:305,326,328,329,340,347,354,357,361,363,364,377,

368

 

380,387397, 400,404,408,442,451,458.

18 FEMINITATE (FE)-36itBmi

ADEVÄRAT:28,35,58,64,65,71,î 10,115,144,181,187,217,23 2240,244,272,278.

FALS: 13,19,38,39,78,82,87,100,106,114,123,129,143,171, 199,208,210,214,249,256,274.

SCAlf ABREVIATE MMPI (19-30)

19        MINCIUNA (CPI-Lt

ADEVĂRAT: nici unui

FALS: 30,66,91,120,153,197,207,373,414 a=1.068  b=1.36

20        FRECVENTA fCPI - F)

ADEVĂRAT: 2,157,183,288,306,330,372,393,423,437,454. FALS: 224,312,392. .0=1.927 b=2.08

21        CORECŢIE fCPI - Kl

ADEVĂRAT: 276.

FALS: 10,44,60,66,111,128,133,134,142,147,150,227. a=1.609   b=5.72

22        IPOHONDRIE fCPI - Hs)

ADEVĂRAT: 298,308,411,437,459.

FALS: 135,138,313,407,475.

369

 

a=2.456   b=3.87

23        DEPRESIE (CPI - Dl

ADEVĂRAT: 54,147,150,177,299,437,453,459. FALS:21,44,50,66,114,128,130,133,197,242,245,259,280, 356,358,474, 475,479. a=1.675   b=7.17

24        ISTERIE (CPI - Hy)

ADEVĂRAT: 54,89,107,158,337,437,455,459. FALS:21,66,111,124,128,133,135,138,142,161,176,227,245, 266,342,389,457,475. a=1.773   b=8.29

25        DEVIAMTA PSIHOPATA ICPI - Pdl

ADEVĂRAT:20,54,94,164,173,214,257,336,353,369,386,390 ,393,398,423,454 .

FALS:21,37,61,111,130,134,212,227,245,267,276,290,385, 389. a=1.275   b=5.75

26        MASCUUNITATE-FEMINfTATE (CPI ■ Mfi

ADEVĂRAT: 8,17,72,122,217,240,244,351.

FALS:19,49,121,128,136,143,167,172,199,205,208,209,210, 249,269,37 3,392474.

am=0.611   bm=l8.07

af= 1.260 bt 15.69

370

 

27        PARANOIA fCPf - Pα)

ADEVĂRAT: 91,184,220,294,353,386,398,423.

FALS: 32,142,209,212,219,241,245,266,286.

a=0.995   b=4.70

28        PSIHASTENIE (CPi - Prt

ADEVĂRAT:54,70,91,147,151,177,187,243,257,258,309,369

,383,449,455,456

.FALS: 21,50,108,135,356.

a=1.965   b=1.48

29        SCHIZOFRENIE fCPI - Se)

ADEVĂRAT:20/54,89,91,99,137,151,175,236,285,294,297, 299,309,330,336,3 41,353, 358,398,402,423,430,449,456. FALS: 21,290,413.

a=2.006    b=3.19

30        HIPOMANIE Oi - Mα)

ADEVĂRAT:77,117,175,294,297,336,338,341,351,386,39,9,

402,453,479.

FALS: III, 134,148,153,227,286,373,389.

a=1.331     b=5.10

31        INTROVERSIE SOCIALA fCPI - Sil

ADEVARAT:27,54,68,124,134,142,150,188,209,227,358,286

,385,422.

FALS: 1,20,108,111,143,163,167,191,200,202,206,208,218,

242,243,368 .

a=1.930    b=1.84

371

 

INTROVERSIE-EXTRAVERSIE (fed

ADEVĂRAT: 108,200,216,242,259,277,346.

FALS:33,38,58,74,83,111,124,134,159,177,186,227,272,284

,385,418.

COPILĂRIE ARMONIOASA «Hol

ADEVĂRAT: 45,168,323,367.

FAIS: 299,303,420,428,453.

34(fSu)

ADEVĂRAT: 1,77,102,163,167,208,218,231,251,296,395. FALS: 69,182,318.

35        CONFORMISM - REBELIUNE IfCol

ADEVĂRAT: 223.

FALS:44,80,91,114,161,173,183,214,248,250,268,275,297, 336,396,435 .

36        ASCENDENTA -SUBMiSMTATE tfAsl

ADEVĂRAT:39,53,179,184,202,239,262,267,230,359,376,

412,448.

FALS: 31,379,443.

37        FORŢA SUPRAEGOULUI - NEVROTISM (fSel

ADEVĂRAT: 50.

FALS:11,54,99,121,145,176,192,194,238,243,252,257,279,. 298, 327,331,369,405,422,456,477.

372

 

ADEVÄRAT:24,35,51,68,85,88,96,98,112,123,131,230,256, 273,317,328,348, 361,363,370,380,383,387,409,460,478. FALS: 228.

