VICTOR VISINESCU--A--Principii fundamentale ale jurnalismului si
comunicarii de masa
B--Genuri si tehnici specializate
A)1) Functiile mass-media, in regimul liberal de presa
-Jean Claude Bertrand-“O introducere la presa scrisa si vorbita”-31-39
-Visinescu-“Jurnalism Contemporan”-46-51
a)scurt istoric al regimului de presa liberal
(Bertrand)
b)participantii la comunicarea sociala (Bertrand)
c)functiile mediatice(Bertrand)-exemple
d)alte
functii si disfunctii-Visinescu (46-51)
a) Regimul liberal
Dupa ce
a fost adoptat in toate Jarile democratice, regimul liberal a devenit norma
internafionala grafie articolului 19 din Declarafia Universal\ a Drepturilor
Omului a ONU, adoptata in 1948 (in absenfa URSS): Conform doctrinei liberale
aparute in secolul al XVIII-lea, Secol al Luminilor, este suficient ca toate faptele sa fie raportate cu
obiectivitate si ca toate opiniile sa apara pe „piafa ideilor”: atunci
omul este capabil sa discearna adevarul si inclina sa-l utilizeze in
compor-tamentul sau. Statul nu trebuie decat sa lase sa se intample acest lucru
si totul va merge de la sine. Trebuie ca liberul schimb de informafii sa
insofeasca liberul schimb de produse: in felul acesta, va fi asigurata o
servire ireprosabila a utilizatorilor. Aceasta
utopie nu a rezistat fenomenului de comercializare crescanda a presei incepand
cu 959r1711j secolul XX. Majoritatea mass-media care apareau atunci avea un scop
comercial: lucrurile profitabile erau considerate bune. In plus, tendina
normala a acelor intreprinderi de presa, ca si a celorlalte intreprinderi, era
una de concentrare. In consecinta, puterea de a informa (sau de a nu informa),
puterea de a defini marile teme de dezbatere nafionala, de a „stabili ordinea
de zi” a tarii cadea in mainile unui numar tot mai restr^ns de proprietari de
presa, persoane care nu erau nici alese, nici foarte experte sau preocupate sa
serveasca publicul.
b) Cei sase participanti la comunicarea sociala
Pentru a-si indeplini funcjiile, mass-media pun in
miscare in sanul unor sisteme complexe oameni care
acjioneaza in comun sau unii impotriva altora. Cine sunt acesti actori?
Proprietarii sau administratori de
mass-media
Administratori? Mass-media sunt, din ce
in ce mai mult, societaji cotate la Bursa, ai caror acjionari se numara cu
miile. Cei care conduc institujiile de presa sunt adesea salariaji care poseda o parte minima sau neinsemnata
a companiei, ceea ce nu-i impiedica sa dejina o mare
putere.
Cumparatorii
de spafiu publicitar
Acestia au o mare putere, pentru ca
mass-media le datoreaza intre 40 si 100% din profit. Ei exercita rareori o
presiune directa, autocenzura mass-media fiind suficienta. Influenta lor asupra conjinutului este
difuza, dar puternica: mass-media nu trebuie sa displaca, ci sa placa pe cat
posibil oamenilor interesanji, adica celor care sunt in numar mai mare sau care
cheltuiesc mult pe presa.
Profesionistii: jurnalisti si
realizatori
Importanja lor este mare. Aceasta ar trebui sa
creasca, deoarece ei au interesul ca meseria lor sa fie cat mai bine exercitata
si stiu cum sa faca acest lucru.
Altadata, majoritatea nu erau decat
simpli angajaji care scriau sau citeau la microfon bule-tine de stiri.
Tehnicienii
Acestia sunt adeseori uitaji. Se fac remarcaji
mai ales cand isi inceteaza lucrul: ei sunt cei care stau cel mai frecvent la
originea grevelor din mass-media. Tipografii s-au constituit in primele
sindicate muncitoresti, caci aveau o educajie si mijloacele de a-si difuza
ideile. Puterea lor este inca destul de mare: sindicatele presei najionale
engleze au blocat orice modernizare timp de 20 de ani, pana in 1986.
