BLOCAJE ÎN COMUNICARE ŞI MODALITAŢI DE DEPĂŞIRE A ACESTORA

                                                                               ,,  După cum medicul nu vindecă bolnavul ,             

                                ci acesta din urmă se vindecă sub îndrumarea                  

                                                                               medicului , tot astfel elevul se corijează

                                                                               singur datorită îndrumărilor dascălului . “                                                                                                                                                                                                    

                                                                                                                                 

E. Planchard

 

B  L  O  C  A  J  E    Π N    C  O  M  U  N  I  C  A  R  E

Ş I

M  O  D  A  L  I  T Ă Ţ I    D E   D E P Ă Ş I R E  A  

A C E S T O R A

         Comunicarea umană se realizează printr-un limbaj articulat , prin gesturi , mimică si intonaţie . Există prin urmare , o comuicare verbală  , una nonverbală si alta paraverbală .

         Aşa cum se precizează în ,, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române “ a comunica ( infinitivul verbului de la care vine termenul   de ,, comunicare “ ) înseamnă : a face cunoscut , a da de  ştire , a informa , a inştiinţa , a spune . Mai există un sinonim al acestui concept ,  ,, a exprima “ : a reda prin cuvinte , a face cunoscut ; sinonimia este evidentă .

         Exprimarea corectă, orală şi scrisă , constituie unul din instrumentele de bază ale muncii intelectuale , fără de care nu poate fi concepută întreaga evoluţie viitoare a elevilor .

         Elevii care reuşesc să se exprime cu uşurinţă din clasele mici prezintă garanţii a- proape sigure de reuşită deplină în activitatea de învăţare la toate disciplinele şcolare , ei pot fi consideraţi în afara pericolului de a ramâne în urmă la învăţatură. Dimpotrivă   o bună parte dintre elevii predispuşi insuccesului şcolar , în special în clasele I şi a I I –a , sunt proveniţi din rândul celor cu exprimare greoaie , al celor care nu îndrăznesc sau nu reuşesc să participe la actul comunicării , să verbalizeze observaţiile , gândurile şi sentimentele lor , în mod liber .

         Capacitatea de comunicare constituie o necesitate cu reale implicaţii în activita- tea socială . Limba este principalul instrument de comunmicare între oameni , iar comunicarea este o manifestare a unor necesităţi vitale , pe care practica socială le impune indubtabil . In orice domeniu de activitate , succesul este influenţat , în mod direct şi cu efecte multiple ,de măsura în care fiecare individ posedă capacitatea de a receptiona informaţiile , de a le prelucra si de a le comunica .

         Viaţa colectivă cere ca fiecare individ să fie apt să înţeleagă pe altul şi să se facă înţeles . Stăpânirea limbajului este necesară în cea mai mare parte a activităţilor umane , presupunând contacte , schimburi , înţelegere reciprocă şi ducând la armonie şi la colaborare . In realizarea acestor schimburi , care merg de la problemele de ordin material , aflate la ordinea zilei , pâna la dezbateri sau discuţii ce se referă la realităţi dificile si delicate , aceea care mânuiesc fineţea limbii cu mai mare uşurinţă au un avantaj sigur asupra interlocutorilor lor şi posibilitatea de a-şi pune mai bine în va-

loare , chiar de a-şi impune punctul lor de vedere.

         Noile programe prevăd , încă la clasa I , situaţii de comunicare concrete şi actua-

le , cu indicaţii inclusiv de ordin tehnic , referitoare la componentele comunicării dia-

logate : persoana care transmite informaţia , persoana care primeşte informaţia , in-

formaţia propriu-zisă ( prin cuvinte , gesturi , semnale scrise ).

De asemenea , cu privire la formularea mesajului oral , se prevăd teme care ţin de structura exprimării : cuvânt , propoziţie , dialog , formule elementare de iniţiere , de menţinere şi încheiere a dialogului .