39        ÎNCREDERE IN SINE ÎN PUBUC ffSd

ADEVĂRAT: 52,239,319,403.

FALS: 7,40,258,314,334,429,452.

40        AMIABIUTATE - IRiTABIUTATE (fAm)

ADEVĂRAT: 138.

FALS: 2,64,89,178,190,236,364,425,469.

41        SENINĂTATE - DEPRESIE ffSe)

ADEVĂRAT: 245.

FALS: 12,27,76,94,185,187,232,311,341,353,365,378,416,41 9441,461,465,467.

12 FORŢA EULUI - PSIHOTISM ffoi ADEVĂRAT: 13,180.

FALS:20,92,l 28,151,157,158,164,207,271,294,299,302,374, 390,421,42 3,431,444,449,

SCĂIE TEORETICE U2-52)

43 REAUZARE

ADEVĂRAT:6,56,112,131,181,224,256,260,264,312,316,380 ,382,473

373

 

FALS: 101,145,352

44        AFIUATJE (nAft

ADEVĂRAT: 1,107,167,242,287,395 FALS:38,74,124,332,468

45        DEFERENTA (nDe)

ADEVÄRAT:3,7,11,125,127,155,165,198,223,304,314,370,

462,478

FALS: nici unul

46        DOMINANTA tnDo)

ADEVĂRAT:50,53,l 79,200,202,319,320,346,359,376,403,

412,448

FALS:31,379,443

47        EXHIBARE fnEx)

ADEVĂRAT:4,78,93,102,108,146,231,239,267,292,296,317,

435

FALS: 186

48        INFRAVOIDANCE tnlnl

ADEVÄRAT:25,40,57,58,83,85,l 11,134,150,159,227,258,28 4,285,334,348,41 8,422,429,452

FALS: nici unul

49        NURTURANCE (nNut

ADEVĂRATA 95,240,295,433,447

FALS: 16,219,315,329,374,469

374

 

50        ORDINE (nOrt

ADEVÂRAT:24,88,166,204,229,246,328,361,364,387,408 FALS:331

51        JOC fnPll

ADEVÄRAT:9,39y77; 119,143,163,185,208,218,251,280 FALS:461

52        ÎNŢELEGERE (nUn)

ADEVĂRATEI 40,211,215,222,228,269,283,472 FALS: 2,67,281

53        AUTONOMIE (nAu)

ADEVĂRAT:36,81,148,157,180,182,194,214,250,268,275,

288,302,318,336,396,421,476

FALS: nici unul

SCA1E RATIONALE (53-59)

54        DOMINANTA Dom)

ADEVARAT:6,37,50,53,81,102,179,180,200,202,224,239,25 6267,319,320,34 6,355,359,376,403,412,448,476 FALS:7,11,13,25,31,111,134,177,227,258,272,335,369,379, 383,385,41 8,429,443,452,462

55        SOCIABILITATE (rSoct

ADEVĂRATEI ,52,77,102,108,119,143,163,167,208,218,

242,251,280,287,3 46,395

FALS:38,40,57,74,83,109,111,124,134,156,159,182,227,236

375

 

,252,284,2 85,286,334,416,418,461

56        RESPONSIBIUTATE tr Resl

ADEVĂRAT: 14,51,112,149,162,181,195,221,234,235,260, 278,312,323,380,38 9,442473

FALS:43,49,73,101,117,120,139,145,185,203,253,262,275, 297,307,331 ,374,388,420

57        PSYCHOLOGICAL-MINDEDNESS (r Psy)

ADEVĂRAT: 127

FALS:25,47/59,69,98,106,123,136,141,176,209,219,225,226

,233,252,2

57,282,325,329,378,416,419,425,457,458,460,469

58        FEMiNINTATE (r Fern)

ADEVĂRAT:28,68,88,144,160,240,244,286,287,433,480 FALS: 17,33,36,82,87,95,104,129,172,196,205,210,249,269, 283,291

59        REAUZARE ACADEMICA (A<;h)

ADEVĂRAT:6,50,61,84,95,103,122,140,166,181,204,222,22 4228,246,256,260,269,283,292,391,408 FALS:54,94,99,116,121,145,169,185,230,326,331,352,422, 436,450,456

60        CONFORMISM (r Conl

ADEVĂRAT:7,58,88,127,165,198,212,223,229,255,260,263, 276,290,304,305, 314,348,385,387,462,478

FALS:29,170,250,268,275,302,339

376

 

AUE SCALE

61        AMENABILJTATE (Ament

ADEVÄRAT:3,7,43,44,64,74,91,111,112,121,124,147,157,

170,173,174,209,213,243,266,281,284,294,317,341,345,35 1,361,409,416,428,436,454. FALS:45,168,228,276,313,411,469,

62        ANXIETATE lAnxl

ADEVĂRAT:90,94,l 56,158,175,183,236,285,306,321,327,

353,372,378,381,390,398

FALS:178,190,214,246,348.

