Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza



























Definitii ale invatarii

Psihologie











ALTE DOCUMENTE

VIOLENTA IN FAMILIE
GANDIREA
Perceptia sociala
Stadiile dezvoltarii psihosociale
Practica de specialitate (în laboratorul uzinal de psihologie)
Tipul introvertit
ACTIVITATE SI ODIHNA
Tendinta ascunsa a psihanalizei
Aspecte specifice ale comunicarii cuvintelor afectogene in situatii de stres - TEZA DE LICENTA
SPECIFICITATEA SCHIMBARII SOCIALE - STUDIU DE CAZ




Definitii ale învatarii

Gasim variate definitii ale învatari 444e47e i. Dupa F. Dors si P. Mercier, "învatarea consta în a dobândi sau a modifica o reprezentare a mediului" (p. 2). Aceasta caracterizare, desi indica aspectul esential, elimina latura afectiv-motivationala a vietii psihice, a carei pondere nu este totusi negli­jabila. De aceea, mai adecvata ni se pare definitia lui A.N. Leontiev, dupa care învatarea constituie "procesul dobândirii experientei individuale de com­portare". Prin urmare, datorita învatari 444e47e i nu se acumuleaza doar informatii, ci se formeaza gândirea, sentimentele si vointa - întreaga personalitate. în procesul învatari 444e47e i este antrenat întreg psihicul.

Se disting doua forme ale învatari 444e47e i: / învatarea spontana), neorganizata, care are loc în familie, în grupurile de joaca, în timpul exercitarii profesiunii etc. Ea mai este denumita si învatare ^cjala. Cealalta forma este Ţînvâtarea sistematica, realizata în scoli ori în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Aceasta, fiind o forma,de activitate instructiv-educativa planificata, organizata pe baza unei experiente acumulate timp de multe secole si analizate de filosofi si pedagogi straluciti, este mai eficienta, da un randament mai mare. Totusi, efectele ei se resimt îndeosebi în planul dezvoltarii intelectuale, al însusirii cunostintelor, al formarii capacitatilor intelectuale, si mai putin pe planul motivatiei, valorilor, al sentimentelor. Pe de o parte fiindca stiinta educatiei a progresat mai putin în aceasta privinta, pe de alta pentru ca ele se formeaza mai lent si depind mult de influentele exercitate în primii ani de viata. Apoi, în scoala omul îsi petrece o mica parte din viata sa. De aceea, latura afectiva se dezvolta mai mult în cadrul învatari 444e47e i sociale.

In ce priveste învatarea realizata în cadrul scolii, se pot distinge doua tipuri de învatare :

a. o învatare senzorio-motorie, constând în formarea de priceperi si deprin­deri motorii (învatarea scrisului, a desenului tehnic, a mânuirii unor aparate sau unelte, învatarea practicarii unor sporturi), acte în care esential este raspunsul prin miscarile adecvate la anumiti stimuli;

PROCESUL ÎNVĂŢĂRII SISTEMATICE

123

Pavlov a sesizat si el cazuri în care învatarea se produce în conditii mai apropiate de cele caracteristice scolii. Mai întâi a observat formarea de reflexe conditionate pe baza imitatiei: în laborator se aduc doi câini, dar numai unul este hranif, Tn timp ce se produce un sunet puternic. Celalalt priveste ce se întâmpla. si totusi, desi n-a primit nici o farâma de hrana, si lui i se formeaza un reflex conditionat salivar.

Imitatia este într-adevar foarte importanta, în special în cazul copiilor. Vorbirea, mersul, învatarea mânuirii obiectelor casnice, toate se învata imitând parintii, adultii. Imitatia ramâne importanta pe toate treptele învatamântului, în cazul învatari 444e47e i senzorio-motorii si nu numai. Pe drept cuvânt, pedagogia subliniaza rolul fundamental al exemplului profesorilor - în toate privintele.

în al doilea rând, fiziologul rus citeaza cazuri când se formeaza legaturi temporare, desi ambii excitanti ce intervin sunt indiferenti (n-au nici o im­portanta pentru organism). Iata un astfel de experiment. Câinele sta linistit pe podeaua laboratorului, când deodata se produce o lumina în dreapta sa. Animalul îsi întoarce capul în acea directie, priveste atent, dar nimic nu se întâmpla. Apoi, o sonerie suna puternic în stânga lui. El se întoarce spre stânga, dar iar nu urmeaza nimic altceva. Repetând aceasta succesiune de stimuli (dar lasând pauze destul de mari între experiente) se constata cum dupa ce apare lumina câinele întoarce capul spre dreapta si apoi spre stânga, chiar daca nu survine soneria. Deci s-a format o legatura temporara între centrii vizuali si cei auditivi. Fenomenul survine, dupa Pavlov, datorita reflexului înnascut de orientare (care consta tocmai în întoarcerea capului si examinarea atenta a sursei unui stimul nou). Asa-numitul reflex de orientare nu este altceva decât curiozitatea, trezirea interesului pentru un eveniment.

Curiozitatea joaca într-adevar un rol important în învatare. Putem largi putin interpretarea, observând ca ea apare atunci când se trezeste un interes, încât un elev devine atent si când cunoaste importanta întelegerii unui feno­men pentru a putea fi notat pozitiv de profesor si a-si mentine bursa. Interesul direct sau indirect este o pârghie principala în efortul de asimilare a cunostin­telor, chestiune asupra careia vom reveni.

