CRIMINOLOGIE ETIOLOGICA : Primele explicatii cu privire la fenomenul criminal

Definitia criminologiei etiologice : acea subramura a criminologiei teoretice ce se ocupa cu studierea cauzelor, conditiilor sau factorilor care determina ori favorizeaza fenomenul criminal.

A) Beccaria, precursor al gandirii criminologice

Cesare Bonesana, marchiz de Beccaria, este considerat fondatorul dreptului penal modern. Lucrarea lui Beccaria "Despre delicte si pedepse" prezinta si astazi un real interes, care nu este numai de ordin istoric. Dupa mai bine de doua secole, prin valoarea lor, ideile lui Beccaria sunt inca actuale.

A1) Despre delicte si pedepse - conjunctura

Lucrarea Despre delicte si pedepse a aparut la Milano, in anul 1764. Autorul, Cesare Beccaria, era la vremea aceea un necunoscut ce nu implinise inca 27 de ani.  313j92d

Constient de « erezia » ideilor sale autorul si-a luat unele masuri de precautie pentru a evita o ciocnire directa cu autoritatile.

Contrar temerilor autorului, cartea a avut un succes imediat si spectaculos.

Ideile cuprinse in aceasta lucrare au declansat transformari rapide si radicale in sistemele penale ale unor state europene. Principiile umaniste formulate in cuprinsul tratatului au stat la baza redactarii unor articole importante din « Declaratia drepturilor omului si cetateanulu » de la 1789.

Beccaria si-a facut studiile preuniversitare intr-un colegiu iezuit. Ulterior a obtinut titlul de doctor in drept canonic si drept roman, absolvind cursurile Universitatii din Pavia. Baccaria nu a urmat insa o cariera juridica.

Ulterior publicarii tratatului Beccaria a abandonat atat studiile juridice cat si pe cele filozofice. El a fost numit profesor de economie politica la Universitatea din Milano.

Desi a mai publicat cateva lucrari in domeniul economiei precum si un studiu « despre natura stilului », singura lucrare cu adevarat valoroasa a lui Beccaria a ramas Tratatul despre delicte si pedepse.

In Tratatul sau , Beccaria demoleaza un intreg sistem juridico-penal , cu radacini adanci, iar pe locul ramas gol , fixeaza doar cativa « piloni ». El a fost constient ca daca ar fi oferit variante complete, acestea ar fi fost la randul lor imperfecte, iar confruntarea ar fi fost deturnata  spre criticarea acestora.

TEME :

- Ideile cuprinse in Tratatul lui Beccaria au declansat transformari radicale in sistemele penale ale mai multor state europene. Dati exemple de astfel de transformari.

A2) Principalele idei

Structura lucrarii lui Beccaria are la baza  doua coordonate :

-         demolarea vechilor sabloane ale gandirii juridico-penale, total anacronice ;

-         stabilirea principiilor de baza in vederea unei noi constructii legislative in domeniul penal.

Pe aceste doua coordonate, principalele idei exprimate in opera lui Beccaria ar putea fi sistematizate astfel :

1. Codificarea riguroasa a delictelor si pedepselor, necesitatea elaborarii unui corp de legi scrise, clare si accesibile.

-         cetateanul nu poate fi limitat in drepturile sale individuale decat prin vointa legiuitorului, ca reprezentant al vointei generale ;

-         cetateanul trebuie sa fie protejat impotriva abuzurilor puterii ;

-         cetateanul trebuie sa cunoasca ceea ce este permis si ceea ce este interzis.

TEME :

- Explicati evolutia principiului legalitatii delictelor si  pedepselor, principiu sustinut de ideea codificarii delictelor si pedepselor, exprimata de Beccaria.

2. Justificarea pedepsei prin caracterul ei retributiv, descurajant si prin urmare util pentru conservarea ordinii sociale.

Beccaria sustine necesitatea unor pedepse proportionale cu delictul. In acelasi timp, pedeapsa nu trebuie sa urmareasca o chinuire a vinovatului.

3. Necesitatea aplicarii unor pedepse moderate, dar sigure si prompte.

Beccaria atrage atentia ca violenta pedepselor este contagioasa si determina cresterea violentei in comportamentele individuale. Salbaticia pedepselor este nu numai inumana, dar si inutila, deoarece nu rigoarea supliciului , ci certitudinea pedepsei poate exercita un rol preventiv.

4. Desfiintarea pedepsei cu moartea.

Beccaria este primul care , intr-o lucrare publicata pune sub semnul intrebarii dreptul de a recurge la pedeapsa cu moartea, solicitand abolirea acesteia.

Pedeapsa cu moartea nu poate fi intemeiata pe nici un drept.

Pedeapsa cu moartea nu este nici necesara si nici utila.

« Spectacolul inspaimantator dar momentan al mortii unui scelerat este pentru crima o frana mai slaba decat lungul si continuul exemplu al unui om privat de libertatea sa. »

TEME :

- Beccaria admite existenta a doua exceptii , doua situatii in care pedeapsa cu moartea ar putea fi necesara . Care sunt acestea?