63        EMPATIE fEmtt

ADEVÄRAT:4,8,52,84,86,97,100,127,191,198,239,275,287, 359,403.

FALS:25,67,79,81,98,186,194,247,255,271,361,363,364,421 ,442,463.

6Â FAaOR P; ORIENTARE SPRE PERSOANA tPol ADEVÄRAT:45,52,53,97,108,131,146,154,163,179,200,202, 216,218,239,242,256,287,292,319,320,346,359,391,403,41 2,448,475.

FALS:7,13,25,38,64,68,74,79,85,182,186,188,223,227,272, 314,325,383,385,418,429,452,460.

65 FACTOR V: ORIENTARE SPRE VALOARE (Vc)

ADEVÄRAT:22,46,103,127,135,138,149,165,168,174,181, 195,260,276,278,313,356,362,367,371,380,392,407,413,43

377

 

9,451.

FALS:20,26,29,30/32,42/44/48,49/55,60,71,77,80,81,93,101,

105,106,109,114,115,117,119,120,132,141,142,153,155,15

7,161,164,170,175,178,183,184,185,191,194,203,206,209,

214,237,247,248,250,253,262,266,268,270,275,279,282,28

9,291,294,297,298,299,300,302,307,336,344,351,353,375,

396,398,399,406,411,419,420,428,431,436,453,454,

463,468,470,474.

65 SCALA FORŢA EGOULUI BARRON fCPI-Es) ADEVÄRAT:62,77,107,269,356,475. FALS:20,54,70,74,151rl 73,175,232,243,298,344,358,369, 385,434,441,459.

A.C.L USTA DE ADJECTIVE (ejtmtion)

Vα veti confrunta cu o lista de 300 adjective. Cititi-le cu atentie si puneti un "X" dupa fiecare adjectiv care considerasi ca va caracterizeaza. Nu va preocupati de posibilele repetitii sau de eventualele contradictii. Lucrati rapid si nu zaboviti prea mult timp asupra unui adjectiv. încercati sa va descrieti asa cum sunteti si nu cum v-ar place sa fifi.

            39- retinut        78 -neîncrezator

1- cu prejudecati          40- eficace       79- ordonat

2- cu initiativa   41- egoist         80- moderat

3- spirit practic 42- elegant       81- natural

4- activ 43- echilibrat    82- îndârjit

5- afectuos       44- excitabi!     83- optimist

6- agresiv         45- expansiv     84- obisnuit

7- altruist          46- extravagant            85- original

8- anxios          47- hoinar        86- pasnic

9- arogant        43- Flirteur       87- rabdator

378

 

10- cutezator 11 - atragator 1 2- sobru ] 3- ovar

avid

bizar

îmbufnat

calm

capricios

schimbator

circumspect

21 - combativ

complicat

încrezator

conventional

curajos

temator

crud

cinic

destins

dependent

dezinteresat

demn

direcl

discret

distins

docil

placut

necugetat

 

puternic

viclean

51-frivol

evaziv

îndemânatic

cu tupeu

idealist

imaginativ

imatur

nepoliticos

neprietenos

inconstant

indiferent

individualist

indolent

influentabil

ingenios

inhibat

nemultumit

insensibil

69- instabil

70- intolerant 71 - voios

las

Sogic

loial

stapân pe sine

siret

maniera!

 

cu personalitale

pesimist

nerealist

plâgaret

snob

precis

grabit

prevenitor

risipitor

fatarnic

certaret

rezonabil

lOO-ranchiunos

realist

rebel

I           OS-recunoscâtor

104- chibzuit

105-neastâmparqt

retras

rezervat

108-responsabil

rigid

robust

sanatos

112-neinfluentabil 113- fara complexe

I1         4-nepretentios

fara scrupule

fara tact

 

379

 

ACLC NEO PI R

Lista de alegere - adjective corelate fatetelor scalelor (text complet)

 

Fafeiele nevrotismului

NI        anxietate

N2       ostilitate

N3       depresie

N4       constiinta de sine

N5       impulsivitate

N6       vulnerabilitate

 

anxios,  temator,   nelinistit,  tulburat,

nervos, -încrezator, -optimist

anxios, iritabil, impacientat,

excîtabil, capricios, -blând, încordat

nelinistit, -multumit, -încrezator, -cu

încredere în sine, pesimis^capricios

anxios

rusinos, -cu încredere în sine, fricos,

-încrezator, defensiv, inhibat, anxios

capricios, iritabil, sarcastic, egoist,

pripit, excitabil

.gândire clara, -încredere în sine,

-încrezator, nelinistit, -eficient, -vioi,

neserios

 

Fafetele oxtroversiei

 

E1     caldura

E2      spirit gregar E3     afirmare de sine

 

prietenos, cald, sociabil, vesel,

-retras, afectos, dornic de relatii

umane

sociabil, deschis, cauta placerea

-retras, vorbaret, spontan, -renunta

agresiv

 

380

 