Asadar, desi I.P. Pavlov a întreprins studii asupra câinilor, el a facut constatari care confirma reguli bine cunoscute de pedagogie. Dar explicatia sa a ramas la un nivel elementar, fiindca, desi în învatare se formeaza legaturi între centrii nervosi, numarul si complexitatea lor e mult mai mare decât ceea ce a postulat marele fiziolog, la începutul secolului nostru.

(b) In acelasi timp cu I.P. Pavlov, în Statele Unite, ;K Thorndike' a început si el cercetari experimentale asupra animalelor. Cei doi savanti n-au stiut nimic unul de altul mai multi ani, deoarece unul publica în reviste de filo-sofie ori de psihologie, pe când celalalt îsi comunica rezultatele la congrese si în reviste de fiziologie. E. Thorndike a utilizat mai întâi "custile-problema" : într-o asemenea cusca era închisa o pisica, iar în apropiere se afla si o bucata

PROCESUL ÎNVĂŢĂRII SISTEMATICE

125

lŁ,/Explicatia asociationista a învatari 444e47e i, cu toate noile precizari experi­mentale, a daunat mentalitatii pedagogice. într-adevar, .ea ptine agceiteLpe aspectul mecanic al învatari 444e47e i, pe virtutile repetitiei, proslavite în Evul Mediu, dar stânjenind interpretarile care au subliniat si subliniaza necesitatea culti­varii gândirii independente si a creativitatii elevilor:

Treptat, o serie^ de cercetari exacte au scos în lumina multiple fatete ale învatari 444e47e i.TE. Tolmanj printr-un ingenios experiment, ajdovedirfqrmarja_în psihismul soarecelui a unui plan, o schema a labirintului parcurs de multe ori.

CB. Skinnerj a evidentiat existenta unor reflexe conditionate mai complexe -reflexele instrumentale (conditionarea "dpefahta)T "EI a utilizat o cusca asema-nâtoâre cu cele folosite de E. Thorndike. In ea era plasat un porumbel care, flamând, ciocanea în peretii închisorii sale. Când, întâmplator, lovea într-un punct alb (aflat pe un fond închis) se introducea în cusca, automat, un sertaras în care se aflau câteva seminte agreate de pasare. Treptat, pasarea descoperea din ce în ce mai repede reperul declansator. Daca sertarasul continea prea putine boabe, porumbelul îl lovea din nou pâna se satura, adica se autoservea. Noutatea acestui comportament este ca se evidentia activismul animalului. Acesta nu va astepta sa se produca un semnal, ca în cazul reflexului conditio­nat clasic, ci actioneaza în mod adecvat. Se reproduce acum comportamentul real al animalelor: tigrul nu asteapta sa-i apara antilopa sub nas, ci pleaca la vânatoare, paseste contra vântului etc.

Progrese s-au obtinut si în Rusia. Un fiziolog a sectionat în creierul unui câine doi nervi motori care aveau functii diferite: unul comanda miscarile unui picior, celalalt, ajungând în faringe, declansa tusea. Sudând invers cei doi nervi ("anastomoza încrucisata"), câinele întepat în picior începea sa tuseasca, si invers! Surpriza a fost ca animalul abandona reactiile gresite, încerca altele, pâna când se restabileau reactiile adecvate initiale. P.K. Anohin a dovedit astfel existenta unui organ în sistemul nervos central care înregis­treaza daca raspunsurile la excitanti sunt sau nu adecvate. Daca nu sunt, el nu le accepta si comanda alte încercari. Organul acesta cu functii de control si reglare 1-a denumit "acceptorul actiunii". Sintetizând si alte cercetari, fizio-logul rus a schitat o schema mult mai complicata privind reflexul conditionat. Se are în vedere ca excitantii nu stimuleaza un singur centru senzorial, întrucât organismul tine cont de întreaga ambianta. E vorba deci de o "sinteza aferenta". Apoi animalul înlocuieste o reactie cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o "sinteza motorie". Deci, învatarea, chiar :ntr-o forma simpla, antreneaza întreaga viata psihica: procesele de cunoas­tere (sinteza aferenta), afectivitatea (acceptorul actiunii), priceperile motorii, vointa (sinteza motorie). Se infirma acum simplismul primelor explicatii de

"inspiratie asociationista.

122

b. învatarea verbala, cuprinzând însusirea de cunojtin|e aJfey^Hffift«^fâ^ cjtaJJ_prjj^exi^             (memorarea unor formule, legi si date, dobândirea

posibilitatii de interpretare a unor texte, de solutionare a unor probleme s.a.).

/ între aceste doua tipuri de învatare exista o strânsa legatura: instructajul ^ verbal e foarte important în dobândirea unei priceperi motorii complexe I (Radu, I., pp. 49-51), dupa cum în memorare ne ajutam de scris, de scheme. | De altfel, vom vedea ca între procesele cognitive si miscare, actiunea reala, \ exista o indisolubila legatura.

Fiind un proces de mare complexitate, oamenii de stiinta s-au gândit sa studieze învatarea mai întâi în cazul animalelor superioare. Posibilitatile de experimentare sunt mai vaste, si se presupunea ca fenomenul este, oricum, mai simplu. Degajând câteva legi esentiale, ele ar putea înlesni descifrarea învatari 444e47e i specific umane. Au aparut variate moduri de abordare, diferite teorii.


Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )