Forma de guvernamant

Forma de guvernamânt

În dreptul constitutional, prin forma de guvernamânt întelegem, în general, modul în care sunt constituite si functioneaza organele supreme într-un stat. Ea este raportata, în principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat 15215k109p si la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Realizând o sinteza a formelor de guvernamânt, vom retine ca cele mai utilizate au fost si sunt monarhia si republica.

1. Monarhia

Ca forma de guvernamânt, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, domn, împarat, print, emir), absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice în functie de traditiile regimului constitutional.

Monarhia este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost cea mai raspândita forma de guvernamânt, în evolutia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata, monarhia parlamentara dualista, monarhia parlamentara contemporana.

Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin puterea discretionara în stat a monarhului. Aceasta forma specifica pâna la Revolutia franceza, a existat pâna aproape de timpurile noastre, fiind de mentionat ca la începutul secolului al XX-lea existau înca doua imperii absolute si anume Imperiul rus si Imperiul otoman.

Monarhia limitata (constitutionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a starului (constitutia). Cu toate aceste limitari, monarhul are un mare rol, atributiile parlamentului fiind reduse.

Monarhia parlamentara dualista este o forma a monarhiei constitutienale, în care monarhul si Parlamentul stau, din punct de vedere legal, pe o pozitie egala.

Monarhia parlamentara contemporana, întâlnita astazi în Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave, ca o expresie a traditiei si istoriei acestor tari, are mai mult un caracter simbolic. Monarhul pastreaza unele prerogative precum dreptul de a dizolva Parlamentul, dreptul de numiri în functii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi.

2. Republica

Este acea forma de guvernamânt în care, asa cum se spune, cetatenii se guverneaza singuri, desemnându-si sau alegând un sef dg stat, denumit de regula presedinte. In republica guvernarea se înfaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale. Aici seful de stat-presedintele de republica - este ales fie direct prin vot universal, fie de catre Parlament, desemnare ce determina clasificari ale acestei forme de guvernamânt.

Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat 15215k109p de catre Parlament, singur sau completat cu delegati, în fata caruia de altfel si raspunde, nuantat desigur. Datorita acestui lucru, pozitia legala a sefului de stat 15215k109p este inferioara Parlamentului (Italia, Austria, Germania, Finlanda).

Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat 15215k109p de catre cetateni, fie direct prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale (S.U.A., de exemplu).

Acest mod de desemnare a presedintelui de republica îl situeaza, din punct de vedere legal, pe o pozitie egala cu Parlamentul, în republica prezidentiala prerogativele sefului de stat 15215k109p sunt puternice, în uncie republici prezidentiale, presedintele de republica este si seful guvernului (S.U.A., de exemplu), în altele exista si un sef al guvernului (Franta, de exemplu). În forma de guvernamânt republicana, functia de sef de stat poate fi îndeplinita fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial (situatie mai des întâlnita în statele din Europa de Est în perioada 1945-1990).

3. Evolutia formei de guvernamânt a României

Evolutia formei de guvernamânt în România a exprimat întreaga evolutie istorica, de la formarea statului unitar român (1859), pâna în prezent, în acest sens vom aminti ca potrivit Statutului lui Cuza (l 864) puterile publice erau încredintate "Domnului, unei Adunari ponderatrice si Adunarii elective", domnia caracterizând deci institutia de sef de stat.

Constitutia din anul 1866, sub-sectiunea I "Despre domn", reglementeaza monarhia ca forma de guvernamânt, stabilind ereditatea în linie descendenta directa, legitimitatea cu excluderea copiilor nelegitimi, primogenitura, masculinitatea, cu înlaturarea urmasilor de sex feminin. Este interesant de retinut ca si Constitutia din anul 1866 denumeste seful de stat tot domn, capitolul II fiind intitulat "Despre Domn si Ministri". Dupa proclamarea Regatului (1881) domnul "ia pentru sine si mostenitorii sai, titlul de Rege al României". Monarhia este mentinuta si de constitutiile din 1923 si din 1938.

Forma monarhica a fost înlocuita cu forma republicana de guvernamânt prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947. Republica a fost consacrata prin constitutiile din anii 1948, 1952, 1965.

Dupa revolutia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2 s-a reafirmat forma de guvernamânt republicana, iar potrivit legislatiei, s-a instituit functia de Presedinte al României. Constitutia actuala a României prin articolul l stabileste ca forma de guvernamânt a statului român este republica. Presedintele României este ales prin vot universal si nu este subordonat Parlamentului.