E4        acHvism

E5        cauta excitarea

Eö        emotii pozitive

Fafefele deschiderii

fantezie

estetica

sensibilitate

activitate

ideatie

valori

 

-rusinos, se afirma, cu încredere în sine, plin de forta, entuziast, cu încredere

energic, grabit, activ, hotarât, entuziast,agresiv, activ cauta placerea, îndrasnet, aventuros, încântator, frumos descurcaret, istet

entuzist, glumet, laudaros, spontan, optimist, vesel

visator, imaginativ, bine dispus,

poznas^rtistic, complicat

imaginativ, artistic, original, entuzist,

inventiv, idealist, versatil

excitabil, spontan, intuitiv,

imaginativ, afectiv, vorbaret, deschis

interese largi, imaginativ, aventuros,

optimist, -moale, vorbaret,

nestatornic

idealist, cu vederi largi, inventiv,

curios^riginal/imaginativ,

perspicace

-conservator, neconvenfional,

-precaut, fltrteur

 

381

 

Fatetele agreabilitäfii

 

Al         încredere

A2       franchete

A3       altruism

A4       bunavointa

A5       modestie

AÖ      blândete

Fatetele constiinciozitatii

CI        competenta

C2       simfui ordinii

C3       simtul datoriei

C4       cauta realizarea

 

iertator, încrezator, -suspicios, -circumspect, -pesimist/pasnic^dur -complicat, -revendicativ, -istet, -fiirteur,-încântator, -siret, -autocrat cald, duios, blând, generos, amabil, tolerant, -egoist

-încapatânat^revendicattv^voluntar, -nerabdator^intolerant, -direct, -dur -îi place sa se afiseze, -istet, -dornic sa se afirme, -argumenteaza, - cu încerdere în sine, -agresiv, -idealist prietenos, cald, întelegator, duios, blând^nestatornic, amabil

capabil, cu încredere în sine, meticuloS/inventiv/încrezator, -confuz, inteligent

organiza^meticulos, capabil, corect, metodic, -distant, -neserios -defensiv, -împrastiat, -fara grija, -indolent/meticulos^distrat-vânator de greseli (chitibusar), -dur meticulos, ambitios, muncitor, întreprinzator,  hotarât, încrezator, persistent

 

382

 

C5    autodisciplina       organizat, -indolent, capabil, -distrat,

energic, motivat, meticulos,

muncitor

Co    chibzuinta -pripitz-impuisiv^neserios

-nerabdator, -imatur, meticulos,

-capricios

CHESTfONATUL NEO PI R

Autodescriere (esantion)

Nu-mi fac griji

îmi  place cu adevarat majoritatea oamenilor pe care-i

întâlnesc

Am o imaginatie foarte activa

Tind sa fiu cinic si sceptic cu privire Iα intentiile altora

Sunt recunoscut pentru prudenta si bunu! meu simt

Mα înfurie adesea felul cum ma trateaza oamenii

Fug de aglomerarile de oameni

Preocuparile artistice si estetice nu sunt foarte importante

pentru mine

Nu sunt viclean ori smecher

] 0.   Mai degraba astept daca e vorba sa aleg, decât sa planific totul dinainte

Rar ma simt singur sau färä chef.

Sunt dominant, plîn de forta, îmi place sa ma afirm

Fara emofii puternice, viata n-ar fi interesanta pentru mine

Unii cred ca sunt egoist si preocupat de mine însumi

383

 

încerc sä fac constiincios toate sarcinile ce-mi revin

in relatiile cu ceilalti ma îngrozeste mereu ideea ca as putea

face gafe

17.       Muncesc si ma distrez într-o maniera degajata

1 8.   Sunt destul de constant în obiceiuri

Mai degraba as coopera cu ceilalti decât sa fiu în competitie

Ma integrez usor dar fara sa ma implic prea mult

Rar ma dau peste cap în ceea ce fac

Adesea caut senzatii tari

îmi place adesea sa ma joc cu teorii sau idei abstracte

Nu am nimic împotriva sa-mî scot în evidenta talentele sau

realizarile

Reusesc destul de bine sa ma adun pentru a face lucrurile Iα

timp

Adesea ma simt neajutorat si doresc ca alcineva sa-mi

rezolve problemele

Niciodata nu am sarit în sus de bucurie cu adevarat

Cred ca a lasa studentii sa audieze vorbitori în controversa

1e poate provoca confuzii si-i poate induce în eroare

Liderii politici ar trebui sa fie mai constienti de latura umana

a politicii lor

De-a lungul anilor am facut câteva lucruri destul de stupide

Pot fi cu usurinta speriat

Nu gasesc prea placut sa palavragesc cu oamenii

încerc sa-mi pastrez o minte realista si sä evit zborurile

fanteziei

Cred  ca   majoritatea   oamenilor   sunt  în   esenta   bine

intentionati

Nu iau foarte în serios îndatoriri civice precum votarea

384

 

Sunt o persoana ponderata

îmi place sa fie o multime de oameni în jur

Uneori sunt complet absorbit de muzica pe care o ascuit

Lα nevoie, sunt gata sa manipulez oamenii pentru a obtine

ceea ce vreau

îmi pastrez lucrurile curate si ordonate

Uneori ma simt complet lipsit de valoare

Uneori nu reusesc sa ma afirm cât as putea

Rar traiesc emofii puternice

încerc sa fiu curtenitor cu orice om

Uneori nu sunt atât de demn de încredere cât ar trebui

Rar sunt constient de mine când sunt înconjurat de oameni

Când fac ceva, o fac cu vigoare

Cred ca este interesat sa înveti sa practici noi hobiuri

Pot fi sarcastic si taios Iα nevoie

Am o serie de scopuri clare si muncesc constant pentru ele.

STIR

INVENTARUL DE TEMPERAMENT STRELAU REVIZUIT VARIANTA

ROMANEASCĂ

(text complet)

întrebarile acestui chestionar se refera Iα diferite aspecte ale temperamentului. Nu exista raspunsuri "corecte" sau "gresite"; fiecare trasatura temperamentala îsi are avantajele ei.

Va rugam sa raspundeti Iα fiecare întrebare în parte fara sa va

385

 

mai controlati rapunsurile Iα întrebarile precedente. încercati sa prezentati o imagine despre dvs. asa cum sunteti acum, în realitate, nu cum ati dori sa fifi; este esential sa raspundeti sincer Iα întrebari.

Cα un ajutor Iα gasirea raspunsului care va descrie cel mai bine, va puteti compara cu alti oameni de acelasi sex si aproximativ de aceeasi vârsta.

Bineînteles, comportamentul si chiar si punctele dvs. de vedere pot varia de Iα situatie Iα situatie, dar va rugam sa încercati sa faceti o apreciere generala, indicând felul în care va manifestati de obicei!

Lα fiecare întrebare se raspunde prin încercuirea raspunsului care descrie cel mai bine gradul dv, de asemanare:

APROB ÎN ÎNTREGIME        1

APROB MODERAT      .        2

DEZAPROB MODERAT        3

DEZAPROB ÎN ÎNTREGIME 4

Nu am dificultati în respectarea unor reguli de conduita

recunoscute de toti.

Daca cineva ma jigneste, încerc sâ-i raspund cu aceeasi

moneda, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.

386

 

S-ar putea sä abandonez o preocupare sau un obiectiv în

fata unui pericol neasteptat.

Pot cu usurinta sa ma readaptez Iα un vizitator neasteptat.

îmi pastrez sângele rece în fata unui pericol care apare

brusc.

Cu aceeasi placere as primi vizitatori neasteptati ca si pe

cei îndelung asteptafi.

Pot sa-mi reprim cu usurinta un comportament ce nu se

potriveste cu normele sociale.

Nu ma adaptez usor 1a împrejurari noi.

Daca este necesar, pot cu usurinta sa amân o calatorie.

îmi vine greu sa astept terminarea pârtii oficiale a uneî

ceremonii.

îmi trebuie mult timp pentru a ma obisnui cu oameni noi.

Evit zgomotul când citesc.

îmi trebuie mult timp sa ma obisnuiesc cu un loc nou.

Ma acomodez usor într-un nou toc de munca.

Pot sa trec usor de Iα o activitate Iα alta.

Pot alterna usor activitati foarte diferite.

Daca ar fi nevoie as renunta usor Iα urmarirea unui

program deT.V. sau radio.

Pot trece cu  usurinta de Iα o activitate Iα o alta, foarte

diferita de prima.

Schimbarile în succesiune rapida de Iα o activitate ia alta

nu reprezinta o problema pentru mine.

Daca este necesar pot sa întrerup o activitate interesanta.

Pot întrerupe imediat o conversatie când sunt obligat sa

ma ocup de alte treburi.

îmi plac ocupatiile care implica trecerea de ia o activitate

387

 

Iα alta.

Evit sarcinile care depasesc limitele posibilitatilor mele.

Senzatia  ca   sunt  privit  sau  verificat  ma  face  sa  fiu

tensionat si nesigur în ceea ce fac.          |

în stare de stres, îmi pierd usor capul.

Nu îmi întrerup lucrul chiar daca îmi amintesc brusc ca

am uitat ceva.

Când trebuie sä lucrez în galagie am tendinta de a ma

enerva.

Când vorbesc cu cineva nu schimb subiectul doar pentru           I

ca mi-a aparut în* minte o idee total diferita.      !

Nu-mi arat nervozitatea, chiar si atunci când mi se face o

nedreptate evidenta.

Productivitatea mea are de suferit daca este multa agitatie

în jurul meu.

îmi place sa fac mai multe lucruri în acelasi timp.

Un mediu cu factori perturbatori are tendinta sa-mi scada         

                       

performantele. 