5. Introducerea sistemului acuzator in procedura penala ; necesitatea ca judecata si probele sa fie publice.

Beccaria critica ierarhia probelor si sugereaza ca la baza aprecierii judecatorului sa stea « intima convingere ». O asemenea convingere nu poate fi formata decat pe baza unui proces public si contradictoriu.

Este criticat sistemul prin care se impune inculpatului prestarea unui juramant.

6. Desfiintarea torturii ca procedeu de ancheta , ca mijloc de obtinere a probelor.

Este demascat in mod virulent caracterul inuman al torturii, dar in acelasi timp este demonstrata inutilitatea, ineficienta juridica a acesteia.

7. Necesitatea prevenirii delictelor.

In finalul cartii sale Beccaria ajunge la concluzia ca " merita mai mult a preveni crimele , decat a le pedepsi ".

Ideea de prevenire apare ca o finalizare fireasca a tuturor conceptiilor exprimate de Beccaria in legatura cu natura si rolul legii penale , cu natura si rolul pedepsei .

TEME:

- Ideea necesitatii prevenirii delictelor mai fusese exprimata pana la Beccaria?

A3) Actualitatea gandirii beccariene

Multe din ideile lui Beccaria, desi la prima vedere exprima realitati juridice incontestabile, au ramas si in prezent, cel putin partial, simple deziderate, de unde si caracterul lor mereu actual.

1)      Principiul legalitatii este lipsit de finalitate atata timp cat , din cauza inflatiei legislative si a lipsei de claritate a unor incriminari , destinatarul legii penale nu mai este in masura sa o cunoasca ;

2)      Caracterul retributiv al pedepselor domina politicile represive , in detrimentul caracterului educativ ;

3)      Cercetari criminologice recente au confirmat faptul ca certitudinea pedepsei are un rol preventiv mai eficient decat severitatea pedepsei .

4)      Desi la nivel european pedeapsa cu moartea a fost abolita , in lume exista inca un mare numar de state unde pedeapsa capitala este inca aplicata , fapt ce face ca dezbaterea pro si contra acestei pedepse sa fie de mare actualitate.

5)      Exista in continuare diferente marcante intre sistemul acuzatorial ( anglo-american ) si cel inchizitorial , sau mixt , specific Europei continentale .

6)      Tortura , desi a fost scoasa din arsenalul legal al mijloacelor de ancheta din tarile civilizate , continua sa fie utilizata in mod ilegal la proportii ingrijoratoare .

7)      Prevenirea criminalitatii reprezinta componenta esentiala a oricarei politici anticriminale contemporane .

TEME :

- Eplicati actualitatea fiecareia din ideile exprimate de Beccaria in opera sa Despre delicte si pedepse.

A4) Dimensiunea criminologica

Opera lui Beccaria contine idei filozofico-juridice cu un mare impact socio-legislativ si de o mare longevitate.

Creatia lui Beccaria are si o dimensiune criminologica incontestabila.

In cursul Tratatului regasim germeni ai ideilor exprimate ulterior de Ferri, Garofalo, Sutherland.

Beccaria a avut intuitii corecte din punct de vedere criminologic , cum ar fi :

-         rolul certitudinii pedepsei in limitarea criminalitatii ;

-         caracterul criminogen al unor practici si institutii juridice.

INTREBARI / SUBIECTE

-         Principalele idei exprimate de Beccaria in opera sa Despre delicte si pedepse.

-         Actualitatea ideilor lui Beccaria.

REFERATE :

Despre delicte si pedepse - actualitatea principiilor ( ideilor ) lui Beccaria

B) Principalele scoli criminologice

B1) Scoala geografica (sau cartografica)

Reprezentanti ai acestei  scoli au fost belgianul Quetelet si francezul Guerry

Lambert Adolphe Quetelet (1796-1874) , doctor in matematica , a fost directorul Observatorului astronomic din Bruxelles.

Principala sa lucrare a fost : « Despre om si dezvoltarea facultatilor sale sau Eseu de fizica sociala », unde sunt cuprinse principalele constatari legate de fenomenul criminal. Aceasta lucrare completata si revizuita a fost republicata spre sfarsitul carierei lui Quetelet sub denumirea « Fizica sociala sau Eseu cu privire la dezvoltarea facultatilor omului ».

Quetelet aplica fenomenelor sociale metode imprumutate din fizica si realizeaza o stiinta a omului mediu, fizica sociala.

Accentueaza importanta educatiei morale, care prevaleaza asupra instructiei scolare.

Apreciaza ca nu saracia genereaza criminalitate ci , mai degraba discrepanta intre posibilitatile materiale si nevoile, aspiratiile oamenilor.

Andre-Michel Guerry (1802-1866), jurist de profesie , a fost directorul departamentului de statistica penala de la Ministerul Justitiei din Franta.

Lucrari :- « Eseu asupra statisticii morale in Franta » ;

                - « Statistica morala a Angliei comparata cu Statistica morala a Frantei ».

Repartizeaza departamentele franceze in cinci regiuni in cadrul carora observa o regularitate a criminalitatii. Din aceasta regularitate remarcabila rezulta ideea potrivit  careia " precum fenomenele naturale , comportamentul uman este si el supus unor legi'' .