         In vederea exersării  actelor de vorbire, sunt sugerate discuţii libere pe teme preferate ( chiar alese ) de copii , despre jocuri , jucării , filme pentru copii , întâmplări şi fapte din viaţa proprie , despre comportarea civilizată , despre ocrotirea mediului înconjurător etc.

Toate elementele care ţin de comunicare se reiau concentric , la un nivel mai ridicat şi în clasele următoare , dar cu cerinţe sporite .

         În clasele a I I I –a şi a I V –a , la comunicarea orală apar cerinţe sporite  cum ar fi : comunicarea prin imagini , formularea mesajului , planul simplu de idei , rezuma-

tul oral etc. Toate acestea au în vedere , cu prioritate , exersarea actului comnicării atât ca emisie , cât şi ca receptare , precum şi cultivarea spiritului creator la elevi .

         Cu toate că nu sunt constituite în unităţi de conţinut aparte , compunerile se regă-

sesc în programele de limba si literatura română cu deosebire la ,, Conţinuturile învă-

ţării “ - ,, Formarea capacităţii de comunicare “ , în formule foarte variate , începând cu clasa I ,  unde deşi în programă nu se foloseşte termenul de ,, compunere “ , existenţa unor asemenea activităţi este evidentă .

         Compunerile reprezintă cadrul cel mai propice pentru formarea , consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de exprimare corectă , orală şi scrisă , ale viitorilor membri ai societăţii , de rezolvare a unor probleme practice , legate de însuşirea unor instrumente indispensabile muncii intelectuale atât în procesul formării tinerilor în instituţiile de învăţământ , cât şi în viaţă , prin ,,educaţia permanentă “ .Capacitatea de exprimare se formează şi se perfecţionează prin solicitarea efortului intelectual al elevilor , prin punerea sistematică a lor în situaţia de a exersa , într-o formă sau alta , verbalizarea pe cât posibil în mod liber . Faptul că elevii ascultă şi înteleg ceea ce li se relatează de către altă persoană , chiar de către învăţător , îi ajută să recepteze mesajele orale , ceea ce nu este suficient pentru ca ei să înveţe să exprime în mod liber ceea ce cunosc, observaţiile , impresiile sau gândurile lor proprii , să-şi valorifice marile resurse ale imaginaţiei lor .

         Cercetătorii din domeniul vieţii sociale a adolescenţilor arată că peste 75% dintre persoanele sub 18 ani se simt adesea singure . Aceste date ilustrează că problema sentimentului de singuratate la adolescenţi este o problemă importantă care necesită o abordare adecvată . Sentimentul de singuratate în perioada adolescenţei poate deveni frecvent şi acut . Factorii care declanşează şi menţin această stare sunt : deficitul abilităţilor de comunicare , de relaţionare , timiditatea , stima de sine scăzută , inabilitatea de exprimare emoţională , deprinderi ineficiente de asertivitate , timp îndelungat petrecut singur , participarea scăzută la activitaţile sociale si extracurricu-

lare .Singuratatea are ca şi consecinţe de lungă durată dezvoltarea depresiei şi anxietătii sociale . Prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare putem preveni stările de afectivitate negativă care îi afectează pe adolescenţi şi care au consecinţe negative multiple .

 

ÎMBUNĂTĂŢEŞTE COMUNICAREA CU COPILUL TĂU

         Comunicarea este un subiect foarte important , de aceea copiii pot beneficia foarte mult dacă au părinţi comunicativi .Exprimarea sentimentelor este esenţială în fiecare relaţie mai ales în relaţia părinte  – copil  .

         Uneori pot apărea bariere care ne împiedică să avem o comunicare eficientă cu copiii  noştri :

·        Tendinţa de a critica  (  Tu eşti de vină ! ) ;

·        Folosirea etichetelor ( Eşti exact ca toţi ceilalţi ! );

·        Ameninţarea ( Incetează imediat sau ... );  

         Să încercăm să ne purtăm în aşa fel , încăt copilul să ştie că este dorit şi binevenit , să îl iubim necondiţionat .

·        Să încercăm să ne ascultăm cu atenţie copilul , chiar dacă acesta are să ne spună câteva lucruri foarte neplăcute , şi e bine să îi urmărim limbajul corporal . De multe ori , copiii nu exprimă în cuvinte ceea ce simt , dar îşi

     exprimă simţămintele prin gesturi . Este bine să realizăm o atmosferă    

     confortabilă şi plină de căldură , în care copilul să se simtă liber să se exprime .

·        Să ne luăm din timp şi să stăm cu copilul , şi aceasta nu doar atunci când nu avem altceva de făcut , ci ori de câte ori copilul are nevoie de noi , chiar dacă aceasta ar putea să fie in momentul cel mai nepotrivit.

·        Copiii trebuie să înveţe să aibă răbdare şi să îi înţeleagă pe cei din jurul lor, dar uneori avem tendinţa de a aşeza propriile priorităţi mai presus de cele ale copiilor noştri . Atunci când copiii sufera din cauza că nu li se acordă atenţie , în mod personal poate fi interpretată de ei drept respingere . Să încercăm să procedăm în aşa fel încât fiecare copil să ştie că ne bucurăm să fim împreună cu el . Ii putem comunica acest mesaj mângâindu-l , îmbrăţi- şându-l. Implinirea nevoilor fizice şi emoţionale ale copilului , în timpul pe care îl petrecem împreună , este metoda care spune cel mai clar şi mai convingător : ,, Te iubesc ! “

         Putem spune că majoritatea persoanelor citesc şi studiaza mai mult în urma unui examen pentru carnetul de conducere decât în perioada premergătoare devenirii sale ca părinte . Citind şi aflând cât mai multe despre subiectul “ comunicării cu copilul” ne poate ajuta să devenim un părinte mai bun pe parcurs . Un părinte bine informat este mult mai pregătit să ofere copilului său un start reuşit în viaţă .

          Exprimarea sentimentelor este esenţială în fiecare relaţie mai ales în relaţia părinte – copil .

Exemple de modalităţi ineficiente de comunicare :

·        Critica - ,, Tu eşti de vină – eşti singurul vinovat pentru dezastrul în care te afli.”

·        Etichetarea - ,, Eşti exact ca toţi ceilalti .Toţi sunteţi nişte   insensibili.”

·        Lauda evaluativă - ,, Intotdeauna ai fost o fată bună!Nu-i aşa că mă vei ajuta la examen ? “

·        Oferirea de sfaturi -,, Asta-i foarte uşor de rezolvat ! In primul  rând,... . “

·        Folosirea excesiva sau nepotrivită a întrebărilor - ,, Când s-a întâmplat asta ?”

·        A da ordine - ,, Fă-ţi tema imediat ! “

·        Ameninţări - ,, Incetează imediat sau ... “

·        Moralizarea - ,, Ar trebui să ... “

·        Abaterea - ,, Nu te mai gândi la ce s-a întâmplat . Hai sa vorbim despre ceva mai plăcut .”

·        Argumentarea logică impusă - ,, Uite cum stau lucrurile ; dacă nu ai fi cumpărat X , ai fi putut merge vara sta la mare .”                                                             Modalităţi de ameliorare a comunicării

Limbajul responsabilităţii

         Limbajul responsabilităţii este o forma de comunicare prin care îţi exprimi propriile opinii şi emoţii fără să îţi ataci interlocutorul.Aceasta forma de comunica-re este o modalitate de evitare a criticii , etichetării , moralizării interlocutorului , focalizând conversaţia asupra comportamentului şi nu asupra persoanei .

         Limbajul responsabilităţii utilizează trei componente :

a)      descrierea comportamentului ;

b)     exprimarea propriilor emoţii şi sentimente ;

c)     formularea consecinţelor comportamentului.

Limbajul la persoana I I –a ,, tu” implică judecarea interlocutorului şi întrerupe comunicarea datorită reacţiilor defensive pe care le declanşează .

Exemple : ,, Nu mai fi atât de critic .”

                 ,, Vezi-ţi de treaba ta ! “

         Mesajele la persoana I ( limbajul responsabilitaţii ) sunt focalizate pe ceea ce simte persoana care comunică şi pe comportamentul interlocutorului şi astfel previn reacţiile defensive in comunicare .

Exemple : ,, Sunt stânjenit ( emoţia – ce simt faţă de un comportament ) când vorbeşti despre notele mele de faţă cu prietenii mei (compotramentul care m-a deranjat ). O să creadă despre mine că sunt un prost ( consecinţa comportamentului asupra mea ) . “

         Prevenirea reacţiilor defensive in comunicare

Mesajele care provoacă o astfel de reacţie sunt în general cele care atacă persoana .

         Studiile au identificat mai multe tipuri de mesaje care duc la declanşarea reacţi-ilor defensive şi modalităţile de prevenire a acestora :

1.     Evaluare vs. descriere

2.     Control vs. orientare spre problemă

3.     Manipulare vs. spontaneitate

4.     Neutralitate vs. empatie

5.     Superioritate vs. egalitate

         Explorarea alternativelor

         Explorarea alternativelor este o altă modalitate de comunicare adecvată în relaţia cu copiii şi adolescenţii . Ea nu trebuie confundată cu oferirea de sfaturi sau soluţii .

         Copilul trebuie ajutat sa exploreze soluţii alternative . Modalităţi de dezvoltare a explorării alternativelor :

·        Ascultarea reflectivă ajută la înţelegerea şi clarificarea sentimentelor copilului

( ,,  Eşti supărat... “ )

·        Folosirea brainstormingului pentru explorarea alternativelor ( ,, Care ar fi alter-

      nativele acestei probleme  ? “)

·        Asistarea copilului şi adolescentului în alegerea soluţiei optime ( ,, Care dintre soluţii crezi că ar fi cea mai buna ? “ )

·        Se recomandă discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternati-

          ve ( ,, Ce crezi că s-ar întâmpla dacă faci aşa cum spui ? “)

·        Obţinerea unui angajament din partea copilului ( ,, Ce ai ales să faci ? “ )

·        Planificarea pentru evaluare ( ,, Când vom discuta din nou despre asta ? “ )

·        Identificarea avantajelor şi dezavantajelor opţiunilor .

Exprimarea emoţională

Una dintre cauzele care provoacă dificultăţi în comunicare este reprezentată de

 inabilitatea de recunoaştere şi exprimare a emoţiilor , de teama de autodezvăluire . A comunica eficient presupune a şti să îţi exprimi emoţiile .

         Modalităţi de îmbunătăţire a exprimării emoţionale :

1.     Discutarea , provocarea şi contracararea miturilor despre emoţii

2.     Identificarea şi recunoaşterea diferitelor tipuri de emoţii

3.     Identificarea evenimentelor sau situaţiilor care declanşează emoţia

4.     Identificarea modalităţilor de exprimare comportamentală a emoţiei

5.     Exprimarea emoţiei printr-un limbaj adecvat

6.     Exprimă clar ceea ce simţi

7.     Acceptă responsabilitatea pentru ceea ce simţi

Sugestii de activităţi care facilitează exprimarea emoţională

A)   ,, Vocabularul emoţiilor “

B)   ,, Parola emoţiilor “

C)   ,, Statuile emoţiilor “

D)   ,, Imaginile emoţiilor “

E)    ,, Sunetele emoţiilor”

F)    ,, Cele 10 activităţi plăcute “

Alte căi de îmbunătaţire a comunicării copil / adolescent  -  adult :

1.     Clarificarea diferenţelor dintre nevoile copilului şi nevoile adultului şi identificarea căror nevoi ăi răspunde modul în care adultul comunică cu copilul.

2.     În comunicarea emoţiilor , este mai eficient să se aplice limbajul responsabilităţii .Este foarte important ca emoţiile să fie comunicate copilului fără a-l învinovăţi .

3.     Limbajul responsabilităţii se foloseşte atât pentru a comunica sentimente pozitive , cât şi pentru comunicarea lucrurilor sau situaţiilor care ne deranjează.

4.     Mesajele responsabilităţii comunicate pe un ton nervos devin mesaje negative . Acestea învinovăţesc copilul şi îl critică , şi omit mesajul care ar trebui să indice care este responsabilitatea lui pentru a schimba ceea ce a făcut .

5.     Sarcasmul , ridicularizarea şi presiunile sunt o formă de nerespectare a drepturilor personale .

6.     Etichetarea arată lipsa încrederii în copilul căruia îi este adresat mesajul.

7.     Încrederea se comunică prin cuvinte , gesturi , tonul vocii.

Înainte de a mă referi la modalităţile de depăşire a barierelor de comunicare , voi prezenta câteva taxonomii ce fac trimitere la personalitate în ansamblul ei .

         Se pot identifica patru tipuri de bariere care blochează comunicarea :

1.     Bariere cauzate de contextul socio- cultural – se referă la condiţiile de trai ale individului într-un tip de societate sau mediu nesatisfăcător pentru el .

2.     Bariere cauzate de frica endemică- se referă la teama pe care o încearcă anumiţi membrii ai societăţii , de regulă , cei mai vulnerabili , cei care au unele sensibilităţi personale .

3.     Bariere cauzate de atitudinile individualiste – sunt specifice persoanelor care pun accentul pe propria persoană .

4.     Bariere referitoare la relaţiile individ – grup ; marginalizarea , lipsa de autenticitate , izolarea .

Metode folosite la clasă  , aceste metode ducând la facilitarea exprimării :

                  

A.   Metoda diamantului

1.     - vizează caracterizarea unui personaj ;

- compunerile tip descriere ;

     2.  -  se stabileşte personajul ;

          - se aleg două adjective potrivite subiectului stabilit ;

          - se aleg trei verbe care să evidenţieze activitatea şi calităţile morale ;

          - se alcătuieşte o propoziţie din patru cuvinte ;

          - se găseşte un verb la modul gerunziu ;

    3.   – se pot lua personaje din diferite texte în care sunt prezentate personalităţi istorice , culturale , ştiinţifice sau din poveşti .

           

B.    Metoda ciorchinelui

1.          -vizează etapa de predare - învăţare ;

-         provoacă elevii să gândească liber stimulând conexiunea de idei ;

-         ajută la găsirea a noi sensuri ideilor însuşite anterior ;

-         dirijează spre propriile cunoştinţe , evidenţiind propria înţelegerea unui conţinut

2.          - explic modul de aplicare a metodei ;

-         alegerea cuvântului sau a propoziţiei nucleu ;

-         distribuirea şi completarea fişelor cu sintagme sau cuvinte ce le vin în minte în legătură cu teme propusă , legându-le fie de noţiunea centrală , fie de una propusă de ei .

        

C.   Metoda copacul ideilor

1.     - vizează lucrul pe echipe ;

- verifică , fixează ,sistematizează ;

          - vizează toate tipurile de gândire ;

    2.   -  se repartizează fişa de lucru cu un dreptunghi conturat în partea de jos ;

          -  se stabileşte şi se scrie în dreptunghi subiectul ales ;

          -  se lucrează în echipe trecându-se fişa la fiecare membru până la epuizarea timpului acordat ;

          -  se compară rezultatele şi se alege fişa cea mai completă .

 

   

Material întocmit de : Înv. LAKATOS ANTON

Şcoala ,, Lucian Blaga ”

Oraşul Jibou

Judeţul Sălaj