Utilizatorii:
cet&teni §i consumatori
Odinioara, ei se puteau manifesta doar prin
decizia de a cumpara sau nu un ziar. Puteau de asemenea sa dea drumul
aparatului - dar, intr-o Jara ca Franja, gestul nu avea mare efect, pentru ca
rezultatele rarelor sondaje nu erau date publicitafii. Oricum, redactorii-sefi
si responsabilii de programe credeau ca stiu mai bine decat publicul insusi
nevoile si dorinjele acestuia.
Politicienii
Informajia este sinonima cu
puterea: este imposibil sa acjionezi fara sa cunosti. Or, exista profesionisti
ai puterii: oamenii politici. In mod firesc, ei au vrut dintotdeauna sa objina
si sa pastreze pentru ei un maximum de informajii. S-au straduit deci sa
limiteze difuzarea informajiei in public sau sa ii manipuleze conjinutul; au
reusit mult timp lucrul acesta si, intr-o oarecare masura, inca il mai fac.
c)
Pentru a simplifica, putem regrupa toate funcfiile mass-media din regimul
liberal in sase categorii - dar granitele dintre ele nu sunt intotdeauna
evidente.
Supravegherea mediului inconjurator
Rolul mass-media este acela de a obfine informaia si de a o face sa
circule. §i cum informafii se gasesc din abundenja, mass-media au rolul sa le
trieze, sa le ierarhizeze si sa le interpreteze. Presa (scrisa si audiovizuala)
este cea care indica ce anume este important si ce nu din masa evenimentelor, a
proceselor, a opiniilor si a personalitafilor. Mass-media decid sa popularizeze
sau nu idei noi. Mass-media trebuie, in intervalul dintre alegeri, sa ii
supravegheze pe guvernanfi si sa le faca publice greselile. Cel pufin teoretic,
marile institufii de presa au o independent si o cali-ficare care le permit sa ii evalueze si sa ii critice pe cei alesi in
numele cetafenilor. De aici vine si numele de „a patra putere in stat”, nume
dat mass-media la inceputul secolului al XIX-lea, in Marea Britanie. In
prezent, presa este plasata dupa puterea executiva, cea legislativa si cea
judecatoreasca.
Prezentarea unei imagini despre lume
Nici un
om nu are cunostinfe directe despre lume in ansamblul ei, iar cei mai mulfi
dintre noi nu au decat o experienfa extrem de limitata. Ceea ce stim despre
restul lumii stim datorita scolii, conversatiilor si, in primul rand,
mass-media. Unele mijloace de informare de masa joaca cu precadere acest rol:
ofera cetajeanului informajii si idei venite din alte parji. Il ajuta sa
dobandeasca o viziune globala, conferindu-i un prestigiu social sporit.
Conjinutul prezent in aproape orice mijloc de informare - inclusiv al celui
care difuzeaza foiletoanele televizate - transmite cunostinje. El ad^nceste
constiinja de sine a fiecaruia prezentandu-i al{i oameni, alte tipuri de
comportament.
Transmiterea culturii
Mass-media transmit de la o generaie la alta mostenirea culturala a
grupului sau a najiunii, „ideologia” ei: o anumita viziune asupra trecutului,
prezentului si a viitorului lumii.
Ipostaza
de tribuna de dezbatere
Ne imaginam
uneori cum, in satele de altadata, toata lumea discuta cu toata lumea - in fata
bisericii, la targ, la cafenea sau sub copaci, la umbra. Astazi, in societatea
de masa, oamenii care au aceeasi origine etnica sau impartasesc o pasiune ori o
profesie comuna sunt adesea r\sp^ndifi in interiorul unui megalopolis sau al
unui teritoriu vast. Contactele si schimburile se realizeaza mai ales prin intermediul mass-media. Multiplicandu-si
canalele de comunicare -internet, sateliji, cablu, mass-media asigura
din ce in ce mai mult o comunicare pe orizontala, cu doua piste, si nu numai o
comunicare de sus in jos.
Promovarea consumului
Candva,
jurnalismul era un artizanat si iata ca redevine ceea ce a fost odinioara
grafie noilor tehnologii (fotocopierea, publicafii asistate de calculator, fax,
internet). Acum, fara excepfii, mass-media sunt nevoite sa ofere salarii
angajafilor si dividende acfionarilor, asemenea marilor intreprinderi. De
altfel, mass-media reprezinta un sector important al economiei: industria
mediatica este al doilea exportator al SUA.