Constata si el , ca si Quetelet , ca nici saracia si nici instructia scolara nu au o influenta directa asupra dinamicii criminalitatii.

Cercetarile ambilor reprezentanti ai scolii geografice s-au bazat pe primele statistici criminale europene.

Cei doi cercetatori au formulat  « Legea termica a criminalitatii » lege potrivit careia : '' infractiunile impotriva persoanelor predomina in regiunile sudice si in timpul sezonului cald , iar infractiunile contra patrimoniului predomina  in regiunile nordice si in timpul sezonului rece '' .

TEME :

- Ce constata Legea termica a criminalitatii ?

B2) Scoala Lyoneza

Alexandre Lacassagne (1843-1924), profesor de medicina legala la Universitatea din Lyon , a fost principalul exponent al acestei scoli.

Teoria lui Lacassagne se poate rezuma la cateva aforisme care au ramas celebre :

-         Orice act daunator existentei unei colectivitati este o crima ;

-         Orice crima este un obstacol in calea progresului ;

-         Mediul social este « supa de cultura » a criminalitatii ; microbul este criminalul , un element care nu are importanta decat in ziua in care gaseste « supa » care il face sa fermenteze ;

-         Societatile au criminalii pe care ii merita.

Opiniile mai sus mentionate au reusit sa induca in eroare pe multi istorici ai criminologiei, care au facut din Lacassagne « seful » unei scoli a mediului social practic inexistenta.

In realitate Lacassagne a fost un partizan al frenologiei lui Gall si un admirator secret al lui Lombroso pentru criticarea caruia si-a dedicat aproape intreaga energie.

La moartea lui Lombroso, Lacassagne abandoneaza orgoliile si publica un articol elogios la adresa rivalului sau.

B3) Scoala socialista

Are ca fundament opiniile formulate de Marx (1818-1883) si Engels (1820-1895).

Potrivit conceptiei marxiste, criminalitatea depinde de conditiile economice, in sensul ca inegalitatea economica genereaza criminalitate.

Din considerente ideologice scoala socialista prezinta o varianta extrema, transformand explicatii partiale in explicatii cu caracter general, valabile pentru fenomenul criminal in ansamblu. Se comite astfel o eroare de ordin stiintific, sesizata chiar in epoca de Garofalo.

Caderea comunismului a antrenat pierderea unicului suport al criminologiei marxiste, cel ideologic.

TEME :

- Cum a combatut Garofalo teoriile socialiste ?

B4) Scoala interpsihologica

Fondatorul acestei orientari a fost criminologul francez Gabriel Tarde (1843-1904).

Principalele lucrari : »Criminalitatea comparata » si « Legile imitatiei ».

Constata o crestere a criminalitatii in cifra absoluta , de proportii ingrijoratoare.

Atrage atentia asupra unor capcane ale statisticilor. Astfel, a observat o scadere a numarului de crime, in timp ce delictele crescusera de trei ori. Era vorba insa de o deformare a realitatii ca urmare a faptului ca un numar mare de fapte au trecut din categoria crimelor in cea a delictelor.

Teoria lui Tarde se fondeaza pe constatarea potrivit careia raporturile interumane sunt guvernate de un fapt social fundamental : imitatia. Comportamentul criminal este un comportament imitat.

Tarde considera ca sociologia nu este decat o interpsihologie, atata timp cat nu avem de a face decat cu raporturi interindividuale.

Privita ca teorie sociala cu caracter general, constructia lui Tarde este criticabila. Cu toate acestea, rolul important al imitatiei in cadrul comportamentului uman este subliniat si in psihologia contemporana .

TEME :

- Explicati rolul imitatiei in raporturile interumane in opinia lui Gabriel Tarde.

B5) Scoala sociologica

Principalul reprezentant este Emile Durkheim (1858-1917).

Principalele lucrari ale acestuia : « Despre diviziunea muncii sociale », « Regulile metodei sociologice », « Suicidul », « Doua legi ale evolutiei penale ».

E. Durkheim reduce faptele morale la fapte sociale, pe care le considera independente de constiinta individuala. El considera crima un fenomen de normalitate sociala .

Crima este nu numai un element inerent oricarei societati sanatoase, ci chiar un « factor de sanatate publica », ceea ce duce la urmatoarele concluzii »

1. din moment ce crima este un fenomen normal, ea nu provine din cauze exceptionale, ci din structura insasi a culturii careia ii apartine ;
2. deoarece criminalitatea este rezultatul marilor curente colective ale societatii, existenta si raporturile sale cu ansamblul structurii sociale prezinta un caracter de permanenta ;
3. deci, criminalitatea trebuie inteleasa si analizata nu prin ea insasi, ci totdeauna relativ la o cultura determinata in timp si spatiu.

Durkheim introduce termenul de anomie ( cuvantul provine din grecescul anomos : fara lege) pe care il intelege in sensul de « slabire a rolului normelor sociale ».

TEME :

- In ce consta originalitatea opiniilor lui Durkheim ?

INTREBARI / SUBIECTE :

            - Principalele scoli criminologice : reprezentanti , puncte de vedere exprimate de acestia .