Nu îmi vine usor sa las pe altii sa termine ce au de spus.

Am tendinta de a face greseli când sunt tensionat.

Ma pot acomoda usor Iα schimbarile din programul meu

de lucru.

Nu-mi fac griji daca, urmarindu-mi placerile personale, îi

deranjez pe altii.

Fac ce-mi place chiar daca este împotriva opiniei publice.

Ma adaptez usor 1d schimbari bruste în programul meu

normal de lucru.

Ma obisnuiesc repede cu un mediu nou.

Comit de obicei erori datorita oboselii.

388

 

Mα simt foarte obosit dupa o zi de munca încordata.

Pot urmari o conversatie în timp ce citesc ziarul.

Pentru a ramâne proaspat, am nevoie de frecvente pauze.

Mi se întâmpla sa-mi piara glasul în situatiile decisive.

Vestile neplacute ma indispun în asemenea masura încât

nu ma pot concentra asupra a ceea ce fac.

Daca este necesar îmi pot ascunde mânia.

Ma simt debusolat în urma unei experiente deprimante.

Mî-e greu sâ-mi înfrânez curiozitatea când am sansa de a

ma uita prin lucrurile sau însemnarile cuiva.

389

 

CUPRINS GENERAL al celor pcrtru volume

CHESTIONARELE DE PERSONAUTATE IN EVALUAREA PERSONALITĂŢII

CUVÂNT INTRODUCTIV : actualitatea temei; delimitari:

paradigma cunoastere . întelegere:

între psihometrie si psihodiagnoza clinica,

între nomotetic si ideografic

PROBLEME DE CONSTRUCŢIE A CHESTIONARELOR DE PERSONALITATE

1.         Dimensiuni ale personalitatii vs. structuri ale personalitatii

abordabile prin chestionare

1.1.      Modelari teoretice actuale privind dimensiunile de

personalitate

1.1.1.   Cei cinci superfactori: "Big Five"

1.1.2.   Modelul   si  teoria   "Costa   &  McCrae"   privind

evaluarea personalitatii prin cei cinci superfactori

Modelari   teoretice   contemporane   privind  tipuri

preferentiale de personalitate

Modelari   cognitiviste în   definirea   personalitatii:

constructele personale si stilurile apreciative

2.         Cerinte fundamentale în construirea $i experimentarea unui

chestionar de personalitate

390

 

2.1.      Principale   limite  si   dificultati   intrinseci   masurarii

personalitatii prin chestionare

2.2.      Cerinte generale si etape generale

3.         Probleme privind strategiile de construire a chestionarelor de

personalitate

Metoda rationala

Metoda empirica

Metoda analizei factorîale

4.         Probleme privind modalitatile  de  construire  a  itemilor

chestionarelor de personalitate

Strategii generale de construire a itemilor. Problema

limbajului

Relatia item - trasatura:

Caracteristici de suprafata ale itemilor

Caracteristici semantice ate itemtlor

Cerinte psîhometrice

5.         Note bibliografice

CHESTIONARELE DE TIP "BIG FIVE" - CEI CINCI SUPERFACTORI

Strategia de construire pornind de Iα specificul lingvistic

Superfactorii personalitatii si fatetele acestora

Date  de  cercetare  privind  legatura  dintre  Big  Five  si

superfactorii motivational!

Date  de  cercetare  privind  semnificatia   superfactorilor

personalitatii în raport de sindroamele clinice

Abordari structurale: modelele de tip circumplex

Prezentarea inventarelor de personalitate Costa & McCrae,

NEO Pl-R, NEO FFP si corelatele ACL

Cercetarile românesti

Note bibliografice

391

 

INVENTARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA - H. GOUGH

Date despre constructiei testului: conceptia lui Gough privind

evaluarea personalitatii

Prezentarea variantei C.P.I. 1972

2.1.      Cele   18   dimensiuni   ale   personalitatii   "normale":

continuturi si atribute

Interpretarea datelor: validarea profilului

Strategii în  interpretarea corelativa a dimensiunilor

relevante ale C.P.I.

Studii privind prediefia pentru consiliere educationala

si vocafionala

2.5.      Studii privind obtinerea datelor pentru scale

abreviate M.M.P.I.

Date despre varianta ] 987 si modelul cuboid

Note bibliografice

INVENTARUL MULTIFAZIC DE PERSONALITATE MINNESOTA

1.         Istoric:   primul   chestionar  clinic   bazat  pe  sindroame

nosologice si validari clinice

Semnificatia scalelor de validare a profilului

Semnificatia scalelor clinice

Limite în interpretarea datelor

Date despre modeiul.M.M.P.I 1!

Note bibliografice

CHESTIONARE  DE  PERSONALITATE  CONSTRUITE  DE  R.B. CATTELL

Conceptia lui Cattell privind dezvoltarea personalitatii si

dimensiunile acesteia; tipuri de probe psihologice

Chestionarul "16 Factori Primari" - lâ P.F.

2.1. Prezentarea celor 16 factori primari si a celor 4 factori

392

 

secundari

Modalitatea de calcul a factorilor secundari

Denumirea factorilor si interpretarea caracteristicilor

trasaturilor semnificative pentru comportamentul persoanei

3.         Chestionarul de personalitate pentru adolescenti - H.S.P.Q

3.1.      Sinteze   ale   cercetarilor   axate   pe   dimensiunile

personalitatii în adolescenta si devenirea lor

3.2.      Prezentarea celor 14 factori primari si a celor 3 factori

secundari     ai     perioadei     adolescentei     si     interpretarea

caracteristicilor semnificative pentru comportamentul persoanei

4.         Chestionarul Cattell privind nivelul anxietatii - "C"

Anxietate aparenta si anxietate voalata

Date privind importanta sexului si vârstei subiectului în

interpretarea nivelului de anxietate

4.3.      Prezentarea   factorului   "Anxietate"   si  a  fatetelor

abordate de chestionar

5.         Testul factorului "F"

5.1.      Definirea  factorului  F;  modalitati  de structurare a

probei; tipuri de sarcini

5.2.      Utilitatea testului

6.         Note bibliografice

CHESTIONARE CONSTRUITE DE HJ.EYSENCK & Co

Conceptia iui Eysenck asupra personalitatii sî a masurarii

acesteia

Cei 3 superfactori ai personalitatii: continuturi si cercetari

experimentale

Date privind Inventarul de Personalitate Eysenck - E.P.I, si

Chestionarul de Personalitate Eysenc - E.P.Q.

Note bibliografice

393

 

INDICATORUL DE TIPOLOGIE MYERS-BRIGGS PRIVIND STILURILE APRECIATIVE - M.B.T.I.; formele G & F

1.         Prezentarea celor 16 structuri tipologice

Modalitati   de   utilizare  în   consilierea   educationala,

vocationala si maritala

Alte  teste   :   prezentarea   succinta  a   Inventarului  de

personalitate Singer-Loomis -  S.L.I.P.  (8  moduri  cognitive ale

personalitatii si interactiuni posibile)

4.         Note bibliografice

ALTE   CHESTIONARE   -   INVENTARE   DE   PERSONALITATE: PREZENTARE SUCCINTĂ

Chestionarul de nevrozism si psihopatie Pichot - P.N.P.:

dimensiuni si specificul interpretarii

Indexul Corneli - CI: dimensiuni si interpretare

Chestionarul Woodworth-Mathews - WMPDS: dimensiuni si

interpretare

Chestionarul de personalitate Guîlford-Zimmerman - GZTS:

dimensiuni si interpretare

Chestionarul de temperament Strelau - STI R; dimensiuni si

interpretare

Chestionarul   de   tendinte   accentuate   Schmiescheck:

dimensiuni si interpretare

Chestionarul  de  personalitate  Freiburg:  dimensiuni   si

interpretare

Indexul de adaptare  si  valori  Bills:  imaginea de  sine,

acceptarea de sine, eul ideal si discrepanta dintre ele

9.         Chestionare si indexuri clinice pentru adolescenti

Chestionare si indexuri clinice pentru problemele de cuplu

Chestionare clinice privind interelationarea în familie

Note bibliografice

394

 

ANEXE : Extrase din unele probe prezentate

PROBLEME GENERALE ÎN EVALUAREA

PERSONALITĂŢII PRIN TESTE

CUANTIFICABILE

REPERE SEMNIFICATIVE ÎN EVOLUŢIA PSiHODIAGNOZEI

Repere istorice decisive în evolutia psihodiagnozet

Date semnificative în istoria testarii psihologice

Repere privind evolutia notiunii de test psihologic

Note bibliografice

ANALIZA PSIHOLOGICĂ A INFERENŢEI ÎN PSIHODIAGNOZĂ

Structura activitatii de diagnoza: etape, specific

Nivelele psihodiagnozei

Inferente de tip taxonomic sau prin clasificare euristica

3.         Inferente de tip modelare sistemica, sau prin rationament

constructiv

4.         Diferente între sistemele de psihodiagnoza

5.         Un posibil model normativ al psihodiagnozei în trepte

{ Structura sistemului de clasificare DSM III R)

6.         Note bibligrafice

ANALIZA PSIHOLOGICĂ A NOŢIUNII DE NORMALITATE VS. ANORMALITATE

Ariile semantice acoperite de cele doua notiuni

Comportament anormal: definitie si criterii psihologice

Normalitate psihica: definitie si criterii psihologice

Note bibliografice

395

 

PRINCIPII FUNDAMENTALE ÎN MĂSURAREA PERSONALITĂŢII

1.         Semnificatia   masurarii   cantitative   pentru   evaluarea

personalitatii si nivele de cuantificare

2.         Principii de cercetare fundamentale pentru ■ masurarea în

psihologie

Fidelitatea: definitie si forme

Validitatea: definitie si forme

Viziunea contemporana asupra conceptului unificat oi

validitatii

Probleme esentiale puse de validitate

Strategii de cercetare

Limitele metodelor traditionale

Validitatea ca o progresiva integrare de sensuri

Fatetele vaüditätü

3.         Principiile   interpretarii   statistice   în   analiza   datelor

cuantificate

Masuri ale tendintei centrale si variabîlitatea: limite

Scoruri brute si scoruri transformate

3.3.      Modalitati   de  comparare  a   scorurilor   brute   si  a

scorurilor transformate

3.4.      Etalonarea

4.         Principii practice implicate în interpretarea datelor obtinute

prin masurare

Utilitatea

Gradul de acceptabilitate si de adecvare

Sensibilitatea

Gradul de reflectare directa/mediata a caracteristicii

de personalitate

Nonreactivitatea

Compatibilitatea instrumentului

5.         Note bibliografice

396

 

O TAXONOMIE A TIPURILOR DE INSTRUMENTE DE MĂSURARE

Observatii comporatamentale

Scale individuale de rangare

Listele de alegere

Produse ale subiectului

Masuri electromecanice (tipuri de aparate)

Masuri standardizate

Note bibliografice

ALTE TIPURI DE INSTRUMENTE

CUANTIFICABILE ÎN EVALUAREA

PERSONALITĂŢII

TEHNICA   GRILEI    DE   CONSTRUCTE   KELLY   sl   STILURILE APRECIATIVE

1.         Grila de constructe (variante)

2.         Interpretarea  unor  dimensiuni   ale   structurii   cognitiv  -

comportamentale

TEHNICA  TESTULUI   SITUATIONAL  $1  ALTE   PROCEDURI   DE TESTARE ÎN GRUP

1.         Specificul   si   importanta  acestui   tip  de  tehnici   pentru

cunoasterea personalitatii si prognoza comportamentului

Testu! situational si posibilitati de standardizare a situatiei de

examinare si a Indicilor de interpretare

Discutia de grup fara lider si tehnica "grupului de discutie

focalizata" ("focus group"): specificul acestor tehnici si continuturi

posibile de cuantificat

Note bibliografice

397

 

PROBE EVALUATIVE PRIVIND ATITUDINILE, OPINIILE, VALORILE

Grile si indexuri de evaluare a eficientei în munca

Inventare de interese vocationale

Alte inventare de atitudini si orientari

METODE     DE     OBSERVARE     A     COMPORTAMENTULUI NONVERBAL

Tipuri de indici psihodiadnostici privind mimica si gestica si

interpretari posibile

Indici privind miscarile oculare si interpretare

Note bibliografice

TEHNICA INTERVIULUI sl CUANTIFICAREA DATELOR

CARACTERIZAREA PSIHOLOGICĂ

Tipuri de avize si caracterizari psihologice

Tipuri de continuturi în caracterizarile psihologice

Note bibliografice

ANEXE: EXTRASE DIN TESTELE PREZENTATE BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

IV

TEHNICILE PROIECTIVE

SPECIFICUL TEHNICILOR PROIECTIVE ÎN INTERPRETAREA PERSONALITĂŢII

ISTORIC: Repere semnificative în dezvoltarea tehnicilor proiective ASPECTE TEORETICE sl DE INTERPRETARE

398

 

O taxonomie posibila a tehnicilor proiective

Teoria psihanalitica si psihologia analitica în construirea si

interpretarea probelor proiective

Proiectia si simbolistica proiectiva

Relatia psiholog - subiect în administrarea si interpretarea

datelor tehnicii proiective

Probleme de interpretare si utiiizare a datelor

Specificul administrarii si interpretarii testelor proiective Iα

copii

Note bibliografice

TEHNICI DE COMPLETARE PROIECTIVĂ

Tehnica asociativ ■ verbala: varianta Jung

Tehnici de completare fraze si povestiri

Tehnica de completare a desenului: L.Bender

Note bibliografice

TEHNICI DE INTERPRETARE PROIECTIVĂ

1.         Nivelul   paradigmatic   si   sintagmatic  în   interpretarea

lingvistica

Tehnica Rorschach

Tehnica aperceptiei tematice: testul TAT, testul CAT, testul

PAT NOIRE

Note bibliografice

TEHNICI DE CONSTRUCŢIE PROIECTIVĂ

Tehnica desenului tematic: testul Koch; testul om - casa -

arbore

Tehnica constructiilor concrete: testul satului

Tehnica constructiilor în nisip

Note bibliografice

399

 

TEHNICI DE SELECŢIE PROIECTIVĂ

Tehnici de selectie a culorilor: testul Luscher; testul piramidei

culorilor

Tehnica selectiei imaginilor: testul pulsiunilor Szondi

Note bibliografice

ANEXE: EsANTIOANE DE TESTE BIBLIOGRAFIE GENERALĂ CUPRINS GENERAL

400