Stimularea
distracjiei
Folclorul ne
duce la ideea ca, in societatile primitive, fiecare grup era preocupat de
propriile distracjii. In timpul lungilor nopji de iarna, se povesteau vechi
legende si se cantau refrene populare; in timpul sarbatorilor rituale, oamenii
jucau, dansau si cantau in piafa publica. In societatea de masa, divertismentul
este mai necesar ca niciodata pentru a reduce tensiunile ce se acumuleaza in
fiecare individ si care pot sa-l duca la razvratire, imbolnavire sau alienare.
Aceasta distracfie este oferita in principal de catre mass-media, grajie
„culturii de masa” pe care au creat-o. Cea mai mare parte a consumatorilor
cauta in mass-media divertismentul. Ca urmare, aproape toate mijloacele de
comunicare de masa il ofera, chiar si cotidienele.
d) Victor Visinescu-Jurnalism Contemporan
Din cele 7 sensuri pe care le ofera DEX-ul pt termenul
“functie/functii”, nici una nu corespunde mass-media
In “Dictionarul de sociologie”(1993), functia este “contributia pe care
un element o aduce la satisfacerea unei cerinte a sistemului din care face
parte, contribuind la mentinerea si dezvoltarea acestuia”
Cate functii are mass-media?
J. C. Bertrand cons ca mass-media are mai mult decat 3 functii-a inf, a
educa, a distra, mai ales in era moderna
Mihai Coman insista asupra urm functii:
1)de informare
2)de interpretare
3)de legatura
4)culturalizatoare
5)de divertisment
Toti se feresc sa dea o definitie in sine termenului functie, insistand
asupra clasificarii functiilor/disfunctiilor, a rolului acestora, a efectelor
produse la nivel de individ, subgrup/grup, colectivitate
2 intrebari ale sociologului E. Katz directioneaza cercetarea
functionalista:
1)ce face mass-media din individ?
2)ce face individul din mass-media?
Raspunsurile conduc la audienta-efecte si la utilizari/satisfactii
Paradigma functionalista a def cateva criterii esentiale:
1)deplaseaza accentul de la emitatori/comunicatori
spre receptare/receptori
2)defineste o identitate noua a receptorilor-din
receptori pasivi, ei devin utilizatori ai continutului mesajului
3)primele 2 puncte indreapta cercetarea in
directia formelor, modalitatilor de utilizare a mass-media
Bernard Voyenne considera ca functiile presei servesc trei
mari teritorii tematice:
1)informare
2)exprimarea opiniilor
3)divertisment
Fiecaruia dintre cele 3 campuri ii corespundea un numar de directii de
investigare tematica subsumate unor obiective finale
1) INFORMAREA
a)comunicari
b)documente
c)noutati
d)explicatii
e)opinii raportate
OBIECTIVUL URMARIT: A CUNOASTE(=fapte)
2) EXPRIMAREA OPINIILOR
a)opinii declarate
b)opinii implicate
c)opinii sugerate
d)informatii manipulate
OBIECTIVUL URMARIT: VALORI(=a judeca)
3) DISTRACTIE
a)joc
b)identificare pozitiva
c)distantare negativa
d)evaziune(vis)
OBIECTIVUL URMARIT: EMOTII(=a simti)
Functiile mediatice dupa Bertrand:
1)SUPRAVEGHEREA MEDIULUI INCONJURATOR
2)PREZENTAREA UNEI IMAGINI DESPRE LUME
3)TRANSMITEREA CULTURII
4)IPOSTAZA DE TRIBUNA DE DEZBATERE
5)PROMOVAREA CONSUMULUI
6)STIMULAREA DISTRACTIEI
Cautarea identitatii proprii, raportarea acesteia la semenii din preajma
dar si la cetatenii lumii, evidentiaza functia de ANTENA
Charles R. Wright prez m m categorii de disfunctii, pentru 4 dintre
domeniile pe care le considera tipice comunicarii de masa
